Anexa din 27 decembrie 2021

ORDINUL nr. 2.931 din 27 decembrie 2021 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1240 din 29 decembrie 2021.

ANEXĂ

MANUALUL CENTRELOR COMUNITARE INTEGRATE

„Ministerul Sănătății avizează înființarea centrelor comunitare integrate, ținând cont de direcțiile strategice și de obiectivele de dezvoltare a asistenței medicale comunitare la nivel național”-

art. 6 alin. (1) lit. n) din

Hotărârea Guvernului nr. 324/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară

CUPRINS

CÂND ȘI CUM A APĂRUT ASISTENȚA MEDICALĂ COMUNITARĂ ÎN ROMÂNIA?

CE ESTE UN CENTRU COMUNITAR INTEGRAT?

DE CE SUNT NECESARE CENTRELE COMUNITARE INTEGRATE?

DE CE A APĂRUT ȘI CUI SE ADRESEAZĂ ACEST MANUAL?

CUM SE ÎNFIINȚEAZĂ CENTRELE COMUNITARE INTEGRATE?

AVIZAREA CENTRELOR COMUNITARE INTEGRATE

ACTIVITĂȚI SPECIFICE CENTRULUI COMUNITAR INTEGRAT

ROLUL CCI ÎN ÎMBUNĂTĂȚIREA SITUAȚIEI MEDICO-SOCIALE A POPULAȚIEI GRUPURILOR

VULNERABILE DE LA NIVELUL COMUNITĂȚII

ORIENTĂRI PENTRU PRIORITIZAREA INVESTIȚIILOR ÎN CENTRELE COMUNITARE INTEGRATE

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

LISTĂ DE ABREVIERI

ANEXA 1. BAZA DE DATE CU PERSONALUL DIN ASISTENȚĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ PE JUDEȚE ȘI PE URBAN / RURAL

ANEXA 2. LEGISLAȚIE SPECIFICĂ ORGANIZĂRII, FUNCȚIONĂRII, FINANȚĂRII CENTRELOR COMUNITARE INTEGRATE

ANEXA 3. DOCUMENTELE NECESARE AVIZĂRII CENTRULUI COMUNITAR INTEGRAT

ANEXA 4 CRITERII DE ELIGIBILITATE LA FINANȚARE PENTRU CABINETELE / PUNCTELE DE LUCRU CU ACTIVITĂȚI COMPLEMENTARE CELOR DIN CENTRELE COMUNITARE INTEGRATE ȘI CARE FUNCȚIONEAZĂ ÎN ACELAȘI SPAȚIU CU ACESTA

ANEXA NR. 5.

LISTELE LOCALITĂȚILOR DIN MEDIUL RURAL ȘI DIN MEDIUL URBAN CU RISC DE MARGINALIZARE

Când și cum a apărut asistența medicală comunitară în România?

Asistența medicală comunitară cuprinde ansamblul de programe, servicii de sănătate și acțiuni de sănătate publică furnizate la nivelul comunităților în scopul creșterii accesului populației și, în special, al grupurilor vulnerabile la servicii medico-sociale de calitate.

Activitatea de asistență medicală comunitară a fost inițiată de către Ministerul Sănătății Publice (denumire la acea dată) în anul 2002, în cadrul unui proiect pilot comun, implementat în 7 județe și municipiul București. Prin intermediul proiectului s-a realizat pilotarea de servicii de asistență medicală comunitară pentru populația aparținând grupurilor vulnerabile, în special urmărirea gravidei și copilului cu vârsta de 0-1 an, din cauza ratei foarte ridicate de mortalitate la începutul anilor 2000 la nivel național. Datorită rezultatelor care au dovedit utilitatea proiectului menționat, dar și al altor proiecte derulate de Ministerul Sănătății și de către organizații non-guvernamentale,

s-a ajuns ca, în prezent, la nivelul țării să funcționeze un număr de 1822 asistenți medicali comunitari, din care 1612 plătiți de la bugetul de stat, 97 plătiți de la bugetul local și 112 din proiectul POCU 122607, precum și 463 mediatori sanitari din care 447 plătiți de la bugetul de stat, 8 de la bugetul local și 10 din proiectul POCU 122607.

În

Anexa 1

prezentăm situația personalului din asistența medicală comunitară la nivel național, defalcat pe județe.

Printre problemele identificate de-a lungul timpului în derularea activității personalului din asistența medicală comunitară se numără:

lipsa spațiului unde acesta poate realiza raportarea activității;

lipsa spațiului necesar pentru consilierea beneficiarilor, în condiții care să asigure confidențialitatea discuțiilor;

lipsa spațiului unde personalul poate să mobilizeze beneficiarii la diferite acțiuni medicale;

lipsa spațiului unde beneficiarii pot discuta doar cu asistentul social;

lipsa spațiului unde personalul să poată colabora cu medicul de familie pentru acordarea serviciilor pentru beneficiarii neasigurați.

La nivel național, în special în mediul rural, activitatea de asistență socială se realizează prin personal cu atribuții de asistență socială. În mediul rural, unitățile administrativ teritoriale au o acoperire cu asistenți sociali sub un 10% din necesar, majoritatea asistenților sociali se regăsesc în urban în instituții de profil.

Unitățile/subdiviziunile

administrative-teritoriale

își

stabilesc

prioritățile

de

intervenție

în problematica de asistență medicală comunitară intervențională în baza

planului anual de asistență medicală comunitară,

parte a strategiei privind dezvoltarea economică, socială și de mediu a unității administrativ teritoriale respective.

Activitatea de asistență medicală comunitară se desfășoară

în sistem integrat, prin colaborarea cu cabinetele medicilor de familie, cu serviciile sociale și servicii educaționale , cu alte structuri medicale și sociale de pe raza unității/ subdiviziunii administrativ-teritoriale și a județului, inclusiv cu organizații non-guvernamentale.

Conceptul de

centru comunitar integrat

unde își desfășoară activitatea asistentul medical comunitar, împreună cu alți speciliatiști din comunitate, și-a început parcursul definirii în legislația sanitară subsecventă odată cu aprobarea

OUG nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară aprobată prin Legea 180/ 2017, cu modificările și completările ulterioare

,

fiind luate în considerare și oportunitățile din Programul Operațional Regional 2014 – 2020 prin care unitățile administrativ-teritoriale au avut posibilitatea de a construi sau reabilita spații cu destinația

de

centru

comunitar

integrat,

conform

prevederilor

HG

nr.

324/2019

pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară

. Finanțarea a fost posibilă prin intermediul fondurilor europene, condiția obligatorie fiind cea a existenței personalului minim (asistent medical comunitar și asistent social) care să-l deservească.

Personalul care desfășoară activitatea de asistență medicală comunitară este format din medici, asistenți medicali comunitari, moașe și mediatori sanitari, conform prevederilor OUG nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară aprobată, prin Legea 180/ 2017, cu modificările și completările ulterioare.

O parte din personalul din asistența medicală comunitară își desfășoară activitatea în centre înființate de către Ministerul Sănătății. Este vorba de șapte centre medico-sociale (înființate în cadrul

proiectului

finanțat

prin

Mecanismul

Financiar

Elvețian

și

implementat

de

către Ministerul

Saănătății

–

proiect

centrat

pe

activități

de

asistență

socială

în

principal

cu componenta de intervenție socială) și 43 de centre de sănătate (înființate în cadrul proiectului RO 19.03

”Întărirea Rețelei Naționale de mediatori Romi”

pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației rome, finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian, derulat prin Institutul Național de Sănătate Publică, operator de program Ministerul Sănătății – proiect centrat pe activitatea de asistență medicală comunitară în echipă, asistent medical comunitar și mediator sanitar și colaborarea acestora cu asistentul social sau persoana desemnată cu atribuții).

Ambele proiecte au fost analizate și, din ambele, au fost preluate în HG nr. 324/2019 activitățile fezabile pentru funcționarea centrelor comunitare integrate. Se poate, astfel, spune că centrele menționate anterior sunt precursoarele centrelor comunitare integrate.

Consolidarea rolului personalului din asistența medicală comunitară (medic, asistent medical comunitar, moașă, meditor sanitar) și definirea centrelor comunitare integrate prin aprobarea

OUG nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară, aprobată prin Legea 180/ 2017, cu modificările și completările ulterioare

și a

HG nr. 324/ 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară

sunt doi din pași importanți pe care Ministerul Sănătății i-a realizat în scopul creșterii accesului populației grupurilor vulnerabile la servicii medicale și medico-sociale de calitate și a consolidării legislației privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară și a centrelor comunitare integrate.

Ideea de centru comunitar integrat s-a născut, așadar, ca urmare a nevoii identificate la nivelul comunităților rurale , în special, și anume aceea de a avea un spațiu dedicat activității asistentului medical comunitar și a celorlalți furnizori de servicii de asistență medico-socio- educațională. Un asemenea spațiu va permite desfășurarea activității cu beneficiarii, în condiții care să asigure acestora un confort emotional, în ceea privește intimitatea problemelor discutate, precum și respectarea confidențialității si demnității beneficiarilor, și a principiilor eticii și deontologiei profesionale.

Întrucât activitatea personalului din asistența medicală comunitară se desfășoară în colaborare cu ceilalți specialiști, atât de la nivelul comunității cât și de la nivel județean și național, în centrul comunitar integrat, aceștia vor face echipă, în funcție de nevoile identificate la nivelul comunității, cu diverse categorii de specialiști.

În prima fază, centrele comunitare integrate s-au numit

centre comunitare medico-sociale

(o parte din centrele existente încă se numesc așa), dar odată cu intrarea în vigoare a OUG nr.

18/2017 , aprobată prin Legea 180/ 2017, cu modificările și completările ulterioare,

centrele comunitare medico-sociale sunt denumite

centre comunitare integrate,

pentru a se putea implementa

și

derula

activități

care

să

se

adreseze

tuturor

problemelor

medico-socio- economice identificate la nivelul comunităților și cu o paletă de specialiști mai vastă, în funcție de problematica asociată identificată.

Pentru avizarea și funcționarea centrului comunitar integrat

în mod obligatoriu

trebuie să fie angajați un asistent medical comunitar și un asistent social, iar ceilalți specialiști sunt angajați de către unitatea/ subdiviziunea administrativ – teritorială, în funcție de nevoile identificate.

OUG nr. 18/ 2017 – Art. 11 alin. (3)

(3)

În centrul comunitar integrat este obligatoriu ca personalul minim să fie format din asistent medical comunitar și asistent social, iar în funcție de specificul comunității și alte categorii profesionale necesare desfășurării activității din centrul comunitar integrat.

Ce este un centru comunitar integrat?

Centrul comunitar integrat reprezintă cadrul în care își derulează activitatea echipa de asistență medicală comunitară în colaborare, în principal, cu asistentul social dacă beneficiarii serviciilor de asistență medicală comunitară au și probleme sociale identificate.

Legislația care definește și reglementează centrele comunitare integrate este OUG nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară, aprobată prin Legea 180/ 2017, cu modificările și completările ulterioare și HG nr. 324/ 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară. (A se vedea

Anexa 2 ).

În funcție de alte probleme identificate, asistenții medicali comunitari

colaborează

cu specialiști din sistemul de sănătate, cu alti specialiști din sistemul de asistență socială, cu specialiști din sistemul de educație, cu specialiști din alte domenii de activitate cu rol în soluționarea

problemelor asociate problemelor medico-sociale identificate, după caz, inclusiv cu furnizori privați de asistență medicală comunitară și organizații neguvernamentale care furnizează servicii medico-sociale sau servicii de asistență medicală comunitară.

Menționăm că asistentul medical comunitar angajat al unității/ subdiviziunii administrative- teritoriale, indiferent de sursa de finanțare (de la bugetul de stat prin Ministerul Sănătății, de la bugetul local în limita fondurilor alocate, din fonduri nerambursabile sau din alte fonduri cu această destinație) va asigura întreaga activitate de asistență medicală comunitară la nivelul

comunității pe care o deservește, precum și indiferent de structura în care funcționează conform

art. 8 alin (1) din OUG 18/ 2017

și își v-a desfășura activitatea în spațiul din cadrul centrului comunitar integrat acolo unde acesta este înființat.

În centrul comunitar integrat, conform legislației specifice, sunt obligatorii două categorii profesionale:

asistentul medical comunitar;

asistentul social .

In centrul comunitar integrat, alături de asistentul medical comunitar și asistentul social, în funcție de nevoile persoanelor vulnerabile identificate, se vor regăsi și alți specialiști necesari în soluționarea problemelor identificate.

Întrucât deja se pilotează echipa comunitară integrată în cadrul proiectului cod SMIS122607 cu titlul:

“Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale” , un plus valoare la înființarea centrelor comunitare integrate o va da existența accestei echipe formate din asistent medical comunitar, asistent social/technician în asistență socială, consilier școlar/mediator scolar, mediator sanitar (în cazul comunităților cu minim 700 persoane de etnie romă conform prevederilor

HG nr. 459/2010 pentru aprobarea standardului de cost/an pentru servicii acordate în unitățile de asistență medico-sociale și a unor normative privind personalul din unitățile de asistență medico-socială și personalul care desfășoară activități de asistență medicală comunitară, cu modificările ulterioare ).

Intrucât înființarea centrelor comunitare integrate este condiționată de direcțiile strategice și de obiectivele de dezvoltare a asistenței medicale comunitare la nivel național, un aspect important la aprobarea acestora va fi dezvoltarea serviciilor medicale necesare populației pe care o deservește personalul din asistența medicală comunitară și a celui din medicina primară, pentru a crește accesul acesteia la servicii medicale de calitate. De exemplu, cabinetul medical al medicului de familie dotat la standarde prevăzute în legislația specifică, înființarea de alte cabinete medicale sau derularea în spațiile din cadrul centrului comunitar integrat cu destinație de activitate medicală/asistență medicală comunitară, conform unui calendar, a unor activități medicale necesare în comunitățile cu acces redus la servicii medicale (pediatrie, planificare familială, caravane medicale, screening, promovare și prevenție, telemedicină etc )

Specialiștii din centrele comunitare integrate

vor colabora cu autorități locale și centrale precum și cu organizațiile neguvernamentale care pot ajuta la soluționarea problemelor identificate.

Beneficiarii

serviciilor

centrului

comunitar

integrat

sunt,

cu

prioritate,

toate

persoanele vulnerabile din punct de vedere medical, definite conform legislației specifice, precum și alte

persoane cu probleme socio-economice, care au probleme de sănătate, prioritar, copii cu nevoi medico-socio-educationale.

În

funcție

de

problemele

identificate,

în

centrul

comunitar

integrat

pot

funcționa, complementar

serviciilor de asistență medicală comunitară integrate cu serviciile sociale și educaționale, după

caz, și alte servicii medicale, sociale, educaționale, dacă unitățile administrativ teritoriale

pot susține dezvoltarea și finanțarea, alături de autoritățile centrale și locale cu atribuții în domeniu precum și de organizații non-guvernamentale cu activitate medico-socială sau furnizori de servicii medico-sociale.

Activitatea principală este cea de prevenire și promovare a unui stil de viață sănătos, cu scopul îmbunătățirii indicatorilor stării de sănătate a populației, ceea ce va permite realizarea activităților

medico-sociale

necesare

întreținerii

vieții

și

asigurarea

incluziunii

sociale

și reducerea sărăciei.

De ce sunt necesare centrele comunitare integrate?

Conform Atlasului Zonelor Vulnerabile,

un procent mare din comunitățile din România sunt considerate vulnerabile. În mod specific, în mediul rural există

un număr de aproximativ 949 asemenea comunități, în timp ce în mediul urban și mic urban există un număr de 317 de comunități cu procent mare de populație vulnerabilă.

Dezechilibrele teritoriale în furnizarea serviciilor de asistență medicală sunt mari și se amplifică de la an la an. Majoritatea medicilor de familie preferă zonele urbane și multe localități din rural sunt private de existența unui medic de familie, iar în unele localități există un punct de lucru de medicină de familie la care ajunge un medic de familie rareori. Neatractivitatea medicilor de familie spre ruralul românesc are mai multe motive, printre care, cele mai importante ar fi, numărul mic de persoane asigurate din punct de vedere al sănătății, localități izolate, lipsa condițiilor de lucru și, în special, a dotarilor cabinetelor, lipsa sprijinului din partea autorităților locale etc.

Acoperirea cu asistență medicală comunitară la nivel național este in procent de 57% din totalul unităților/subdiviziunilor

administrativ-teritoriale.

Localitățile

din

mediul

rural

sunt

slab aspectate cu acoperire cu asistență medicală comunitară iar în unele localități nu există nici un cadru medical care să răspundă nevoilor populației.

Localitățile cu grad de marginalizare selectate în proiectul cod SMIS122607 cu titlul:

“Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale” , implementat în parteneriat cu Ministerul Municii și Justiției Sociale, Ministerul

Educației

Naționale

și

Ministerul

Sănătății,

sunt

localitățile

în

care

se

pilotează

echipa comunitară integrată (asistent medical comunitar, asistent social technician în asistență socială, consilier școlar/mediator școlar, mediator sanitar – pentru comunitățile cu populatie romă conform prevederilor HG nr. 459/ 2010)).

Unitățile administrativ-teritoriale care derulează implementarea acestui proiect sunt eligibile și pentru finanțarea înființării centrelor comunitare din POR axa 8, Prioritatea 8.1. Obiectivul specific 8.2., Operațiunea B “Centre Comunitare Integrate” dar, din cauza comunicării deficitare cu UAT-urile, aplicarea pe primele 2 apeluri de finanțare a fost nesemnificativă, aceasta crescând în faza celui de al treilea apel, cand s-a intensificat comunicarea catre UAT- uri de către Ministerul Sănătății.

Stabilirea zonelor marginalizate a fost realizată de către o echipă a Bancii Mondiale, în baza analizei gradului de deprivare în ceea ce privește capitalul uman, ocuparea forței de muncă formale și condițiile inadecvate de locuire, a riscului de sărăcie și excluziunii sociale și a accesului redus la servicii de sănătate și a asigurării altor drepturi fundamentale pentru care accesul este redus sau inexistent.

Criteriile de marginalizare și gradul marginalizării sunt stabilite la nivel regional, conform metodologiilor pentru calculul indicelui dezvoltării umane locale și al indicelui de dezvoltare prezentate în

Atlasul zonelor rurale marginalizate și al dezvoltării umane locale din România , în

Atlasul zonelor urbane marginalizate din România

și în

Studiul de fundamentare pentru Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei

– conform Băncii Mondiale (

https://www.arcgis.com/apps/MapJournal/index.html?appid=a7ab584e3f3e455d996bb13a1b

632e00 ).

Mai

mult

decât

atât,

diferite

documente

strategice

menționează

importanța

dezvoltării asistenței

medicale

comunitare.

Conform

Strategiei

Naționale

de

Sănătate

2014-2020

“Sănătate pentru Prosperitate”, în Aria Strategică de Intervenție

“Servicii de Sănătate”, obiectivul specific 4.1. prevede

Dezvoltarea serviciilor de asistență comunitară, integrate și comprehensive, destinate în principal populației din mediul rural și grupurilor vulnerabile inclusiv Roma . Una dintre direcțiile strategice de acțiune aferente acestui obiectiv specific este

Organizarea

de

centre

comunitare

model

pentru

definirea

celor

mai

bune

practici

și extinderea rețelei de servicii de sănătate comunitare la nivel național.

De ce a apărut și cui se adresează acest manual?

Ideea acestui manual a apărut din nevoia de a explica legislația care reglementează organizarea, funcționarea și finanțarea centrelor comunitare integrate și de a clarifica toți pașii pe care autoritățile administrației publice locale trebuie să-i facă pentru a înființa centre comunitare

integrate, care prin activitățile din cadrul acestora să asigure cadrul normal de funcționare a activității de asistență medicală comunitară integrată cu serviciile medicale primare și de specialitate, cu serviciile de asistență socială, cu serviciile educaționale, cu alte servicii necesare soluționării

problemelor

medico-sociale

identificate,

cu

servicii

ale

organizațiilor

non- guvernamentale cu obiect de activitate sau de asistență medicală comunitară sau activitate medico-socială.

Unitatea de Incluziune Socială (UIS) din cadrul Ministerului Sănătății va asigura consultanță privind organizarea, funcționarea și finanțarea centrelor comunitare integrate, inclusiv a asistenței medicale comunitare integrate. De asemenea, UIS va analiza și propune conducerii Ministerului Sănătății avizarea funcționării centrului comunitar integrat.

Pe baza strategiilor locale de dezvoltare a serviciilor de asistență medicală comunitară, a serviciilor de asistență socială și a serviciilor educaționale, anual se vor realiza analize ale necesității dezvoltării retelei naționale de asistență medicală comunitară integrate cu serviciile sociale și serviciile educaționale, pentru propunerea extinderii rețelei de asistență medicală comunitară și a centrelor comunitare integrate.

Tot în baza analizelor, o dată la 5 ani, centrele comunitare integrate vor fi evaluate și, în funcție de activitatea implementată, vor primi reavizarea de funcționare. Reavizarea funcționării odată la 5 ani este necesară pentru a se asigura sustenabilitatea activității centrului comunitar integrat conform prevederilor legislației specifice și prevenirea schimbării destinației.

Cum se înființează centrele comunitare integrate?

Înființarea centrelor comunitare integrate se realizează conform prevederilor

OUG nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară aprobată prin Legea 180/2017, cu modificările și completările ulterioare și a HG nr. 324/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară,

precum și metodologiei

din

prezentul

manual,

aprobat

prin

ordin

al

ministrului

sănătății,

condiție favorizantă în cadrul Programului Operațional Sănătate (POS) și indicator în PNRR (Programul Național de Redresare și Reziliență).

După analiza comunității și identificarea problemelor medico-sociale, se ia în considerare oportunitatea înființării centrului comunitar integrat, întâi la nivelul unității administrativ teritoriale, apoi la nivel județean urmând a fi decisă aprobarea înfiintării, de către UIS din cadrul Ministerului Sănătății, în baza notei de argumentare și a fișei de evaluare realizată de către direcția de sănătate publică județeană. În

Anexa nr. 3

se regăsesc documentele necesare aprobării înființării centrului comunitar integrat

Condiții de înființare:

Indicatori de vulnerabilitate

gradul de vulnerabilitate conform Atlasului zonelor vulnerabile;

număr minim de 500 de persoane aparținând grupurilor vulnerabile;

distanță mare față de unități sanitare, localități izolate și unde atragerea personalului medical se face cu dificultate;

lipsa medicului de familie sau a unui număr suficient pentru ca acesta sa-și poată organiza lista de capitație;

personal din asistenta medicala comunitară deficitar;

număr crescut de indicatori ai starii de sănătate cu risc negativ (minore gravide, nașteri la domiciliu, copii nevaccinati, cu rahitism, cu diferite afecțiuni medicale, care necesită o monitorizare permanentă din partea specialiștilor);

nivel crescut al indicatorilor de risc social și risc educațional;

Condiții de organizare/ organigramă

a CCI conform prevederilor OUG nr.18/2017, cu modificările și completările ulterioare și HG nr. 324/ 2019

existența obligatorie a asistentului medical comunitar și a asistentului social ( pentru beneficiarii cu cazuistică socială);

existența spațiilor minime obligatorie (un birou pentru personalul centrului; o încăpere pentru consiliere individuală medicală și/sau întâlniri de grup, inclusiv caravane medicale; o încăpere pentru consiliere socială sau alte activități de servicii sociale; o încăpere pentru activități de consiliere/mediere școlară/alte activități cu specific educativ; un spațiu cu dotare medicală minimală în care să se poată furniza consultații de către medicul de familie sau de către medicii de specialitate care doresc să furnizeze servicii medicale de specialitate în sistem flexibil, inclusiv servicii de telemedicină și paleație; un spațiu de depozitare; grupuri sanitare distincte pentru personal și beneficiari);

existența dotărilor minime medicale si nemedicale conform legislației specifice;

dovada asigurării cheltuielilor administrative;

existența

protocolului

de

colaboare

dintre

UAT

si

cabinetul/cabinetele medicului/medicilor de familie;

hotărârea Consiliului Local prin care se decide înființarea CCI.

Protocoale de colaborare/ asociere

cu o unitate/subdiviziune administrative - teritorială cu sau fără risc de vulnerabilitate conform Atlasului zonelor vulnerabile;

cu instituții/ asociații locale și centrale, naționale care pot sprijini financiar funcționarea centrului comunitar integrat (Consiliul Județean, Grup local de dezvoltare, ministere si deconcentrate ale acestora, casa de asigurari de sănătate județeană etc).

cu organizații non-guvernamentale naționale sau internaționale (de ex. UNICEF, Banca Mondială).

Această mențiune vine ca un plus valoare care să demonstreze implicarea autorităților administrației locale.

În ceea ce privește costul realizării unui centru, se va tine cont de următoarele conditii, respectiv:

un spațiu deja existent, astfel încât va avea loc doar reabilitarea sa și nu se va construi un corp nou de clădire. Acest spațiu va avea minim 100 – 150 mp, împărțit în minim 6 camere;

existența terenului pentru construcția spațiului, o construcție verde pentru protejarea mediului și eficientă din punct de vedere energetic;

dotările medicale și nemedicale minime, conform legislației specifice;

dotare pentru telemedicină, paliație, conform legislației specifice.

Finanțarea centrelor comunitare integrate se asigură, potrivit legii, de la bugetul de stat, din bugetele locale, din fonduri nerambursabile și din alte fonduri cu această destinație.

În cazul unităților administrativ teritoriale care dispun de fonduri în bugetul local sau prin alte finanțări nerambursamile, potrivit prevederilor art. 23 alin. (4) din HG nr. 324/2019, în funcție de nevoile și de resursele colectivității/colectivităților locale, în centrul comunitar integrat pot funcționa si alte cabinet/ puncta de lucru cu activitate medicală, anume:

Art23, alin (4)

”(4) a) un punct de lucru de medicină de familie sau cabinete individuale de medicină de familie cu respectarea legislației specifice privind înființarea acestora;

un cabinet de medicină dentară, un punct de recoltare pentru analizele medicale, alte servicii medicale necesare unităților/subdiviziunilor administrativ- teritoriale, cu respectarea legislației specifice privind înființarea acestora;

un centru de permanență cu respectarea legislației specifice privind înființarea acestora;

alte puncte de lucru destinate activităților și serviciilor integrate de sănătate, sociale și educaționale, în conformitate cu nevoile locale identificate și cu posibilitățile de finanțare ale unității/unităților/ subdiviziunii/subdiviziunilor administrativ-teritoriale.”

Acestea desfășoară activități complementare centrului comunitar integrat, dar nu se suprapun peste activitatea acestuia. Cabinetele/punctele de lucru complementare centrului comunitar integrat care funcționează în acelasi spațiu cu acesta pot fi finanțate din fonduri nerambursabile

în condițiile în care fac dovada furnizării de servicii persoanelor vulnerabile, în special persoanelor neasigurate din punct de vedere medical. Vor fi eligibile finanțările pentru criteriile stabilite în

Anexa nr. 4

a prezentului manual.

Atât prin PNRR cât și prin alte fonduri de finanțare, în centrele comunitare integrate se vor finanța bunurile si dotările medicale si nemedicale conform prevederilor HG nr. 324/ 2019. În funcție de rezerva financiară, din suma aprobată se vor putea achiziționa și alte aparate medicale

care

vor

justifica

necesitatea

pentru

servicii

furnizate

populației

grupurilor vulnerabile.

Centrele comunitare integrate se pot înființa ca entități cu sau fără personalitate juridică, finanțate integral din bugetele locale ale unităților / subdiviziunilor administrativ-teritoriale din fonduri nerambursabile și / sau alte fonduri cu destinație în acest sens;

Centrele

comunitare

integrate,

organizate

în

subordinea

autorităților

executive

ale administrației publice locale, furnizează tuturor persoanelor, inclusiv celor de etnie romă și grupurilor

vulnerabile,

servicii

comunitare

integrate

adaptate

nevoilor

medico-socio- educaționale,

din

unitățile

/

subdiviziunile

administrativ-teritoriale

deservite,

conform prevederilor OUG nr. 18/2017, cu modificările și completările ulterioare.

Avizarea centrelor comunitare integrate

După îndeplinirea tuturor condițiilor menționate anterior, unitățile administrative-teritoriale care doresc să înființeze centre comunitare integrate vor solicita direcției de sănătate publică județeană

să

analizeze

condițiile

de

înființare

a

centrului

comunitar

integrat,

conform documentației depuse, în baza fișei de evaluare

completată

de

către direcția de sănătate publică județeană.

Direcția de sănătate publică județeană va solicita avizul Ministerului Sănătății de înființare a centrului comunitar integrat, prin Unitatea de Incluziune Socială.

Direcția de sănătate publică județeană va transmite către Ministerul Sănătății, Unitatea de Incluziune

Socială,

dosarul

în

format

electronic,

scanat,

prin

mijloace

de

comunicare electronice.

Fișa de evaluare completată de către personalul împuternicit din direcția de sănătate publică județeană prin care se va recomanda înființarea centrului comunitar integrat și decizia de conformitate semnată de directorul executiv al direcției de sănătate publică județeană.

Documentele necesare avizării centrului comunitar integrat se regăsesc în

Anexa nr. 3

la prezentul manual.

Inființarea centrului comunitar integrat nu este conditionată de acreditare/licențiere socială deoarece activitatea de asistență socială este de nivel primar, adică aceeași activitate pe care

asistentul social din cadrul primăriei o realizează în mod curent (spre exemplu: identificare de sprijin social persoanelor neasigurate medical prin obținerea ajutorului social, a acordării indemnizației pentru grad de handicap și a altor beneficii care pot ajuta beneficiarii centrului comunitar integrat să poată avea acces la servicii medicale), activitate/ serviciu deja acreditat. Asistentul social din serviciul social al primăriei va asigura activitatea de asistență socială din cadrul centrului comunitar integrat, activitate cu accent pe creșterea accesului beneficiarilor la servicii medico-sociale.

Spațiul

destinat

activității

de

asistență

socială

este

reprezentat

de

o

cameră,

conform prevederilor HG nr. 324/ 2019. In cazul în care unitatea/ subdiviziunea administrativ - teritorială poate să aloce mai multe spații pentru a oferi servicii sociale specializate, acestea vor fi acreditate/ licențiate conform legislației specifice domeniului de asistență socială.

Activități specifice centrului comunitar integrat

Procentul cel mai mare de activitate din cadrul centrelor comunitare integrate este cel al asistenței medicale, în special al asistenței medicale comunitare integrate cu medicina primară și cea de specialitate, prin realizarea integrată a managementului de caz al pacientului cu diferite patologii medicale și care nu are acces la servicii medicale.

Conform prevederilor HG nr.324/ 2019 activitățile din centrul comunitar integrat sunt:

activitate de asistență medicală comunitară;

activitate de medicină de familie;

activitate de medicină de specialitate;

activitate de telemedicină;

activitate de consiliere si sprijin în îngrijirea la domiciliu și paleație;

activitate de planificare familială;

activitate de promovare si prevenție prin caravane medicale si de screening;

activitate de medicina dentara.

activitate de asistență socială și educațională în funcție de nevoile identificate ale beneficiarilor centrului pe aceste componente;

Metodologia de coordonare, monitorizare, evaluare și raportare a serviciilor furnizate în centrul comunitar integrat se va face în baza analizei activității din centrele comunitare integrate, care urmează a fi înființate prin diferite finanțări, de către Unitatea de incluziune socială a Ministerului Sănătății.

Centrele comunitare integrate vor include:

personal medical (medic - medic de familie, medic specialist, asistent medical comunitar, moașă) ce va deservi centrul comunitar integrat și își va desfășura activitatea conform prevederilor legislației specifice și a documentelor de furnizare a serviciilor integrate ce urmează a fi elaborate.

personal din sistemul de asistență social (asistentul social și tehnician în asistență socială) ce va deservi centrul comunitar integrat și își va desfășura activitatea conform prevederilor legislației specifice și a documentelor de furnizare a serviciilor integrate ce urmează a fi elaborate.

personal din sistemul de educație (consilierul școlar, cadre didactice, mediator școlar) ce va deservi centrul comunitar integrat și își va desfășura activitatea conform prevederilor legislației specifice și a documentelor de furnizare a serviciilor integrate ce urmează a fi elaborate.

alt

personal

necesar

(spre

exemplu:

mediator

sanitar,

psiholog,

sociolog,

personal administrativ) nevoilor identificate la nivelul locatității care își va desfășura activitatea conform prevederilor legislației specifice și a documentelor de furnizare a serviciilor integrate ce urmează a fi elaborate.

Beneficiarii serviciilor și activităților furnizate în centrul comunitar integrat sunt categoriile reglementate conform prevederilor art. 7 din OUG nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară, cu modificările și completările ulterioare.

Beneficiarii centrului comunitar integrat primesc servicii de asistență medicală comunitară indiferent de statutul de asigurat sau neasigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

În

centrul

comunitar

integrat,

în

afară

de

asistentul

medical

comunitar

și

asistentul social/tehnicianul în asistență socială mai pot activa sau pot fi angajați și orice alți profesioniști conform OUG nr. 18/2017, în funcție de nevoile membrilor comunității:

moașă;

mediator sanitar;

consilier școlar și/sau mediator școlar;

medic de familie;

medic specialist;

medic rezident

medici care nu au promovat examenul de rezidențiat și care vor lucra sub coordonarea unui medic de familie sau medic specialist

psiholog;

agent de ocupare;

alte categorii profesionale care pot fi implicate în soluționarea problematicii medico- socio-educaționale a grupurilor vulnerabile;

personal administrativ.

Rolul CCI în îmbunătățirea situației medico-sociale a populației grupurilor vulnerabile de la nivelul comunității

Activitatea personalului din cadrul centrelor comunitare integrate vor contribui la:

creșterea accesului la servicii medicale a populației aparținând grupurilor vulnerabile prin identificarea beneficiarilor, intervenție și monitorizare din partea personalului medical (medic de familie, medic specialist, asistent medical comunitar, moașă) și a asistentului social;

dezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară și furnizarea de servicii de asistență

medicală

comunitară

în

sistem

integrat,

conform

prevederilor

master planurilor regionale și a strategiei naționale de sănătate;

îmbunătățirea indicatorilor stării de sănătate prin activități de promovare și prevenire (cresterea mobilizarii la vaccinare, reducerea numărului gravidelor minore, reducerea incidenței TB/MDRTB și a altor boli transmisibile, screeninguri pe diferite patologii, managementul de caz al bolilor cronice și a bolilor rare din prisma activității de asistență medicală comunitară și a medicilor specialiști, caravane medicale, alte activități de asistență medicală și sănătate publică);

creșterea accesului la servicii de asistență socială și reducere a sărăciei prin intervenții specializate.

Orientări pentru prioritizarea investițiilor în centrele comunitare integrate

Centrele comunitare integrate vor beneficia de investiții finanțate integral din bugetul de stat, bugetele

locale

ale

unităților/subdiviziunilor

administrativ-teritoriale,

din

fonduri nerambursabile

și

/

sau

alte

fonduri

cu

destinație

în

acest

sens,

bazate

pe

orientări metodologice prioritare, realizate în consultare cu reprezentanții autorităților publice locale.

Aceste orientări sunt prioritare, fiind parte integrantă din Manualul centrelor comunitare integrate și sunt valabile pentru înființarea oricărui centru comunitar integrat. Prioritizarea unităților administrativ-teritoriale va ține cont de:

— numărul de persoane vulnerabile per comunitate (minimum 500 de persoane vulnerabile din punct de vedere medical, social sau economic);

Vulnerabilitatea medicală nu este dependentă doar de statutul socio-economic al individului ci de un cumul de factori cum ar fi: sistemul imunitar, alimentație, factorii de mediu, vârstă, stilul de viață, la care se adaugă și vulnerabilitățile sociale și economice, unde este cazul.

(Potrivit art 7 alin (3) OUG nr. 18/ 2017

”(3) Persoana vulnerabilă din punct de vedere medical este persoana supusă riscului de a suferi afectări ale stării de sănătate prin acțiunea unor determinanți biologici, de mediu fizic, social și economic, comportamentali sau care țin de serviciile de sănătate sau ca urmare a probabilității crescute de a dezvolta anumite boli sau stări patologice, ca urmare a unor caracteristici personale ce țin de vârstă, stare de dizabilitate sau de alte situații fiziologice.

(4)Persoanele aparținând grupurilor vulnerabile din punct de vedere social sunt cele prevăzute la art. 6 lit. p) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările ulterioare .”)

disponibilitatea la asociere cu alte localități vulnerabile, inclusiv localități fără risc de marginalizare conform atlasului zonelor marginalizate ;

Lipsa resursei umane calificate

și a resursei financiare a unităților administrativ teritoriale, aflate în risc de marginalizare, ar putea fi suplinită prin asocierea acestora cu

alte localități, aspect care ar putea duce și la reducerea riscurilor de construire/reabilitare

a centrului comunitar integrat , inclusiv la dotarea acestuia.

Astfel, implementarea serviciilor de asistență medicală comunitară integrate ar putea fi realizată prin asocierea mai multor unități administrativ - teritoriale, iar serviciile centrului comunitar integrat devin accesibile populației din localitățile care vor accesa fonduri în asociere.

existența la nivelul comunității a unui asistent medical comunitar și a unui asistent social/tehnician de asistență socială;

Existența personalului mimim obligatoriu este garanția implementării serviciilor medico-sociale integrate.

unitățile administrativ-teritoriale fără medic de familie sau cu un număr insuficient de medici de familie, raportat la populație;

La nivelul României numărul cabinetelor de medicină de familie din mediul rural este redus din cauza numărului redus de persoane asigurate medical, a riscului crescut de sărăcie și

marginalizare, a lipsei infrastructurii necesare accesului, a distanței mari față de o unitate sanitară și/ sau de o localitate urbană. Lipsa cabinetului medical conduce la privarea de servicii medicale a întregii populații a acestor localități.

existența unei hotărâri de consiliu local pentru înființarea centrelor comunitare integrate;

Orice investiție locală se face cu acordul consiliului local al unității administrativ - teritoriale, iar prin hotărârea acestuia se certifică necesitatea și acordul pentru respectiva investiție.

identificarea localității ca zonă rurală marginalizată;

Criteriile de marginalizare și gradul marginalizării sunt stabilite la nivel regional, conform metodologiilor pentru calculul indicelui dezvoltării umane locale și al indicelui de dezvoltare prezentate în

Atlasul zonelor rurale marginalizate și al dezvoltării umane locale din România , în

Atlasul zonelor urbane marginalizate din România

și în

Studiul de fundamentare pentru Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei

– conform Băncii Mondiale (

https://www.arcgis.com/apps/MapJournal/index.html?appid=a7ab584e3f3e455d996bb13a1b

632e00)

disponibilitatea unității administrativ teritoriale de parteneriat cu :

Alte unități administrativ-teritoriale, definite conform Ordonanței de Urgenta nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, Art. 5, litera pp) și constituite potrivit Legii nr. 2 din

16

februarie

1968

privind

organizarea

administrativă

a

teritoriului

României, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Orice alte autorități/instituții publice care pot contribui la buna implementare a proiectului

definite

conform

Ordonanței

de

Urgență

nr.

57/2019

privind

Codul Administrativ, Art. 5, litera k) și litera w).

Pot aplica unități administrativ - teritoriale fără risc de sărăcie, doar în colaborare cu unități administrativ - teritoriale cu risc de marginalizare, conform atlasului zonelor vulnerabile, în scopul asigurării furnizării de servicii de asistență medicală comunitară integrată pentru personale vulnerabile din localitățile partenere. Un asemenea parteneriat poate cuprinde între 2 maxim 5 unități administrative - teritoriale vecine.

Este posibilă asocierea/parteneriatul localităților din lista celor eligibile, cu localități indiferent de

gradul

de

marginalizare

sau

fără

grad

de

marginalizare,

conform

Atlasului

zonelor vulnerabile, cu evidențierea procentului de populație vulnerabilă care va beneficia de serviciile centrului comunitar integrat.

Concluzii

Asistența medicală comunitară contribuie la eforturile populației de a trăi sănătos în condiții optime de mediu și, atunci când indivizii au nevoie de îngrijire medicală, aceasta să li se acorde la momentul potrivit, în comunitățile lor. De aici a apărut și necesitatea dezvoltării echipelor comunitare integrate și a centrelor comunitare integrate, cu o varietate de servicii medico- socio-educaționale.

Este un obiectiv necesar pentru o

acoperire universală cu servicii de sănătate , care trebuie să stea la baza oricărui sistem de sănătate funcțional, pentru că are ca scop principal prevenția evoluției diferitelor patologii medicale, prin identificarea pacienților în timp util și referirea lor către medicii de familie sau medicii specialiști, promovarea practicilor necesare unui stil de viață sănătos.

Abordarea în echipă comunitară integrată multidisciplinară din cadrul centrelor comunitare integrate, a problematicii complexe medico-sociale poate preveni din fază incipientă efectele diferitelor probleme medicale, sociale precum și a celor asociate acestora, ceea ce poate conduce

la

prevenirea

excluziunii

beneficiarilor

aparținând

grupurilor

vulnerabile

prin asigurarea de servicii specializate, începând de la cele de identificare a problemelor, continuând cu cele de intervenție, monitorizare și sprijin.

Creșterea eficienței în sistemul de sănătate va fi posibilă și prin întărirea rețelei de asistență medicală comunitară, integrarea serviciilor la nivel comunitar și crearea centrelor comunitare integrate, având în vedere dovezile înregistrate prin proiectele pilot derulate anterior și care confirmă

rezultatele

cercetărilor

internaționale

care

demonstrează

cost

–

eficiența intervențiilor similare.

Centrele comunitare integrate furnizează servicii de asistență medicală comunitară integrate cu serviciile sociale și cele educaționale persoanelor vulnerabile din punct de vedere medical, economic și social adaptate nevoilor acestora. Aceste centre sunt organizate și înființate ca entități cu sau fără personalitate juridică la nivelul unităților/subdiviziunilor administrativ- teritoriale.

Este necesar ca Ministerul Sănătății să consolideze programul de instruire pentru personalul din rețeaua de asistență medicală comunitară și să sprijine dezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară și a centrelor comunitare integrate în întreaga țară.

Manualul

centrelor

comunitare

integrate

este

criteriu

al

condiției

favorizante

în

cadrul Programului Operational de Sănătate, coroborarea activității de asistență medicală comunitară și a centrelor comunitare integrate fiind necesară între toate obiectivele/ activitățile din cadrul programelor finanțate din diferite fonduri.

Bibliografie

OUG nr.18/ 2017 privind asistența medicală comunitară aprobată prin Legea 180/ 2017 si completată prin Legea 190/ 2019, cu modificările și completările ulterioare;

HG nr.324/ 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară

Strategia națională de sănătate 2014- 2020- aprobatăprin HG nr. 1028/2014

Listă de abrevieri

CCI – Centru Comunitar Integrat

PNRR – Planul Național de Redresare și Reziliență MS – Ministerul Sănătății

POR – Programul Operațional Regional POS – Programul Operațional Sănătate UAT – Unitate Administrativ Teritorială UIS – Unitatea de Incluziune Socială

Anexele nr. 1 – 5 fac parte integrantă din prezentul Manual al centrelor comunitare integrate

24

ANEXA 1. BAZA DE DATE CU PERSONALUL DIN ASISTENȚĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ PE JUDEȚE ȘI PE URBAN / RURAL

ANEXA 2. LEGISLAȚIE SPECIFICĂ ORGANIZĂRII, FUNCȚIONĂRII, FINANȚĂRII CENTRELOR COMUNITARE INTEGRATE

OUG nr. 18/ 2017

aprobată prin Legea 180/ 2017, cu modificările și completările ulterioare

”Art. 10

Serviciile

de

asistență

medicală

comunitară

pot

fi

asigurate

prin

personalul

de specialitate prevăzut la art. 8 alin. (2), angajat în cadrul structurilor prevăzute la art. 8 alin. (1).