Lista din 26 iulie 2022
a speciilor de interes comunitar pentru care România are o responsabilitate mare în asigurarea conservării acestora, în cadrul Proiectului "Completarea nivelului de cunoaștere a biodiversității prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar din România și raportarea în baza articolului 12 al Directivei Păsări 2009/147/CE", finanțat prin Programul operațional Infrastructura mare 2014 - 2020
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
ORDINUL nr. 2.014 din 26 iulie 2022 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 796 din 11 august 2022.
ANEXĂ
LISTA SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR PENTRU CARE ROMÂNIA ARE O RESPONSABILITATE MARE ÎN ASIGURAREA CONSERVĂRII ACESTORA
Cuprins
Introducere
Principiile de întocmire a listei speciilor prioritare pentru conservare și a speciilor pentru care România are o responsabilitate mare de conservare
Sursa datelor pe baza cărora a fost realizată lista speciilor de interes comunitar pentru care România are o responsabilitate mare în asigurarea conservării acestora
Rezultate și discuții Concluzii Bibliografie
Subanexa 1 Lista speciilor de interes comunitar pentru care România are o responsabilitate mare în asigurarea conservării acestora. Versiunea Finală.
Introducere
În linii mari, într-o listă roșie, organismele sunt grupate în funcție de existența lor în prezent, în specii extincte (specii dispărute) și specii extante, acestea din urmă fiind afiliate unei categorii care estimează riscul de extincție, pornind de la un risc de extincție minim și sfârșind cu un risc de extincție foarte mare. Dezvoltarea listei roșii reprezintă primul pas pentru selecția speciilor prioritare pentru conservare. La dezvoltarea listei speciilor prioritare pentru conservare sunt luate în calcul pe lângă riscul de extincție și alte criterii, respectiv posibilitățile de finanțare ale măsurilor de conservare, șansele de succes ale acestora și relevanța programelor de conservare propuse. Pe lângă speciile prioritare pentru conservare, o analiză importantă constă în identificarea acelor specii, pentru a căror conservare, un anumit stat are un rol foarte important, comparativ cu alte state. Aceste specii au efective foarte importante numeric cantonate într-un stat sau o regiune, comparativ cu populația lor europeană sau mondială și din acest motiv acel stat are o responsabilitate specială în a asigura conservarea lor la nivel internațional. Rolul acestei ultime liste (a speciilor prioritare pentru conservare și a speciilor pentru care un anumit stat are o responsabilitate specială de conservare) este de a identifica speciile care au cea mai mare nevoie de programe de conservare special concepute. Dezvoltarea și implementarea acestor programe precum și canalizarea resurselor financiare revine statului, care prin implementarea lor, trebuie să asigure un statut de conservare favorabil pentru acele specii.
Principiile de întocmire a listei speciilor prioritare pentru conservare și a speciilor pentru care România are o responsabilitate mare de conservare
Pentru
dezvoltarea
listei
speciilor
de
interes
comunitar
pentru
care
România
are
o responsabilitate mare în asigurarea conservării acestora, am folosit o abordare diferențiată, bazată pe distincția dintre “prioritate” și “responsabilitate” pe de o parte, și pe o serie de criterii calitative (statutul de periclitare european și național) sau cantitative (procentul populației naționale din populația europeană), pe de altă parte. Sunt considerate specii prioritare pentru conservare acele specii care, datorită situației nefavorabile de conservare, necesită dezvoltarea și implementarea unor măsuri de conservare. Pe de altă parte, există și specii pentru care, deși nu necesită măsuri de conservare urgente implementate, România are o responsabilitate specială în asigurarea supraviețuirii acestor specii datorită faptului că un procent mare din populația globală sau europeană trăiește la un moment dat (în perioada de cuibărit, pasaj sau iarna) în interiorul țării.
În acest sens, în funcție de procentul populației naționale din populația europeană, s-a utilizat clasificarea în specii pentru care România are o responsabilitate mare de conservare și specii pentru care România nu are o responsabilitate deosebită de conservare.
Pentru a identifica
speciile pentru care România are o responsabilitate specială de conservare
s- a folosit un prag numeric populațional de minim 25 % din populația europeană. Acest prag a fost stabilit
considerându-se că un declin populațional de 25% (respectiv efectivul populațional național) ar duce specia foarte aproape de pragul de la care o specie este considerată vulnerabilă (declin populațional de 30% conform criteriului A2,3 și 4. Astfel, speciile la care România găzduiește un procent de 25% din populația europeană, sunt catalogate ca specii pentru care România are responsabilitate de conservare, fiind esențiale activitățile de monitorizare a tendințelor populaționale, pentru ca în caz de declin să poată fi elaborate, în funcție de amenințările detectate, măsurile de conservare necesare. În această clasificare a fost folosit doar criteriul cantitativ menționat, fără a se folosi criterii de prioritate de conservare sau amenințările la care este supusă specia.
Alte specii însă, datorită unor amenințări care au dus la un declin populațional accentuat sau la o diminuare a arealului de distribuție, au devenit specii amenințate și necesită măsuri urgente de conservare, pentru a reveni la statutul de specie de “preocupare minimă”. Aceste specii alcătuiesc grupa speciilor
prioritare pentru conservare . Speciile menționate anterior ( speciile pentru care România are o responsabilitate specială de conservare) pot deveni prioritare pentru conservare dacă:
au statut de periclitare național sau european
sunt identificate amenințări care pot duce specia într-o categorie de periclitare
din rezultatele monitorizării tendința populațională devine negativă.
Pentru identificarea speciilor prioritare pentru conservare au fost folosite adițional mai multe criterii cantitative și calitative după cum urmează:
Statutul de periclitare european și național - dacă o specie este clasificată ca periclitată la nivel național și/sau la nivel european sau global atunci automat intră în categoria speciilor prioritare pentru conservare.
Amenințările și presiunile cunoscute: aplicate doar dacă specia are un efectiv național de minim 15% din efectivul european. Dacă specia are amenințări care pot duce la declin populațional sever și este prezentă în țară cu un efectiv de minim 15% din efectivul european atunci se califică ca specie prioritară pentru conservare.
Tendința populațională negativă: Dacă la nivel național este detectată o tendință populațională negativă iar specia este prezentă în țară într-un efectiv de minim 15% din populația europeană atunci specia se califică ca specie prioritară pentru conservare.
O specie pentru care România are o responsabilitate specială de conservare, devine prioritară pentru conservare doar dacă sunt identificate amenințări și presiuni care pot duce specia într-o categorie de periclitate sau dacă tendința populațională a acelei specii devine negativă.
Speciile care au dispărut ca specii cuibăritoare au fost încadrate la lista speciilor prioritare pentru conservare doar dacă este viabil din punct de vedere tehnic dezvoltarea unui program de reintroducere.
De asemenea trebuie menționat că dacă era îndeplinit primul criteriu de selecție pentru speciile prioritare (statut de periclitare pe lista roșie europeană) s-au calificat și în consecință au fost adăugate pe lista speciilor prioritare pentru conservare și specii sau populații de pasaj care nu au fost evaluate pentru lista roșie națională (de exemplu ielcovanul) dar care sunt prezente în perioada de pasaj într-un efectiv important pe teritoriul țării. Raționamentul pe baza căruia au fost introduse și aceste specii este că, o dată ce speciile respective sunt periclitate în zonele de cuibărire sau de iernare, atunci pentru ele trebuie dezvoltate și implementate măsuri de conservare și pe traseele de migrație sau în cartierele de iernare, în măsura în care sunt identificate amenințări sau presiuni considerabile în aceste zone.
Datele colectate despre ciocârlia de câmp ( Alauda arvensis ) indică că populația cuibăritoare pe teritoriul României se încadrează ca specie “aproape amenințată (NT)”.
Fiind o specie tipică habitatelor deschise, populația cuibăritoare de ciocârlie de câmp din România (asemenea altor specii caracteristice habitatelor agricole) este afectată în cea mai mare măsură de intensificarea agriculturii, în România și Europa
https://ec.europa.eu/environment/nature/conservation/wildbirds/hunting/docs/skylark.pdf.
Cu privire la populația de ciocârlie ( Alauda arvensis ) aflată în migrație (pasaj) pe direcția nord – sud vest ce traversează România în perioada toamnei încadrarea estimată este “preocupare minimă (LC)”. Precizăm că este singura specie pentru care s-au introdus linii suplimentare cu privire la populația de pasaj. Evaluarea s-a realizat pe bază de "expert opinion", folosindu-se tendința populațională a speciei, la nivel european, care deși este în declin, se bănuiește că rata acestuia nu trece pragul de 30 % (European Red List, 2021) și pe baza tendinței arealului (EBBA2) care nu este în scădere în Rusia și Ucraina, de unde provine majoritatea populației care tranzitează România. Deoarece datele din aceste țări sunt, in special pe bază de expert opinion și deoarece se recomandă ca tendința arealului să fie folosită cu precauție (EBBA2), la rândul nostru recomandăm ca acest statut de pasaj să fie utilizat cu precauție. Pentru a avea un grad de precizie mai ridicat se recomandă implementarea unor scheme de monitorizare la nivel național pentru populațiile migratoare. Cu privire la desfășurarea programelor viitoare de monitorizare, se vor notifica în prealabil în scris administratorii ariilor naturale protejate unde se vor implementa activitățile de monitorizare, precum și gestionarii fondurilor cinegetice.
Lista
speciilor
prioritare
pentru
conservare
și
a
speciilor
pentru
care
România
are
o responsabilitate de conservare poate fi consultată în
Subanexa 1
a acestui document.
Sursa datelor pe baza cărora a fost realizată lista speciilor de interes comunitar pentru care România are o responsabilitate mare în asigurarea conservării acestora
Pentru evaluare au fost folosite date din mai multe surse după cum urmează:
Efectivele naționale și numărul de indivizi maturi – raportarea realizată în anul 2020 pentru Articolul 12 al Directivei Păsări, perioada 2013-2018.
Tendințele pe 3 generații sau pentru 10 ani (în funcție de care perioadă e mai lungă): calculate pe baza datelor provenite din:
Raportarea realizată în anul 2020 pentru articolul 12 al Directivei păsări, perioada 2013- 2018.
Programul de monitorizare a speciilor acvatice și palustre cuibăritoare (2013-2014 și 2020-2021)
Programul de monitorizare a păsărilor răpitoare de zi și a berzei negre (2005-2021)
Programul de monitorizare a acvilei de munte și al șoimului călător (2007-2021)
Programul Monitorizarea Păsărilor Comune din perioada 2010 - 2021
Programul de monitorizare al vânturelului de seară (2015-2021)
Programul de monitorizare al șoimului dunărean (2006-2021)
Programul de monitorizare a speciilor nocturne din habitate deschise (2014-2021)
Programul de monitorizare a speciilor de huhurezi (2013-2021)
Arealul geografic și zonele de distribuție au fost calculate din hărțile de distribuție din:
Raportarea României pe Articolul 12, perioada 2008-2018
Atlasul păsărilor cuibăritoare din România 2006-2017 (nepublicat)
Rezultate și discuții
specii prioritare pentru conservare
Lista de specii prioritare pentru conservare din România este formată dintr-un număr de 95 specii
(subanexa 1)
care se califică prin aplicarea principiilor enumerate pentru întocmirea listei, principii care au fost detaliate într-un capitol anterior. Această listă a rezultat din analiza celor 300 de specii de pe lista de referință, principiile aplicându-se și unor specii care nu s-au calificat pentru evaluarea pentru lista roșie (de exemplu pentru specii de pasaj, pe baza cărora s-au declarat Arii Speciale de Protecție Avifaunistică).
Acestor specii prioritare, statul va trebui să le acorde o atenție specială și prin măsuri specifice de conservare să încerce să le îmbunătățească statutul de periclitare sau, în cel mai pesimist scenariu, să se asigure că nu vor intra într-o categorie de periclitare cu risc mai mare de extincție. Speciile cuibăritoare care au dispărut de pe teritoriul României în perioada 1900-2021 și care sunt amintite pe această listă se califică pe lista speciilor prioritare dacă pot fi reintroduse prin programe speciale de reintroducere.
Cele 95 de specii din care este alcătuită lista speciilor prioritare pentru conservare sunt: corcodelul cu gât roșu ( Podiceps grisegena ), corcodelul cu gât negru ( Podiceps nigricollis ), ielcovanul ( Puffinus yelkouan ), cormoranul mic ( Microcarbo pygmaeus ), pelicanul comun ( Pelecanus onocrotalus ), pelicanul creț ( Pelecanus crispus ), stârcul pitic ( Ixobrychus minutus ), stârcul de cireadă ( Bubulcus ibis ), barza neagră ( Ciconia nigra ), țigănușul ( Plegadis falcinellus ), lopătarul ( Platalea leucorodia ), lebăda mică ( Cygnus columbianus bewickii ), gârlița mică ( Anser erythropus ), gâsca cu gât roșu ( Branta ruficollis ), rața sulițar ( Anas acuta ), rața cu cap castaniu ( Aythya ferina ), rața roșie ( Aythya nyroca ), rața catifelată ( Melanitta fusca ), rața sunătoare ( Bucephala clangula ), ferestrașul mic ( Mergellus albellus ), rața cu cap alb ( Oxyura leucocephala ), gaia neagră ( Milvus migrans ), codalbul ( Haliaeetus albicilla ), zăganul ( Gypaetus barbatus ), hoitarul ( Neophron percnopterus ), vulturul sur ( Gyps fulvus ), vulturul negru ( Aegypius monachus ), eretele sur ( Circus pygargus ), uliul porumbar ( Accipiter gentilis ), acvila țipătoare mică ( Clanga pomarina ), acvila țipătoare mare ( Clanga clanga ), acvila de câmp ( Aquila heliaca ), acvila de munte ( Aquila chrysaetos ), acvila mică ( Hieraaetus pennatus ), vânturelul de seară ( Falco vespertinus ), șoimul de iarnă ( Falco columbarius ), șoimul dunărean ( Falco cherrug ), cocoșul de mesteacăn ( Lyrurus tetrix ), cocoșul de munte ( Tetrao urogallcus ), potârnichea ( Perdix perdix ), crestețul pestriț ( Porzana porzana ), crestețul cenușiu ( Zapornia parva ), crestețul mic ( Zapornia pusilla ), cristelul de câmp ( Crex crex ), lișița ( Fulica atra ), spârcaci ( Tetrax tetrax ), dropie ( Otis tarda ), scoicar ( Haematopus ostralegus ), ciovlică ruginie ( Glareola pratincola ), ciovlica negrie ( Glareola nordmanni ), prundărașul de sărătură ( Charadrius alexandrinus ), prundărașul de munte ( Eudromias morinellus ), nagâțul ( Vanellus vanellus ), fugaciul roșcat ( Calidris ferruginea ), prundașul de nămol ( Calidris falcinellus ), becațina comună ( Gallinago gallinago ), sitarul de mal ( Limosa limosa ), culicul cu cioc subțire ( Numenius tenuirostris ), culicul mare ( Numenius arquata arquata ), fluierarul cu picioare roșii ( Tringa totanus ), pescărușul asiatic ( Larus ichthyaetus ), pescărușul cu cap negru ( Larus melanocephalus ), pescărușul rozalb ( Larus genei ), pescărița râzătoare ( Gelochelidon nilotica ), chira de mare ( Thalasseus sandvicensis ), chira mică ( Sternula albifrons ), chirighița neagră ( Chlidonias niger ), chirighița cu aripi albe ( Chlidonias leucopterus ), turturica ( Streptopelia turtur ), buha ( Bubo bubo ), ciuvica ( Glaucidium passerinum ), ciuful de câmp ( Asio flammeus ), minunița ( Aegolius funereus ), drepneaua palidă ( Apus pallidus ), ciocănitoarea cu spate alb ( Dendrocopos leucotos ), ciocănitoarea de munte ( Picoides tridactylus ), ciocârlia de Bărăgan ( Melanocorypha calandra ), ciocârlia de câmp ( Alauda arvensis ), rândunica ( Hirundo rustica ), fâsa de câmp ( Anthus campestris ), fâsa de pădure ( Anthus trivialis ), pescărelul negru ( Cinclus cinclus ), gușa vânătă ( Cyanecula svecica ), mărăcinar mare ( Saxicola rubetra ), mărăcinar
negru ( Saxicola torquatus ), pietrarul mediteranean ( Oenanthe hispanica ), mierla de piatră ( Monticola saxatilis ), grelușelul pătat ( Locustella naevia ), muscarul semigulerat ( Ficedula semitorquata ), fluturașul de stâncă ( Tichodroma muraria ), sfrânciocul cu frunte neagră ( Lanius minor ), sfrânciocul mare ( Lanius excubitor ), cioara de semănătură ( Corvus frugilegus ), câneparul ( Linaria cannabina ) și mugurarul roșu ( Carpodacus erythrinus ).
specii pentru care România are o responsabilitate specială de conservare
Separat de speciile prioritare pentru conservare, a mai fost identificată o categorie de specii care au populații foarte importante din punct de vedere procentual în România comparativ cu populația europeană. Conform criteriilor, enumerate într-un capitol anterior, 19 specii se califică pe această listă pentru care România are responsabilități pentru conservare ( subanexa 1 ), respectiv: pelicanul comun ( Pelecanus onocrotalus ), stârcul pitic ( Ixobrychus minutus ), stârcul galben ( Ardeola ralloides ), gâsca cu gât roșu ( Branta ruficollis ), călifarul roșu ( Tadorna ferruginea ), rața roșie ( Aythya nyroca ), crestețul cenușiu ( Zapornia parva ), huhurezul mare ( Strix uralensis ), ciocănitoarea de stejar ( Leiopicus medius ), fâsa de câmp ( Anthus campestris ), codobatura galbenă ( Motacilla flava ), codobatura de munte ( Motacilla cinerea ), grelușelul de stuf ( Locustella luscinioides ), silvia porumbacă ( Sylvia nisoria ), muscarul gulerat ( Ficedula albicollis ), pițigoiul de livadă ( Poecile lugubris ), sfrânciocul roșiatic ( Lanius collurio ), sfrânciocul cu frunte neagră ( Lanius minor ) și botgrosul ( Coccothraustes coccothraustes ).
Analizând speciile pentru care România are o responsabilitate de conservare se identifică trei categorii de specii:
specii cu populații foarte importante cantitativ care trăiesc în România și care sunt într- categorie de periclitare națională sau europeană. Trei specii se califică aici: pelicanul comun ( Pelecanus onocrotalus ) cu peste 90% la sută din populația europeană în România și care este vulnerabil la nivel național, gâsca cu gât roșu ( Branta ruficollis ), vulnerabil atât la nivel național cât și la nivel global și sfrânciocul cu frunte neagră ( Lanius minor ), specie vulnerabilă în România care adăpostește 37% din populația europeană. Aceste specii sunt în același timp și specii prioritare iar activitățile de conservare de pe teritoriul României sunt poate mai relevante pentru situația speciei la nivel internațional, decât în cazul celorlalte specii prioritare.
Specii cu populații foarte importante cantitativ care trăiesc în România, care nu sunt periclitate național sau european dar pentru care s-au identificat amenințări care pot duce specia într-o categorie de periclitare. 4 specii intră în această categorie, respectiv: stârcul pitic ( Ixobrychus minutus ), rața roșie ( Aythya nyroca ), crestețul mic ( Porzana parva ) și fâsa de câmp ( Anthus campestris ). Aceste specii se califică automat în categoria speciilor prioritare pentru conservare.
Specii care nu sunt periclitate nici la nivel național nici continental dar care au populații foarte importante din punct de vedere procentual pe teritoriul țării, raportat la populația europeană a speciei. Aceste specii nu sunt prioritare pentru conservare și trebuie doar monitorizate cu atenție pentru a evita intrarea acestora într-o categorie de periclitare. În această categorie intră 12 specii, adică majoritatea speciilor pentru care România are o responsabilitate mare de conservare.
Concluzii
Prezentul raport sintetizează procesul prin care a fost dezvoltată lista
speciilor de interes comunitar pentru care România are o responsabilitate mare în asigurarea conservării și
rezultatele acestui demers. Rezultatele acestui proces vizează identificare stării de periclitare și implicit statutul de conservare al speciilor de păsări din România și identificarea speciilor care sunt prioritare pentru conservare și a speciilor pentru care România are o responsabilitate specială de conservare, comparativ cu alte state din Europa. Acești termeni (gradul de periclitare și statutul de conservare) sunt într-o relație de corelație directă, speciile amenințate fiind în același timp și specii cu statut de conservare nefavorabil la nivel național iar speciile care nu sunt amenințate sunt speciile cu statut de conservare favorabil.
Pe baza statutului de conservare național și european, a amenințărilor care afectează o anumită specie și a procentului populației naționale din populația europeană a fost dezvoltată lista speciilor prioritare pentru conservare din România, care cuprinde 95 de specii. Aceste specii trebuie evaluate cu atenție și pentru ele trebuie dezvoltate și implementate măsuri sau programe (dacă pentru unele specii aceste programe sau planuri de acțiune există, ele trebuie doar implementate).
De asemenea au fost identificate speciile care au în România un procent foarte mare (peste 30%) din populația europeană. Aceste specii formează lista speciilor pentru care România are o responsabilitate specială de conservare și cuprinde 19 specii. Aceste specii nu trebuie să fie neapărat periclitate dar, deoarece un efectiv important din populația europeană trăiește aici, România are o responsabilitate specială în a asigura supraviețuirea acestor populații. Din cele 19 specii, 3 au și un statut de periclitare național sau global - pelicanul comun ( Pelecanus onocrotalus ), vulnerabil la nivel național, deoarece întreaga populație cuibăritoare este cantonatată în special într-o colonie,
gâsca cu gât roșu ( Branta ruficollis ), vulnerabilă atât la nivel național cât și global și sfrânciocul cu frunte neagră ( Lanius minor ) vulnerabilă pe plan național - și din acest motiv aceste specii se califică și pe lista speciilor prioritare pentru conservare. Din acest motiv pelicanul comun trebuie monitorizat în continuare și trebuie analizate și identificate eventuale măsuri de conservare necesare pentru a menține populația. Pentru gâsca cu gât roșu trebuie continuate activitățile de monitorizare și implementat planul național de acțiune.
Pentru sfrânciocul cu frunte neagră ( Lanius minor ) și adițional pentru alte 4 specii care au statut dublu de specii prioritare pentru conservare și specie pentru care România are responsabilități speciale de conservare ( Ixobrychus minutus ,
Aythya nyroca ,
Zapornia parva
și
Anthus campestris ) trebuie identificate măsurile de conservare necesare pentru a fi implementate pentru a stopa tendința populațională negativă a speciilor. Restul speciilor trebuie doar monitorizate cu atenție pentru a detecta din timp eventuale perturbări populaționale care le-ar califica automat în lista speciilor prioritare pentru conservare.
Este îmbucurător faptul că marea majoritate a speciilor de păsări din România nu sunt amenințate, însă
este necesară finanțarea adecvată și implementarea
măsurilor
de conservare identificate, a planurilor de acțiune pentru specii și a planurilor de management pentru ariile protejate, rețeaua de arii naturale trebuie întărită iar terenurile agricole trebuie administrate și în beneficiul biodiversității, pentru ca în timp să atingem dezideratul pentru conservare al Uniunii Europene, respectiv să “plaseze biodiversitatea Europei pe drumul către redresare până în 2030, în beneficiul oamenilor, al climei și al planetei” (COM/2020/380 final).
Bibliografie
Bird, J.P., Martin, R., Akçakaya, H.R., Gilroy, J., Burfield, I.J., Garnett, S.T., Symes, A., Taylor, J., Șekercioğlu, Ç.H. and Butchart, S.H.M. (2020), Generation lengths of the world's birds and their implications for extinction risk. Conservation Biology, 34: 1252-1261.
https://doi.org/10.1111/cobi.13486
BirdLife International (2015) European Red List of Birds. Luxembourg: Publications Office for Official Publications of the European Communities.
BirdLife International (2021) European Red List of Birds. Luxembourg: Publications Office of the European Union.
Botnariuc N., Tatole V. 2005 Cartea Roșie a vertebratelor din România, Muzeul Național de Istorie “Grigore Antipa” București
Ciochia V.1992. Păsările clocitoare din România. Editura Științifică, București
IUCN Red List Categories and Criteria, Version 3.1 second edition,
https://www.iucnredlist.org/resources/categories-and-criteria
IUCN. (2012).
IUCN Red List Categories and Criteria: Version 3.1.
Second edition. Gland, Switzerland and Cambridge, UK: IUCN. iv + 32pp.
IUCN. (2012). Guidelines for Application of IUCN Red List Criteria at Regional and National Levels: Version 4.0. Gland, Switzerland and Cambridge, UK: IUCN. iii + 41pp.
IUCN Standards and Petitions Committee. 2019. Guidelines for Using the IUCN Red List Categories and Criteria. Version 14. Prepared by the Standards and Petitions Committee. Downloadable from
http://www.iucnredlist.org/documents/RedListGuidelines.pdf
.
Iușan C., Zahorec., L., 2020, Contributions to knowledge of nesting black grouse ( Tetrao tetrix ) in Rodna Mountains National Park and Natura 2000 site (Romania), Studii și Cercetări - Seria Biologie (sub tipar),
Klemm W., Kohl S,1988, Die Ornis Siebenbürgens, vol. 3, Böhlau Verlag, Köln-Wien
Linția Dionisie (1954) Păsările din R.P.R, volumul al 2-lea, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București
Linția Dionisie (1955) Păsările din R.P.R, volumul al 3-lea, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București
Munteanu D., Papadopol A., Weber P. 2002 Atlasul păsărilor cuibăritoare din România, ediția a II-a, Publicațiile Societății Ornitologice Române, nr.16, Cluj-Napoca
Salmen H., 1980, Die Ornis Siebenbürgens, vol. 1,Böhlau Verlag, Köln-Wien
Von Dombrowsky, Robert Ritter (1946) Păsările României, Ornis Romaniae, volumul 1 Editura pentru literatură și artă, București
Weber P., Kohl S. (1992-1995): Zur Vogelwelt von Siebenbürgen-Rumänien. – Monticola – 7: 145 - 148
Weber P., Munteanu D., Papadopol A. 1994 Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din România, Publicațiile Societății Ornitologice Române 2, Mediaș
Weber Peter (2000) Aves Histriae- Avifauna zonei Histria, Rezervația Biosferei Delta Dunării, Editura Aves
********* Raportarea României pentru articolul 12 al Directivei Păsări, perioada 2013-2018,
https://nature-art12.eionet.europa.eu/article12/
*********
Handbook of the Birds of the World and BirdLife International (2020). Handbook of the Birds of the World and BirdLife International digital checklist of the birds of the world. Version 5. Available at:
http://datazone.birdlife.org/userfiles/file/Species/Taxonomy/HBW-BirdLife_Checklist_v5_Dec20.zip
.
********* COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL
ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 Readucerea naturii în viețile noastre COM/2020/380 final
12
Subanexa 1 -Lista speciilor de interes comunitar pentru care România are o responsabilitate mare în asigurarea conservării acestora. Versiunea Finală.
Explicațiile coloanelor.
Euring
– codul Euring al speciilor;
Cod N2000
– codul Natura 2000 al speciilor;
Categorie finală LR
– Încadrarea finală a speciei în Lista Roșie a României (Categoria maximă, codificarea oficială IUCN:
RE
– regionally extinct / dispărut din regiune;
CR/PE
- Critically Endangered/Possible extinct/ Critic periclitat / Posibil dispărut;
CR
- Critically Endangered / Critic periclitat;
EN
– Endangered / Periclitat;
VU
– Vulnerable / Vulnerabil;
NT
- Near Threatened / Aproape amenințate;
LC
- Least Concern / Preocupare minimă;
NE
– Not Evaluated / Neevaluat;
NA
– Not Applicable / Nu se aplică); în paranteză este dată fenologia pentru care a fost făcută încadrarea în categoria maximă (B – breeding / cuibărire, W – wintering / iernare, P – passage / pasaj);
Priorit.
– specie prioritară în ceea ce privește conservarea;
Resp.
– Specie de interes comunitar pentru care România are o responsabilitate mare în asigurarea conservării.
Euring
Cod N2000
Specia (den. științifică)
Specia (den. populară)
Categorie finală LR
Priorit.
Resp.
Justificare prioritate și responsabilitate
20
A001
Gavia stellata
Cufundar mic
NE
30
A002
Gavia arctica
Cufundar polar
NE
70
A004
Tachybaptus ruficollis
Corcodel mic
LC (B)
90
A005
Podiceps cristatus
Corcodel mare
LC (B)
100
A006
Podiceps grisegena
Corcodel cu gât roșu
EN (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
110
A007
Podiceps auritus
Corcodel de iarnă
NE
Specia este aproape periclitată la nivel european (NT) însă deoarece specia este extrem de rară în România atât în perioada de pasaj cât și iarna, nu se impun momentan dezvoltarea unor măsuri de conservare speciale.
120
A008
Podiceps nigricollis
Corcodel cu gât negru
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
462
A464
Puffinus yelkouan
Ielcovan
NE
X
Specie periclitată la nivel european. Prin urmare populațiile de pasaj prezente pe teritoriul României sunt prioritare pentru conservare.
722
A391
Phalacrocorax carbo
Cormoran mare
LC (B)
802
A392
Phalacrocorax aristotelis
Cormoran moțat
NE
820
A875
Microcarbo pygmaeus
Cormoran mic
LC (B)
X
Populația din România reprezintă peste 20% din populația europeană și suplimentar sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară (braconaj, mortalitate directa cauzata de plasele de pescuit).
Euring
Cod N2000
Specia (den. științifică)
Specia (den. populară)
Categorie finală LR
Priorit.
Resp.
Justificare prioritate și responsabilitate
880
A019
Pelecanus onocrotalus
Pelican comun
VU (B)
X
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. Populația din România depășește 25% din populația europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei.
890
A020
Pelecanus crispus
Pelican creț
VU (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
950
A021
Botaurus stellaris
Buhai de baltă
LC (B)
980
A022
Ixobrychus minutus
Stârc pitic
NT (B)
X
X
Populația din România reprezintă peste 51% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
1040
A023
Nycticorax nycticorax
Stârc de noapte
LC (B)
1080
A024
Ardeola ralloides
Stârc galben
LC (B)
X
Populația din România reprezintă peste 31% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
1110
A025
Bubulcus ibis
Stârc de cireadă
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
1190
A026
Egretta garzetta
Egretă mică
LC (B)
1210
A773
Ardea alba
Egretă mare
LC (B)
1220
A028
Ardea cinerea
Stârc cenușiu
LC (B)
1240
A029
Ardea purpurea
Stârc roșu
LC (B)
1310
A030
Ciconia nigra
Barza neagră
LC (B)
X
Populația din România reprezintă peste 15% din populația europeană și suplimentar sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară (deranj / exploatări forestiere în urma cărora sunt extrași arborii maturi).
1340
A031-B
Ciconia ciconia
Barza albă
LC (B)
1360
A032
Plegadis falcinellus
Țigănuș
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
13
Euring
Cod N2000
Specia (den. științifică)
Specia (den. populară)
Categorie finală LR
Priorit.
Resp.
Justificare prioritate și responsabilitate
1440
A034
Platalea leucorodia
Lopătar
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
1520
A036
Cygnus olor
Lebăda de vară
LC (B)
1532
A037
Cygnus columbianus bewickii
Lebăda mică
VU (W)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. Măsurile se aplică și pentru populațiile de pasaj.
1540
A038
Cygnus cygnus
Lebăda de iarnă
NE
1574
A702
Anser fabalis rossicus
Gâscă de semănătură
NE
1591
A394
Anser albifrons
Gârliță mare
NE
1600
A042
Anser erythropus
Gârliță mică
CR (W)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. Măsurile se aplică și pentru populațiile de pasaj.
1610
A043
Anser anser
Gâscă de vară
LC (B)
1690
A396
Branta ruficollis
Gâscă cu gât roșu
VU (W)
X
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională. Populația care iernează în România depășește 25% din populația europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei.
1710
A397
Tadorna ferruginea
Călifar roșu
LC (B)
X
Populația din România reprezintă peste 20% din cea europeană (iar la nivelul U.E., peste 90%), în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; Datorită procentului mare la nivelul U.E., specia este considerată și prioritară.
1730
A048
Tadorna tadorna
Călifar alb
LC (B)
1790
A855
Mareca penelope
Rața fluierătoare
NE
1820
A889
Mareca strepera
Rața pestriță
LC (B)
1840
A052
Anas crecca
Rața mică
NE
1860
A053
Anas platyrhynchos
Rața mare
LC (B)
1890
A054
Anas acuta
Rața sulițar
NE
X
Specie prioritară deoarece beneficiază de statut de periclitare în lista roșie națională și europeană (2021). Măsurile se aplică în special populațiilor de pasaj, mult mai numeroase decât exemplarele care rămân peste iarnă.
14
Euring
Cod N2000
Specia (den. științifică)
Specia (den. populară)
Categorie finală LR
Priorit.
Resp.
Justificare prioritate și responsabilitate
1910
A856
Spatula querquedula
Rața cârâitoare
LC (B)
1940
A857
Spatula clypeata
Rața lingurar
NE
1960
A058
Netta rufina
Rața cu ciuf
LC (B)
1980
A059
Aythya ferina
Rața cu cap castaniu
VU (B)
X
Populația din România reprezintă peste 15% din populația europeană și suplimentar are tendință descrescătoare la nivel european; de asemenea, o consideram prioritară pentru că are statut de periclitare global și european.
2020
A060
Aythya nyroca
Rața roșie
LC (B)
X
X
Populația din România reprezintă peste 34% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; suplimentar, sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară (managementul pescăriilor, braconaj, desecarea habitatelor umede etc.).
2030
A061
Aythya fuligula
Rața moțată
LC (W)
2040
A062
Aythya marila
Rața cu cap negru
NE
2151
A066
Melanitta fusca
Rața catifelată
NE
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie europeană.
2180
A067
Bucephala clangula
Rața sunătoare
CR (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
2200
A767
Mergellus albellus
Ferestraș mic
CR (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
2210
A069
Mergus serrator
Ferestraș moțat
NE
2230
A070
Mergus merganser
Ferestraș mare
LC (B)
2260
A071
Oxyura leucocephala
Rața cu cap alb
EN (W)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
2310
A072
Pernis apivorus
Viespar
LC (B)
2380
A073
Milvus migrans
Gaie neagră
CR (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
2390
A074
Milvus milvus
Gaie roșie
RE (B)
2430
A075
Haliaeetus albicilla
Codalb
VU (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
15
Euring
Cod N2000
Specia (den. științifică)
Specia (den. populară)
Categorie finală LR
Priorit.
Resp.
Justificare prioritate și responsabilitate
2460
A076
Gypaetus barbatus
Zăgan
RE (B)
X
Deoarece a dispărut ca specie cuibăritoare în România și există în Europa programe de reintroducere, care pot fi implementate și în România, califică specia ca prioritară.
2470
A077
Neophron percnopterus
Hoitar
RE (B)
X
Deoarece a dispărut ca specie cuibăritoare în România și există în Europa programe de reintroducere, care pot fi implementate și în România, califică specia ca prioritară.
2510
A078
Gyps fulvus
Vultur sur
RE (B)
X
Deoarece a dispărut ca specie cuibăritoare în România și există în Europa programe de reintroducere, care pot fi implementate și în România, califică specia ca prioritară.
2550
A079
Aegypius monachus
Vultur negru
RE (B)
X
Deoarece a dispărut ca specie cuibăritoare în România și există în Europa programe de reintroducere, care pot fi implementate și în România, califică specia ca prioritară.
2560
A080
Circaetus gallicus
Șerpar
LC (B)
2600
A081
Circus aeruginosus
Erete de stuf
LC (B)
2610
A082
Circus cyaneus
Erete vânăt
LC (W)
2620
A083
Circus macrourus
Erete alb
RE (B)
2630
A084
Circus pygargus
Erete sur
VU (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
2670
A899
Accipiter gentilis
Uliu porumbar
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică prioritară.
2690
A898
Accipiter nisus
Uliu păsărar
LC (B)
2730
A402
Accipiter brevipes
Uliu cu picioare scurte
LC (B)
Deși populația din România reprezintă peste 15 % din populația europeană (și peste 25% din populația EU28), nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
2870
A087
Buteo buteo
Șorecar comun
LC (B)
2880
A403
Buteo rufinus
Șorecar mare
LC (B)
2920
A858
Clanga pomarina
Acvila țipătoare mică
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
2930
A859
Clanga clanga
Acvila țipătoare mare
EN (W)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
16
Euring
Cod N2000
Specia (den. științifică)
Specia (den. populară)
Categorie finală LR
Priorit.
Resp.
Justificare prioritate și responsabilitate
2950
A404
Aquila heliaca
Acvila de câmp
CR (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
2960
A091
Aquila chrysaetos
Acvila de munte
VU (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
2980
A092
Hieraaetus pennatus
Acvila mică
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
3010
A094
Pandion haliaetus
Uligan pescar
NE
3040
A096
Falco tinnunculus
Vânturel roșu
LC (B)
3070
A097
Falco vespertinus
Vânturel de seară
VU (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
3090
A098
Falco columbarius
Șoim de iarnă
NE
X
Specie prioritară deoarece beneficiază de statut de periclitare (Vu) în lista roșie europeană. Măsurile se aplică și exemplarelor aflate în pasaj.
3100
A099
Falco subbuteo
Șoimul rândunelelor
LC (B)
3160
A511
Falco cherrug
Șoim dunărean
EN (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
3200
A103
Falco peregrinus
Șoim călător
LC (B)
3260
A104
Bonasa bonasia
Ieruncă
LC (B)
3320
A876
Lyrurus tetrix tetrix
Cocoș de mesteacăn
EN (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
3350
A659
Tetrao urogallus
Cocoș de munte
LC (B)
X
Deși nu este încadrată în nici o categorie de periclitare în lista roșie națională, specia este supusă unor serii de amenințări (degradarea habitatului datorată exploatărilor forestiere) care, dacă nu țin cont de necesitățile speciei, poate duce la
un declin viitor al speciei.” Din acest motiv monitorizarea continuă a speciei este prioritară.
3570
A465
Alectoris graeca
Potârniche de stâncă
RE (B)
3670
A644
Perdix perdix
Potârniche
LC (B)
X
Deși nu este încadrată în Lista Roșie a României, datele preliminare sugerează un declin al speciei la nivel național care cumulat cu declinul speciei la nivel european și cu degradarea continuă a habitatelor prioritizează activitățile de monitorizare a speciei în scopul clarificării tendinței naționale și a amenințărilor la care este supusă specia.
17
Euring
Cod N2000
Specia (den. științifică)
Specia (den. populară)
Categorie finală LR
Priorit.
Resp.
Justificare prioritate și responsabilitate
3700
A113
Coturnix coturnix
Prepeliță
LC (B)
3940
A115-X
Phasianus colchicus
Fazan
NA
4070
A118
Rallus aquaticus
Cârstel de baltă
LC (B)
4080
A119
Porzana porzana
Cresteț pestriț
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
4100
A892
Zapornia parva
Cresteț cenușiu
LC (B)
X
X
Populația din România reprezintă aproape 35% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; suplimentar, sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară (managementul pescăriilor, desecarea habitatelor umede etc.).
4110
A893
Zapornia pusilla
Cresteț mic
VU (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
4210
A122
Crex crex
Cristel de câmp
VU (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
4240
A123
Gallinula chloropus
Găinușa de baltă
LC (B)
4290
A125
Fulica atra
Lișița
NT (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
4330
A127
Grus grus
Cocor
RE (B)
4420
A725_B
Tetrax tetrax
Spârcaci
RE (B)
X
Deoarece a dispărut ca specie cuibăritoare în România și există în Europa programe de reintroducere, care pot fi implementate și în România, califică specia ca prioritară.
4460
A129
Otis tarda
Dropie
CR (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
4500
A130
Haematopus ostralegus
Scoicar
VU (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
4550
A131
Himantopus himantopus
Piciorong
NE
4560
A132
Recurvirostra avosetta
Ciocîntors
LC (B)
4590
A133
Burhinus oedicnemus
Pasărea ogorului
LC (B)
4650
A135
Glareola pratincola
Ciovlică ruginie
VU (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
4670
A515
Glareola nordmanni
Ciovlică negrie
CR/PE (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
18
Euring
Cod N2000
Specia (den. științifică)
Specia (den. populară)
Categorie finală LR
Priorit.
Resp.
Justificare prioritate și responsabilitate
4690
A136
Charadrius dubius
Prundăraș gulerat mic
LC (B)
4770
A138
Charadrius alexandrinus
Prundăraș de sărătură
VU (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
4820
A727
Eudromias morinellus
Prundăraș de munte
CR/PE (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
4851
A140
Pluvialis apricaria
Ploier auriu
NE
4920
Vanellus leucurs
Nagâț cu coada albă
NE
4930
A142
Vanellus vanellus
Nagâț
VU (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
5010
A145
Calidris minuta
Fugaci mic
NE
5090
A147
Calidris ferruginea
Fugaci roșcat
NE
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie europeană.
5120
A149
Calidris alpina
Fugaci de țărm
NE
5140
A860
Calidris falcinellus
Prundaș de nămol
NE
X
Specie periclitată la nivel european. Prin urmare populațiile de pasaj prezente pe teritoriul României sunt prioritare pentru conservare.
5170
A861
Calidris pugnax
Bătăuș
NE
5180
A152
Lymnocryptes minimus
Becațina mică
NE
5190
A153
Gallinago gallinago
Becațina comună
VU (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
5200
A154
Gallinago media
Bacațina mare
NE
5290
A155
Scolopax rusticola
Sitar de pădure
LC (B)
5320
A156
Limosa limosa
Sitar de mal
VU (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
5380
A158
Numenius phaeopus
Culic mic
NE
5400
A159
Numenius tenuirostris
Culic cu cioc subțire
NE
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie europeană.
5410
A768
Numenius arquata arquata
Culic mare
CR/PE (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
5450
A161
Tringa erythropus
Fluierar negru
NE
5460
A162
Tringa totanus
Fluierar cu picioare roșii
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
19
Euring
Cod N2000
Specia (den. științifică)
Specia (den. populară)
Categorie finală LR
Priorit.
Resp.
Justificare prioritate și responsabilitate
5470
A163
Tringa stagnatilis
Fluierar de lac
NE
5540
A166
Tringa glareola
Fluierar de mlaștină
NE
5560
A168
Actitis hypoleucos
Fluierar de munte
LC (B)
5640
A170
Phalaropus lobatus
Notatiță
NE
5730
A800
Larus ichthyaetus
Pescăruș asiatic
EN (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
5750
A176
Larus melanocephalus
Pescăruș cu cap negru
EN (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
5780
A862
Hydrocoloeus minutus
Pescăruș mic
NE
5820
A179
Larus ridibundus
Pescăruș râzător
LC (B)
5850
A180
Larus genei
Pescăruș rozalb
RE (B)
X
Specie periclitată la nivel european. Prin urmare populațiile de pasaj prezente pe teritoriul României sunt prioritare pentru conservare.
5900
A182
Larus canus
Pescăruș sur
NE
5926
A604
Larus michahellis
Pescăruș cu picioare galbene
LC (B)
5927
A459
Larus cachinnans
Pescăruș pontic
LC (B)
6050
A189
Gelochelidon nilotica
Pescăriță râzătoare
CR (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
6060
A894
Hydroprogne caspia
Pescăriță mare
RE (B)
6110
A863
Thalasseus sandvicensis
Chiră de mare
VU (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
6150
A193
Sterna hirundo
Chiră de baltă
LC (B)
6240
A885
Sternula albifrons
Chiră mică
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
6260
A734
Chlidonias hybrida
Chirighiță cu obraz alb
LC (B)
6270
A197
Chlidonias niger
Chirighiță neagră
VU (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
6280
A198
Chlidonias leucopterus
Chirighiță cu aripi albe
VU (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
6657
A206-X
Columba livia f. domestica
Porumbel domestic
NA
6680
A207
Columba oenas
Porumbel de scorbură
LC (B)
6700
A687
Columba palumbus
Porumbel gulerat
LC (B)
20
Euring
Cod N2000
Specia (den. științifică)
Specia (den. populară)
Categorie finală LR
Priorit.
Resp.
Justificare prioritate și responsabilitate
6840
A209
Streptopelia decaocto
Guguștiuc
LC (B)
Deși populația din România reprezintă peste 20 % din populația europeană, nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
6870
A210
Streptopelia turtur
Turturică
LC (B)
X
Specia se califică ca prioritară datorită statutului de periclitare global și european.
7120
A760-X
Psittacula krameri
Papagalul micul alexander
NA
7240
A212
Cuculus canorus
Cuc
LC (B)
7350
A213
Tyto alba
Strigă
LC (B)
7390
A214
Otus scops
Ciuș
LC (B)
7440
A215
Bubo bubo
Buha
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
7510
A217
Glaucidium passerinum
Ciuvică
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
7570
A218
Athene noctua
Cucuvea
LC (B)
7610
A219
Strix aluco
Huhurez mic
LC (B)
7650
A220
Strix uralensis
Huhurez mare
LC (B)
X
Populația din România reprezintă peste 28% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; nu sunt identificate amenințări și presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
7670
A221
Asio otus
Ciuf de pădure
LC (B)
7680
A222
Asio flammeus
Ciuf de câmp
EN (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
7700
A223
Aegolius funereus
Minuniță
LC (B)
X
Deși nu este încadrată în nici o categorie de periclitare în lista roșie națională, specia este supusă unor serii de amenințări (degradarea habitatului datorată exploatărilor forestiere) care prognozează un declin în viitor al speciei. Din acest motiv monitorizarea continuă a speciei este prioritară.
7780
A224
Caprimulgus europaeus
Caprimulg
LC (B)
7950
A226
Apus apus
Drepnea neagră
LC (B)
7960
A227
Apus pallidus
Drepnea palidă
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
7980
A228
Tachymarptis melba
Drepnea mare
LC (B)
21
Euring
Cod N2000
Specia (den. științifică)
Specia (den. populară)
Categorie finală LR
Priorit.
Resp.
Justificare prioritate și responsabilitate
8310
A229
Alcedo atthis
Pescăruș albastru
LC (B)
8400
A230
Merops apiaster
Prigorie
LC (B)
8410
A231
Coracias garrulus
Dumbrăveancă
LC (B)
8460
A232
Upupa epops
Pupăza
LC (B)
Deși populația din România reprezintă peste 15 % din populația europeană, nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
8480
A233
Jynx torquilla
Capîntortură
LC (B)
8550
A234
Picus canus
Ghionoaie sură
LC (B)
Deși populația din România reprezintă peste 15 % din populația europeană, nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
8561
A866
Picus viridis
Ghionoaie verde
LC (B)
8630
A236
Dryocopus martius
Ciocănitoare neagră
LC (B)
8760
A658
Dendrocopos major
Ciocănitoare pestriță mare
LC (B)
8780
A429
Dendrocopos syriacus
Ciocănitoare de grădini
LC (B)
Deși populația din România reprezintă peste 15 % din populația europeană, nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
8830
A868
Leiopicus medius
Ciocănitoare de stejar
LC (B)
X
Populația din România reprezintă peste 45% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
8840
A239
Dendrocopos leucotos
Ciocănitoare cu spate alb
LC (B)
X
Deși nu este încadrată în nici o categorie de periclitare în lista roșie națională, specia este supusă unor serii de amenințări (degradarea habitatului datorată exploatărilor forestiere) care prognozează un declin în viitor al speciei. Din acest motiv monitorizarea continuă a speciei este prioritară.
8870
A869
Dryobates minor
Ciocănitoare pestriță mică
LC (B)
8980
A241
Picoides tridactylus
Ciocănitoare de munte
LC (B)
X
Deși nu este încadrată în nici o categorie de periclitare în lista roșie națională, specia este supusă unor serii de amenințări (degradarea habitatului datorată exploatărilor forestiere) care prognozează un declin în viitor al speciei. Din acest motiv monitorizarea continuă a speciei este prioritară.
22
Euring
Cod N2000
Specia (den. științifică)
Specia (den. populară)
Categorie finală LR
Priorit.
Resp.
Justificare prioritate și responsabilitate
9610
A242
Melanocorypha calandra
Ciocârlie de bărăgan
EN (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
9680
A243
Calandrella brachydactyla
Ciocârlie de sol
LC (B)
9720
A244
Galerida cristata
Ciocârlan
LC (B)
9740
A246
Lullula arborea
Ciocârlie de pădure
LC (B)
9760
A247
Alauda arvensis
Ciocârlie de câmp
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
9760
A247
Alauda arvensis
Ciocârlie de câmp
LC (P)
Populația în pasaj ce tranzitează România de la nord la sud- vest se apreciază că provine din Rusia și Ucraina iar arealul speciei (EBBA2) nu s-a modificat. Scăderea populației înregistrată în Europa nu este una accelerată, specia fiind
încadrată la preocupare minimă (LC).
9780
A248
Eremophila alpestris
Ciocârlie urecheată
LC (B)
9810
A249
Riparia riparia
Lăstun de mal
LC (B)
9910
A250
Ptyonoprogne rupestris
Lăstun de stâncă
LC (B)
9920
A251
Hirundo rustica
Rândunică
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
9950
A479
Cecropis daurica
Rândunică roșcată
LC (B)
10010
A738
Delichon urbicum
Lăstun de casă
LC (B)
10050
A255
Anthus campestris
Fâsă de câmp
LC (B)
X
X
Populația din România reprezintă peste 42% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; suplimentar, sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară (intensificarea agriculturii, reducerea suprafeței pajiștilor prin transformarea în terenuri agricole etc.).
10090
A256
Anthus trivialis
Fâsă de pădure
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
10110
A257
Anthus pratensis
Fâsă de luncă
NE
10140
A259
Anthus spinoletta
Fâsă de munte
LC (B)
23
Euring
Cod N2000
Specia (den. științifică)
Specia (den. populară)
Categorie finală LR
Priorit.
Resp.
Justificare prioritate și responsabilitate
10170
A260
Motacilla flava
Codobatură galbenă
LC (B)
X
Populația din România reprezintă peste 36% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
10180
A608
Motacilla citreola
Codobatură cu cap galben
NE
10190
A261
Motacilla cinerea
Codobatură de munte
LC (B)
X
Populația din România reprezintă peste 25% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
10200
A262
Motacilla alba
Codobatură albă
LC (B)
10500
A264
Cinclus cinclus
Pescărel negru
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
10660
A676
Troglodytes troglodytes
Ochiuboului
LC (B)
10840
A266
Prunella modularis
Brumăriță de pădure
LC (B)
10940
A267
Prunella collaris
Brumăriță de stâncă
LC (B)
10990
A269
Erithacus rubecula
Măcăleandru
LC (B)
11030
A270
Luscinia luscinia
Privighetoare de zăvoi
LC (B)
11040
A271
Luscinia megarhynchos
Privighetoare roșcată
LC (B)
11060
A480
Cyanecula svecica
Gușă vânătă
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
11210
A273
Phoenicurus ochruros
Codroș de munte
LC (B)
11220
A274
Phoenicurus phoenicurus
Codroș de pădure
LC (B)
11370
A275
Saxicola rubetra
Mărăcinar mare
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
11390
A276
Saxicola torquatus
Mărăcinar negru
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
11440
A435
Oenanthe isabellina
Pietrar răsăritean
LC (B)
11460
A277
Oenanthe oenanthe
Pietrar sur
LC (B)
11470
A533
Oenanthe pleschanka
Pietrar negru
LC (B)
11480
A278
Oenanthe hispanica
Pietrar mediteranean
EN (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
24
Euring
Cod N2000
Specia (den. științifică)
Specia (den. populară)
Categorie finală LR
Priorit.
Resp.
Justificare prioritate și responsabilitate
11620
A280
Monticola saxatilis
Mierla de piatră
EN (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
11860
A282
Turdus torquatus
Mierla gulerată
LC (B)
Deși populația din România reprezintă peste 15 % din populația europeană, nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
11870
A283
Turdus merula
Mierla
LC (B)
11980
A284
Turdus pilaris
Cocoșar
LC (B)
12000
A285
Turdus philomelos
Sturz cântător
LC (B)
12010
A286
Turdus iliacus
Sturzul viilor
NE
12020
A287
Turdus viscivorus
Sturz de vâsc
LC (B)
12200
A288
Cettia cetti
Stufărică
LC (B)
12360
A290
Locustella naevia
Grelușel pătat
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
12370
A291
Locustella fluviatilis
Grelușel de zăvoi
LC (B)
12380
A292
Locustella luscinioides
Grelușel de stuf
LC (B)
X
Populația din România reprezintă peste 48% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
12410
A293
Acrocephalus melanopogon
Privighetoare de baltă
LC (B)
12430
A295
Acrocephalus schoenobaenus
Lăcar mic
LC (B)
12470
A680
Acrocephalus agricola
Lăcar cafeniu
LC (B)
12500
A296
Acrocephalus palustris
Lăcar de mlaștină
LC (B)
Deși populația din România reprezintă peste 15 % din populația europeană, nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
12510
A297
Acrocephalus scirpaceus
Lăcar de stuf
LC (B)
12530
A298
Acrocephalus arundinaceus
Lăcar mare
LC (B)
Deși populația din România reprezintă peste 15 % din populația europeană, nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
12553
A487
Iduna pallida
Frunzăriță cenușie
LC (B)
12590
A299
Hippolais icterina
Frunzăriță galbenă
LC (B)
25
Euring
Cod N2000
Specia (den. științifică)
Specia (den. populară)
Categorie finală LR
Priorit.
Resp.
Justificare prioritate și responsabilitate
12730
A307
Sylvia nisoria
Silvie porumbacă
LC (B)
X
Populația din România reprezintă peste 45% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
12740
A574
Sylvia curruca
Silvie mică
LC (B)
Deși populația din România reprezintă peste 15 % din populația europeană, nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
12750
A309
Sylvia communis
Silvie de câmp
LC (B)
12760
A310
Sylvia borin
Silvie de zăvoi
LC (B)
12770
A311
Sylvia atricapilla
Silvie cu cap negru
LC (B)
13080
A314
Phylloscopus sibilatrix
Pitulice sfârâitoare
LC (B)
13110
A572
Phylloscopus collybita
Pitulice mică
LC (B)
13120
A316
Phylloscopus trochilus
Pitulice fluierătoare
LC (B)
13140
A317
Regulus regulus
Aușel cu cap galben
LC (B)
13150
A318
Regulus ignicapilla
Aușel sprâncenat
LC (B)
13350
A319
Muscicapa striata
Muscar sur
LC (B)
13430
A320
Ficedula parva
Muscar mic
LC (B)
13470
A442
Ficedula semitorquata
Muscar semigulerat
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
13480
A321
Ficedula albicollis
Muscar gulerat
LC (B)
X
Populația din România reprezintă peste 34% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
13490
A322
Ficedula hypoleuca
Muscar negru
LC (B)
13640
A323
Panurus biarmicus
Pițigoi de stuf
LC (B)
14370
A324
Aegithalos caudatus
Pițigoi codat
LC (B)
14400
A493
Poecile palustris
Pițigoi sur
LC (B)
Deși populația din România reprezintă peste 15 % din populația europeană, nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
26
Euring
Cod N2000
Specia (den. științifică)
Specia (den. populară)
Categorie finală LR
Priorit.
Resp.
Justificare prioritate și responsabilitate
14410
A491
Poecile lugubris
Pițigoi de livadă
LC (B)
X
Populația din România reprezintă peste 50% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
14420
A492
Poecile montanus
Pițigoi de munte
LC (B)
14540
A497
Lophophanes cristatus
Pițigoi moțat
LC (B)
14610
A472
Periparus ater
Pițigoi de brădet
LC (B)
14620
A483
Cyanistes caeruleus
Pițigoi albastru
LC (B)
14640
A330
Parus major
Pițigoi mare
LC (B)
14790
A332
Sitta europaea
Țiclean
LC (B)
14820
A333
Tichodroma muraria
Fluturaș de stâncă
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
14860
A334
Certhia familiaris
Cojoaică de pădure
LC (B)
14870
A637
Certhia brachydactyla
Cojoaică cu degete scurte
LC (B)
14900
A336
Remiz pendulinus
Boicuș
LC (B)
Deși populația din România reprezintă peste 15 % din populația europeană, nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
15080
A337
Oriolus oriolus
Grangur
LC (B)
15150
A338
Lanius collurio
Sfrâncioc roșiatic
LC (B)
X
Populația din România reprezintă peste 37% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
15190
A339
Lanius minor
Sfrâncioc cu frunte neagră
VU (B)
X
X
Populația din România reprezintă peste 37% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; suplimentar, au fost identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară (intensificarea agriculturii, comasarea parcelelor cumulată cu dispariția elementelor de peisaj etc.). În plus, specia se află în declin în România.
15200
A340
Lanius excubitor
Sfrâncioc mare
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
15230
A341
Lanius senator
Sfrâncioc cu cap roșu
LC (B)
27
Euring
Cod N2000
Specia (den. științifică)
Specia (den. populară)
Categorie finală LR
Priorit.
Resp.
Justificare prioritate și responsabilitate
15390
A342
Garrulus glandarius
Gaiță
LC (B)
15490
A343
Pica pica
Coțofană
LC (B)
15570
A344
Nucifraga caryocatactes
Alunar
LC (B)
Deși populația din România reprezintă peste 15 % din populația europeană, nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
15600
A347
Corvus monedula
Stăncuță
LC (B)
15630
A348
Corvus frugilegus
Cioara de semănătură
LC (B)
X
În versiunea din 2021 a listei roșii europene, specia a fost încadrată ca "vulnerabilă", statut care o califică ca prioritară.
15670
A349
Corvus corone
Cioara neagră
LC (B)
15720
A350
Corvus corax
Corb
LC (B)
15820
A351
Sturnus vulgaris
Graur
LC (B)
15840
A494
Pastor roseus
Lăcustar
NE
15910
A620
Passer domesticus
Vrabie de casă
LC (B)
15920
A355
Passer hispaniolensis
Vrabie negricioasă
LC (B)
15980
A356
Passer montanus
Vrabie de câmp
LC (B)
16360
A657
Fringilla coelebs
Cinteza
LC (B)
16400
A361
Serinus serinus
Cănăraș
LC (B)
16490
A363
Chloris chloris
Florinte
LC (B)
16530
A364
Carduelis carduelis
Sticlete
LC (B)
16540
A478
Spinus spinus
Scatiu
LC (B)
16600
A476
Linaria cannabina
Cânepar
VU (B)
X
Specie prioritară deoarece este încadrată într-o categorie de periclitare în lista roșie națională.
16660
A369
Loxia curvirostra
Forfecuță
LC (B)
16790
A371
Carpodacus erythrinus
Mugurar roșu
NT (B)
X
Specie încadrată în categoria "aproape amenințat" /NT în lista roșie națională, fapt care o califică ca prioritară.
17100
A372
Pyrrhula pyrrhula
Mugurar
LC (B)
17170
A373
Coccothraustes coccothraustes
Botgros
LC (B)
X
Populația din România reprezintă peste 33% din cea europeană, în consecință România are responsabilitate în conservarea speciei; nu sunt identificate presiuni justificative pentru a fi considerată prioritară.
18570
A376
Emberiza citrinella
Presura galbenă
LC (B)
18580
A377
Emberiza cirlus
Presură bărboasă
LC (B)
28
Euring
Cod N2000
Specia (den. științifică)
Specia (den. populară)
Categorie finală LR
Priorit.
Resp.
Justificare prioritate și responsabilitate
18600
A378
Emberiza cia
Presura de munte
LC (B)
18660
A379
Emberiza hortulana
Presura de grădină
LC (B)
18770
A381
Emberiza schoeniclus
Presura de stuf
LC (B)
18810
A382
Emberiza melanocephala
Presura cu cap negru
LC (B)
18820
A383
Emberiza calandra
Presură sură
LC (B)
29
Aprobată prin
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.