Strategia din 30 martie 2022

HOTĂRÂREA nr. 436 din 30 martie 2022 , publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 322 din 1 aprilie 2022.

ANEXĂ

STRATEGIA

de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 - 2025

CUPRINS

Introducere. Informații generale relevante

Viziune, direcții de intervenție, obiective și indicatori de performanță Viziune

Direcții de intervenție, obiective, rezultate așteptate

Priorități, politici și cadrul legal existent

Analiza contextului și definirea problemei Independența, calitatea și eficiența actului de justiție Accesul la justiție

Corupția și criminalitatea organizată

Principii generale Indicatori de performanță

Mecanism de implementare, monitorizare și revizuire Implementare

Stabilire responsabili la nivelul instituțiilor Planuri anuale de activități

Monitorizare Revizuire

Etape ulterioare și instituții responsabile

Implicații bugetare și surse de finanțare

Implicații juridice

Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025

ABREVIERI

ANABI = Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate ANC = Autoritatea Națională pentru Cetățenie

ANP = Administrația Națională a Penitenciarelor CCR = Curtea Constituțională a României

CEDO = Curtea Europeană a Drepturilor Omului CEPEJ = Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției CJUE = Curtea de Justiție a Uniunii Europene

CNI = Compania Națională de Investiții COMS = Consiliul de Management Strategic CSM = Consiliul Superior al Magistraturii

DIICOT = Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism DIPFIE = Direcția pentru implementarea proiectelor finanțate din împrumuturi externe DNA = Direcția Națională Anticorupție

DNP = Direcția Națională de Probațiune

ECRIS =

Sistemul electronic de management al cauzelor

GRECO = Grupul Statelor împotriva Corupției (organism al Consiliului Europei) ICCJ = Înalta Curte de Casație și Justiție

IGPF = Inspectoratul General al Poliției de Frontieră IGPR= Inspectoratul General al Poliției Române

INEC = Institutul Național de Expertize Criminalistice MAI = Ministerul Afacerilor Interne

MDLPA = Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației MCV = Mecanismul de Cooperare și de Verificare

MIPE = Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene MJ = Ministerul Justiției

ONRC = Oficiul Național al Registrului Comerțului PCA = Parchet de pe lângă Curte de Apel

PICCJ = Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție PJ = Parchet de pe lângă Judecătorie

PT = Parchet de pe lângă Tribunal

PNRR = Planul național de redresare și reziliență

RMS = Resources Management System (Sistem de management al resurselor) SNA = Strategia Națională Anticorupție

Introducere.

Informații

generale

relevante

Elaborarea unui nou cadru de dezvoltare strategică la nivelul sistemului judiciar se înscrie în angajamentul sistemului judiciar de a continua experiența anterioară de planificare strategică, concretizată în Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 și Planul de acțiune aferent, care și-au încetat aplicabilitatea la finele anului 2020. Elaborarea și aprobarea celor două documente strategice au reprezentat un demers necesar în contextul în care, după 2008, la nivelul sistemului judiciar nu mai fusese elaborat un document de politică publică care să definească principalele direcții de dezvoltare pentru sistemul judiciar. Strategia fusese asumată de principalele instituții ale sistemului judiciar, iar conținutul său era în acord cu recomandările Comisiei Europene formulate în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), precum și cu principalele recomandări formulate de experții Băncii Mondiale în cadrul proiectului "Analiza funcțională a sectorului justiției din România" (Judicial Functional Review).

Chiar dacă după cinci ani de aplicare a cadrului strategic 2016 – 2020, gradul de implementare a măsurilor a fost relativ scăzut 1 , o serie de măsuri cu un impact potențial semnificativ asupra sistemului judiciar au fost realizate, dar pași importanți rămân de parcurs până la obținerea rezultatelor așteptate. Amintim în acest sens înființarea, printr- un protocol încheiat în 2016 2 , a Consiliului de Management Strategic (COMS), format din conducerea Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public și Înaltei Curți de Casație și Justiție, responsabil de stabilirea strategiei și a viziunii de dezvoltare pe termen mediu și lung, precum și a priorităților generale ale sistemului judiciar. Deși potrivit protocolului de înființare a fost stabilită o periodicitate (trimestrial) pentru reuniunile COMS, acesta s-a întâlnit sporadic de la înființare. Regulamentul de organizare și funcționare a COMS a fost aprobat prin Hotărârea nr. 1/30.06.2021 de către Consiliul de Management Strategic. Au fost create premisele utilizării managementului strategic la nivelul sistemului judiciar prin implementarea proiectului ”Dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de management strategic la nivelul sistemului judiciar – SIMS”

( SIPOCA 55), dar este necesară continuarea demersurilor pentru internalizarea acestuia la nivelul sistemului judiciar.

De asemenea, o serie de proiecte ample au fost demarate. Printre acestea se numără (1) proiectul de dezvoltare a sistemului electronic de management al cauzelor – ECRIS V ce va avea o contribuție semnificativă la transformarea digitală a sistemului judiciar, având în vedere că una dintre funcționalitățile majore o va reprezenta dosarul electronic, ce va permite beneficiarilor o gestiune integral electronică a documentelor din dosare (la nivel de instanțe și parchete), fără a exclude însă utilizarea hârtiei, pentru a nu îngrădi accesul la justiție al persoanelor care nu au posibilitatea utilizării tehnologiei și (2) derularea unor programe de investiții pentru construirea/modernizarea sediilor instanțelor judecătorești și ale parchetelor, realizate fie în regim propriu, fie în colaborare cu Compania Națională de Investiții, fie din fonduri externe rambursabile (Banca Mondială). În plus, menționăm că în perioada 2015-2020 au fost demarate și se află în curs de implementare mai multe proiecte destinate îmbunătățirii diferitelor componente ale sistemului judiciar (ex. transparență și comunicare, managementul instanțelor și parchetelor etc), proiecte

1

Aproximativ 31% dintre măsuri finalizate, 60% în curs de realizare și 9% nedemarate.

2

http://www.just.ro/wp-content/uploads/2016/12/201612071008.pdf

finanțate în cadrul Programului operațional Capacitate administrativă sau prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021 (MFN 2014-2021). Dat fiind impactul potențial semnificativ asupra sistemului judiciar se impune continuarea acestor proiecte în perioada următoare.

O nouă strategie care să continue eforturile de modernizare și consolidare a sistemului judiciar este susținută și de recomandările Comisiei Europene exprimate în Raportul privind Mecanismul de Cooperare și de Verificare 3 , dar și de obiectivele distinct enunțate în cadrul Programului de guvernare 2021-2024 4

și Planul național de redresare și reziliență 5 . Astfel, Comisia Europeană a adoptat la data de 8 iunie 2021 cel mai recent raport privind evoluția situației din România în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate de aceasta în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare (MCV), în cadrul căruia a subliniat necesitatea definirii unui nou cadru de planificare strategică pentru perioada post-2021:

„o nouă viziune și o nouă strategie pentru o dezvoltare eficace și durabilă a sistemului judiciar în următorii ani vor fi o completare importantă a cadrului juridic revizuit prin legile justiției. Acestea ar permite Consiliului de Management Strategic să devină un forum activ, în măsură să răspundă principalelor întrebări strategice relevante pentru sistemul judiciar, să acționeze în vederea obținerii consensului și să consolideze încrederea între principalele instituții judiciare și guvernamentale. Acesta ar fi un pas important pentru a demonstra că există structuri durabile, în măsură să continue reforma după încheierea MCV.”

În plus, elaborarea și aprobarea unei strategii de dezvoltare a sistemului judiciar pentru perioada 2022 – 2025 reprezintă unul dintre indicatorii reformei ”Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia” asumate de România în cadrul Planului Național de redresare și reziliență. Acesta include o descriere a elementelor principale pe care trebuie să le includă noua strategie, respectiv faptul că aceasta se va axa pe doi piloni:

(1) primul pilon va include politici de consolidare a independenței sistemului judiciar și a statului de drept și (2) pilonul al doilea va include politici de consolidare a capacității instituționale în ceea ce privește resursele, procesele și gestionarea, precum și politicile privind calitatea și eficiența serviciilor în sistemul judiciar, cum ar fi: a) utilizarea eficientă a resurselor umane; b) politica de optimizare a infrastructurii instanțelor, inclusiv a infrastructurii fizice; c) transformarea digitală.

În acest context, în care (1) ciclul strategic anterior și-a încetat aplicabilitatea la sfârșitul anului 2020, dar măsuri de impact asupra sistemului judiciar nu au fost finalizate, (2) prin Programul de guvernare 2021–2024 au fost definite noi priorități guvernamentale ce trebuie implementate, iar (3) sistemul judiciar se confruntă în prezent cu o serie de probleme, pentru a căror soluționare este necesară o abordare sistemică, definirea unui nou cadru strategic de dezvoltare a sistemului judiciar pentru perioada următoare, care să-i asigure o evoluție predictibilă și coerentă, reprezintă principalul instrument de management strategic integrat aplicabil la nivel de sector. În realizarea acestui demers, comunicarea între instituțiile din sistemul judiciar și oferirea de către acestea a suportului și informațiilor necesare au fost esențiale pentru rezultatul procesului de planificare strategică. Au existat, astfel, o comunicare și colaborare strânse între principalele instituții

3

Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, Bruxelles, 8.6.2021, COM(2021) 370 final, p. 15.

4

Capitolul Ministerul Justiției, punctul B

Justiție și stat de drept , subpunctul 6

O viziune strategică pentru funcționarea

eficientă a sistemului judiciar

5 Proposal for a Council Implementing Decision on the approval of the assessment of the recovery and resilience plan for Romania, Brussels, 27.9.2021 COM(2021) 608 final, p.477

din sistemul judiciar – Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, respectiv, Ministerul Justiției – inclusiv cu instituțiile subordonate acestora. Consultarea și conlucrarea dintre principalele părți interesate ale sistemului judiciar a făcut posibilă dezvoltarea noului cadru de dezvoltare strategică a sistemului judiciar pentru perioada 2022-2025.

Procesul de planificare strategică s-a derulat în baza unei

metodologii privind elaborarea, implementarea și monitorizarea strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar , Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 având la bază o serie de documente de sinteză sau programatice precum analiza prealabilă elaborării noului document strategic, rapoarte ale Comisiei Europene, Programul de Guvernare, Planul național de redresare și reziliență etc. Astfel, demersul metodologic derulat în perioada iunie-noiembrie 2021 avut în vedere la elaborarea

Analizei prealabile elaborării noului document strategic privind sistemul judiciar

a constat în utilizarea unei game variate de instrumente și surse de analiză, precum rapoartele de activitate ale instituțiilor din sistemul judiciar, rapoarte ale diferitelor instituții europene (Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare din 08.06.2021, Raportul din 2021 privind statul de drept - Capitol consacrat situației statului de drept din România), date statistice judiciare privind activitatea instanțelor, respectiv a parchetelor, dar și informații colectate de instituțiile din sistemul judiciar pe baza unor formulare, chestionare, machete (formulare privind analiza mediului intern, mediului extern sau a părților interesate, chestionar privind analiza părților interesate, macheta adecvare funcții/atribuții vs. resurse umane, chestionar pentru colectarea datelor aferente instanțelor judecătorești (chestionarul

a fost completat de 82 de respondenți: 14 curți de apel, 32 de tribunale și 36 de judecătorii) , chestionar pentru colectarea datelor aferente Ministerului Public).

De asemenea, a fost utilizată ca reper și Analiza funcțională a sistemului judiciar - 2013, document elaborat de Banca Mondială

6

. În vederea efectuării unei analize comparative au fost folosite ca surse

Raportul de evaluare al Comisiei Europene pentru eficiența Justiției (CEPEJ) din cadrul Consiliului Europei 7

aferent anului 2018 și Tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană pentru anul 2020, respectiv 2021 8 . Prin urmare, Planul național de redresare și reziliență (PNRR), rapoartele Comisiei Europene 9 , concluziile analizei prealabile elaborării noului document strategic privind sistemul judiciar, precum și datele suplimentare furnizate de instituțiile din sistemul judiciar au condus la identificarea direcțiilor de dezvoltare a sistemului judiciar pentru următoarea perioadă.

Un rol important în sprijinirea procesului de dezvoltare a sistemului judiciar îl are și Ministerul Afacerilor Interne, ca instituție publică la nivelul căreia funcționează și sunt organizate organe de cercetare penală ale poliției judiciare. Prin raportare la volumul de cauze, distribuția teritorială, resursele alocate și capacitatea rapidă de intervenție, structurile MAI asigură componenta principală în materie de constatare a infracțiunilor și efectuare a urmăririi penale, sub supravegherea procurorului sau din dispoziția acestuia. Astfel, sunt relevante responsabilitățile Poliției Române, Poliției de Frontieră Române, precum și ale altor structuri din cadrul MAI în descoperirea calificată a infracțiunilor și

6

https://www.just.ro/wp-content/uploads/2021/08/Analiza-functionala-a-sectorului-Justitiei-RO.pdf

7

https://rm.coe.int/evaluation-report-part-1-english/16809fc058

8

https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/upholding-rule-law/eu-justice-scoreboard_en

9

Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare din 08.06.2021, Raportul din 2021 privind statul de drept - Capitol consacrat situației statului de drept din România, informațiile completate de instanțe în chestionarul transmis de către Ministerul Justiției în luna septembrie 2021

efectuarea actelor de urmărire penală, fapt ce impune,

în contextul transformării digitale a sistemului judiciar , asigurarea unei

interoperabilități

a sistemelor informatice ale MAI și bazelor sale de date cu cele ale PÎCCJ și structurile MJ,

implementarea dosarului electronic

la nivelul poliției judiciare a MAI și dezvoltarea capacității de

înregistrare audio/audio- video a declarațiilor

pe parcursul procesului penal.

Astfel, prin cooptarea MAI în procesul de digitalizare a sistemului judiciar se va realiza o creștere a nivelului de adresabilitate către cetățeni, cu implicații pozitive în asigurarea celerității înfăptuirii actului de justiție.

Totodată, structurile MAI exercită responsabilități în prelevarea/ridicarea, de către polițiști-criminaliști, a

mijloacelor de probă cu ocazia cercetării la fața locului ,

analizarea

acestora de către Institutul Național de Criminalistică, precum și

conservarea

lor pe tot parcursul actului de justiție (în camere de corpuri delicte).

Punerea în executare

a mandatelor de supraveghere tehnică , precum și utilizarea celorlalte metode speciale de cercetare (investigatori sub acoperire, informatori, colaboratori) reprezintă un instrument important prin care Poliția Română contribuie la înfăptuirea actului de justiție și combaterea unor fenomene grave, precum corupția și criminalitatea organizată.

Înfăptuirea justiției este susținută și de elementele de punere în executare a măsurilor dispuse în cursul procesului penal de către magistrați și de protecție a celor ce sprijină actul de justiție, M.A.I. desfășurând ample activități pentru

supravegherea persoanelor față de care au fost dispuse măsuri privative de libertate sau măsuri de control judiciar , precum și

protecția martorilor

amenințați, vulnerabili și cei incluși în programul de protecție a martorilor.

Noua strategie de dezvoltare a sistemului judiciar vizează, așadar, perioada 2022-2025 și urmărește trei mari direcții de intervenție strategică: (1) independența, calitatea și eficiența actului de justiție, (2) accesul la justiție și (3) combaterea corupției și a criminalității. Fiecare dintre aceste trei direcții de intervenție cuprind obiective strategice structurate pe doi piloni, respectiv pilonul I, ce vizează politici de consolidare a independenței sistemului judiciar și a statului de drept și pilonul al II-lea ce include politici de consolidare a capacității instituționale în ceea ce privește resursele, procesele și gestionarea, precum și politicile privind calitatea și eficiența serviciilor în sistemul judiciar.

Un rol important în monitorizarea implementării Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 îl va avea Consiliul de Management Strategic (COMS) care, prin intermediul Grupului tehnic de lucru care îl sprijină, va analiza rapoartele semestriale de monitorizare. Aceste rapoarte cuprind o sinteză ce evidențiază rezultatele înregistrate în perioada de monitorizare, concluzii și recomandări.

Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 și Planul de acțiune aferent acesteia vor fi supuse, la sfârșitul anului 2023 și începutul anului 2024, unui amplu proces de revizuire, proces ce urmărește asigurarea sustenabilității proiectului ”Analiza funcțională și strategia de dezvoltare a sistemului judiciar post 2020 (ASJ)”, cod SIPOCA 756/cod MySMIS 133609, aflat, în prezent, în implementare.

Viziune, direcții de intervenție, obiective și indicatori de performanță

Viziune

Prin implementarea prezentei strategii ne propunem să contribuim la o justiție modernă, eficientă, de calitate și accesibilă tuturor, cu un grad ridicat de încredere din partea populației, susținută de politici eficace de combatere a corupției și criminalității.

Direcții de intervenție, obiective, rezultate așteptate

Prezenta strategie de dezvoltare a sistemului judiciar este construită în jurul a trei direcții majore de intervenție:

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A:

INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B:

ACCESUL LA JUSTIȚIE

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE C : COMBATEREA CORUPȚIEI ȘI CRIMINALITĂȚII

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv strategic 1 : Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia

În cadrul acestui obiectiv strategic prioritare sunt consolidarea structurală a sistemului judiciar astfel încât procedurile interne de lucru să fie accelerate, actul de judecată să se fluidizeze prin scurtarea termenelor de judecată, iar calitatea actului de justiție să crească în beneficiul justițiabililor.

Prin proiectele de legi ale justiției se urmărește garantarea și respectarea următoarelor principii: independența judecătorilor și procurorilor, admiterea în profesie și promovarea în carieră pe criterii meritocratice, funcționarea eficientă, transparența și răspunderea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în calitatea sa de garant al independenței justiției, funcționarea eficientă a instanțelor, a Inspecției Judiciare și a Ministerului Public, răspunderea efectivă a magistraților, dar și protecția lor în fața oricăror ingerințe și abuzuri, separația, echilibrul și cooperarea loială dintre puterea judecătorească și celelalte puteri ale statului, respectarea obligațiilor statului român care decurg din rapoartele MCV, GRECO, din avizele Comisiei de la Veneția și, mai nou, din Mecanismul Statului de Drept, la care se adaugă jurisprudența recentă a CJUE și CEDO, precum și cea a Curții Constituționale a României (CCR).

O altă pârghie pentru atingerea acestui obiectiv strategic o reprezintă modernizarea statutului personalului de specialitate judiciară și a altor categorii de personal din instanțe și parchete și valorificarea măsurilor care conduc la concentrarea judecătorilor pe activitatea de judecată..

Obiective specifice:

Punerea în acord a ”legilor justiției” cu recomandările din rapoartele MCV, GRECO, Comisiei de la Veneția

Eliminarea inechităților în domeniul salarizării magistraților și acordării pensiilor de serviciu

Modernizarea statutului personalului de specialitate judiciară și a altor categorii de personal din instanțe și parchete și fructificarea oricăror măsuri care conduc la concentrarea judecătorilor pe activitatea de judecată, inclusiv valorificând experiența altor state UE

Definitivarea punerii în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, la nivelul sistemului judiciar

Modernizarea profesiilor juridice conexe

Principalele rezultate așteptate:

legi ale justiției în acord cu recomandările din MCV, GRECO, Comisia de la Veneția; Regulament (UE) 2016/679 privind protecția datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date implementat la nivelul sistemului judiciar; cadru legal adaptat nevoilor de acces în profesie, formare profesională, atribuții și conduită profesională a executorilor judecătorești, precum și de organizare și funcționare a organelor reprezentative ale profesiei etc .

Impact estimat :

Implementarea obiectivelor specifice din cadrul acestui obiectiv se va reflecta, în final, într-o mai bună percepție a societății privind independența justiției. Astfel, se estimează că la sfârșitul perioadei de implementare a acestui obiectiv strategic, dar și a celorlalte obiective strategice avute în vedere la nivelul direcției de intervenție A Independența, calitatea și eficiența actului de justiție, percepția privind independența justiției se va situa între 55-60%. Această țintă a fost estimată în baza datelor istorice existente în ceea ce privește evoluția indicelui privind încrederea în justiție în România, furnizate de Eurobarometru Flash FL483: Percepția asupra independenței sistemelor naționale de justiție din UE în rândul publicului (51% în 2016, 50% în 2017, 47% în 2018, 40% în 2019, 37% în 2020, 51% în 2021), precum și a efectelor rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor din prezenta strategie.

Obiectiv strategic 2 : Creșterea calității și eficienței justiției prin transformarea digitală a sistemului judiciar

Calitatea și eficiența justiției sunt strâns legate de transformarea digitală a sistemului judiciar. Prin acest obiectiv se urmărește, printre altele, generalizarea utilizării documentelor electronice, inclusiv a probelor în format digital, simultan cu accelerarea utilizării semnăturilor și sigiliilor electronice. Atingerea acestui obiectiv este condiționată și de o întărire a interoperabilității și securității cibernetice. Dezvoltarea guvernanței IT, prin care să se asigure coordonarea strategică pentru sectorul justiției și eficientizarea aspectelor de administrare IT de zi cu zi prin echipe operaționale, inclusiv pentru securitate cibernetică și protecție a datelor personale, este esențială pentru realizarea cu succes a acestui obiectiv strategic. Astfel, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instanțele și parchetele colaborează în vederea dezvoltării unui sistem informatic unitar și funcțional. Investițiile avute în vedere (ex. modernizare camere de date (Data Rooms), operaționalizare Data Center, stații de lucru, servere etc.) vor asigura îmbunătățirea

tehnologică a infrastructurii IT la nivelul sistemului judiciar, ceea ce va conduce la o creștere în calitate și eficiență a serviciilor judiciare.

Obiective specifice:

Generalizarea utilizării dosarului electronic, a semnăturilor și sigiliilor electronice de către judecători, procurori, grefieri, polițiști judiciari și parteneri majori (avocați, notari, executori judecătorești)

Elaborarea și implementarea unor politici de dezvoltare a guvernanței IT, prin care să se asigure coordonarea strategică pentru sectorul justiției și eficientizarea aspectelor de administrare IT de zi cu zi prin echipe operaționale, inclusiv pentru securitate cibernetică și protecție a datelor personale

Modernizarea infrastructurii IT de la nivel local (instanțe, parchete, birouri etc.): servere de management/administrare LAN, scanner, laptopuri, soluții de comunicații unificate (VoIP pentru Ministerul Justiției și instituții subordonate), inclusiv pentru asigurarea desfășurării activității în regim de telemuncă

Modernizarea infrastructurii IT și dezvoltarea serviciilor electronice destinate activității organelor de cercetare penală ale poliției judiciare în contextul constituirii/utilizării dosarului electronic

Modernizarea dotării tehnice pentru supraveghere video, audio și alte echipamente specializate pentru alte procese critice (de ex., upgrade tehnologic pentru creșterea calității

serviciilor

de

expertiză

criminalistică,

echipamente

specializate

de supraveghere video și audio)

Tranziția către un sistem electronic de management al cauzelor modern și adaptat nevoilor sistemului judiciar

Realizarea și operaționalizarea unui centru de date integrat pentru sistemul judiciar

Extinderea schimburilor de date – interoperabilitate atât la nivel național, cât și cross EU, inclusiv cu sistemele e-Evidence Digital Exchange System (eEDES), eCODEX

Dezvoltarea de sisteme integrate pentru înregistrarea audio-video în sălile de judecată, transcrierea automată (speech2text) și programare videoconferințe (inclusiv integrare cu ECRIS V)

Finalizarea extinderii RMS la nivelul MJ și al instanțelor, asigurarea suportului continuu în utilizarea acestuia și menținerea permanentă a sistemului în stare optimă de funcționare

Dezvoltarea și implementarea unei aplicații informatice destinate gestionării și interconectării noilor instrumente de management dezvoltate

Principalele rezultate așteptate:

cadrul legal specific pregătit pentru utilizarea dosarului electronic, a semnăturilor și sigiliilor electronice la nivelul sistemului judiciar, precum și la nivelul poliției judiciare a MAI; 4.000 utilizatori care pot lucra la distanță; 400 utilizatori telefonie VoIP; 100% instanțe care au implementat dosarul electronic național unic; 100% declarațiile martorilor în cadrul procesului transcrise literal; minim 50% din polițiștii judiciari ai MAI cu acces direct la dosarul electronic; minim 350 de sisteme destinate înregistrării audio/ audio-video a declarațiilor în cursul urmăririi penale și sistem MAI de

videoconferință interoperabil și infrastructura necesară, pentru eficientizarea actului de supraveghere a urmăririi penală; 60 laboratoare criminalistice mobile, 60 kituri echipamente specifice CFL, 43 kituri de expertiză criminalistă și identificare judiciară; 4 centre regionale de expertiză criminalistică acreditate.

De asemenea, rezultatul așteptat vizează și dotarea adecvată cu echipamente specializate, pentru punerea în executare a metodelor speciale de supraveghere sau cercetare prevăzute de Codul de procedură penală, precum și sistemul de monitorizare a persoanelor care fac obiectul supravegherii judiciare.

Impact estimat :

Implementarea obiectivelor specifice din cadrul acestui obiectiv se va reflecta, în cele din urmă, în rata de soluționare a dosarelor calculată ca raportul dintre dosarele soluționate și totalitatea dosarelor aflate pe rolul instanțelor naționale în anul de referință. Astfel, se estimează ca la sfârșitul perioadei de implementare a prezentei Strategii rata de soluționare a dosarelor să crească de la 69%, în anul 2020, la 72%, în anul 2025. Aceste ținte au fost estimate în baza datelor istorice existente în ceea ce privește evoluția ratei de soluționare a dosarelor (72,7% în 2016, 71,87% în 2017, 72,7% în 2018, 72,3% în 2019, 68,7% în 2021) fiind coroborate cu efectele rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor specifice aferente acestui obiectiv strategic, dar și ale celorlalte obiective strategice din cadrul direcției de intervenție A Independența, calitatea și eficiența actului de justiție.

Obiectiv strategic 3:

Dezvoltarea politicii de resurse umane la nivelul sistemului judiciar, în acord cu (noul) cadrul normativ care să asigure necesarul sistemului judiciar în condiții de eficiență și eficacitate

Factorul uman existent la nivelul sistemului judiciar reprezintă principala resursă a acestuia. Asigurarea unei pregătiri continue a resurselor umane, în concordanță cu nevoile de instruire, dar și un nivel corespunzător al numărului acestora se reflectă direct în nivelul calității și eficienței serviciilor judiciare. Astfel, prin acest obiectiv strategic se urmărește îmbunătățirea calitativă și cantitativă a resurselor umane existente la nivelul sistemului judiciar printr-o formare profesională adaptată nevoilor tuturor categoriilor de personal și, respectiv, printr-o politică de continuă ajustare a numărului de personal la volumul de muncă.

Obiective specifice:

Asigurarea formării profesionale continue a judecătorilor, procurorilor și grefierilor

Adaptarea programelor de formare profesională a magistraților în sensul creșterii importanței în pregătirea practică a acestora, la nivelul INM

Dezvoltarea abilităților non-juridice specifice profesiilor de judecător și procuror

Ocuparea posturilor vacante de judecători și procurori din sistemul judiciar

Dezvoltarea și operaționalizarea unui mecanism de asistență și evaluare psihologică a judecătorilor și procurorilor

Suplimentarea posturilor de personal auxiliar: grefieri si specialiști IT, la instanțe și parchete

Echilibrarea schemelor de personal

Elaborarea unei Strategii/plan de dezvoltare a resurselor umane la nivelul instanțelor judecătorești

Rezultate așteptate:

300 sesiuni de formare realizate și 6000 judecători, procurori, grefieri instruiți; 95% grad de ocupare a posturilor de judecători; 80-85% grad de ocupare a posturilor de procurori; 85% din posturile de procuror din schema de personal a DNA ocupate etc.

Impact estimat:

Implementarea obiectivelor specifice din cadrul acestui obiectiv se va reflecta, în final, în rata de soluționare a dosarelor, precum și într-un procent mai mic al dosarelor în care hotărârile/încheierile au fost redactate peste termen. Astfel, se estimează că la sfârșitul perioadei de implementare a prezentei strategii, rata de soluționare a dosarelor (calculată ca raportul dintre dosarele soluționate și totalitatea dosarelor aflate pe rolul instanțelor naționale) va crește de la 69%, în anul 2020, la 72% în anul 2025. De asemenea, se estimează o scădere a procentului dosarelor în care hotărârile/încheierile au fost redactate peste termen, de la 23.7%, în anul 2021, la 20% în anul 2025.

Aceste ținte au fost estimate în baza datelor istorice existente în ceea ce privește evoluția ratei de soluționare a dosarelor (72,7% în 2016, 71,87% în 2017, 72,7% în 2018, 72,3% în 2019, 68,7% în 2021), respectiv, a procentului de dosare în care hotărârile/încheierile au fost redactate peste termen (26,8% în 2017, 28,3% în 2018, 25,3% în 2019, 25,7% în 2020, 23,7% în 2021), fiind coroborate cu efectele rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor specifice aferente acestui obiectiv strategic, dar și ale celorlalte obiective strategice din cadrul direcției de intervenție A Independența, calitatea și eficiența actului de justiție.

Obiectiv strategic 4:

Optimizarea funcționării instanțelor judecătorești

În perioada 2022-2025, alături de asigurarea resurselor necesare funcționării instanțelor judecătorești - care a reprezentat un element prezent în documentele strategice anterioare - se va acorda atenție sporită relației cu părțile interesate, percepției acestora privind accesul la justiție, precum și dezvoltării unor mecanisme de sesizare/colectare- analiză/soluționare a problemelor cu care se confruntă instanțele.

Obiective specifice:

Realizarea unei analize aprofundate a performanței la nivelul instanțelor pentru a identifica, printre altele: cauzele care determină variațiile la nivelul gradului de încărcare raportat la eficiența instanțelor, cauzelor care au stat la baza valorilor înregistrate de indicatorii de eficiență etc.

Definirea și implementarea unui mecanism unitar de evaluare periodică a satisfacției părților interesate (ex. cetățeni/justițiabili/avocați etc.) la nivelul tuturor instanțelor, inclusiv percepția privind accesul la justiție

Definirea

și

implementarea

unui

mecanism

integrat

instanțe-CSM-MJ

de sesizare/colectare-analiză/soluționare a problemelor/situațiilor cu care se confruntă instanțele

Rezultate așteptate:

evaluarea satisfacției părților interesate realizată cel puțin o dată pe an la instanțe judecătorești; mecanism de sesizare/colectare-analiză/soluționare a problemelor utilizat de către instanțele judecătorești.

Impact estimat:

Implementarea obiectivelor specifice din cadrul acestui obiectiv se va reflecta, în final, în creștere procentului instanțelor cu grad de eficiență „foarte eficient” de la 18% în 2020, la 23% în 2025. Atingerea acestei ținte este coroborată cu efectele rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor specifice aferente acestui obiectiv strategic, dar și ale celorlalte obiective strategice din cadrul direcției de intervenție A Independența, calitatea și eficiența actului de justiție.

Obiectiv strategic 5:

Consolidarea capacității instituționale a Consiliului Superior al Magistraturii și a instituțiilor subordonate

Pentru a asigura îndeplinirea adecvată a atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției, de gestionare a carierei profesionale a magistraților, precum și a celor privind organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor, importantă în perioada următoare este asigurarea resurselor umane, materiale și digitale.

Obiective specifice:

Consolidarea capacității instituționale a Consiliului Superior al Magistraturii prin asigurarea

prezenței

unui

reprezentant

al

profesiei

de

avocat

și

prin interconectarea formelor de pregătire inițială și formare continuă ale avocaților și magistraților

Ocuparea posturilor vacante, la nivelul CSM

Îmbunătățirea politicii de formare profesională continuă a personalului CSM

Realizarea și implementarea unei soluții informatice de gestionare a activității aparatului tehnic și de relaționare cu alte instituții/organizații din interiorul și din afara sistemului judiciar (CSMapp)

Modernizarea dotării tehnice pentru asigurarea unei comunicări mai sigure în condiții de distanțare socială

Reabilitarea imobilului în care își desfășoară activitatea Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri și asigurarea dotărilor necesare

Rezultate așteptate : Sediu INM și SNG conform din punct de vedere al condițiilor de muncă; grad de ocupare a posturilor de 90%; Streaming video de calitate HD în cadrul ședințelor CSM.

Impact estimat:

Implementarea obiectivelor specifice din cadrul acestui obiectiv se va reflecta, în final, într-o mai bună percepție a societății privind independența justiției. Astfel, se estimează că la sfârșitul perioadei de implementare a acestui obiectiv strategic, dar și a celorlalte obiective strategice avute în vedere la nivelul direcției de intervenție A Independența, calitatea și eficiența actului de justiție, percepția privind independența justiției se va situa între 55-60%. Această țintă a fost estimată în baza datelor istorice existente în ceea ce privește evoluția indicelui privind încrederea în justiție în România, furnizate de Eurobarometru Flash FL483: Percepția asupra independenței sistemelor naționale de justiție din UE în rândul publicului (51% în 2016, 50% în 2017, 47% în 2018, 40% în 2019, 37% în 2020, 51% în 2021), precum și a efectelor rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor din prezenta strategie.

Obiectiv strategic 6:

Consolidarea capacității instituționale la nivelul ÎCCJ

Pornind de la principalele probleme cu care se confruntă, în prezent, Înalta Curte de Casație și Justiție, consolidarea capacității instituționale a ÎCCJ se va concentra, pe de o parte, pe asigurarea condițiilor optime de desfășurare a activității instituționale, iar pe de altă parte, pe revizuirea competențelor ÎCCJ în vederea îmbunătățirii eficienței proceselor judiciare desfășurate la nivelul acesteia.

Obiective specifice:

Asigurarea unui sediu ÎCCJ necesar desfășurării activității în condiții optime

Reașezarea competenței de judecată a ÎCCJ și adaptarea schemei de personal la noile competențe

Rezultate așteptate: sediu ÎCCJ adecvat desfășurării activității; cadru normativ privind competențele ÎCCJ actualizat.

Impact estimat:

Implementarea obiectivelor specifice din cadrul acestui obiectiv se va reflecta, în final, în rata de soluționare a dosarelor (calculată ca raport dintre dosarele soluționate și totalitatea dosarelor aflate pe rolul ÎCCJ). Astfel, se estimează că la sfârșitul perioadei de implementare a prezentei strategii, rata de soluționare a dosarelor va crește de la 62%, în anul 2021, la 65% în anul 2025. Această țintă a fost estimată în baza datelor istorice existente în ceea ce privește evoluția ratei de soluționare a cauzelor de judecată (48% în 2017, 54% în 2018, 49% în 2019, 57% în 2020, 62% în 2021), precum și a efectelor rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor specifice ale acestui obiectiv strategic.

Obiectiv strategic 7:

Consolidarea capacității instituționale la nivelul PÎCCJ și al instituțiilor subordonate

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege, are personalitate juridică și gestionează bugetul Ministerului Public. În acest sens, PICCJ asigură resurse și stabilește politici în vederea eficientizării combaterii infracționalității și îndeplinirii rolului constituțional al procurorului.

Resursele de timp ale procurorilor pot fi optimizate prin gestionarea centralizată a principalelor aplicații IT folosite, astfel încât contribuțiile Ministerului Public în activitățile interinstituționale să reducă volumul de muncă pentru unitățile din ierarhie.

Obiective specifice:

Amenajarea și dotarea unei camere de date (Data Room) a PÎCCJ

Modernizarea dotării tehnice pentru asigurarea unei comunicări mai sigure

Optimizarea funcționării parchetelor din perspectiva tehnologiei informației

Rezultate așteptate:

spațiu echipat (data room) corespunzător pentru a asigura funcționarea sistemelor informatice fără întrerupere 24/7/365; sisteme de video- conferință instalate în parchetele beneficiare; sistem de comunicație WAN al parchetelor modernizat; sistem funcțional de telefonie VoIP la nivelul PICCJ

și parchetelor subordonate; rețele LAN omogene și securizate care asigură vitezele de acces solicitate de aplicațiile și echipamentele PÎCCJ; sistem integrat de stocare și securizare a accesului la date la nivelul unităților de parchet.

Obiectiv strategic 8:

Consolidarea capacității instituționale a Ministerului Justiției, precum și a instituțiilor subordonate

În calitate de instituție cu competențe în elaborarea politicilor publice specifice sistemului judiciar, dar și de ordonator principal de credite și, respectiv de coordonator în domeniul IT pentru instanțele de judecată, Ministerul Justiției are un rol esențial în guvernanța sistemului judiciar. Prin acest obiectiv se urmărește asigurarea resurselor și capacităților necesare îndeplinirii misiunii Ministerului Justiției de a contribui la buna funcționare a sistemului judiciar și la asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public. Astfel, dezvoltarea

capacității

de

management

strategic,

consolidarea

capabilităților

de guvernanță IT, asigurarea resurselor umane necesare implementării proiectului ”Cartierul pentru Justiție” sau îmbunătățirea funcției de control a ministerului se numără printre obiectivele specifice urmărite a fi realizate în cadrul acestui obiectiv strategic.

În contextul în care resursele umane reprezintă cea mai importantă resursă a unei organizații, iar în Ministerului Justiției (MJ) există numeroase probleme legate de gestionarea acestora, se impune elaborarea unei strategii privind managementul resurselor umane care să asigure o viziune de dezvoltare în perioada următoare, precum și o serie de soluții pentru dificultățile întâmpinate. Astfel, viitoarea strategie va cuprinde toate domeniile managementului resurselor umane: selecția/recrutarea, încadrarea, formarea inițială, evaluarea, promovarea, răspunderea disciplinară, formarea continuă și va viza și toate categoriile de personal care își desfășoară activitatea în MJ.

Obiective specifice:

Adaptarea structurii organizatorice a MJ la atribuțiile din prevederile legale în vigoare

Îmbunătățirea politicii de resurse umane la nivelul MJ

Asigurarea desfășurării în condiții optime a activităților din domeniul tehnologiei informației

Îmbunătățirea capacității DIPFIE-MJ în vederea implementării proiectului” Cartierul Justiției”

și

componenta

IT

a

Proiectului

„Îmbunătățirea

Serviciilor Judiciare”/ocuparea posturilor vacante

Asigurarea resurselor necesare gestionării proiectelor (pe toate fazele ciclului de proiect)

Îmbunătățirea funcției de control la nivelul Ministerului justiției

Dezvoltarea funcției de management strategic la nivelul Ministerului Justiției (planificare

strategică:

elaborare

analize

și

strategii,

studii

de

impact

etc., monitorizare implementare documente strategice, evaluarea de politici publice), prin crearea unui compartiment (direcție/serviciu) specific care să cuprindă specialiști în organizare judiciară, specialiști în procese și proceduri judiciare, precum și specialiști în planificare strategică, monitorizare și evaluare politici publice

Îmbunătățirea funcționării Registrului electronic al asociațiilor, fundațiilor și federațiilor și registrele asociate

Îmbunătățirea politicii de resurse umane la nivelul ANP, în principal prin continuarea demersurilor de ocupare a posturilor vacante în vederea îmbunătățirii gradului de ocupare a posturilor prevăzute în statele de organizare ale unităților subordonate Administrației Naționale a Penitenciare, prin scoaterea la concurs a unui număr cât mai

mare de posturi vacante, în funcție de creditele bugetare aprobate, în special pe sectoarele

cu

deficit

de

personal

încadrat,

concomitent

cu

intensificarea

și diversificarea activităților specifice de recrutare a candidaților pentru instituțiile de învățământ care pregătesc polițiști de penitenciare

Consolidarea capacității instituționale a ANP din perspectiva tehnologiei informației

Continuarea digitalizării serviciilor la nivelul ONRC

Creșterea capacității ANC de soluționare a cererilor privind cetățenia prin asigurarea resurselor umane necesare și prin modernizare digitală

Amenajarea unui sediu pentru Direcția de Probațiune Ilfov și Direcția de Probațiune București

Rezultate așteptate : 55 posturi ocupate la nivelul schemei de personal a DTI; 11 posturi nou ocupate la nivelul DIPFIE; compartiment de planificare strategică înființat; compartiment privind gestionarea ajutorului public judiciar înființat etc.

Impact estimat:

Rezultatele urmărite a fi obținute în urma implementării obiectivelor specifice din cadrul acestui obiectiv vor avea un impact direct asupra părților interesate ale Ministerului Justiției: autorității și instituții publice, personal MJ, cetățeni etc. Astfel, impactul estimat se va reflecta, în principal, într-o îmbunătățire a percepției părților interesate ale MJ cu privire la activitatea ministerului, estimându-se o creștere de la 4,85 în 2020, la 4,95 în 2025.

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B:

ACCESUL LA JUSTIȚIE

Obiectiv strategic 1:

Extinderea accesului cetățenilor la justiție, precum și la asistență judiciară

Pentru atingerea acestui obiectiv ne propunem să analizăm nivelul taxelor judiciare de timbru și modalitățile de plată a acestora, dar și remedierea situațiilor care restrâng considerabil accesul la justiție. De asemenea, apreciem că este necesară adoptarea unei politici publice articulate privind asistența judiciară care să includă mecanisme de monitorizare a impactului acesteia la nivelul justițiabililor, în special al grupurilor vulnerabile.

Asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public implică în mod esențial o infrastructură adecvată care să faciliteaze accesul la justiție. Luând în considerare situația critică a unor sedii de instanță/parchete, depreciate fizic, necorespunzătoare din punct de vedere al spațiilor, al asigurării fluxurilor de circulație, dotărilor și amenajărilor, prezenta Strategie acordă o atenție sporită reabilitării infrastructurii instanțelor judecătorești și parchetelor, vizându-se atât repararea, amenajarea, modernizarea și reabilitarea sediilor existente, construirea unor noi sedii de instanță, extinderea sediilor actuale, cât și dotarea corespunzătoare a acestora cu facilități pentru persoanele cu dizabilități, precum și pentru victimele minore.

Obiective specifice

Îmbunătățirea politicii privind taxele judiciare de timbru

Optimizarea accesului la ajutorul public judiciar

Elaborarea unei strategii privind protecția juridică a minorului

Înființarea și operaționalizarea la nivelul MJ a unui compartiment dedicat gestionării politicii de asistență judiciară (asistență judiciară în cauzele penale, precum și acordare ajutor public judiciar)

Relansarea proiectului Educația juridică în școli, în colaborare cu Ministerul Educației și Uniunea Națională a Barourilor din România

Îmbunătățirea cadrului tehnic privind proiectarea sediilor de instanțe judecătorești care va permite o dezvoltare unitară a infrastructurii instanțelor, în acord cu ultimele evoluții în materie de accesibilitate, comunicații și tranziție verde

Construirea a 3 noi sedii de instanțe care vor respecta obiectivul de a realiza necesarul de energie primară cu cel puțin 20% mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) în conformitate cu orientările naționale, care vor fi asigurate prin certificate de performanță energetică

Finalizarea negocierii acordurilor de împrumut dintre Guvern și Banca Mondială, necesare finanțării proiectării complete și realizării lucrărilor de construcții și de instalații, inclusiv supraveghere de lucrări, aferente Cartierului pentru Justiție, precum și ratificarea acestora prin lege

Continuarea implementării programelor investiționale în infrastructura instanțelor și parchetelor

Elaborarea unei strategii la nivelul întregului sector judiciar pentru digitalizarea arhivei fizice

Asigurarea unei standardizări a informațiilor puse la dispoziția justițiabililor

Amenajarea și dotarea spațiilor de la nivelul instanțelor, la nevoile persoanelor cu dizabilități

Dotarea instanțelor și parchetelor cu săli de audiere, amenajate în mod special, pentru victimele minore, atât în procesele penale, cât și în cele civile, pentru a nu expune victimele minore unor traume suplimentare în prezența agresorilor

Dotarea structurilor poliției în cadrul cărora funcționează organe ale poliției judiciare cu spații de audiere, amenajate în mod adecvat

Printre rezultate așteptate menționăm

o valoare crescută a fondurilor de asistență judiciară accesate, dar și o reducere a nivelului taxelor judiciare de timbru dacă acestea restrâng considerabil accesul la justiție; procent ridicat al instanțelor judecătorești conforme din punct de vedere al accesului la justiție și al condițiilor de muncă; cel puțin câte un spațiu de audiere pentru poliția judiciară a MAI la nivelul polițiilor orășenești (similar)/Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră și minim 400 de spații de audiere amenajate.

Impact estimat:

Implementarea acestui obiectiv strategic va contribui la creșterea accesului justițiabililor la serviciile judiciare din perspectiva taxelor judiciare, dar și a capacității de gestionare a ajutorului public judiciar, aspecte ce se vor reflecta, în cele din urmă, într-o mai bună percepție a societății asupra procedurilor judiciare din punct de vedere al duratei și al costurilor. Astfel, se estimează că la sfârșitul perioadei de implementare a acestui obiectiv strategic (dar și a celorlalte obiective strategice din prezenta Strategie), percepția privind necesitatea îmbunătățirii procedurilor judiciare din perspectiva duratei și costurilor se va situa între 80-85%. Această țintă a fost estimată pornind de la nivelul percepției privind necesitatea îmbunătățirii procedurilor judiciare din

perspectiva duratei și costurilor, furnizat de Eurobarometru Special: Stat de Drept (85% în 2019), ținând cont de efectele rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor din prezenta Strategie, pe de-o parte, și raportându-ne, pe de altă parte, la nivelurile înregistrate în anul 2019 în țări din Europa Centrală și de Est, precum Austria (81%), Polonia (82%), Estonia (84%), Slovacia (93%), Croația (93%) sau Ungaria (93%).

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE C:

COMBATEREA CORUPȚIEI ȘI CRIMINALITĂȚII

Obiectiv strategic : Intensificarea luptei împotriva corupției și criminalității

Esențială pentru atingerea acestui obiectiv este punerea în acord a dispozițiilor Codului penal și ale Codului de procedură penală cu prevederile Constituției, așa cum au fost interpretate prin decizii ale Curții Constituționale de admitere a unor excepții de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile din aceste acte normative.

De asemenea, apare ca necesară operaționalizarea unui compartiment multidisciplinar dedicat investigațiilor financiare privind urmărirea, identificarea și sechestrarea produsului infracțiunii, format din specialiști proprii și ofițeri de poliție judiciară detașați în cadrul DIICOT. Astfel, activitatea de recuperare a produsului infracțiunilor necesită consolidare în contextul în care, în majoritatea dosarelor penale având ca obiect infracțiuni de competența DIICOT, obținerea unor venituri ilicite substanțiale apare ca principală preocupare a grupărilor criminale organizate.

Pentru combaterea infracțiunilor de mediu și lupta împotriva criminalității de mediu urmărim adoptarea unor soluții legislative de clarificare a competențelor materiale, precum și specializarea procurorilor la nivelul parchetelor teritoriale pentru investigarea cu celeritate a tuturor infracțiunilor de mediu.

Obiective specifice

Punerea Codului penal și a Codului de procedură penală în acord cu dispozițiile constituționale, astfel cum reiese din deciziile Curții Constituționale, cu luarea în considerare a recomandărilor MCV

Îmbunătățirea cadrului legal și instituțional privind prevenirea și combaterea infracțiunilor de mediu

Consolidarea efectivelor de poliție judiciară la nivelul parchetelor și structurilor MAI la nivelul cărora este organizată poliția judiciară; efectuarea unei analize instituționale și juridice comparate cu situația din alte state membre UE

Extinderea competenței DNA în vederea cuprinderii unor infracțiuni asimilabile corupției, precum și a infracțiunilor grave de mediu

Modificarea procedurii de numire, a cerințelor de vechime pentru procurorii DNA

Extinderea mandatului legal al Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate în vederea sporirii competențelor

Consolidarea capacității administrative și logistice ale Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate

Consolidarea infrastructurii IT a Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate

Asigurarea necesităților de formare profesională în domeniul recuperării creanțelor provenite din infracțiuni

Dezvoltarea infrastructurii camerelor de corpuri delicte pentru asigurarea conservării, securității și trasabilității acestora pe parcursul procesului penal

Specializarea procurorilor la nivelul parchetelor teritoriale, precum și a polițiștilor judiciari, pentru investigarea cu celeritate a tuturor infracțiunilor de mediu

Eficientizarea alocării resurselor umane și materiale pentru combaterea infracțiunilor de mediu

Asigurarea necesarului de polițiști judiciari la parchete și la structurile MAI la nivelul cărora este organizată poliția judiciară pentru a sprijini/realiza activitatea de urmărire penală

Asigurarea resurselor materiale și umane necesare Serviciului de combatere a traficului de persoane din cadrul DIICOT

Întărirea capacității de colectare, procesare și analiză a datelor în cauzele complexe

Îmbunătățirea activității de urmărire penală la nivelul DNA prin asigurarea logisticii necesare

Printre rezultatele așteptate menționăm:

legislație penală și procesual penală modernizată și coerentă, având la bază o viziune de politică penală sistemică; grad îmbunătățit de valorificare a bunurilor indisponibilizate; grad îmbunătățit de conservare, securizare și trasabilitate a probelor și mijloacelor de probă; rată ridicată de soluționare la parchete a dosarelor având ca obiect infracțiuni de mediu; analiză națională de riscuri și amenințări privind criminalitatea organizată; capacitate crescută de valorificare în cadrul procesului penal de analiză a datelor în cauzele complexe de criminalitate gravă.

Impact estimat:

prin implementarea obiectivelor specifice menționate mai sus, ce vizează atât îmbunătățirea legislației existente, cât și a capacității administrative în domeniul corupției și criminalității organizate, coroborat cu obiectivele altor documente strategice în domeniu (a se vedea capitolul III Priorități, politici și cadrul legal existente), se estimează o îmbunătățire a

percepției privind răspândirea corupției în România . Astfel, se estimează că la sfârșitul perioadei de implementare a prezentei Strategii, percepția privind răspândirea corupției în România se va situa între 75-80%. Această țintă a fost estimată în baza datelor istorice existente în ceea ce privește evoluția percepției privind răspândirea corupției în România, furnizate de Eurobarometru special privind corupția (93% în 2013, 80% în 2017, 83% în 2019), precum și a efectelor rezultatelor așteptate a fi obținute prin implementarea obiectivelor din prezenta Strategie, dar și a celorlalte obiective ce se regăsesc în cadrul documentelor strategice în vigoare, ce vizează domeniul corupției și criminalității.

Priorități, politici și cadrul legal existent

În procesul de definire a priorităților pentru perioada 2022-2025 au fost avute în vedere, alături de recomandările din diferitele rapoarte ale Comisiei Europene sau reformele din Planul național de redresare și reziliență aferente sistemului judiciar, și obiectivele incluse în Programul de guvernare 2021 – 2024, cel mai important în domeniul Justiție și stat de drept fiind „finalizarea monitorizării României prin Mecanismul de Cooperare și de Verificare (MCV)”, încheind astfel „procesul de integrare a României în spațiul democratic european, prin definitivarea reformelor ireversibile în domeniul justiției.” De altfel, obiectivele generale și specifice cuprinse în această strategie se completează cu prevederile

celorlalte

documente

programatice

(strategii

naționale

și

sectoriale, memorandumuri), cum sunt:

Strategia Națională Anticorupție 2021-2025, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.269/2021 privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție 2021-2025 și a documentelor aferente acesteia;

Strategia națională împotriva criminalității organizate 2021-2024, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 930 din 2021 privind aprobarea Strategiei naționale împotriva criminalității organizate 2021-2024;

Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021 – 2025 – „Criminalitatea nu este profitabilă!” și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 917 din 2021 pentru aprobarea Strategiei naționale privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 "Criminalitatea nu este profitabilă!" și a Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 "Criminalitatea nu este profitabilă!";

Strategia de dezvoltare a sistemului național de probațiune din România pentru perioada 2021-2025, precum și Planul general de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului național de probațiune din România pentru perioada 2021-2025, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 863 din 2021 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului național de probațiune din România pentru perioada 2021-2025, precum și a Planului general de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului național de probațiune din România pentru perioada 2021-2025;

Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 430/2020 privind aprobarea Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024;

Memorandumul privind Planul de acțiune pentru perioada 2020-2025, elaborat în vederea executării hotărârii-pilot Rezmiveș și alții împotriva României, precum și a hotărârilor pronunțate în grupul de cauze Bragadireanu împotriva României, aprobat de Guvernul României în luna noiembrie 2020.

Analiza

contextului

și

definirea

problemei

Analiza datelor și informațiilor avute la dispoziție în procesul de fundamentare a noii Strategii de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 a permis identificarea a trei arii cu probleme ce necesită intervenție strategică: 1) independența, calitatea și eficiența actului de justiției, 2) accesul la justiție și 3) corupția și criminalitatea organizată. Unele dintre principalele probleme cu care se confruntă sistemul judiciar sunt prezentate în continuare:

Independența, calitatea și eficiența actului de justiție

Monitorizările care au avut ca obiect sistemul judiciar, efectuate în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare (MCV),

în cadrul Raportului din 2021 privind statul de drept - Capitol consacrat situației statului de drept din România 10

-

au relevat faptul că sistemul judiciar se confruntă cu probleme pentru a căror soluționare este necesară o abordare sistemică. Totodată, procesul de analiză prealabilă elaborării Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, a scos în evidență mai multe categorii de deficiențe în funcționarea sistemului judiciar care necesită remediere: legile justiției, cooperarea

10

https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/2021_rolr_country_chapter_romania_ro.pdf

instituțională, accesibilitatea justiției ca serviciu public, precum și nevoi ale sistemului judiciar care trebuie acoperite cu resurse variate (umane, financiare, logistice etc.).

Schimbările politice frecvente la nivel guvernamental și implicit schimbările direcțiilor de politică în domeniul justiției au potențialul de a genera stagnarea unor proiecte sau renunțarea la acestea. Astfel, de multe ori aceste situații generează reevaluarea obiectivelor instituționale, reorganizarea priorităților și readaptarea proceselor.

Inițiativele legislative din perioada 2018-2020, care au avut ca obiect modificarea și completarea legilor justiției, inițierea/adoptarea diverselor legi necesare în etapele de elaborare și implementare a proiectelor finanțate din fonduri externe au relevat impactul pe care deciziile puterii legislative le pot avea asupra sistemului judiciar. De altfel, Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare din anul 2021 menționează următoarele aspecte: „ având în vedere că legile justiției, în forma modificată în perioada 2018-2019, sunt încă în vigoare, preocupările legate de prejudiciile aduse funcționării sistemului judiciar persistă ”.

În același sens, politica legislativă a ultimilor 4 ani, a fost percepută ca factor perturbator pentru fluctuația personalului din sistem și statutul acestuia. Promovarea proiectelor de lege vizând eliminarea pensiilor de serviciu a fost percepută ca o amenințare pentru sistemul judiciar având potențialul de a cauza un real dezechilibru în cea ce privește resursele umane, accelerarea ieșirii din sistem a procurorilor și judecătorilor, prin pensionare, dar și un mediu social ostil justiției. De asemenea, promovarea proiectelor de lege privind răspunderea materială a magistraților este percepută în prezent ca o amenințare în interiorul sistemului, care poate genera fenomene precum accelerarea ieșirilor

din

sistem

prin

pensionare,

crearea

imaginii

unui

sistem

care

nu

are responsabilitate și care comite erori, inhibarea mediului profesional, slăbirea încrederii în actul de justiție. O altă problemă ce necesită soluționare o reprezintă inechitățile în domeniul salarizării și acordării pensiilor de serviciu în rândul magistraților, fiind necesară păstrarea unui just echilibru între jurisprudența Curții Constituționale în materie, principiile care fundamentează politicile privind acordarea pensiilor în cadrul unei societăți democratice și principiul independenței judecătorilor și procurorilor, în componenta individuală. De asemenea, în ceea ce privește personalul auxiliar de specialitate judiciară, este necesară asigurarea etapizată a unui raport grefier/judecător care să permită realizarea unui act de justiție într-un termen rezonabil și de calitate, inclusiv prin raportare la standardele Uniunii Europene.

Accesul la justiție

Deși potrivit Raportului CEPEJ pentru anul 2018, varietatea tipurilor de asistență judiciară acordată în România este foarte mare, pragul de venit foarte scăzut stabilit pentru acordarea ajutorului public judiciar, care situează România pe penultimul loc în rândul statelor Uniunii Europene care au stabilite praguri de acordare a ajutorului public judiciar, poate afecta accesul la justiție al persoanelor cu venituri mici. În lipsa unei monitorizări corecte privind acordarea ajutorului public judiciar, respectiv a asistenței judiciare în materie penală la nivel național, nu se poate analiza o dinamică a indicatorilor aferenți ajutorului public judiciar, nu se cunosc trendurile procesului, nu se pot face aprecieri privind eficacitatea și eficiența politicii publice de ajutor public judiciar, prin urmare

măsurile care să contribuie la îmbunătățirea politicii de acordare a ajutorului public judiciar putând fi inadecvate. Această concluzie se regăsește și în constatările și recomandările realizate în cadrul unor analize de tip desk research derulate în cadrul unor proiecte având ca beneficiar sistemul judiciar. Astfel, se arată că este necesară adoptarea unei politici publice articulate și asumate instituțional la nivel de sector care să monitorizeze impactul acesteia la nivelul justițiabililor, în special al grupurilor vulnerabile și elaborarea de noi măsuri, întrucât Planul de acțiuni aferent Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 a rămas neîndeplinit cu privire la majoritatea măsurilor prevăzute în acest scop.

Corupția și criminalitatea organizată

În ceea ce privește corupția, Eurobarometru special pentru corupție publicat de Comisia Europeană pentru anul 2019 arată că 83% dintre români consideră că fenomenul corupției este răspândit în România (37% foarte răspândit și 46% mai degrabă răspândit), deasupra mediei europene de 71%, ceea ce reprezintă locul 14 din 28 de state membre. Tot legat de corupție, indicele de percepție a corupției din 2020 calculat de Transparency International pentru România a fost de 44 din 100, situându-se pe locul 19 în Uniunea Europeană și pe locul 69 la nivel mondial. Necesitatea continuării luptei împotriva corupției a fost semnalată atât în Raportul privind Mecanismul de Cooperare și de Verificare, cât și în Raportul privind Statul de Drept în sensul redeschiderii procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală, ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale de luptă împotriva corupției, precum și de recomandările formulate în cadrul MCV și de avizul Comisiei de la Veneția. Se precizează, astfel, că o provocare importantă în lupta împotriva corupției o reprezintă absența unor soluții strategice și legislative care să țină seama de ritmul rapid în care, începând din 2014, Curtea Constituțională pronunță decizii cu implicații profunde prin care anulează sau interpretează dispoziții ale Codului penal și ale Codului de procedură penală. Pe de altă parte, în contextul revizuirii celor două coduri, este necesară punerea în acord a acestora cu deciziile CCR, aspect la care se face referire atât în Planul național de redresare și reziliență, cât și în Programul de guvernare 2021- 2024. Neadoptarea modificărilor la codurile penale conform deciziilor CCR este considerată o amenințare prin aceea că poate cauza limitarea combaterii formelor grave de criminalitate, neasigurarea drepturilor părților, lipsa de operativitate, practică neunitară.

Rămâne în continuare de soluționat problema necesarului de resurse umane care sprijină activitatea de cercetare penală la nivelul DNA și DIICOT: polițiști judiciari, specialiști, grefieri și analiști.

Un aspect important pentru dezvoltarea operațională a DIICOT (și DNA) este reprezentat de necesitatea consolidării capacității de colectare, procesare și analiză a datelor referitoare la criminalitatea organizată, deziderat ce poate fi realizat prin dotare logistică adecvată și prin instruirea resursei umane.

Totodată,

infracționalitatea de mediu a dobândit un caracter pregnant în România , astfel că este vital ca, atât în lumina obligațiilor internaționale, dar mai ales în vederea protejării mediului și a condițiilor de viață din România, generația actuală și autoritățile competente ale statului să demonstreze voință politică și să creeze sinergii pentru a proteja mediul, inclusiv prin adaptarea politicii penale în acest sens. Problemele legate de infracțiunile de

mediu sunt abordate atât în

Strategia națională anticorupție 2021-2025 , cât și în Strategia națională împotriva criminalității organizate 2021-2024, însă sunt în continuare necesare soluții legislative de clarificare a competențelor materiale sau în ceea ce privește alocarea și specializarea resurselor umane în cazul infracțiunilor de mediu.

În materia administrării și valorificării bunurilor indisponibilizate, ca parte a luptei anticorupție, mandatul Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate necesită extindere în sensul sporirii competențelor acestei instituții, în vederea atingerii misiunii sale. De asemenea, în ceea ce privește capacitatea administrativă, este necesară o extindere a capacității de stocare/depozitare și gestionare a bunurilor indisponibilizate, dar și formarea profesională a personalului în domeniul recuperării prejudiciilor generate de infracțiuni.

Principii generale

Acțiunile cuprinse în prezenta strategie se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esențială pentru atingerea obiectivelor asumate:

Principiul statului de drept:

statul se bazează pe supremația

legii, egalitatea tuturor cetățenilor în fața acesteia, respectarea drepturilor omului și presupune separația și echilibrul puterilor în stat;

Principiul independenței judecătorilor : judecătorii sunt independenți și se supun numai legii;

Principiul accesului liber la justiție:

orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, putând apela la asistență judiciară în condițiile în care costurile unei proceduri judiciare ar putea constitui o piedică în încercarea de a se adresa justiției ;

Principiul echității:

părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil;

Principiul cooperării:

cooperarea loială dintre instituțiile cu atribuții în administrarea sistemului judiciar și înfăptuirea justiției;

Principiul asigurării

stabilității cadrului normativ și instituțional;

Principiul asigurării

transparenței actului de justiție.

Indicatori de performanță

Pentru a putea determina gradul de realizare a Strategiei și a Planului de acțiuni, au fost stabiliți indicatori de realizare, indicatori de rezultat și indicatori de impact.

Astfel, Planul de acțiune aferent Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 cuprinde următoarele categorii de indicatori de performanță: indicatori de realizare - asociați acțiunilor, indicatori de rezultat – asociați obiectivelor specifice și, respectiv indicatori de impact – asociați obiectivelor strategice. Pentru fiecare indicator a fost stabilită o referință și ținta ce se urmărește a fi atinsă.

Capitolul IX Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 cuprinde indicatorii de performanță urmăriți a fi atinși prin prezenta Strategie.

Mecanism

de

implementare,

monitorizare

și

revizuire

Implementare

Implementarea prezentei Strategii și a Planului de acțiune aferent acesteia se bazează pe cooperarea loială dintre toate instituțiile responsabile de realizarea acțiunilor și atingerea indicatorilor prevăzuți în cadrul direcțiilor de intervenție.

Stabilire responsabili la nivelul instituțiilor

Instituțiile responsabile pentru realizarea acțiunilor din Planul de acțiuni își vor identifica compartimentele

responsabile

de

realizarea

fiecărei

acțiuni.

În

situația

în

care responsabilitatea realizării unei acțiuni revine mai multor compartimente din cadrul aceleiași instituții, va fi stabilit un compartiment coordonator pentru acțiunea respectivă acesta fiind, de regulă, compartimentul în a cărui competență intră gestionarea ariei respective de intervenție.

În cazul în care responsabilitatea realizării unor acțiuni revine mai multor instituții, instituția responsabilă care asigură coordonarea implementării respectivei acțiuni este cea care are principala competență în gestionarea ariei de intervenție respective. La nivelul Planului de acțiuni, instituția coordonatoare este cea menționată prima în șirul instituțiilor responsabile de implementarea acțiunii respective.

La nivelul fiecărei instituții din sistemul judiciar, cu responsabilități în implementarea prezentei Strategii și a Planului de acțiune aferent acesteia, va fi desemnată o persoană responsabilă de coordonarea implementării Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025. Actul de desemnare va fi adus la cunoștința grupului tehnic de lucru al COMS.

Planuri anuale de activități

Anual, fiecare instituție responsabilă de implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 și a Planului

de acțiune aferent acesteia va comunica Grupului tehnic de lucru care sprijină COMS, până la finalul lunii ianuarie, un plan de activități care va detalia acțiunile din Planul de acțiuni, la nivel de activități, responsabili și termene, pentru anul în curs. Planul anual de activitate (integrat) pentru implementarea Strategiei va fi elaborat până la finalul lunii februarie. Planurile anuale de activități vor sta la baza monitorizării implementării Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022- 2025 și a Planului de acțiune aferent acesteia, de către Grupul tehnic de lucru care sprijină COMS.

Monitorizare

Monitorizarea implementării Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 va fi coordonată de către Consiliul de Management Strategic prin Grupul tehnic de lucru.

În scopul monitorizării progresului în implementarea Strategiei și a Planului de acțiuni aferent acesteia va fi utilizată o aplicație informatică specializată la care au acces toate instituțiile din sistemul judiciar, cu responsabilități în implementare. În vederea monitorizării Planului de acțiune aferent Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, instituțiile din sistemul judiciar responsabile de implementarea Planului de acțiune vor desemna, din cadrul compartimentelor identificate ca responsabile, persoanele care completează stadiul realizării indicatorilor, precum și persoanele cu funcție de conducere care verifică informațiile încărcate în aplicație. Lista actualizată a persoanelor

pe categorii de utilizatori va fi comunicată Secretariatului Grupului tehnic de lucru care sprijină COMS în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului care aprobă Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 și Planul de acțiune aferent acesteia.

În situațiile în care responsabilitatea realizării unor acțiuni revine mai multor instituții, instituția coordonatoare raportează stadiul îndeplinirii indicatorilor. În cazul acțiunilor cu mai multe compartimente responsabile în cadrul aceleași instituții, compartimentul coordonator completează stadiul realizării indicatorilor.

Stadiul înregistrat (valoric și detalii narative) în atingerea indicatorilor este completat trimestrial în aplicație, în primele 10 zile ale lunii următoare încheierii fiecărui trimestru (aprilie/iulie/octombrie/ianuarie) de către instituțiile (compartimentele) responsabile. Pe baza acestuia, Grupul tehnic de lucru care sprijină COMS, elaborează semestrial (septembrie și februarie) Rapoarte de monitorizare care cuprind o sinteză ce evidențiază rezultatele înregistrate în perioada de monitorizare, concluzii și recomandări.

Rapoartele de monitorizare se supun aprobării Consiliului de management strategic și se publică pe pagina web a Ministerului Justiției.

Revizuire

În baza Rapoartelor de monitorizare, dar și a altor documente cu caracter strategic (Analiza funcțională a sistemului judiciar și, respectiv, Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar rezultate din implementarea proiectului ”Analiza funcțională și strategia de dezvoltare a sistemului judiciar post 2020 (ASJ)”, cod SIPOCA 756), Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 și Planul de acțiune aferent acesteia vor fi supuse unui proces de revizuire la sfârșitul anului 2023 și începutul anului 2024. Strategia și Planul de acțiune astfel revizuite vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Etape ulterioare și instituții responsabile

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului prin care se aprobă Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 – 2025, planurile de activități pentru primul an de implementare, completate inclusiv cu compartimentele responsabile de realizarea acțiunilor, vor fi comunicate Grupului tehnic de lucru care sprijină COMS.

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului și pe baza planurilor de activități comunicate de instituții, secretariatul Grupului tehnic de lucru care sprijină COMS, va completa în aplicația utilizată pentru monitorizarea strategiei, obiectivele strategice, obiectivele specifice, acțiunile, responsabilii, termenele, indicatorii, precum și țintele finale și intermediare ale acestora.

VII. Implicații bugetare și surse de finanțare

Implementarea prezentei Strategii se va realiza în limitele strategiilor fiscal-bugetare pentru perioada 2022-2025. Finanțarea acțiunilor se va asigura din bugetele instituțiilor responsabile, în limita sumelor aprobate anual pentru această destinație. Pentru cazurile în care aceste resurse nu sunt încă acoperite, este important ca fiecare instituție publică să își revizuiască prioritățile bugetare pentru a asigura reflectarea în bugetele pentru anii 2022-2025 a resurselor minimale. În vederea îndeplinirii obiectivelor prezentei Strategii vor fi avute în vedere și surse de finanțare alternative celor de la bugetul de stat, precum fondurile acordate prin PNRR (valoarea în lei a proiectelor finanțate prin PNRR a fost estimată aplicând un curs de 5 lei pentru 1 euro), fondurile structurale aferente perioadei

2021- 2027 sau finanțarea externă oferită de alte organizații/state (spre exemplu, Banca Mondială, Mecanismul financiar norvegian, asistență bilaterală din partea altor state). Accesarea surselor de finanțare alternative revine fiecărei instituții responsabile de realizarea acțiunilor.

Aplicarea hotărârii de Guvern se va realiza în limitele strategiei fiscal-bugetare în vigoare, precum și în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație prin legile bugetare anuale instituțiilor implicate în implementarea Strategiei.

VIII. Implicații juridice

Atingerea obiectivelor strategice și specifice avute în vedere prin prezenta Strategie presupune elaborarea sau modificarea unor acte normative, dintre care cele mai importante le reprezintă ”legile justiției”, dar și modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală.

În cadrul Direcției de intervenție C:

Combaterea corupției și criminalității , pentru atingerea obiectivului strategic

Intensificarea luptei împotriva corupției și criminalității

se urmărește punerea în acord cu dispozițiile constituționale, conform deciziilor Curții Constituționale, dar și cu luarea în considerare a recomandărilor MCV, a

Codului penal

și a

Codului de procedură penală . Astfel, prin cele două proiecte de acte normative se propun o serie de intervenții legislative asupra următoarelor acte normative: Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și/sau completările ulterioare; Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, cu modificările și/sau completările ulterioare; Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și/sau completările ulterioare; Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și/sau completările ulterioare; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, cu modificările și/sau completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 503/2002; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și/sau completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 120/2018. Soluțiile propuse vor asigura coerența și stabilitatea legislativă, necesare pentru respectarea principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii.

Un alt proiect de act normativ avut în vedere în cadrul acestui obiectiv strategic îl reprezintă

proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 318/2015 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și/sau completările ulterioare . Proiectul de act normativ realizează o consolidare a mandatului instituțional al Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate prin extinderea atribuțiilor acesteia. Sunt avute în vedere: identificarea de bunuri în jurisdicții străine (ex. reglementarea de atribuții privind identificarea post condamnare); administrarea simplă (ex. extinderea cazurilor în care Agenția poate fi sesizată

de

autoritățile

judiciare);

valorificarea

bunurilor

sechestrate

(ex.

se reglementează noi cazuri speciale, inclusiv privind bunurile imobile). Prin proiect se urmărește creșterea capacității administrative a ANABI (în principal prin consolidarea funcției publice specifice de inspector de urmărire și administrare bunuri și introducerea

categoriei specialiștilor în domeniul informatic). Totodată, prin implementarea unei abordări de tip task force se va realiza o mai bună cooperare între instituțiile publice cu atribuții în domeniul identificării și indisponibilizării produsului infracțiunii.

La nivelul Direcției de intervenție A:

Independența, calitatea și eficiența actului de justiție , atingerea obiectivului strategic

Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia

va fi realizată prin elaborarea unor noi proiecte de legi sau modificarea și completarea altora. Prin elaborarea unor

noi ”legi ale justiției”

(legile privind statutul magistraților, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii) se va urmări garantarea și respectarea următoarelor principii: independența judecătorilor și procurorilor, admiterea în profesie și promovarea în carieră pe criterii meritocratice, funcționarea eficientă, transparența și răspunderea Consiliului Superior al Magistraturii , în calitatea sa de garant al independenței justiției, funcționarea eficientă a instanțelor, a Inspecției Judiciare și a Ministerului Public, răspunderea efectivă a magistraților, dar și protecția lor în fața oricăror ingerințe și abuzuri, separația, echilibrul și cooperarea loială dintre puterea judecătorească și celelalte puteri ale statului, respectarea obligațiilor statului român care decurg din rapoartele MCV, GRECO, din avizele Comisiei de la Veneția și, mai nou, din Mecanismul Statului de Drept, la care se adaugă jurisprudența recentă a CJUE și CEDO, precum și cea a Curții Constituționale a României .

Un alt proiect de lege avut în vedere în cadrul acestui obiectiv strategic îl reprezintă

proiectul de lege privind statutul personalului de specialitate judiciară și al altor categorii de personal din cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice . Reforma justiției presupune nu doar intervenții legislative asupra legilor justiției, acest proces nefiind complet fără modificarea cadrului legal al statutului personalului numit în actuala reglementare „auxiliar” care susține activitatea instanțelor și parchetelor. De asemenea, proiectul urmărește implementarea la nivel legislativ a deciziilor obligatorii ale Curții Constituționale, inclusiv ale considerentelor acestora, precum:

Decizia nr. 121/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 9 iunie 2020 – astfel prin proiect se urmărește preluarea aspectelor esențiale privind concursurile pentru accesul în profesie, cum sunt, de exemplu, condițiile de participare, regulile generale privind constituirea comisiilor de concurs, tipul etapelor și probelor de concurs, precum și modalitatea de stabilire a rezultatelor

Decizia nr. 270/2015 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 420 din 12 iunie 2015 – prin proiectul de act normativ se urmărește armonizarea legislației aplicabile grefierilor cu legislația aplicabilă magistraților, în materia suspendării din funcție.

Inițiativa legislativă va prelua și actualiza reglementările-cadru din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și/sau completările ulterioare (propusă a fi abrogată).

Tot în cadrul acestui obiectiv strategic sunt cuprinse și

proiectele de lege prin care se urmărește modernizarea profesiilor juridice conexe . Astfel, prin proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată se are în vedere îmbunătățirea organizării și funcționării profesiei de executor

judecătoresc, în vederea eliminării disfuncționalităților constatate și eficientizării sistemului. Principalele aspecte care se intenționează a fi reglementate prin proiectul de lege sunt:

unificarea și sistematizarea dispozițiilor referitoare la competența executorilor judecătorești, reformularea unor dispoziții din Legea nr. 188/2000 care au creat sau ar putea crea probleme în aplicarea practică, inserarea unor prevederi pentru asigurarea unei gestionări și evidențe mai eficiente a birourilor executorilor judecătorești;

introducerea în corpul legii a unor noi dispoziții referitoare la susținerea concursurilor de admitere în profesia de executor judecătoresc, a examenului de definitivat și de schimbare a sediului biroului executorului judecătoresc;

modificarea și completarea dispozițiilor referitoare la organizarea, funcționarea și atribuțiile Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești;

modificarea dispozițiilor referitoare la incompatibilitățile stabilite pentru executorii judecătorești.

Prin proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, cu modificările și/sau completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 156/2002, se intenționează a fi reglementate următoarele:

modificarea dispozițiilor referitoare la condițiile și procedura de dobândire a calității de expert tehnic judiciar, acestea fiind menite să asigure calitatea procedurilor de recrutare și selecție a experților tehnici judiciari, precum și conformitatea condițiilor și a procedurii de dobândire a calității cu legislația Uniunii Europene;

stabilirea drepturilor și obligațiilor experților judiciari (experți tehnici judiciari, experți contabili judiciari și consultanți fiscali judiciari);

stabilirea faptelor ce constituie abateri disciplinare și a procedurii cercetării disciplinare, în vederea consolidării instituției răspunderii disciplinare a experților tehnici judiciari;

sistematizarea și modificarea dispozițiilor referitoare la suspendarea și încetarea calității de expert tehnic judiciar;

modificarea dispozițiilor ce privesc evidența experților judiciari, pentru a se eficientiza această activitate;

modificarea dispozițiilor referitoare la atribuțiile privind activitatea de expertiză tehnică judiciară, îndeplinite de compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției și de birourile locale pentru expertize judiciare tehnice și contabile din cadrul tribunalelor.

IX. Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025

În cadrul fiecărei direcții de intervenție, obiectivele au fost structurate pe doi piloni: Pilonul I - Politici publice, Pilonul II - Capacitatea administrativă. Pilonul I include obiectivele și acțiunile ce urmăresc, în principal, intervenții de natură legislativă, iar Pilonul II include obiectivele și acțiunile cu privire la resurse, procese și politici care să determine îmbunătățirea accesului la justiție, a calității și eficienței serviciilor din sistemul judiciar, dar și asigurarea mijloacelor necesare combaterii corupției și criminalității.

31

PLAN DE ACȚIUNI SDSJ 2022-2025

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

PILONUL I

POLITICI DE CONSOLIDARE A INDEPENDENȚEI SISTEMULUI JUDICIAR ȘI A STATULUI DE DREPT

1. Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia

1.1. Punerea în acord a ”legilor justiției” cu recomandările

din

rapoartele MCV, GRECO, Comisiei de la Veneția

1.1.1. Aprobarea „legilor justiției” (legile privind statutul magistraților, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii)

Ministerul Justiției

Guvernul României

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Corelat cu termenul din PNRR

Proiect

de

Lege privind organizarea judiciară, Proiect

de

Lege privind statutul magistraților și

Proiect

de

Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii aprobate

de

Guvern

Cadru normativ în acord cu recomandările din rapoartele MCV,

GRECO,

Comisiei de la Veneția

Percepția privind independența justiției Referință (2021): 51%

Țintă (2025):

între 55-60%

Sursa: Eurobarometr u Flash FL483: Percepția asupra independenței sistemelor naționale de justiție din UE în rândul publicului larg

1.1.2. Adoptarea „legilor justiției” (legile privind statutul magistraților, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii)

Parlament

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Corelat cu termenul din PNRR

Proiect

de

Lege privind organizarea judiciară, Proiect

de

Lege privind statutul magistraților, Proiect

de

Lege privind Consiliul Superior al Magistraturi, adoptate

de

Parlament

1.2. Eliminarea inechităților în

domeniul salarizării magistraților

și

1.2.1. Identificarea unor soluții legislative în dialog cu CSM, PICCJ, ICCJ și cu

MJ CSM

ICCJ PICCJ

Nu sunt necesare

resurse suplimentare

Octombrie 2022

Document conținând

soluții legislative

Numărul anual de cauze nou

intrate având ca obiect drepturi

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

acordării pensiilor de serviciu

Ministerul

Muncii

și

Solidarității Sociale

MMSS

salariale ale personalului din justiție

Referință (2021): 2.201

Țintă

(2025):

trend descrescător

1.2.2.

Elaborarea/modificarea actelor normative ce vizează salarizarea și acordarea pensiilor de serviciu ale magistraților

MJ CSM MMSS

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Decembrie 2022

Proiect de act normativ aprobat de Guvern

1.3. Modernizarea statutului personalului de specialitate judiciară și a altor categorii de personal din instanțe și parchete și fructificarea oricăror măsuri care conduc la concentrarea judecătorilor pe

activitatea

de

judecată, inclusiv valorificând experiența altor state UE

1.3.1. Aprobare proiect de Lege privind statutul personalului de specialitate judiciară și al altor categorii de personal din cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național

de

Expertize

Criminalistice

MJ

Guvernul

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Mai 2022

Proiect de Lege aprobat de Guvern

Număr de categorii profesionale modernizate

1.3.2. Adoptare proiect de Lege privind statutul personalului de specialitate judiciară și al altor categorii de personal din cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național

de

Expertize

Criminalistice

Parlamentul

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Decembrie 2022

Proiect de Lege adoptat de Parlament

1.3.3. Evaluarea și valorificarea concluziilor și rezultatelor privind instituția asistentul judecătorului ca urmare a exercițiului pilot derulat în cadrul proiectului

„Optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar. Componenta de instanțe

judecătorești”

MJ CSM

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Octombrie 2022

Opțiune aleasă în raport de natura concluziilor desprinse

32

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

1.4. Definitivarea punerii în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, la nivelul sistemului judiciar

1.4.1. Înființare grup de lucru

MJ CSM PICCJ

Nu sunt necesare

resurse suplimentare

Decembrie 2022

Act înființare Grup de lucru

Regulament (UE) 2016/679

privind protecția datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date implementat la nivelul sistemului judiciar

1.4.2. Elaborarea unei analize la nivelul sistemului judiciar cu privire la modalității de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, însoțită de o propunere de plan de măsuri de punere în aplicare a

Regulamentului

Grup de lucru

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Aprilie 2023

Analiză elaborată

1.4.3. Analiză și aprobare Plan de măsuri privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția

datelor cu caracter personal

Grup tehnic de lucru care sprijină COMS

COMS

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Iunie 2023

Plan de măsuri aprobat de COMS

1.4.4. Implementare Plan de măsuri

Conform responsabilităț ilor din Plan (De corelat cu acțiunea

A.II.2.2.3)

Buget de stat

Decembrie 2025

Plan de măsuri implementat

1.5. Modernizarea profesiilor juridice conexe

1.5.1. Îmbunătățirea cadrului legislativ privind organizarea profesiei de executor judecătoresc, inclusiv elaborarea unui nou regulament de punere în aplicare a legii

MJ

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Septembri e 2022

Proiect

de

Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/2000

privind executorii judecătorești aprobat de Guvern

Cadru legal adaptat nevoilor de acces în profesie, formare profesională, atribuții și conduită profesională a executorilor judecătorești,

precum și de organizare

și

33

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

Martie 2023

Regulament de punere

în

aplicare aprobat

funcționare a organelor reprezentative ale profesiei

Prevederi ale OG nr. 2/2000

puse în acord cu obligațiile izvorâte

din

Directiva nr. 2005/36/CE și din Directiva nr. 2006/123/CE

1.5.2. Îmbunătățirea cadrului legislativ privind organizarea profesiei de expert tehnic judiciar

MJ

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Septembri e 2022

Proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară aprobat

de

Guvern

2. Creșterea calității și eficienței justiției prin transformarea digitală a sistemului judiciar

2.1. Generalizarea utilizării dosarului electronic,

a

semnăturilor și sigiliilor electronice de către judecători, procurori, grefieri, polițiști judiciari și parteneri

majori

(avocați, notari, executori judecătorești)

Se corelează cu obiectivul specific A II 2.5

2.1.1. Analiza cadrului legal în vigoare în vederea generalizării utilizării dosarului electronic, a semnăturilor și sigiliilor electronice de către judecători, procurori, grefieri, polițiști judiciari și parteneri majori (avocați, notari, executori

judecătorești)

MJ MAI

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Decembrie 2022

Analiză realizată

Cadrul legal specific pregătit pentru utilizarea dosarului electronic, a semnăturilor și sigiliilor electronice la nivelul sistemului judiciar

2.1.2. Actualizarea cadrului legal în vederea generalizării utilizării dosarului electronic, a semnăturilor și sigiliilor electronice de către judecători, procurori, grefieri, polițiști judiciari și parteneri majori (avocați,

notari, executori judecătorești)

MJ MAI

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Decembrie 2023

Cadru legal actualizat

34

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

PILONUL II

POLITICI PRIVIND CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ LA NIVELUL SISTEMULUI JUDICIAR

2. Creșterea calității și eficienței justiției prin transformarea digitală a sistemului judiciar

2.2. Elaborarea și implementarea unor politici de dezvoltare a guvernanței IT, prin care să se asigure coordonarea strategică pentru sectorul justiției și eficientizarea aspectelor de administrare IT de zi cu zi prin echipe operaționale, inclusiv pentru securitate cibernetică și protecție a datelor personale

2.2.1. Reproiectarea sistemului de guvernanță IT la nivelul sistemului judiciar, inclusiv din perspectiva nevoilor de personal IT la nivelul instanțelor de judecată (pt. MJ se corelează cu obiectivul pe capacitate instituționala la nivelul MJ)

MJ CSM

instanțe

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Iunie 2023

ROF

MJ

actualizat din perspectiva asigurării guvernanței IT la nivelul sistemului judiciar

ROF instanțe actualizat din perspectiva asigurării guvernanței IT la

nivelul

sistemului judiciar

Nr. informări personal sistem judiciar privind tipurile de atacuri cibernetice și prevenirea acestora

Țintă:

o

informare trimestrială, începând cu anul 2024

Rata

de

soluționare a dosarelor (calculată ca raportul dintre dosarele soluționate și totalitatea dosarelor aflate pe rolul instanțelor naționale) Referință (2020): 69%

Țintă (2025):

72%

Sursă: Raport privind starea justiției

2.2.2. Dezvoltarea unei politici de securitate cibernetică la nivelul sistemului judiciar*

*după operaționalizarea sistemelor prevăzute în prezenta strategie

MJ

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat

2025

Document de politică de securitate cibernetică la nivelul instanțelor, aprobat

2.2.3. Elaborarea unei politici de protecție a datelor personale la nivelul sistemului judiciar

Responsabilită ți determinate conform planului prevăzut la pct. A.I.1.4.4

(Punerea în aplicare a Regulamentul ui (UE) 2016/679))

Buget de stat

2023

Politică

de

protecție a datelor personale implementată la nivelul sistemului judiciar

2.2.4. Achiziția de echipamente, software,

instruire și alte servicii pentru cyber security

MJ

Fonduri externe,

inclusiv PNRR aprobat

Decembrie 2023

% Echipamente de protecție a

site-urilor / aplicațiilor

35

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

publice (WEB Application Firewall – WAF)

achiziționate conform specificațiilor Țintă: 100%

% Echipamente pentru securizarea traficului WEB si a celui de tip Email, precum și echipamente dedicate pentru analiza malware a documentelor achiziționate conform specificațiilor

Țintă: 100%

2.2.5. Monitorizare anuală aplicare

politici de

securitate

MJ

Nu implică resurse

suplimentare

Anual începând

cu 2024

Raport de monitorizare

anual

2.3. Modernizarea infrastructurii IT de la nivel local (instanțe, parchete, birouri etc.): servere de management/adminis trare LAN, scanner, laptopuri, soluții de comunicații unificate (VoIP pentru Ministerul Justiției și instituții

subordonate),

2.3.1. Proiect ”Upgrade tehnologic pentru stații de lucru cu monitor și laptop-uri pentru angajații din justiție pentru eficientizarea activităților (inclusiv prin munca de la distanță / telemuncă)”

MJ

40.750 mii lei fără TVA,

7743 mii lei TVA

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat

2024

Aproximativ 6000 stații de lucru

cu

licențele necesare (SO + Office + CAL- uri acces servicii

4000 utilizatori care pot lucra la distanță prin VPN

2.3.2. Proiect ”Creșterea

securității lucrului în retea pentru 237 de instante și

MJ ICCJ

29.250 mii lei fără TVA,

2023

Aproximativ 4.000

laptopuri

36

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

inclusiv pentru asigurarea desfășurării activității în regim de telemuncă

ICCJ, și lucru la distanță prin VPN”

5.558 mii lei TVA

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat

Nr utilizatori telefonie VoIP din MJ

Referință 2021:

0

Țintă

2025:

aproximativ 400 utilizatori

2.3.4. Proiect ”Achiziția de echipamente tip videoconferință, telemuncă etc.”

MJ

12.000 mii lei fără TVA,

2.280

mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR

aprobat

2023

Aproximativ 600 sisteme de videoconferinț ă

2.3.5.

Proiect

”Îmbunătățirea parcului de echipamente de imagistică și realizare printuri în sistemul judiciar

MJ

31.750

mii lei fără TVA,

6.033 mii lei TVA

Fonduri externe, inclusiv PNRR

aprobat

2024

1800 buc. Multifuncționa l

5000 buc. imprimante)

2.3.6. Proiect ”Soluție de comunicații unificată upgrade tehnologic la o soluție comunicații telefonie internă de tip VoIP pentru MJ și instituțiile subordonate

MJ

5.000 mii lei fără TVA,

950 mii lei TVA

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat

2023

sistem de telefonie VoIP utilizat la nivel MJ:1

2.4 Modernizarea infrastructurii IT și dezvoltarea serviciilor electronice destinate activității organelor de cercetare penală ale

2.4.1 Achiziția de platforme informatice, echipamente hardware și software, precum și servicii destinate constituirii /utilizării dosarului

electronic,

cu

MAI

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat

2025

Sistem funcțional

Minim 50% din polițiștii judiciari să aibă acces direct la dosarul electronic

37

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

poliției judiciare în contextul constituirii/utilizării dosarului electronic

respectarea standardelor de securitate cibernetică

2.4.2 Achiziția de echipamente hardware și software destinate înregistrării audio/audio- video în cursul urmăririi penale și utilizării acestora în dosarul electronic

MAI

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat

2025

Minim 350 de sisteme

2.4.3 Modernizarea tehnologică și achiziția de infrastructură și terminale de tip videoconferință pentru eficientizarea actului de supraveghere a urmăririi penale etc.

MAI

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat

2025

Infrastructură și terminale de tip videoconferinț ă

Sistem funcțional și minim 400 de locații dotate cu terminale de tip videoconferință

2.4.4 Investiții în servicii electronice, infrastructura și dotarea structurilor MAI la nivelul cărora sunt organizate structuri de poliție judiciară pentru respectare cerințelor de interoperabilitate cu celelalte soluții IT de la nivelul sistemului judiciar

MAI

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat

2025

Caiet de sarcini achiziție întocmit

Licitație organizată

Contract semnat

Infrastructură livrată

Sistem interoperabil funcțional și servicii electronice disponibile

2.4.5 Modernizarea tehnologică a infrastructurii informatice prin creșterea capacității

și a

disponibilității de transmitere a datelor în

MAI

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat

2025

Caiet de sarcini achiziție întocmit

Infrastructură adecvată

38

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

WAN, asigurarea unei capacități adecvate de procesare și stocare la nivelul structurilor MAI la nivelul cărora sunt organizate structuri de poliție judiciară

și constituirea/utilizarea dosarului electronic național

Licitație organizată

Contract semnat

Infrastructură livrată

2.5. Modernizarea dotării tehnice pentru supraveghere video, audio și alte echipamente specializate pentru alte procese critice (de ex., upgrade tehnologic pentru

creșterea

calității

serviciilor de expertiză criminalistică, echipamente specializate de supraveghere video și audio)

2.5.1. Achiziție echipamente pentru efectuarea de analize în domeniul expertizei drogurilor, vocii și vorbirii, GSR, determinări fizico- chimice, grafică și tehnică a documentelor etc.

INEC

4.100

mii lei fără TVA, 779

mii lei TVA

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat

Aprilie 2022

Mai 2022

Iunie 2022

Septembri e 2022

Caiet de sarcini achiziție întocmit

Licitație organizată

Contract semnat

Echipamente livrate

Percepția privind calitatea expertizelor (evaluare realizată anual în aplicarea standardului 17025)

Țintă anuală, începând cu 2023: minim 4 (pe o scală de la

1 la 5, 5 fiind valoarea maximă)

Echipamente instalate și configurate

2.5.2. Dezvoltarea capacității instituționale destinate cercetării locului faptei, identificării și ridicării probelor și a mijloacelor materiale de probă în vederea efectuării constatărilor și expertizelor criminalistice la nivelul Institutului

Național

de

Criminalistică și structurilor teritoriale

IGPR

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat

2023-2025

60 laboratoare criminalistice mobile

60 Kit-uri echipamente specifice CFL

Polițiști criminaliști instruiți și proceduri

39

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

actualizate de

lucru

2.5.3. Înființarea și operaționalizarea a 4 centre regionale de expertiză criminalistică acreditate (analize genetice judiciare, biometrice, fizico-chimice, expertiză IT și expertiză foto-video)

IGPR

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat

2023-2025

4 centre regionale înființate, operaționaliza te și

acreditate

Polițiști criminaliști instruiți și proceduri actualizate de

lucru

2.5.4. Dotarea structurilor de expertiză criminalistică și identificare judiciară cu echipamente moderne în vederea creșterii calității actului de justiție

IGPR

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat

2025

43 de kituri de expertiză criminalistică și identificare judiciară

Polițiști criminaliști instruiți și proceduri

actualizate de lucru

2.5.5. Elaborarea și implementarea unor programe de formare profesională în vederea consolidării competențelor

polițiștilor criminaliști

IGPR

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat

2024-2025

Polițiști criminaliști instruiți

2.5.6. Îmbunătățirea protecției informatice a DNA

DNA

10.876 mii lei fără TVA, 2.066

mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat

2025

439

echipamente hardware achiziționate

20 software achiziționate

40

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

2.5.7. Modernizare tehnologică a DIICOT prin dotarea cu echipamente specializate pentru urmărire audio/video, înregistrare audieri, supraveghere tehnică, combatere a criminalității informatice și gestionare a probelor informatice (e-evidence)

DIICOT

7.365 mii lei fără TVA,

1.399

mii lei TVA

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat

2023-2025

Caiet de sarcini achiziție întocmit

Licitație organizată

Contract semnat

Echipamente livrate

2.5.8.

Consolidarea

/modernizarea capacității tehnologice a Poliției Române, prin dotarea cu echipamente specializate, pentru punerea în executare a metodelor speciale de supraveghere sau cercetare prevăzute de Legea nr. 135/2010 privind Codul de

procedură penală

IGPR

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat

2023-2025

Caiet de sarcini achiziție întocmit

Contract semnat

Echipamente livrate

Capacitate tehnologică extinsă

2.5.9. Dezvoltarea sistemului de monitorizare a persoanelor care fac obiectul supravegherii judiciare, potrivit art.215 CPP (brățări electronice)

IGPR

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat

2023-2025

Caiet de sarcini achiziție întocmit

Contract semnat

Infrastructură livrată

Monitorizarea eficientă a persoanelor care fac obiectul supravegherii judiciare, potrivit art.215 CPP

Sistem constituit

2.6. Tranziția către un sistem electronic de management al cauzelor modern și adaptat nevoilor sistemului judiciar

2.6.1. Modernizarea tehnologică a infrastructurii informatice a sistemului judiciar prin creșterea capacității de transmitere a

datelor în WAN, asigurarea unei capacități adecvate de

MJ PICCJ

154.050 mii lei fără TVA,

29.270

mii lei TVA Fonduri externe,

2023

Număr de servere redus de

la

aproximativ

270 de locații la 60 de locații

Procent instanțe și parchete care au implementat dosarul electronic național unic

41

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

prelucrare și stocare la nivelul tribunalelor și al curților de apel

și implementarea dosarului electronic național

inclusiv PNRR aprobat

Un

singur

„dosar electronic” național care

„centralizează ” cele 4 extensii existente

Referință (2021): 0%

Țintă:

100%

(2025)

2.6.2. Dezvoltarea, implementarea și operaționalizarea noului sistem electronic de management al cauzelor (ECRIS V)

MJ, PÎCCJ,

CSM și alte instituții beneficiare din sistemul judiciar

114.000.000

lei (fără TVA) – POCA 2014-

2020

2025

Sistem ECRIS V operaționaliza t

Funcționalități de statistică judiciară integrată la nivelul instanțelor și parchetelor

operaționale

2.7. Realizarea și operaționalizarea centru de date integrat pentru sistemul judiciar

2.7.1. Proiectare Datacenter, modernizare (proiectare și execuție) și mentenanță camere tehnice (data room) cu echipamente non-IT (HVAC, generatoare, UPS de capacitate mare etc.) pentru perioada de tranziție

la Data Center (2021-2026)

MJ, PICCJ

25.000 mii lei fără TVA,

4.750

mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat

2023

2023

2023

Proiect data center realizat

Modernizare data room MJ

Modernizare data

room

back up

Nr. incidente de întrerupere a serviciilor IT

Nr. incidente privind disponibilitatea datelor

Nr. incidente privind integritatea datelor

Nr. incidente privind confidențialitat ea datelor

2.7.2. Proiect ”Realizarea unui Centru de Date "greenfield" pentru întreg sectorul judiciar

MJ, în funcție de soluția aleasă la 2.7.1.

175.000 mii lei fără TVA,

33.250

mii lei TVA

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat

2023-2026

Centru de date operațional

42

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

Referință: valoare

2023

înainte de modernizare data-room

Țintă: 0 (2025)

2.8. Extinderea schimburilor de date – interoperabilitate atât la nivel național, cât și cross EU, inclusiv cu sistemele e-Evidence Digital

Exchange System (eEDES), eCODEX

2.8.1. Configurarea infrastructurii ITC necesare implementării

nodului E

evidence (MJ)

MJ

Bugetul de stat

Decembrie 2024

Teste de conformanță pe mediul de

test

Schimb de date transeuropean operațional

2.8.2. Realizarea interoperabilității

MJ

Bugetul de stat

Decembrie 2025

Operaționaliza re mediu producție

2.9. Dezvoltarea de sisteme integrate pentru înregistrarea audio-video în sălile de judecată, transcrierea automată (speech2text) și programare videoconferințe (inclusiv integrare cu ECRIS V)

2.9.1. Elaborare studiu privind transcriere automata speech 2 text având în vedere că în 2025 sistemul

Ecris va fi funcțional

MJ

50.000 mii lei fără TVA,

9.500

mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat

Decembrie 2024

Studiu finalizat

Țintă 2026: 100%

declarațiile martorilor în cadrul procesului transcrise literal

2.9.2. Pilotare mecanisme

de transcriere speech2text

MJ

Decembrie

2025

Aplicație pilot

funcțională

2.9.3. Proiect ”Sisteme integrate de înregistrare audio video în sălile de judecată, transcriere automată (speach2text),

programare videoconferințe și integrare cu ECRIS 5

MJ

2024-2026

Sistem operațional la nivel național

2.10. Finalizarea extinderii RMS la nivelul MJ și instanțelor, asigurarea suportului continuu în utilizarea acestuia și

menținerea permanentă a sistemului în stare

2.10.1. Asigurarea cadrului organizatorico-funcțional, la nivelul MJ și instanțe, necesar funcționării RMS (stabilire responsabili și responsabilități, actualizare fișe de posturi etc.), inclusiv consolidare centru suport

RMS la nivelul MJ

MJ,

Instanțe

Nu necesită resurse suplimentare

Martie 2023

Fișe de post actualizate

Posturi vacante

Centru suport RMS ocupate

Instituții din sistemul judiciar care utilizează aplicația

Referință 2021: Ministerul Justiției

și

instanțele

de

judecată, Consiliul

2.10.2. Extinderea RMS la

toate instanțele (Tribunale și

MJ, Furnizor

RMS,

Buget de stat

Martie

2023

Acceptanțe

operaționale

43

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

optimă

de

funcționare

Curți de Apel), inclusiv migrarea datelor inițiale care să permită operaționalizarea

și

instruirea utilizatorilor la nivelul instanțelor

Consultant RMS, instanțe

ale RMS emise pentru MJ și instanțe (curți de apel și tribunale)

Superior al Magistraturii

Țintă (2023): Ministerul Justiției

și

instanțele de judecată, Ministerul Public și parchetele, Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii

Utilizatori ai RMS

Referință 2021:

120

Țintă 2023: 500

2.10.3. Preluarea etapizată a administrării sistemului RMS de către MJ până la expirarea termenului din Ordonanța Guvernului nr.

1/2020 11

MJ

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Martie 2023

Sistem preluat în administrare de MJ

2.10.4. Elaborarea si implementarea unui program de instruire continuă a utilizatorilor RMS și a personalului din centrul suport DTI-MJ

MJ

Buget de stat

Decembrie 2024

Decembrie 2025

Program de instruire elaborat

Program de instruire implementat

2.11. Dezvoltarea și implementarea unei aplicații informatice destinate gestionării și interconectării noilor instrumente de management dezvoltate

2.11.1 Dezvoltarea unei aplicații informatice pentru facilitarea procesului decizional și îmbunătățirea fluxului

informațional

specifice administrării instanțelor de judecată

CSM

POCA

Septembri e 2022

Aplicație recepționată

Aproximativ

10.000

de

utilizatori din instanțe

2.11.2. Implementarea la nivel național a aplicației

informatice

CSM

POCA

Octombrie 2022

Aplicație funcțională

3. Dezvoltarea politicii de

resurse umane

3.1. Asigurarea formării profesionale

continue

a

3.1.1. Sesiuni de formare organizate pentru

judecători,

procurori,

INM, SNG

Buget de stat

Decembrie 2025

300 sesiuni de formare

realizate,

6000 judecători, procurori,

grefieri instruiți,

Rata

de

soluționare a dosarelor

44

11

Ordonanța Guvernului nr. 1/2020 privind modificarea termenului prevăzut la art. X alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr.

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

la nivelul sistemului judiciar, în acord cu (noul) cadrul normativ care să asigure necesarul sistemului judiciar

în

condiții

de

eficiență și eficacitate

judecătorilor, procurorilor și grefierilor

auditori de justiție și grefieri pentru

a

îmbunătăți

calitatea și eficiența sistemului de justiție

după cum urmează:

200 sesiuni de formare pentru judecători, procurori și

auditori de justiție

100 sesiuni de formare pentru grefieri

după cum urmează:

4000 judecători, procurori, auditori de justiție

2000 grefieri

(calculată ca raportul dintre dosarele soluționate și totalitatea dosarelor aflate pe rolul instanțelor naționale) Referință (2020): 69%

Țintă (2025):

72%

Sursă: Raport privind starea justiției

% Documente (hotărâri/înch eierile) redactate peste termen Referință (2021): 23.7%

Țintă (2025):

≤20%

3.1.2. Specializarea judecătorilor în domeniul dreptului litigiilor cu profesioniști și al achizițiilor publice.

INM

Buget de stat

Decembrie 2025

3.2. Adaptarea programelor de formare profesională a magistraților în sensul creșterii importanței în pregătirea practică a acestora, la nivelul INM

3.2.1. Elaborarea și implementarea unui program de formare profesională în domeniul tehnicilor de audiere în cadrul lucrului cu victimele infracțiunilor cu accent pe teme privind infracțiuni la viața sexuală în

acord cu HCSM nr.127/2021

INM

Buget de stat

Decembrie 2025

Program de formare continuă realizat: 1

3.2.2. Formarea specialiștilor cu privire la impactul traumei asupra participanților în procesul penal, prin formări pe tema traumei complexe

INM

Buget de stat

Decembrie 2025

Numărul

de

sesiuni de formare va fi inclus în indicatorul general indicat la OS 3.1.

3.3. Dezvoltarea abilităților non- juridice specifice profesiilor de judecător și procuror

3.3.1. Elaborarea și implementarea unor programe de formare profesională în vederea consolidării competențelor auditorilor de justiție și

magistraților în domeniul IT

INM

Buget de stat

Decembrie 2025

Programe de formare inițială și continuă realizate

Țintă (2025): 4

3.3.2 Programe de formare în domeniul limbilor străine

INM

Buget de stat

Decembrie 2025

Programe de formare inițială și continuă

realizate

45

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

Țintă (2025): 4

3.3.3 Elaborarea si implementarea unui program de leadership si comunicare

INM

Buget de stat

Decembrie 2025

Program de formare continuă realizat

Țintă (2025): 1

3.4. Ocuparea posturilor vacante de judecători și procurori din sistemul judiciar

3.4.1. Ocuparea posturilor vacante de judecători, la nivelul instanțelor de judecată

CSM MJ

Buget de stat

Anual

Număr posturi vacante de judecător ocupate anual: aproximativ 135 (exclusiv posturile vacantate în perioada de referință din

sistem)

Grad de ocupare a posturilor de judecători

Referință (1 ian

2022): 87%

Țintă (2025):

95%

Grad de ocupare posturi procurori la nivelul PJ, PT și PCA

Referință: 76%

(2022)

Țintă: 80-85%

(2025)

3.4.2. Ocuparea posturilor de procuror din schema de personal a Direcției Naționale Anticorupție

Se corelează obiectivul cu C.1.5

CSM DNA

Bugetul de stat

Iunie 2023

Referință: 70%

Țintă (2023):

85%

3.4.3. Ocuparea posturilor vacante de procurori, la nivelul parchetelor de pe lângă instanțe

CSM PICCJ

Buget de stat

Anual

Număr posturi vacante de procuror ocupate anual: minim 40 de posturi (exclusiv posturile vacantate

în

perioada de referință din sistem)

3.5. Dezvoltarea și

operaționalizarea unui mecanism de

3.5.1. Definirea profilului occupațional dezirabil

CSM

POCA

2023

Profil

ocupațional adoptat

Țintă 2025

46

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

asistență și evaluare psihologică

a

judecătorilor și procurorilor

pentru

profesiile

de

judecător și procuror

100% candidați pentru pozițiile de judecători/proc urori testați conform noului mecanism

100% candidați pentru funcțiile de conducere a instanțelor/parc hetelor testați conform noului mecanism

3.5.2. Dezvoltarea și implementarea unui sistem informatic integrat

,

și dezvoltarea/ajustarea unor baterii de probe psihologice pentru 3 tipuri de evaluări (a candidaților pentru pozițiile de judecători/procurori, a candidaților pentru funcțiile de conducere și evaluări

periodice o dată la 5 ani)

CSM

POCA

2023

Mecanism unitar de evaluare psihologică implementat

3.5.3. Dezvoltarea și implementarea unei soluții IT integrate pentru buna gestionare a procesului de evaluare

și asistență

psihologică

CSM

POCA

2023

Aplicație funcțională

3.6. Suplimentarea posturilor de personal auxiliar: grefieri si specialiști IT, la instanțe și parchete

3.6.1. Constituire Grup de lucru pentru determinarea criteriilor pentru stabilirea necesarului

de personal

auxiliar

MJ CSM

Nu necesită resurse suplimentare

Mai 2022

OMJ Grup de lucru

Grad de ocupare a posturilor suplimentate

Referință (2022): 0

Țintă

(2025):

80%

3.6.2. Stabilirea unor criterii pentru determinarea necesarului de posturi pentru grefieri, specialiști IT, funcționari publici și personal contractual la instanțe *

*de corelat cu obiectivul pe guvernanta IT

MJ CSM

PICCJ

(separat pentru parchete)

Nu necesită resurse suplimentare

Decembrie 2022

Criterii stabilite

3.6.3. Evaluarea nevoilor de personal

în

funcție de

criteriile agreate

MJ

CSM

Nu necesită resurse

suplimentare

Martie 2023

Document de evaluare

elaborat

pentru

și

evaluare

asisten

ță

psihologic

ă

la

nivelul

sistemului judiciar, care va

implica

ș

i

dezvoltarea/a

47

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

3.6.4. Elaborarea unui plan etapizat de suplimentare a posturilor la instanțe și parchete

MJ CSM PICCJ

Nu necesită resurse suplimentare

Iunie 2023

Memorandum privind planul etapizat aprobat

de

guvern

3.6.5. Suplimentarea și asigurarea finanțării posturilor pe baza planului

etapizat (inclusiv pentru parchete)

MJ

Buget de stat

2023

Proiect de HG

3.7. Echilibrarea schemelor de personal

3.7.1. Analiza schemelor de personal pentru judecători din perspectiva unor criterii obiective cum ar fi volumul de activitate și gradul de

încărcare pe ultimii 3 ani

MJ CSM

Nu necesită resurse suplimentare

Anual (luna iunie)

Raport de analiză anual

%

posturi

redistribuite/po sturi propuse a fi redistribuite Țintă (anuală): 100%

%

posturi

suplimentate/p osturi propuse a fi suplimentate Țință (anuală):

100%

3.7.2. Redistribuirea posturilor vacante de judecători în funcție de concluziile analizei

MJ CSM

Nu necesită resurse suplimentare

Anual (luna octombrie)

OMJ

de

reducere/maj orare

a

schemelor

3.8. Elaborarea unei Strategii/plan

de

dezvoltare a resurselor umane la nivelul instanțelor judecătorești

3.8.1. Elaborarea unei Strategii/unui plan de dezvoltare

a

resurselor

umane umane la nivelul instanțelor judecătorești

CSM

POCA

Iunie 2022

Strategie/ plan elaborat

Cadru strategic de dezvoltare a resurselor umane la nivelul instanțelor judecătorești adoptat

3.8.2. Adoptarea Strategiei/planului de

dezvoltare a resurselor umane umane

CSM

POCA

August 2022

Strategie aprobată

3.8.3. Diseminarea Strategiei

CSM

POCA

Septembri

e 2022

Strategie

publicată

4. Optimizarea funcționării instanțelor judecătorești

4.1. Realizarea unei analize aprofundate a performanței la nivelul instanțelor pentru a identifica, printre altele:

cauzele

care

4.1.1. Stabilire grup de lucru

CSM

Reprezentanți instanțe

Nu necesită resurse suplimentare

Decembrie 2023

Grup de lucru constituit

% instanțe analizate/total instanțe: 100%

(2025)

4.1.2. Elaborare metodologie de analiză

Grup de lucru

Nu necesită

resurse suplimentare

Martie 2024

Metodologie

de analiză elaborată

48

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

determină variațiile la nivelul gradului de încărcare raportat la eficiența instanțelor, cauzelor care au stat la baza valorilor înregistrate

de

indicatorii de eficiență etc.

4.1.3. Realizare analiză, identificare modele de bună practică și formularea de propuneri de îmbunătățire

Grup de lucru

Nu necesită resurse suplimentare

Decembrie 2024

Raport de analiză incluzând cauzele identificate, modele de bună practică, propuneri de

îmbunătățire

% instanțe cu grad

de

eficiență

„foarte eficient”/total instanțe

Referință (2020):18%

Țintă (2025):

23%

4.1.4. Preluare și diseminare bune practici identificate în cazul unor instanțe cu performanțe ridicate, precum și propuneri de îmbunătățire pentru instanțele cu indicatori în categoria

satisfăcător/ineficient

CSM

Nu necesită resurse suplimentare

Martie 2025

Bune practici diseminate la nivelul instanțelor

4.2. Definirea și implementarea unui mecanism unitar de evaluare periodică a satisfacției părților interesate (ex. cetățeni/justițiabili/ avocați etc.) la nivelul tuturor instanțelor, inclusiv percepția privind accesul la justiție

4.2.1. Analiza mecanismelor existente de evaluare a

satisfacției clienților de tip ISO, CAF sau asemănătoare

CSM

Instanțe judecătorești

Nu necesită resurse suplimentare

Iunie 2023

Document de analiză

Cel puțin 57 instanțe

care

realizează cel puțin o dată pe an evaluarea satisfacției părților interesate (curți de apel și tribunale)

4.2.2. Stabilirea mecanismului de evaluare a satisfacției

părților

interesate

(ex.

cetățeni/justițiabili/avocați etc) ce urmează a fi implementat

la

nivelul

instanțelor

CSM

Instanțe judecătorești

Nu necesită resurse suplimentare

Decembrie 2023

Decizie privind mecanismul de evaluare a satisfacției părților interesate stabilit a fi

implementat

4.2.3. Implementarea mecanismului de evaluare a satisfacției

clienților

la

nivelul instanțelor de judecată

Instanțe judecătorești

Buget de stat/ fonduri externe

2024 -

2025

Mecanism implementat

4.3. Definirea și implementarea unui mecanism integrat instanțe-CSM-MJ de sesizare/colectare-

analiză/soluționare a

4.3.1. Proiectare mecanism integrat instanțe-CSM-MJ de sesizare/colectare- analiză/soluționare a problemelor/ situațiilor cu

care se confruntă instanțele

MJ CSM

Instanțe

Grupul tehnic de lucru COMS

Buget de stat

Iulie 2023

Document de proiectare a mecanismului elaborat și aprobat

Număr instituții implicate:

3

(MJ,

CSM,

instanțe) (2023)

49

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

problemelor/ situațiilor cu care se confruntă instanțele (corelat cu 8.7.1-

8.7.2)

COMS

4.3.2. Implementare mecanism instanțe-CSM-MJ de sesizare/colectare- analiză/soluționare a problemelor/ situațiilor cu

care se confruntă instanțele

MJ CSM

Instanțe

Buget de stat

Decembrie 2023

Mecanism implementat

5. Consolidarea capacității instituționale a Consiliului Superior al Magistraturii și a instituțiilor subordonate

5.1. Consolidarea capacității instituționale a Consiliului Superior al Magistraturii prin asigurarea prezenței unui reprezentant al profesiei de avocat și prin interconectarea formelor de pregătire inițială și formare continuă

ale

avocaților și magistraților

5.1.1. Organizarea unui dialog structurat între MJ- CSM- UNBR

MJ CSM UNBR

Nu necesită resurse suplimentare

Decembrie 2022

Document conținând concluziile

dialogului structurat

Percepția privind independența justiției Referință (2021): 51%

Țintă (2025):

între 50-60%

Sursa: Eurobarometr u Flash FL483: Percepția asupra independenței sistemelor naționale de justiție din UE în rândul publicului larg

5.1.2. Document de planificare elaborat pe baza concluziilor din acțiunea 5.1.1.

MJ CSM

Nu necesită resurse suplimentare

Martie 2023

Plan de măsuri

5.2. Ocuparea posturilor vacante, la nivelul CSM

5.2.1. Derularea demersurilor pentru asigurarea finanțării tuturor posturilor din organigrama CSM

CSM

Buget de stat

Decembrie 2022

100% posturi prevăzute în

statul de funcții pentru aparat și cabinetele membrilor

finanțate

Grad de ocupare a posturilor vacante

Referință (01.01.2022):

74%

Țintă

(2025):

90%

5.2.2. Asigurare resurse umane (concurs/detașare/transfer)

CSM

Buget de stat

Anual, după caz

% Posturi scoase la concurs,

ocupate

5.3. Îmbunătățirea politicii de formare profesională continuă a personalului CSM

5.3.1. Elaborare plan anual de formare

CSM

Buget de stat

Anual

Plan

de

formare aprobat

100

%

participanți la curs/planificat

5.3.2. Implementare plan anual de formare

CSM

Buget de stat

Anual

Plan

de

formare implementat

50

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

5.4. Realizarea și implementarea unei soluții informatice de gestionare a activității aparatului tehnic și de relaționare cu alte instituții/organizații din interiorul și din

afara sistemului judiciar (CSMapp)

5.4.1. Dezvoltarea soluției informatice CSMapp

CSM

POCA

2023

Document de acceptanță a soluției informatice

Nr. utilizatori aplicație

5.4.2. Implementarea aplicației informatice CSMapp

CSM

POCA

2023

Aplicație implementată

5.5. Modernizarea dotării tehnice pentru asigurarea unei comunicări mai sigure în condiții de distanțare socială

5.5.1. Upgrade tehnologic al platformei tehnice din sălile de sedințe CSM cu echipamente care permit o comunicare mai sigura în condiții de distanțare socială, interconectarea cu sisteme de comunicație audio-video la distanță, transmisia

în

online și

înregistrarea ședințelor publice la calitate superioară

CSM

800 mii lei fără TVA, 152

mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat

2022

Echipamente instalate

Streaming video calitate HD în cadrul ședințelor CSM.

100 terminale

5.5.2. Dotarea cu mijloace tehnice pentru desfasurarea activitatii atat in cadrul institutiei cat si in regim de munca la domiciliu (Include 200 terminale)

CSM

1.500

mii lei fără TVA, 285

mii lei TVA Fonduri externe,

inclusiv PNRR aprobat

2022

Licitație organizată/ contract atribuit

5.6. Reabilitarea imobilului în care își desfășoară activitatea Institutul Național al

Magistraturii și Școala Națională de Grefieri

și asigurarea dotărilor necesare

5.6.1. Realizare obiectiv

„Lucrări de intervenții la imobilul situat în Bd Regina Elisabeta nr. 53, sector 5, Bucuresti” – inclus la finanțare prin subprogramul ”Alte obiective de interes public sau social în domeniul

CNI SA

Buget de stat (MDLPA-CNI)

2022

Licitație organizată, Contract SF + elaborare SF, atribuit

Indic. Tehnico- Ec

avizați,

Sediu conform din punct de vedere

al

condițiilor de muncă

51

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

construcțiilor” derulat prin CNI SA

2023

2024

2026

licitație organizață, contract de proiectare+ex ecuție atribuit, ordin începere serv de proiectare semnat

PT elaborat și autorizație de execuție obținută; Documentație Tehnică avizată și ordin începere lucrări semnat

Lucrări recepționate

etapele de realizare pot fi respectate

în

funcție de alocarea fondurilor de la

bugetul MDLPA

Sediu conform din punct de vedere

al

condițiilor de cazare

5.6.2.

Reabilitarea

imobilului în care funcționează căminul în care locuiesc auditorii de justiție

CSM

Buget de stat

2026

Lucrări recepționate

5.6.3. Asigurarea dotării spațiilor SNG cu hardware, software și rețelistică îmbunătățite

SNG/CSM/MJ

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat

Decembrie 2025

100 de unități individuale de calcul (PC),

5 servere pentru

aplicațiile digitale,

52

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

aplicație pentru managementul

formării inițiale;

6. Consolidarea capacității instituționale la nivelul ÎCCJ

6.1. Asigurarea unui sediu ICCJ necesar desfășurării activității în condiții optime

6.1.1. Efectuarea demersurilor pentru solicitarea

unui

sediu

adecvat funcționării ÎCCJ

ICCJ MJ

Nu sunt necesare resurse

suplimentare

Iunie 2022

Solicitare transmisă la SGG

Sediu adecvat desfășurării activității ÎCCJ

Rata

de

soluționare a dosarelor (calculată ca raport dintre dosarele soluționate și totalitatea dosarelor aflate pe rolul ÎCCJ)

Referință (2021): 62%

Țintă (2025):

65%

Sursă: Raport de activitate ÎCCJ

6.1.2. Identificarea unui sediu

SGG

Domeniul public al

statului

Iunie 2024

Sediu identificat

6.1.3.

Darea

în

administrarea ÎCCJ a sediului identificat

MJ

ICCJ

Domeniul

public al statului

Decembrie 2024

Hotărâre

de

guvern adoptată

6.1.4. Amenajarea sediului

ICCJ

Buget de stat

Decembrie 2025

Sediu amenajat

6.2. Reașezarea competenței de judecată a ÎCCJ și adaptarea schemei de personal la noile competențe

6.2.1. Elaborare document de analiză incluzând propuneri de modificare a legislației privind competenta ÎCCJ (atât din domeniul de competență al

MJ, cât și al altor instituții).

MJ

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Decembrie 2022

Analiză elaborată cu propuneri de modificare a actelor normative

Cadru normativ privind competențele ÎCCJ actualizat

6.2.2. Elaborare proiect de act normativ care intră în competența MJ și transmitere propuneri de modificare către celelalte instituții competente

identificate

MJ

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Martie 2023

Proiect de act normativ aprobat de guvern

Adrese comunicate

6.2.3. Stabilirea numărului de posturi necesare

ÎCCJ

Nu sunt necesare

resurse suplimentare

Martie 2023

Adresă comunicată MJ

6.2.4. Elaborare și aprobare număr maxim de posturi la nivelul ÎCCJ

ÎCCJ MJ

Guvern

Nu sunt necesare

resurse suplimentare

Iulie 2023

Act normativ aprobat

53

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

6.2.5. Ocupare posturi vacante

ÎCCJ

Buget de stat (buget ÎCCJ)

Decembrie 2023

Posturi vacante

ocupate

7. Consolidarea capacității instituționale la nivelul PÎCCJ și a instituțiilor subordonate

7.1. Amenajarea și dotarea unei camere de date (Data Room) a PICCJ

7.1.1. Realizarea proiectului tehnic

PÎCCJ MJ

Acordul de împrumut BIRD nr.8695-

RO-RO

2022

Proiect tehnic aprobat

Cameră de date funcțională

7.1.2. Amenajarea și dotarea unei camere de date

PÎCCJ

5.500 mii lei fără TVA,

1.045

mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR

aprobat

2023

Lucrări finalizate

7.2. Modernizarea dotării tehnice pentru asigurarea unei comunicări mai sigure

7.2.1. Cablare structurată adecvată la sediul PICCJ

PÎCCJ

7.100 mii lei fără TVA,

1.349

mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR

aprobat

2023

Aprox. 4.800 porturi active de rețea în sediul PÎCCJ

Sistem VoiP funcțional

Sisteme de videoconferință funcționale

7.2.2. Sistem de telefonie VoIP la nivel național

PÎCCJ

10.695 mii lei fără TVA, 2.032

mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR

aprobat

2025

Sistem VoIP pentru minim 4000

utilizatori la nivelul PICCJ și parchetelor teritoriale

7.2.3. Extindere tehnologica si securizare a solutiei de mesagerie electronică in rețeaua Internet

PÎCCJ

4.855 mii lei fără TVA, 922

mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat

2023

licentiere de tip CAL pentru aprox. 1500 utilizatori pe platforma Exchange 2019

54

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

7.2.4. Dotarea unităților de parchet cu sisteme de video conferință

MJ, PÎCCJ

Împrumut BIRD nr.8695- RO-RO

2022

74 de sisteme de video-

conferință instalate

7.2.5. Dotarea structurilor Ministerului Public (PICCJ, DIICOT, DNA, unități de parchet teritoriale) cu echipamente IT, necesare în condițiile respectării măsurilor pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei COVID-19. Asigurarea unui sistem integrat de stocare și securizare a accesului la datele PICCJ

PICCJ, DIICOT,

DNA, unități de parchet teritoriale

50.500 mii lei fără TVA,

9.595

mii lei TVA

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat

2024

Echipamente și licențe office: aprox. 1245

buc.

laptop, 672 buc. scanner A4,

435 scanner A3,1245 buc.

suite MS Office 2019,

2419 buc. Desktop Creșterea capacității de stocare unificată

cu

146 TB utili

7.2.6. Îmbunătățirea infrastructurii de comunicații a Ministerului Public (routere)

PICCJ, DIICOT, DNA

7.008 mii lei fără TVA,

1.332

mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat

2024

6 routere pentru sediile centrale (PÎCCJ, DNA, DIICOT)

246 routere pentru

unitățile teritoriale

7.3. Optimizarea funcționării parchetelor din perspectiva tehnologiei informației

7.3.1. Elaborarea unui plan etapizat

de

înnoire a

parcului IT la nivelul parchetelor

PICCJ

Nu sunt necesare

resurse suplimentare

2025

Plan etapizat disponibil

Cadru tehnico- operațional în domeniul tehnologiei informației optimizat

7.3.2. Implementarea planului etapizat de înnoire

a parcului IT la nivelul parchetelor

PICCJ

Buget de stat

2025

Plan etapizat implementat

55

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

7.3.3. Introducerea unui sistem informatic de calcul al volumului și complexității activității procurorilor și parchetelor

PICCJ

Buget finanțat prin POCA 2014-2020

(proiectul SIPOCA 761)

15.521.407,21

lei buget total, din care 10.393.382,79

lei bugetul MP-PICCJ

2023

Sistem informatic implementat

7.3.4. Analiza domeniilor în care urmează să fie recrutați specialiști la parchete

PICCJ

Nu necesită fonduri suplimentare

2023

Analiză efectuată

7.3.5. Elaborarea unui program/ghid/metodologie de recrutare/selectare a

specialiștilor în raport de nevoile identificate

PICCJ

Nu necesită fonduri suplimentare

2024

Document elaborat și adoptat

8. Consolidarea capacității instituționale a Ministerului Justiției, precum și a instituțiilor subordonate

8.1. Adaptarea structurii organizatorice a MJ la atribuțiile din prevederile legale în vigoare

8.1.1. Realizarea unui inventar al atribuțiilor ce revin, potrivit legislației în vigoare, MJ și nu sunt transpuse în Hotărârea de organizare și funcționare a

MJ

MJ

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Septembri e 2022

Inventar atribuții MJ realizat

Grad

de

îndeplinire activităților din planul anual de activități

Referință: 61%

(2020)

Țintă:

80%

(2025)

Grad

ocupare

posturi din schemă

Referință (2021): 82%

8.1.2. Corelarea atribuțiilor ce revin Ministerului Justiției prevăzute în acte normative cu atribuțiile din HG nr. 652/2009 și OMJ nr. 120/C/2011 și determinarea noii structuri organizatorice a MJ, care să reflecte în mod cuprinzător atribuțiile MJ potrivit prevederilor legale

în vigoare

MJ

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Octombrie 2022

HG

de

organizare și funcționare MJ actualizat

Structură organizatorică actualizată în conformitate

cu inventarul atribuțiilor

8.1.3. Actualizarea ROF MJ în conformitate

cu

noua

MJ

Nu sunt necesare

Decembrie 2022

ROF

MJ

actualizat conform noii

56

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

structură organizatorică (de

corelat cu II. B. 1.3.2.)

resurse

suplimentare

structuri

organizatorice

Țintă

(2025):

95%

8.1.4. Asigurarea capacității organizaționale necesare îndeplinirii atribuțiilor MJ, în conformitate cu noua structură organizatorică (ocupare posturi vacante, formare profesională etc)

MJ

Buget de stat

2023-2025

Grad

de

ocupare posturi vacante nou înființate Țintă:

100%

(2023)

Număr personal instruit/Numă r personal nou angajat

în

baza noii structuri organizațional e

Ținta:

80%

(2025)

8.2. Îmbunătățirea politicii de resurse umane la nivelul MJ

8.2.1. Elaborarea unei analize prealabile a managementului resurselor umane vizând statutul tuturor categoriile de personal care își desfășoară activitatea în MJ, care să includă domenii precum: determinarea necesarului de personal, selecția/recrutarea, încadrarea, formarea

inițială, evaluarea, promovarea, răspunderea disciplinară, formarea continuă

MJ

Buget de stat

Martie 2023

Analiză prealabilă elaborată

Nr persoane care participă la programe de formare profesională conform cerințelor,

pe

categorii de personal

Referință: 100% din planificat (2023)

8.2.2. Elaborarea unei strategii de resurse umane

vizând toate categoriile de

MJ

Buget de stat

Decembrie 2023

Strategie aprobată

57

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

personal care își desfășoară activitatea în MJ pe baza concluziilor

și

recomandărilor formulate în analiza prealabilă

Plan de măsuri pentru implementare

a strategiei aprobat

8.2.3. Ocuparea posturilor vacante aferente compartimentele unde se

înregistrează deficit de personal

MJ

Buget de stat

Anual, după caz

% Posturi scoase la concurs, ocupate

8.2.4. Îmbunătățirea politicii de formare profesională continue a personalului la nivelul MJ (atât în etapa de planificare, cât și în cele de implementare și evaluare a rezultatelor; corelarea formării continue cu nevoile de dezvoltarea ale instituției



Elaborarea planului de formare înainte de buget începând cu 2023



Elaborarea sistemului de raportare privind participarea la cursuri - anual începând cu 2023 pentru 2022

DRU

Buget de stat

Anual

Plan anual de formare aprobat (3 planuri)

Raport de monitorizare

(2 rapoarte aferente anilor 2023,

respectiv 2024)

8.3. Asigurarea desfășurării în condiții optime a activităților din domeniul tehnologiei informației

8.3.1. Suplimentarea numărului de posturi la nivelul Direcției Tehnologia Informației

MJ

Buget de stat

Decembrie 2022

Aprobare Hotărâre de Guvern privind suplimentarea numărului de posturi la un

total de 55

55 de posturi

ocupate (2025)

%

Grad

acoperire necesar echipamente

8.3.2. Elaborare plan multianual privind modernizarea infrastructurii ITC la nivelul instanțelor

MJ

Nu necesită resurse suplimentare

Decembrie 2023

Plan multianual elaborat și aprobat

58

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

Referință: valoarea din 2023

Țintă: valoarea aferentă anului 2025

8.4. Îmbunătățirea capacității DIPFIE-MJ în

vederea

implementării proiectului” Cartierul Justiției”

și

componenta IT a Proiectului

„Îmbunătățirea Serviciilor Judiciare”/ocuparea posturilor vacante

8.4.1. Ocuparea posturilor vacante existente (1 post IT și 1 specialist domeniul social și pentru implicarea/dialogul cu

părțile interesate)

MJ

Buget de stat

Decembrie 2022

2 posturi ocupate

100% posturi ocupate DIPFIE (2023)

8.4.2. Efectuarea demersurilor instituționale în vederea stimulării ocupării posturilor din cadrul proiectelor cu finanțare externă, prin modificarea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice, în vederea implementării proiectului Cartierul pentru Justiție

MJ

Nu necesită resurse suplimentare

Decembrie 2022

Propuneri pentru stimularea ocupării posturilor din cadrul proiectelor cu finanțare externă transmise Ministerului Muncii și Solidarității

Sociale

8.4.3. Extinderea organigramei DIPFIE prin manualul operațional al proiectului Cartierul pentru Justiție și ulterior, ocuparea

posturilor nou înființate

MJ

Buget de stat

Iunie 2023

7 posturi ocupate

8.5. Asigurarea resurselor necesare gestionării proiectelor (pe toate fazele ciclului de proiect)

8.5.1 Stabilirea unui set de criterii pentru desemnarea persoanelor în echipe de

proiect

MJ

Buget de stat

Iunie 2022

Procedură aprobată

% grupul de experți identificat implicat în derularea proiectelor

Referință (2021): 0

8.5.2. Constituirea unui grup de experți la nivelul compartimentelor care să fie pregătit să preia atribuții pe

MJ

Buget de stat

Septembri e 2022

OMJ privind desemnarea persoanelor în echipa

de

experți

59

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

proiecte (achiziții, financiar, IT și procese de bază)

Țintă:

50%

(2025)

Percepția privind activitatea Ministerului Justiției evaluată în cadrul sistemului de management al calității

Referință 4.85

(din 5) (2021)

Țintă:

4.95

(2025)

Sursa: Raport Analiza implementării Sistemului de management

8.5.3. Formarea personalului în gestionarea proiectelor

MJ

Buget de stat

Anual, începând cu 2023

Nevoi de formare identificate incluse

în

Planul anual de formare

100% personal din echipa de experți format în gestionarea proiectelor

8.6. Îmbunătățirea funcției de control la nivelul Ministerului justiției

8.6.1. Realizarea unei analize cu privire la asigurarea îndeplinirii funcției de control și monitorizare exercitată de MJ în domeniul propriu de competență, inclusiv propuneri

cu

privire la îmbunătățirea activității structurilor cu atribuții de control din cadrul MJ, din unitățile aflate în subordinea MJ și, respectiv, ale profesiilor juridice conexe (instrumente de lucru specifice, formare profesională, mecanism de

coordonare etc.)

MJ

Buget de stat

Decembrie 2022

Document de analiză aprobat

% din planul anual de control implementat

Referință: 75%(2021)

Țintă:

100%

(2025)

8.6.2. Consolidarea capacității administrative a MJ

din perspectiva

îndeplinirii

funcției

de

MJ

Buget de stat/ fonduri externe

Decembrie 2025

Instrumente de lucru elaborate

și

implementate

60

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

control, inclusiv elaborarea și implementarea de instrumente de lucru specifice activității de control, formare profesională a personalului cu atribuții de control, precum și definirea și implementarea unui mecanism de cooperare între structurile cu atribuții de control din cadrul MJ, din unitățile aflate în subordinea MJ

și,

respectiv,

ale

profesiilor juridice conexe

Mecanism de cooperare elaborat și implementat

al calității la nivelul MJ

8.7. Dezvoltarea funcției de

management strategic la nivelul Ministerului Justiției (planificare strategică: elaborare analize și strategii, studii de impact etc., monitorizare implementare documente strategice, evaluarea de politici publice), prin crearea unui compartiment (direcție/serviciu) specific care să cuprindă specialiști în organizare judiciară, specialiști în procese și proceduri judiciare, precum și specialiști în

planificare

strategică, monitorizare

și

8.7.1. Proiectarea unui nou compartiment (serviciu/direcție) cu rol în exercitarea activităților asociate managementului strategic: planificare

strategic, monitorizare implementare documente strategice, evaluare politici publice: justificare necesitate, rol, atribuții, necesar resurse (corelare cu

C II 8.1.)

MJ

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Iulie 2022

Document elaborat

Strategie

de

dezvoltare a sistemului judiciar

2022-

2025, revizuită Țintă: decembrie 2023

8.7.2. Actualizare ROF potrivit documentului aprobat (corelare cu C II 8.1)

MJ

Nu sunt necesare

resurse suplimentare

Decembrie 2022

ROF aprobat, în vigoare

8.7.3. Operaționalizare compartiment nou înființat

MJ

Buget de stat

Martie 2023

Compartiment nou funcțional

61

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

evaluare politici publice

8.8 Îmbunătățirea funcționării Registrului electronic al asociațiilor, fundațiilor și

federațiilor și registrele asociate

8.8.1. Elaborare specificații pentru Upgrade tehnologic Registrului electronic al asociațiilor fundațiilor și federațiilor și registrele asociate potrivit legii (precum cel al Beneficiarilor Reali), transferul datelor din registrele actuale în noua aplicație și constituirea unei baze de date electronice scanate privind documentele aferente

dosarelor din

această materie

MJ

7.500 mii lei fără TVA,

1.425

mii lei TVA

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat

2023

Specificații elaborate

Registrului electronic al asociațiilor fundațiilor

și

federațiilor și registrele asociate îmbunătățit

8.8.2. Derulare achiziție contractare servicii

MJ

2024

Contract semnat

8.8.3. Dezvoltare soluție informatică

MJ

2025

Soluție operațională

8.9. Îmbunătățirea politicii de resurse umane la nivelul ANP, în principal prin continuarea demersurilor de ocupare a posturilor vacante în vederea îmbunătățirii gradului de ocupare a posturilor prevăzute în

statele de

organizare ale unităților subordonate

Administrației Naționale

a

8.9.1. Demararea procedurilor de scoatere la concurs a posturilor vacante de conducere conform prevederilor art. 125 alin. (4) din Legea nr. 145/2019

privind statutul polițiștilor de penitenciare

ANP

Buget de stat

Anual

Anunț

a

concurs publicat

13.500 personal existent

(2025)

Cel puțin 1 candidat

8.9.2. Demararea procedurilor de concurs pentru ocuparea posturilor vacante, prin trecerea agenților

în

categoria

ofițerilor

ANP

Buget de stat

Anual

Minim 100 de posturi scoase la concurs

8.9.3. Demararea procedurilor

de concurs

pentru ocuparea posturilor

ANP

Buget de stat

Anual

Anunț ocupare

posturi

62

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

Penitenciare, prin scoaterea la concurs a unui număr cât mai mare de posturi vacante, în funcție de creditele bugetare aprobate, în special pe sectoarele cu deficit de personal încadrat, concomitent

cu

intensificarea și diversificarea activităților specifice de recrutare a candidaților pentru instituțiile

de

învățământ care pregătesc polițiști de penitenciare.

vacante, din sursă externă, în special pe sectoarele cu deficit de personal încadrat,

vacante din sursă externă

Grad de încadrare a statelor de organizare de

aproximati v 85%

recrutat pentru fiecare post alocat

8.9.4. Recrutare candidați pentru instituțiile de învățământ care pregătesc polițiști de penitenciare

ANP

Buget de stat

Anual

Candidați cu cel puțin 5 ori mai mulți decât numărul posturilor alocate

8.10. Consolidarea capacității instituționale a ANP din perspectiva tehnologiei informației

8.10.1. Dotarea cu echipamente informatice și de comunicații conform acordurilor cadru încheiate la nivel de sistem penitenciar

ANP

Buget de stat

Ianuarie 2023

-2463

Calculator all in one;

-284 Laptop;

-79 Netork Attached Storage;

-2 SAN;

-3 Switch fibra optică;

-240 Switch cu management

Echipamente achiziționate date

în

funcțiune

46 unități penitenciare care dispun de

8.10.2. Centralizarea necesarului de echipamente IT&C în vederea acoperirii integrale a nevoilor de tehnică de calcul și licențelor și achiziția acestora

ANP

Buget de stat

Octombrie 2022

Necesar de echipamente IT&C și licențe din unitățile subordonate, centralizat la nivelul ANP

63

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

Martie 2023

Decembrie 2023

2024-2025

Specificații tehnice pentru achiziția de echipamente IT&C și licențe întocmite

Acorduri-cadru încheiate centralizat la nivelul sistemului penitenciar pentru achiziția echipamentelo r IT&C și a licențelor

Contracte subsecvente pentru achiziția echipamentelo

r și licențelor încheiate

contracte subsecvente încheiate

8.10.3. Dotarea cu echipamente informatice acreditate pentru gestionarea informațiilor clasificate, conform cerințelor ORNISS

ANP

Buget de stat

Decembrie 2022

-13

buc.

sistem de calcul TEMPEST nivel A;

-6 buc. sistem de calcul TEMPEST nivel B;

-12

buc.

sistem de calcul TEMPEST nivel C;

64

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

7 buc. imprimantă monocrom nivel A;

6 buc. imprimantă monocrom nivel B;

8 buc. imprimantă monocrom nivel C;

7 buc. scaner nivel A;

4 buc. scaner nivel B;

-10 buc. scaner nivel C

46 de unități și sediul central ANP beneficiare ale unei rețele informatice criptate

Decembrie 2023

Specificații tehnice întocmite și achiziție echipamente informatice: criptor unu la unu, criptor unu la mai mulți, generator de chei

de

criptare, casetă chei criptare, rack Tempest servere 12U, storage rackabil cu min. 4HDD, firewall

hardware, switch

fibră

65

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

optică

16

porturi,

UPS

sistem

de

calcul, UPS rackabil server, media converter Gigabit, fibra optică,

conectori fibra optică

3000 utilizatori interni ai PMSWEB

15000 utilizatori externi ai PMSWEB

865 utilizatori ai aplicației ERP

8.10.4. Rescrierea și modernizarea aplicației de evidență a deținuților PMSWEB și instruirea a 237 persoane

ANP

POCA

Octombrie 2023

Aplicație PMSWEB

implementată

237 persoane instruite

8.10.5. Dotarea cu echipament de calcul, stocare și securitate pentru deservirea aplicației PMSWEB

ANP

POCA

Octombrie 2023

4 servere;

-2

echipamente de stocare;

4 switch de fibra optică;

2 switch core;

4 switch de distribuție;

echipament de tip firewall

8.10.6. Închirierea unei aplicații de tip ERP pentru evidența financiar contabilă la nivelul sistemului penitenciar

ANP

Buget de stat

Octombrie 2022

Ianuarie 2023

Specificații tehnice pentru aplicația tip ERP întocmite

Acord-cadru încheiat centralizat pentru aplicația ERP

66

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

2023- 2022

Aplicație instalată și configurată,

date istorice importate

8.11. Continuarea digitalizării serviciilor la nivelul ONRC

8.11.1. Sistem Electronic Integrat al ONRC consolidat și interoperabil destinat asigurării serviciilor de e- guvernare

centrate

pe

evenimente de viață (ONRC v2.0)

ONRC

189.384.128

lei (cu TVA) POCA

2023*

* derularea proiectului a început în 2018

Sistem informatic integrat ONRC operațional

Număr de persoane care pot lucra la distanță: 1.500 utilizatori

8.11.2. Asigurarea infrastructurii hardware, software și de comunicații și upgrade tehnologic în vederea Transformării Digitale a ONRC

ONRC

48.000 mii lei fără TVA,

9.120

mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat

2023

12 pachete software necesar pentru echipamente (licențe)

1 Pachet Hardware imagistică (aproximativ 1300

echipamente tip stocare, imprimare și scanare)

1 pachet Hardware procesare (aproximativ 39

echipamente tip server, router, switch, rack etc)

O soluție administrare

flota

67

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

O soluție documente

1.500 licențe MS Ofice Standard

1 pachet guvernanță IT (140

participări la sesiuni de instruire, servicii

consultanță)

8.11.3. Sistem integrat în regim de telemuncă la nivelul ONRC

ONRC

36.000 mii lei fără TVA,

6.840

mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat

2023

2 pachet switch- routing&cabla re

2 Pachet routing

1 Pachet cybersecurity

1 Pachet echipamente si software

Echipamente de tip "office", consumabile, asociate

1 Solutie administrare flota

1 soluție procesare

68

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

(HW)+Storage+ Conectivitate

1 Solutie software procesare si management documente

1 Pachet echipamente si software Video Conferinta

1 Pachet Guvernanta IT

5 Contracte de finanțare semnate: 2024

(acțiunile 8.11.4

– 8.11.8)

8.11.4. Inițiere proiect ”Extinderea Buletinului Procedurilor de Insolvență”

ONRC

Fonduri externe

2023-2024*

perioada de finalizare a proiectului estimată este 2027

Cerere de finanțare depusă

8.11.5. Inițiere proiect ”Managementul planificării și utilizării resurselor ONRC și sistem integrat de tip ERP (Enterprise Resource Planning)”

ONRC

Fonduri externe

2023-2024*

perioada de finalizare a proiectului estimată este 2027

Cerere de finanțare depusă

8.11.6.

Inițiere

proiect

„Formarea profesională a personalului ONRC, platformă online de formare profesională la distanță a personalului ONRC și centru

de formare profesională a personalului ONRC”

ONRC

Fonduri externe

2023-2024*

perioada de finalizare a proiectului estimată este 2027

Cerere de finanțare depusă

69

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

8.11.7.

Inițiere

proiect

„Arhivă și bibliotecă virtuală a ONRC și Centru de arhivare fizică și electronică a documentelor ONRC”

ONRC

Fonduri externe

2023-2024*

perioada de finalizare a proiectului

estimată este 2027

Cerere de finanțare depusă

8.11.8.

Inițiere

proiect

„Sistem inteligent de asistență și eficientizare a serviciilor adaptat cerințelor solicitanților de servicii oferite de ONRC (SIAES - Smart Asist & Service -

eONRC)”

ONRC

Fonduri externe

2023-2024*

perioada de finalizare a proiectului estimată este 2027

Cerere de de finanțare depusă

8.12. Creșterea capacității ANC de soluționare a cererilor

privind

cetățenia prin asigurarea resurselor umane necesare și prin modernizare digitală

8.12.1. Stabilirea numărului posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor propuse a fi scoase la

concurs

MJ ANC

Nu necesită resurse suplimentare

Iunie 2022

Nota aprobată

Cereri de acordare/ redobândire/ renunțare/ retragere a cetățeniei soluționate

Referință:

47.474 (2021)

Țintă: 100.000

(2025)

Durata

de

soluționare

a

cererilor de cetățenie Referință:

24

luni (2021)

Țintă: 6 luni

(2025)

100% răspuns electronic automat

la

8.12.2. Derulare concurs pentru ocuparea posturilor vacante

INM

Buget de stat

Decembrie 2022

Anunț concurs publicat

8.12.3. Ocuparea posturilor vacante

ANC

Buget de stat

Decembrie 2025

Nr. posturi vacante:

Referință: 13

(2021)

Țintă: 0 (2025)

8.12.4. Suplimentarea schemei de personal cu specialiști IT

(Corelat cu acțiunea 8.12.6)

ANC

MJ

Buget de stat

Decembrie 2022

Nr. posturi suplimentate 3 specialiști IT

8.12.5. Ocupare posturi vacante specialiști IT

ANC

Buget de stat

Decembrie 2023

100% posturi

suplimentate ocupate

70

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

8.12.6.

Actualizarea

(upgrade-ul) sistemului informatic de management al cererilor de acordare / redobândire / renunțare

/retragere a cetățeniei de tip „Dosar unic cetățenie” care include:

dezvoltare și implementare software dosar unic și management al documentelor

achiziție echipamente (servere, stații de lucru, licențe, scanere biometrice, scanere documente, echipamente rețea multifuncționale, software OCR și alte necesare)

programare online depunere dosar

verificare online stadiu dosar

sistemul electronic de gestiune a petițiilor

distribuirea aleatorie la Comisia pentru cetățenie a dosarelor

instruire personal intern

interconectare sisteme și instruire extern

Integrare în sistemul electronic național e- guvernare

Garanție și mentenanță 2 ani după implementare

Ministerul Justiției

ANC ADR

6.900

mii lei fără TVA, 1.311

mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat

2022 -2025

Sistem nou de management al cererilor AR/RD și de management al documentelor funcțional

Echipamente mari:

Stații de lucru/laptop: 95

Scannere: 15 Scaner pașaport: 15

Servere: 4

NAS: 2

UPS: 9

2 aplicații noi funcționale (Programare depunere online a dosarului de dobândire a cetățeniei române și SAFA v 2.0)

Personal intern instruit: 100 persoane

Personal extern (ex.

petiții de tip

„stadiu dosar”

100% programări realizate online

Cantitate de hârtie achiziționată și utilizată redusă cu 50%

71

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE A : INDEPENDENȚA, CALITATEA ȘI EFICIENȚA ACTULUI DE JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

MAE, DGP, DEPABD)

instruit: 30 persoane

8.12.7. Actualizarea procedurilor interne de lucru

ANC

Nu implică resurse suplimentare

2025

Nr. proceduri interne actualizate: 24

8.12.8. Achiziție, configurare și implementare sisteme de recuperare în caz de dezastru (sisteme de back-up și fail-safe) pentru toate sistemele informatice dezvoltate în proiect - BCDR

ANC

600 mii lei fără TVA, 114

mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat

2025

BCDR

operațional (1)

Nr. de teste ale sistemelor efectuate: 2

teste în 2025

8.13.

Amenajarea unui sediu pentru Direcția de Probațiune Ilfov și Direcția

de

Probațiune București

8.13.1. Licitație, Atribuire

contract SF + elaborare SF.

MJ

3.000.000 lei

Buget de stat

2022

SF elaborat

Sediu conform din punct de vedere

al

condițiilor de muncă

8.13.2. Avizare indic. Tehnico-Ec, licitație contract

de

proiectare+execuție, ordin începere serv de proiectare, Elaborare PT și obținere autorizație de execuție

2023

Autorizație de construcție obținută

8.13.3. Avizare doc. Tehnică și ordin începere lucrări

2024

Ordin de începere

lucrări

8.13.4. Elaborare lucrări

2026

Lucrări

recepționate

72

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B:

ACCESUL LA JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

PILONUL I

POLITICI DE CONSOLIDARE A INDEPENDENȚEI SISTEMULUI JUDICIAR ȘI A STATULUI DE DREPT

1.

Extinderea accesului cetățenilor la justiție, precum și la asistență judiciară

1.1. Îmbunătățirea politicii privind taxele judiciare de timbru

1.1.1. Evaluarea nivelului taxelor judiciare de timbru și a modalităților de plată, stabilirea situațiilor când acestea restrâng considerabil accesul la justiție și propuneri privind

măsurilor de remediere

MJ (corelat cu acțiunea 8.7.)

Nu sunt necesare resurse suplimenta re

Iunie 2024

Analiză privind taxele judiciare de timbru realizată

% propunerile de amendamente promovate de MJ, adoptate

Țintă: 100%

Percepția privind necesitatea îmbunătățirii procedurilor judiciare din perspectiva duratei și costurilor

Referință (2019): 85%

Țintă (2025):

80-85%

Ultimul barometru publicat în exercițiul de planificare

Sursa: Eurobarometr u Special Stat

de Drept

1.1.2. Intervenții legislative, sub formă de (propuneri de) amendamente la Proiectul Legii pentru aprobarea OUG nr. 80/2013, aflată în dezbatere parlamentară, formulate

pe

baza

concluziilor

și

recomandărilor rezultate la pct. 1.1.1.

MJ

Nu sunt necesare resurse suplimenta re

Decembrie 2024

Propuneri de amendamente depuse

1.2. Optimizarea accesului la ajutorul public judiciar

1.2.1. Analiză a sistemului asistenței judiciare în România din perspectiva accesului, costurilor și calității care să cuprindă un set de recomandări, inclusive propuneri de îmbunătățire a cadrului legislativ (corelat cu B II

1.3.1)

MJ

Buget de stat

2024

(2 ani după operaționali zarea compartime ntului prevăzut la pct 3.1)

Analiză privind

ajutorul public judiciar realizată

Valoare fonduri asistență judiciară accesate

Referință (2021):

aproximativ 85 mil lei (plăți efectuate) Țintă: + 20%

(2025)

1.2.2. Intervenții legislative

pe baza concluziilor formulate la punctul 1.2.1

MJ

Buget de stat

2025

Intervenție

legislativă promovată

1.3. Elaborarea unei strategii privind protecția juridică a minorului

1.3.1. Analiza concluziilor Hotărârii CSM nr. 127/ 2021, prin care a fost aprobat Raportul Inspecției Judiciare privind „practica instanțelor

de judecată și a parchetelor

CSM MJ

Buget de stat

Septembrie 2022

Analiză elaborată

73

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B:

ACCESUL LA JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

de pe lângă acestea în investigarea și soluționarea cauzelor privind infracțiuni

la viața sexuală cu victime minore”,

Cadru

de

planificare elaborat

1.3.2. Elaborare unei plan de

acțiune privind protecția juridică a minorului

MJ CSM

Buget de stat

Decembrie 2022

Strategie adoptată

PILONUL II

POLITICI PRIVIND CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ LA NIVELUL SISTEMULUI JUDICIAR

1.4. Înființarea și operaționalizarea la nivelul MJ a unui compartiment dedicat gestionării politicii de asistență judiciară (asistență judiciară în cauzele penale, precum și acordare ajutorului public judiciar) în vederea exercitării atribuțiilor prevăzute de lege ale Ministerului Justiției în domeniul coordonării și controlului activității de acordare a ajutorului public judiciar

1.4.1. Elaborare și aprobare notă de înființare cuprinzând rolul și atribuțiile noului compartiment de asistență judiciară și ajutor public judiciar, inclusiv soluții privind asigurarea resurselor

umane

MJ

Nu sunt necesare resurse suplimenta re

Iulie 2022

Notă elaborată și aprobată

Valoare fonduri ajutor public judiciar accesate

Referință (2021):

aproximativ 85 mil lei (plăți efectuate) Țintă: + 20%

(2025)

1.4.2. Modificare structură organizatorică și ROF MJ

MJ

Nu sunt necesare resurse

suplimenta re

Septembrie 2022

ROF

MJ

modificat

1.4.3.

Asigurare

resurse

umane (concurs/detașare/transfer)

MJ

Buget de stat

Decembrie 2022

Compartiment operațional

1.4.4. Definirea unui mecanism de monitorizare a accesului, costurilor și calității asistenței judiciare

MJ

Nu sunt necesare resurse

suplimenta re

Martie 2023

Mecanism de monitorizare operațional

1.4.5. Elaborarea unui Raport anual care să conțină inclusiv propuneri de îmbunătățire a politicii de asistență judiciară (acordare a ajutorului public judiciar (asistență judiciară în cauzele penale, precum și acordarea ajutorului public

judiciar)

MJ

Nu sunt necesare resurse suplimenta re

Anual, începând cu 2023

Raport anual elaborat

74

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B:

ACCESUL LA JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

1.5.

Relansarea

proiectului Educația juridică în școli, în colaborare cu Ministerul Educației și Uniunea Națională a Barourilor din România

1.5.1. Semnarea Protocolului

de colaborare privind

educația juridică în scoli/învățământ preuniversitar

MJ

Consiliul Superior al Magistraturii

Ministerul Educației

UNBR

Nu sunt necesare resurse suplimenta re

Septembrie 2022

Protocol semnat care să includă și un mecanism de implementare și monitorizare

Nr. unități de învățământ preuniversitar implicate în proiectul ”Educația juridică în școli”

Referință (2018): 1.934

Țintă (2025): 2.200/an

1.5.2. Implementarea Protocolului

de colaborare privind educația juridică

în scoli/învățământ preuniversitar

MJ

Ministerul Educației

UNBR

Nu sunt necesare resurse suplimenta re

2023-2025

Acțiune de educație judiciară în instituțiile de învățământ: 2/an

1.6. Îmbunătățirea cadrului tehnic privind proiectarea sediilor de instanțe judecătorești care va permite o dezvoltare unitară a infrastructurii instanțelor, în acord cu ultimele evoluții în materie

de

accesibilitate, comunicații și tranziție

verde

1.6.1. Actualizarea Ghidului de proiectare a sediilor de instanțe judecătorești

MJ

Nu sunt necesare resurse suplimenta re

Noiembrie 2022

Ghid

de

proiectare

a

sediilor de instanțe judecătorești actualizat

4 sedii de instanță proiectate conform Ghidul de proiectare recepționate: Judecătoriile Horezu, Costești, Tg.

Neamț, Luduș (2025)

1.6.2. Aprobare ghid actualizat

MJ

Nu sunt necesare resurse suplimenta re

Decembrie 2022

Ghid

de

proiectare

a

sediilor de instanțe judecătorești aprobat

1.7.

Construirea a 3 noi sedii de instanțe care vor respecta obiectivul de a realiza necesarul de energie primară cu cel puțin 20% mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) în conformitate cu orientările naționale,

care vor fi asigurate prin

1.7.1.

Tribunalul Alba

Avizare/aprobare indicatori tehnico-economici

Derulare procedură achiziție și contractare proiectare și execuție lucrări

CNI –l MJ

75.000 mii lei fără TVA, 14.250

mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR

aprobat

Iunie 2022

Octombrie 2022

HG

de

aprobare a indicatorilor tehnico- economici adoptat

Contract semnat

75

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B:

ACCESUL LA JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

certificate de performanță energetică

Elaborare proiect tehnic și obținere autorizație de construire

Avizare documentație tehnică și emitere ordin începere lucrări

Execuție lucrări

Martie 2023

Aprilie 2023

Aprilie 2026

Autorizație de construire obținută

Ordin de începere lucrări emis

Recepție la terminarea lucrărilor

3 sedii de instanță construite, certificate pentru performanță energetică

1.7.2.

Judecătoria Buzău

Procedură atribuire contract studiu de fezabilitate

Elaborare Studiu de fezabilitate.

Avizare/aprobare indicatori tehnico -economici

Derulare procedură achiziție și contractare proiectare și execuție lucrări

Elaborare proiect tehnic și obținere autorizație de construire

Avizare documentație tehnică și emitere ordin începere lucrări

Execuție lucrări

CNI –l MJ

65.000 mii lei fără TVA, 12.350

mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR

aprobat

Octombrie 2022

Februarie 2023

Mai 2023

Octombrie 2023

Noiembrie 2023

Contract studiu de fezabilitate semnat

HG

de

aprobare a indicatorilor tehnico- economici adoptat

Contract proiectare și execuție lucrări semnat

Autorizație de construire obținută

Ordin de începere lucrări emis

76

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B:

ACCESUL LA JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

August 2026

Recepție la terminarea

lucrărilor

1.7.3.

Judecătoria Galați

Procedură atribuire contract studiu de fezabilitate

Elaborare Studiu de fezabilitate.

Avizare/aprobare indicatori tehnico -economici

Derulare procedură achiziție și contractare proiectare și execuție lucrări

Elaborare proiect tehnic și obținere autorizație de construire

Avizare documentație tehnică și emitere ordin începere lucrări

Execuție lucrări

CNI –l MJ

69.000 mii lei fără TVA, 13.110

mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR

aprobat

Aprilie 2022

August 2022

Noiembrie 2022

Martie 2023

Aprilie 2023

Aprilie 2026

Contract studiu de fezabilitate semnat

HG

de

aprobare a indicatorilor tehnico- economici adoptat

Contract proiectare și execuție lucrări semnat

Autorizație de construire obținută

Ordin de începere lucrări emis

Recepție la terminarea lucrărilor

1.8. Finalizarea negocierii acordurilor de împrumut dintre Guvern și Banca Mondială, necesare finanțării

proiectării complete și

1.8.1. Inițiere și derulare negocieri aferente acordului de finanțare pentru proiectarea completă a Cartierului pentru Justiție

MJ

Nu sunt necesare resurse suplimenta re

Decembrie 2023

Acord finanțare proiectare completă Cartier pentru

Justiție

Cadru legal și tehnic pregătit pentru începerea lucrărilor

de

construcții,

77

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B:

ACCESUL LA JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

realizării lucrărilor de construcții

și

de

instalații, inclusiv supraveghere de lucrări, aferente Cartierului pentru Justiție, precum și ratificarea acestora prin lege

semnat

și

ratificat

instalații și supraveghere la Cartierul pentru Justiție

1.8.2. Derulare acord de finanțare pentru proiectare completă a Cartierului pentru Justiție

MJ

Buget de stat (împrumut rambursabi

l BIRD)

Decembrie 2026

Proiect tehnic finalizat și aprobat

1.8.3. Inițiere și derulare negocieri aferente acordului de finanțare pentru lucrări de construcții și instalații, inclusiv supraveghere lucrări

MJ

Nu sunt necesare resurse suplimenta re

Decembrie 2026

Acord finanțare lucrări construcții, instalații și supraveghere lucrări semnat

și ratificat

1.9. Continuarea implementării programelor investiționale în infrastructura instanțelor și parchetelor

1.9.1. Continuarea implementării „Programului Național de consolidare a infrastructurii instanțelor de judecată” prin care 27 de obiective de investiții în sediile de instanțe sunt realizate de Compania Națională de Investiții

CNI –l MJ

Buget de stat (buget MDLPA - CNI)

2022

2024

2024

2023

2022

2022

2022

2025

Tribunal Gorj Tribunal Sălaj

Tribunal Tg. Mureș

CA Tg Mureș

Tribunal Teleorman și Judecătoria Alexandria)

Tribunal Vâlcea

Judecătoria Slatina

Tribunal Hunedoara și

11 instanțe conforme din punct de vedere al accesului la justiție și

condițiilor de muncă

53 instanțe de judecată reabilitate/ amenajate/

78

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B:

ACCESUL LA JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

2023

Judecătoria Deva

Judecătoria Târgoviște

modernizate/ex tinse/noi

7 unități de parchet conforme din punct de vedere al condițiilor de muncă

10 unități de parchet conforme din punct de vedere al condițiilor de muncă

1.9.2. Continuarea implementării „Programului Național de consolidare a infrastructurii parchetelor” prin care 7 obiective de investiții în sediile de parchete sunt realizate de Compania Națională de Investiții

CNI

PICCJ

Buget de stat(buget MDLPA- CNI)

2022

2024

2025

2025

2025

2025

2025

PT Bacău

PT Gorj

PJ Tg. Mureș PT Tulcea PCA Galați

PT Hunedoara

PT Sălaj

1.9.3. Continuarea implementării

,,Programul Național de construcții de interes public sau social,,

prin care 10 obiective de investiții, reparații capitale sau modernizări sunt realizate de Compania Națională de Investiții

CNI

PICCJ

Buget de stat(buget MDLPA- CNI)

2024

2024

2024

2025

2025

2025

2025

2025

2025

2025

PT Dâmbovița ST DNA Oradea ST DNA Pitești PT Cluj

PT Ilfov

Sediu unități de parchet Iași

PT Dolj

PJ Craiova PT Galați

ST

DNA

Constanța

79

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B:

ACCESUL LA JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

14 unități de parchet propuse pentru investiții noi /extinderi / reabilitare/ amenajare/ modernizare

5 sedii închiriate pentru desfășurarea

1.9.4. Implementarea programului de investiții în sediile de instanță finanțate prin bugetul Ministerului Justiției (50 de obiective de investiții de reparații capitale, modernizare și amenajare sedii; înlocuire tâmplărie exterioară; extindere sediu; reabilitare termică etc.)

MJ

Buget de stat

Decembrie 2022

Decembrie 2023

Decembrie 2024

Decembrie 2025

24

obiective

de investiții finalizate

3 obiective de investiții finalizate

13

obiective

de investiții finalizate

10

obiective

de investiții finalizate

1.9.5. Implementarea programului de investiții în sediile de parchete finanțate prin bugetul Ministerului Public

MP

Buget de stat

Decembrie 2022

Decembrie 2023

Decembrie 2024

Decembrie 2025

2 obiective de investiții / RK finalizate

4 obiective de investiții / RK finalizate

4 obiective de investiții / RK finalizate

4 obiective de

investiții / RK finalizate

1.9.6. Identificarea și închirierea unor spații corespunzătoare pentru funcționarea structurii teritoriale a DIICOT

DIICOT MJ

Buget de stat

2025

Număr spații identificate: ST Bacău

ST Iași ST Cluj

BT Covasna

BT Caraș Severin

1.9.7. Derularea investițiilor

în sediile a 5 judecătorii mici

MJ

76. 000.

000 lei

Decembrie

2023

Judecătoriile

Horezu,

80

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B:

ACCESUL LA JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

la nivel național: Horezu, Costești, Târgu Neamț, Carei, Calafat prin proiectul

de îmbunătățire a serviciilor judiciare - BIRD

Buget de stat

Costești, Târgu Neamț, Carei, Calafat construite

activității structurilor teritoriale

1.10. Elaborarea unei strategii la nivelul întregului sector judiciar pentru digitalizarea arhivei fizice

1.10.1. Întocmire fisă de proiect având ca scop ”Elaborare strategie si planificare digitizare arhiva

fizica (hârtie) cros-sector justitie, inclusiv pilot”

MJ

Buget de stat

August 2022

Fișă aprobată

Pilot implementat

1.10.2. Achiziție servicii de

consultanță

MJ

5.000 mii lei fără TVA,

950

mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR

aprobat

Decembrie

2022

Contract

încheiat

1.10.3. Implementare proiect

MJ

2024

Strategie elaborată

1.11. Asigurarea unei standardizări a informațiilor puse la dispoziția justițiabililor

1.11.1. Stabilirea și Implementarea unui sistem standardizat de indicare, orientare și informare a justițiabililor, la nivelul sediilor tuturor instanțelor

CSM MJ

Buget de stat

2023

Decizie/hotăr âre/ Regulament

/standardizare sistem de indicare, orientare

și

informare a justițiabililor

% instanțe dispunând de un sistem standardizat de indicare, orientare

și

informare a justițiabililor Țintă:

100%

(2025)

% instanțe dispunând de un set unitar de informații afișat

1.11.2. Stabilirea și implementarea unui set comprehensiv și unitar, de date și informații afișate la sediu și pe pagina de internet

a fiecărei instanțe. 12

CSM

Comisia de nomenclatoar e

MJ

Buget de stat

2023

Decizie/hotăr âre/ Regulament/ standardizare sistem

de

indicare,

81

12

ex. programul de lucru al instanțelor, programarea ședințelor, proceduri judiciare și durata estimată a acestora, drepturile părților, informații cu privire la ajutorul public judiciar, mijloacele alternative de soluționare a litigiilor, taxele judiciare, modalitatea de acces la informații, modalitatea de depunere a reclamațiilor și de primire a răspunsurilor, date de contact pentru depunerea de petiții/reclamații/cereri/solicitări informații, informații destinate utilizatorilor serviciilor judiciare: părți, profesioniști ai justiției, accesul la instanță și harta cu locația și mijloacele de transport disponibile - în cazul informațiilor afișate pe pagina de internet a instanțelor

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B:

ACCESUL LA JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

orientare

și

informare a justițiabililor

la sediile acestora

Țintă:100% (2025)

% instanțe dispunând de un set unitar de informații afișat pe paginile proprii de internet

Țintă:

100%

(2025)

1.12. Amenajarea și dotarea spațiilor de la nivelul instanțelor, la nevoile persoanelor cu dizabilități

1.12.1. Realizarea unei analize a gradului de adaptare a mediului și a spațiului construit de la instanțe

la

nevoile

persoanelor cu dizabilități

MJ

Instanțe

Nu sunt necesare resurse suplimenta re

Decembrie 2022

Analiză realizată

% instanțe care asigură facilități adaptate la nevoile persoanelor cu dizabilități

Țintă: va putea fi determinată după finalizarea activității

B.1.11.1)

1.12.2. Elaborarea unui plan pentru adaptarea mediului și a spațiului construit de la

instanțe la nevoile persoanelor cu dizabilități

MJ

Instanțe

Nu sunt necesare resurse

suplimenta re

Iulie 2023

Plan aprobat

1.12.3.

Implementarea

măsurilor din plan

MJ

Buget de

stat

Decembrie

2025

Plan

implementat

1.13. Dotarea instanțelor și parchetelor cu săli de audiere, amenajate în mod special, pentru victimele minore, atât în procesele penale, cât și în cele civile, pentru a nu expune victimele minore unor

traume

suplimentare în prezența agresorilor

1.13.1. Realizarea unei analize a dotării instanțelor din fiecare județ, cu săli de audiere, amenajate în mod

special, pentru victimele minore

MJ

Instanțe

Nu sunt necesare resurse suplimenta re

Decembrie 2022

Analiză realizată

% parchete dotate

cu

camere de minori din total necesar

Referință (2021): 17% (8

camere

1.13.2. Elaborarea unui plan etapizat pentru dotarea instanțelor cu săli de audiere, amenajate în mod special, pentru victimele

minore

MJ

Instanțe

Nu sunt necesare resurse suplimenta re

Iulie 2023

Plan aprobat

82

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE B:

ACCESUL LA JUSTIȚIE

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

1.13.3. Implementarea măsurilor din plan

MJ

Instanțe

Buget de stat

Decembrie 2025

50% dintre instanțele identificate cu spații disponibile au

amenajat săli de audiere

amenajate din 48 necesare)

Țintă

(2025):

79% (38 dintr-un necesar de 48 de camere)

1.13.4. Amenajarea de camere

audiere pentru

minori la instanțe

CSM

instanțe

MFN

Aprilie 2024

25 de camere pentru minori

amenajate

1.13.5. Amenajarea de camere de audiere pentru minori la unitățile de parchet

PICCJ

MFN

Aprilie 2024

30 de camere de audiere pentru minori amenajate la unitățile de

parchet

1.14 Dotarea structurilor poliției în cadrul cărora funcționează organe ale poliției judiciare cu spații de audiere, amenajate în mod adecvat

1.14.1. Extindere/ modernizare a spațiilor de audiere

IGPR, IGPF

Fonduri externe, inclusiv PNRR

aprobat/ Buget de stat

Decembrie 2025

Spații extinse

/modernizate

Cel puțin una la nivelul polițiilor orășenești (similar)/Inspec toratul Teritorial

al

Poliției de Frontieră

1.14.2. Amenajarea spațiilor de audiere cu mobilier special și tehnică de audiere

IGPR, IGPF

Fonduri externe, inclusiv PNRR

aprobat/ Buget de

stat

Decembrie 2025

Spații amenajate

Minim 400 de spații de audiere amenajate

83

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE C:

COMBATEREA CORUPȚIEI ȘI CRIMINALITĂȚII

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

PILONUL I

POLITICI DE CONSOLIDARE A INDEPENDENȚEI SISTEMULUI JUDICIAR ȘI A STATULUI DE DREPT

1.

Intensificarea luptei împotriva corupției și criminalității

1.1. Punerea Codului penal și a Codului de procedură penală în acord cu dispozițiile constituționale, astfel cum reiese din deciziile Curții Constituționale, cu

luarea în

considerare a recomandărilor MCV

1.1.1. Aprobarea de Guvern a proiectelor de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală

MJ

Guvernul

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Corelat cu PNRR

Proiecte

de

modificare a Codului penal și a Codului

de

procedură penală aprobate de Guvern

Acte normative în acord

cu

dispozițiile constituționale

Raport MCV

pozitiv

Percepția privind răspândirea corupției în România

Referință: 83%

(2019)

Țintă: 75-80%

Ultimul Eurobarometru publicat

în

exercițiul de planificare

Sursa: Eurobarometru special corupție

1.1.2. Adoptarea de Parlament a proiectelor de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală

Parlament

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Proiecte

de

modificare a Codului penal și a Codului

de

procedură penală adoptate de Parlament

1.2.

Îmbunătățirea cadrului legal privind prevenirea și combaterea infracțiunilor de mediu

1.2.1. Elaborarea unei analize privind fenomenul criminalității de mediu și identificarea unor soluții legislative pentru combaterea acestuia

Grup de lucru inter- instituțional (MJ,

Ministerul Mediului, PICCJ, MAI

etc.)

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Martie 2023

Analiză elaborată cu propuneri

de

modificare a legislației

Acte

normative

care permit combaterea criminalității de mediu mai eficient

1.2.2. Modificarea și completarea legislației ce intră în competența Ministerului

Justiției

conform soluțiilor legislative identificate

MJ

Guvernul

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Decembrie 2023

Legislație modificată

1.3. Consolidarea efectivelor de poliție judiciară la nivelul parchetelor

și

structurilor MAI la

1.3.1. Asigurarea, inclusiv prin majorare, după caz, a efectivelor de poliție judiciară la nivelul parchetelor, potrivit

prevederilor legale

MJ PICCJ

MAI

Buget de stat

Martie 2023

Efective prevăzute de lege

84

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE C:

COMBATEREA CORUPȚIEI ȘI CRIMINALITĂȚII

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

nivelul cărora este organizată poliția judiciară; efectuarea unei analize instituționale și juridice comparate cu situația din alte state membre UE

1.3.2. Efectuarea unui studiu de drept comparat prin raportare la state

membre ale UE

MJ PICCJ MAI

Nu sunt necesare

resurse suplimentare

Decembrie 2022

Studiu elaborat

1.3.3. Redactarea unui document de planificare instituțională pentru implementare concluziilor studiului

de drept

comparat

MJ PICCJ MAI

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Martie 2023

Document de planificare elaborat

1.3.4. Implementarea eventualelor măsuri planificate la acțiunea

1.3.3.

MJ PICCJ MAI

Resurse bugetare

Decembrie 2023

Măsuri implementate

1.4. Extinderea competenței DNA în vederea cuprinderii unor infracțiuni asimilabile corupției, precum și a infracțiunilor

grave de mediu

1.4.1. Modificarea OUG nr. 43/2002

MJ,

Parlament DNA

Nu sunt necesare resurse suplimentare

2022

Proiect de lege adoptat

Act normativ care conferă competențe extinse DNA

1.5. Modificarea procedurii de

numire,

a

cerințelor de vechime pentru procurorii DNA

1.5.1. Modificarea Legii nr. 304/2004 / introducerea prevederilor corespunzătoare în proiectul noii legi privind organizarea judiciară în scopul facilitării recrutării procurorilor DNA

(procedura de numire, vechimea)

MJ

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Corelat cu PNRR

Proiect de lege adoptat

1.6. Extinderea mandatului legal al Agenției Naționale de

Administrare

a

1.6.1. Aprobarea de Guvern a proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 318/2015 pentru înființarea, organizarea și

funcționarea Agenției Naționale de Administrare

Ministerul Justiției (ANABI)

Guvern

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Martie 2022

Proiect de lege aprobat de Guvern

Două structuri teritoriale

prevăzute în lege

85

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE C:

COMBATEREA CORUPȚIEI ȘI CRIMINALITĂȚII

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

Bunurilor Indisponibilizate în vederea sporirii competențelor

a

Bunurilor

Indisponibilizate și pentru modificarea

și

completarea unor acte normative

Gradul

de

valorificare a bunurilor indisponibilizate Referință: (iunie 2021 - aproximativ

45 de milioane EUR).

Țintă: +50% (2025)

1.6.2. Adoptarea de Parlament a proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 318/2015 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor

Indisponibilizate și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Parlament

Nu sunt necesare resurse suplimentare

Mai 2022

Proiect de lege adoptat de Parlament

PILONUL II

POLITICI PRIVIND CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ LA NIVELUL SISTEMULUI JUDICIAR

1.7. Consolidarea capacității administrative și logistice ale Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate

1.7.1. Înființarea unor structuri teritoriale fără personalitate juridică ale ANABI, la nivel regional, cu rol în sprijinirea structurii centrale ANABI și a autorităților judiciare organizate în teritoriu, în procesul de recuperare și valorificare a creanțelor

provenite din infracțiuni

MJ, ANABI

Nu sunt necesare resurse suplimentare

2023

Ordin al ministrului justiției

la

propunerea directorului general ANABI

Două structuri teritoriale operaționalizate

Gradul

de

valorificare a bunurilor indisponibilizate Referință: (iunie 2021 - aproximativ

45 de milioane EUR).

Țintă: +50% (2025)

1.7.2. Extinderea capacității de depozitare a ANABI prin construirea/dezvoltarea a

5 noi depozite pentru depozitarea bunurilor sechestrate (PNRR)

MJ, ANABI

65.000 mii lei fără TVA,

12.350

mii lei TVA Fonduri externe,

inclusiv PNRR aprobat

Septembrie 2025

3

depozite

operaționale

2025-2026

2

depozite

operaționale

1.8. Consolidarea infrastructurii IT a

Agenției Naționale

1.8.1.

Actualizarea

sistemului informatic național

integrat

de

ANABI

2.350 mii lei fără TVA,

447

2025-2026

ROARMIS

II

interconectat

cu

ECRIS

V

și

86

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE C:

COMBATEREA CORUPȚIEI ȘI CRIMINALITĂȚII

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate

evidență a creanțelor provenite din infracțiuni ROARMIS 2

(sistemul este în prezent dezvoltat cu finanțare POCA - termen finalizare 2022)

mii lei TVA Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat

implementat la nivel național

Gradul

de

valorificare a bunurilor indisponibilizate Referință: (iunie 2021 - aproximativ

45 de milioane EUR).

Țintă: +50% (2025)

1.8.2. Actualizarea site-

ului oficial al instituției

ANABI

2023

Site funcțional

1.8.3. Actualizarea portalului ANABI pentru derularea licitațiilor

publice prin mijloace electronice

ANABI

2023

Portal funcțional

1.9. Asigurarea necesităților de formare profesională în domeniul recuperării creanțelor provenite din infracțiuni

1.9.1. Dezvoltarea și acreditarea unui centru de formare și diseminare de bune practici la nivelul ANABI în domeniul recuperării creanțelor provenite din infracțiuni

ANABI

3.796.862,00

lei -POCA

Buget de stat Programe de finanțare externă nerambursabilă

2023

(depunere dosar de acreditare)

2022

(dezvoltare concept și curriculum)

Centru înființat și acreditat

Gradul

de

valorificare a bunurilor indisponibilizate Referință: (iunie 2021 - aproximativ

45 de milioane EUR).

Țintă: +50% (2025)

1.9.2. Continuarea derulării de programe de formare în domeniul identificării și

administrării bunurilor provenite din infracțiuni

ANABI

2025

Nr. practicieni instruiți: 550

1.10. Dezvoltarea infrastructurii camerelor de corpuri delicte pentru asigurarea conservării, securității și trasabilității acestora pe parcursul procesului penal

1.10.1. Construire, extindere/modernizare a spațiilor în care funcționează camere de corpuri delicte

MAI

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat

2025

Asigurarea la nivelul fiecărui județ și Municipiul București a celor 4 categorii de camere de corpuri delicte (arme, auto, droguri

și bunuri comune)

Spații construite, extinse

/modernizate

1.10.2. Asigurarea mijloacelor de securitate a

spațiilor

în care

funcționează camere de

MAI

Fonduri externe, inclusiv PNRR

2025

Toate spațiile să dețină sisteme de

securitate și conservare

100% din spații cu mijloace

de

securitate

și

87

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE C:

COMBATEREA CORUPȚIEI ȘI CRIMINALITĂȚII

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

corpuri delicte, precum și a celor de conservare a probelor, mijloacelor de probă, precum și a altor bunuri ridicate în cadrul

procesului penal

aprobat/ Buget de stat

conservare asigurate

1.10.3. Implementarea unui sistem electronic de management al probelor, mijloacelor de probă, precum și a altor bunuri ridicate în cadrul procesului penal și asigurarea interoperabilității acestuia

cu dosarul

electronic

MAI

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat

2025

Sistem implementat

Infrastructură și terminale de acces

Personal instruit și proceduri de lucru actualizate

1.11.

Specializarea procurorilor la nivelul parchetelor teritoriale precum și a polițiștilor judiciari pentru investigarea

cu

celeritate a tuturor infracțiunilor de mediu

1.11.1. Actualizarea programei de formare continuă prin includerea criminalității de mediu

INM

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/

Buget de stat

2023

Programă actualizată

Rata de trimitere în judecată în cauzele având ca obiect infracțiuni de mediu/an

Referință

(2021):

0,76%

Țintă (2025): 5%

1.11.2. Organizarea unor sesiuni de formare în domeniul combaterii infracțiunilor de mediu

INM PICCJ

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/

Buget de stat

2022-2025

Număr de procurori instruiți: 250

1.11.3.

Introducerea

tematicii combaterii infracțiunilor de mediu în programele de formare continuă descentralizată

ale parchetelor și poliției judiciare

INM PICCJ,

Parchete MAI

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat

2023-2025

Programe de formare profesională actualizate la nivelul PCA

1.11.4. Elaborarea unor ghiduri/metodologii pe tipuri de infracțiuni, inclusiv evaluarea

prejudiciului de mediu

PICCJ MJ

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/

Buget de stat

2023-2024

Ghiduri/metodologii elaborate

88

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE C:

COMBATEREA CORUPȚIEI ȘI CRIMINALITĂȚII

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

1.12.

Eficientizarea alocării resurselor umane

și

materiale pentru combaterea infracțiunilor de mediu

1.12.1. Elaborarea unei hărți de risc privind criminalitatea de mediu

PICCJ

Fonduri externe, inclusiv PNRR

aprobat/ Buget de stat

2023

Analiză efectuată

Rata de soluționare a dosarelor având ca

obiect

infracțiuni de mediu/an sau la sfârșitul perioadei

Referință

(2021):

32,54%

Țintă (2025): 50%

1.12.2. Pilotarea în anumite județe identificate, în funcție de criminalitate specifică de mediu, a unor măsuri de organizare și colaborare interinstituțională la nivel local pentru eficientizarea modului de lucru pentru

combaterea infracțiunilor de mediu

PICCJ

IGPR IGPF

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat

2024

Metodologie

de

organizare și colaborare elaborată

1.12.3.

Alocarea

resurselor conform constatărilor și concluziilor analizei de la

1.12.1 și 1.12.2

PICCJ CSM

Fonduri externe, inclusiv PNRR

aprobat/ Buget de stat

2025

State de funcții și personal modificate

1.13. Asigurarea necesarului de polițiști judiciari la parchete și la structurile MAI la nivelul cărora este organizată poliția judiciară pentru a sprijini/realiza activitatea de urmărire penală

1.13.1. Efectuarea analizei nevoilor pe termen mediu bazată pe tendințe/ statistici

PICCJ MAI

Fonduri externe, inclusiv PNRR

aprobat/ Buget de stat

2023

Analize efectuate

Rata de soluționare a dosarelor/an sau la sfârșitul perioadei

Referință

(2021):

30,08%

Țintă (2025): 40%

1.13.2. Elaborarea de către PICCJ și MAI, a unui program anual de recrutare și formare profesională a polițiștilor

judiciari

PICCJ MAI

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat

2023-2024

Program de recrutare și formare elaborat

1.13.3. Asigurarea finanțării posturilor de polițiști judiciari

PICCJ MJ MAI

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/

Buget de stat

2024

Buget suplimentat

1.13.4. Detașarea polițiștilor judiciari la

parchete, potrivit prevederilor legale

PICCJ MAI

Fonduri externe, inclusiv PNRR

2023-2025

Procedură adoptată

89

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE C:

COMBATEREA CORUPȚIEI ȘI CRIMINALITĂȚII

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

aprobat/

Buget de stat

1.13.5. Reducerea deficitului de personal la nivelul organelor de cercetare penală a poliției judiciare din cadrul MAI

MAI

Buget de stat

2022-2025

Deficit redus

Deficit în raport de prevederile statului de organizare

Referință

(2021):

22,10% deficit

Țintă (2025): cel

mult 10% deficit

1.14. Asigurarea resurselor materiale și umane necesare Serviciului

de

combatere

a

traficului

de

persoane din cadrul DIICOT

1.14.1. Efectuarea unei analize bazată pe tendințe/statistici a resurselor umane și formularea de propuneri de modificare schemă

resurse umane

DIICOT

Buget de stat

2023

Analiză efectuată, inclusiv propuneri modificare schemă resurse umane

Numărul dosarelor care au ca obiect traficul de persoane

Referință DIICOT (2021): 6 dosare/an

Țintă

DIICOT

(2025):

10

dosare/an

Sursă:

Trafficking in persons Report GRETA

1.14.2. Modificări schemă de personal

MJ CSM

Buget de stat

2024

Proiect de HG

1.15. Întărirea capacității de colectare, procesare și analiză a datelor în cauzele complexe

1.15.1. Dezvoltarea și implementarea unui sistem informatic de colectare integrata si transfer eficient si sigur al datelor necesar realizării unei Analize Naționale de Riscuri și Amenințări privind criminalitatea organizată, care să asigure interconectarea instituțiilor cu atribuții în prevenirea si combaterea

fenomenului criminalității organizate;

MP-DIICOT

și alte instituții beneficiare din sistemul judiciar

14.600 mii lei POCA

2025

Număr instituții interconectate: 4

Sistem informatic funcțional

90

DIRECȚIA DE INTERVENȚIE C:

COMBATEREA CORUPȚIEI ȘI CRIMINALITĂȚII

Obiectiv

strategic

Obiectiv specific

Acțiune

Responsabil

Resurse

Termen

Indicatori de performanță

Realizare

Rezultat

Impact

1.15.2. Întocmirea unei Analize naționale de riscuri și amenințări privind criminalitatea organizată

2025

Analiză națională de riscuri și amenințări privind criminalitatea

organizată elaborată

1.15.3 Achiziționarea și dotarea cu echipamente hardware și software, licențe și servicii de mentenanță necesare pentru analiza datelor în cauzele

complexe

de

criminalitate gravă.

IGPR

Fonduri externe, inclusiv PNRR aprobat/ Buget de stat

2022-2025

Echipamente hardware și software, licențe și servicii

de

mentenanță achiziționate

Sistem informatic funcțional

1.16.

Îmbunătățirea activității de urmărire penală la nivelul DNA prin asigurarea logisticii necesare

1.16.1. Dotarea Serviciului Tehnic din cadrul DNA cu echipamente specifice

DNA

2500 mii lei fără TVA,

475 mii lei TVA

Fonduri externe / Buget de stat

Martie 2024

Echipamente tehnice achiziționate: 3

Număr de persoane instruite pentru folosirea echipamentului: 7

Număr crescut de lucrări de punere în aplicare

a

mandatelor de supraveghere tehnică și de investigații financiare

în

dosarele de competența DNA care

vor

fi

executate cu resurse interne

Referință

(2021):

200 lucrări

Țintă (2025): 300

lucrări

1.16.2. Consolidarea capacităților Biroului de analiză a informațiilor și investigații financiare prin recrutarea de personal specializat și

achiziționarea de aplicații software de analiză

DNA

1250 mii lei fără TVA,

238 mii lei TVA

Fonduri externe / Buget de stat

Martie 2023

Dec 2025

Dec 2025

15 specialiști angajați

1 software de analiză achiziționat

Număr de persoane instruite: 10

91