Anexa din 6 mai 2020

ORDINUL nr. 742 din 6 mai 2020 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 378 din 12 mai 2020.

Anexă

PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE

2021-2027

REGIUNEA NORD EST

CUPRINS

ABREVIERI

CAPITOLUL

I:

CONTEXT

NA,IONAL,

METODOLOGIE

,I

REFERIN,E INTERNA,IONALE

CONTEXTUL NA,IONAL

METODOLOGIE ,I ETAPE PRELIMINARE DE SUS,INERE A ELABORĂRII PLANULUI GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE

ETAPE PRELIMINARE: ELABORAREA

PLANULUI DE SERVICII SANITARE PENTRU REGIUNEA DE NE ÎN 2016

Metodologia elaborării planului general de servicii sanitare 2017-2020 1.2.3.Metodologia de actualizare a Planului general de servicii (Masterplan) 2020 -2027

REPERE NATIONALE, EUROPENE si INTERNA,IONALE

Asistenta medicala primara 1.3.2.Asistenta medicala spitaliceasca

1.3.3.Asistenta ambulatorie de specialitate si spitalizare de zi 1.3.4.Servicii medicale pentru îngrijiri pe termen lung

1.3.5.Progresul realizat in implementarea directiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistenta primara, ambulatorie, spitalizare de zi si spitalizare continua

Asistenta medicala primara

Asistenta medicala ambulatorie de specialitate si spitalizarea de zi

Serviciile spitalicesti

Îngrijiri la domiciliu

Imbunatatirea accesului la medicamente pentru boli cronice

Dispozitive medicale

Programe nationale de sanatate

1.3.6.Informatizarea și debirocratizarea sistemului de sănătate 1.3.7.Dezvoltarea Resurselor Umane

a.Probleme identificate b.Masuri

c.Necesarul de medici și modalitatea de normare

d.Dinamica personalului sanitar în România, în anii 2009-2018

CAPITOLUL II : PLANUL DE SERVICII DE SANATATE IN REGIUNEA NORD-EST

Caracteristici geografice

Analiză demografică și socio-economică

Indicatori de sănătate și principalii factori determinanti ai sanatatii 2.4.Principalele provocări în regiunea NE

CAPITOLUL III : VIZIUNE ,I DIREC,II STRATEGICE

Viziune strategică 3.1.1.Direcții strategice

CAPITOLUL IV: PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE PER NIVEL DE ÎNGRIJIRE

Îmbunătățirea serviciilor acordate de medicii de familie 4.1.1.Analiza situației curente și a principalelor deficite 4.1.2.,INTE REGIONALE ,I PLAN OPERA,IONAL

Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală comunitară 4.2.1.Analiza situației actuale

4.2.2.,inte regionale și plan operațional

Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală spitalicească

Rețeaua de unități spitalicești existentă și numărul de paturi pentru îngrijire boli acute în regiunea de NE

Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare 4.3.3.Direcții și ținte strategice

4.3.4.Plan operațional la nivel județean 4.3.5.Proiectie pentru Regiunea NE

Rețeaua de Servicii de urgență din regiunea NE

Dezvoltarea facilităților de îngrijire Ambulatorie clinică și paraclinică 4.5.1.Diagnostic situație curentă și principalele deficite

4.5.2.,inte operaționale și plan regional 4.6.Dezvoltarea resurselor umane va urmari:

DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ,I A RECUPERĂRII

Analiza situației curente și principalele deficite 4.7.2.,inte regionale

4.7.3.Capacitate viitoare pentru ITL și Recuperare

Paturi psihiatrie la nivelul regiunii 5.ANEXE

Anexa nr.1 Anexa nr. 2 Anexa nr. 3a Anexa nr. 3b Anexa nr. 4

Anexa nr. 5

Anexa nr. 6

Anexa nr. 7

Anexa nr. 8

Anexa nr. 9

ABREVIERI

BC

Județul Bacău

BT

Județul Botoșani

CMI-

Cabinet medical individual

CNAS

Casa Națională de Asigurări de Sănătate

CNSISP

Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică ORL

Oto-rino-laringologie

UE

Uniunea Europeană

MF

Medic de familie

PIB

Produsul intern brut

MG

Medic generalist

IS

Județul Iași

PSI

Plan Strategic Instituțional

ITL

Îngrijire pe termen lung

MS

Ministerul Sănătății

INSP

Institutul Național de Sănătate Publică

SNSPMPDSB

Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București

NT

Județul Neamț

OCDE

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică CP

Centru de permanenta

PRSS

Planul Regional de Servicii Sanitare RSM

Rata Standardizată a Mortalității

SV

Județul Suceava

VS

Județul Vaslui

OMS

Organizația Mondială a Sănătății

FNUASS

Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sănătate SNS

Strategie Națională de Sănătate

CAPITOLUL

I:

CONTEXT

NA,IONAL,

METODOLOGIE

,I

REFERIN,E INTERNA,IONALE

CONTEXTUL NA,IONAL

Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 este documentul emblematic care propune o agendă a transformării sectorului sanitar în vederea atingerii eficienței, a calității și a accesului echitabil al pacientului la acest sistem. Viziunea pentru perioada 2014-2020 (

Figura 1

) și-a propus să inverseze piramida serviciilor și să asigure în mod treptat o acoperire mai mare a nevoilor sanitare ale populației prin intermediul serviciilor care constituie fundația sistemului. În acest scop, Strategia s-a concentrat pe consolidarea asistenței comunitare, asistenței primară, a asistenței ambulatorii de specialitate si pe eficientizarea serviciilor medicale spitalicesti.

Figura 1: Viziunea Strategiei Naționale de Sănătate

Programele de Guvernare din perioada 2014–2020 au inclus capitole dedicate politicilor sanitare, care au vizat dezvoltarea unui sistem sanitar focalizat pe pacient, prin aducerea serviciilor sanitare mai aproape de cetățeni.

Pentru perioada 2021-2027, se mentine aceeasi viziune privind optimizarea serviciilor de sănătate din Romania. Ministerul Sanatatii pregateste o noua strategie națională de sănătate, cu obiective strategice si plan de actiune, documente ce vor fi finalizate in perioada 2020-2021. Pentru oragnizarea si furnizarea serviciilor de sanatate pentru aceasta perioada, se vor continua principalele masuri incepute in perioada 2014-2020, tinand cont de progresele si problemele intampinate.

Planul de servicii medicale (masterplan) este un document strategic, ce traseaza liniile directoare de optimizare a serviciilor medicale, pe termen mediu, in scopul asigurarii accesului populatiei la serviciile medicale necesare si a sutenabilitatii financiare.

Pentru sprijinirea implementarii, in perioada 2020-2027, se vor derula de catre Ministerul Sanatatii actiuni in scopul pregatirii planurilor de reorganizare locala, elaborarii modelului de organizare si finantare a serviciilor medicale de spitalizare continua, inclusiv pentru spitalele regionale de urgenta, actualizarea legislatiei in vigoare pentru aplicarea tarifelor pentru servicii medicale la nivelul costurilor reale in spitalizarea continua, ambulatorie si spitalzarea de zi.

Avand in vedere ca bugetul FNUASS se stabileste anual prin legea bugetului de stat, inclusiv in ceea ce priveste alocarea pe tipuri de asistenta medicala, va fi necesara prevederea in lege a

alocarii

adecvate a fondurilor in acest scop. Deoarece este obigatoriu a se mentine echilibrului financiar al FNUASS, prevederile bugetare viitoare trebuie sa tina cont de costurile reale ale serviciilor.

Ministerul Sanatatii, autoritatile locale, unitatile sanitare vor identifica surse de finantare pentru implementarea planurilor de reorganizare, optimizare, imbunatatire a infrastructurii, asigurare cu personal, dezvoltare de noi servicii, etc, propuse de la nivel local.

Principiile de reorganizare din masterplan sunt aplicabile tuturor unitatilor sanitare din cele 8 regiuni.

Strategia Națională de Sănătate 2014-2020

Scop: Îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România

S1 Sănătate publică

S2 Servicii sanitare

S3 Acțiuni încrucișate pentru un sistem sanitar previzibil și sustenabil

O 1 îmbunătățirea sănătății și nutriției femeii și copilului

O 2 Reducerea morbidități și mortalității prin bolile transmisibile și reducerea impactului acestora asupra

indivizilor și societății

O3 Reducerea prevalentei bolilor netransmisibile și a poverii acestora asupra populației, prin programe sanitare preventive

O4 Egalitatea accesului la servicii sanitare de înaltă calitate și eficiente din perspectivă costuri, cu focalizare pe grupurile vulnerabile

O5 Un sistem sanitar incluziv, sustenabil și previzibil , prin implementarea politicilor încrucișate și a programelor prioritare

O6 Creșterea eficienței sistemului sanitar, prin utilizarea tehnologiei moderne de comunicare și informare

O 7 Dezvoltarea unei infrastructuri sanitare, la nivel național, regional și local, în vederea în vederea reducerii inechității la accesul la serviciile sanitare

Construirea/ modernizarea/ dotarea spitalelor regionale și județene, ambulatoriilor, secțiilor de primiri urgențe și secțiilor de reanimare

Dezvoltare e- sănătate și telemedicină Dezvoltare screening Dezvoltare programe profilactice pentru copii

Dezvoltarea

medicinei școlare

Scădere prețuri Dezvoltare de programe sanitare naționale Dezvoltare de mecanisme de compensare

Îmbunătățirea planificării Îmbunătățirea programelor de rezidențiat Majorare salarii Beneficii pentru

muncă în zone îndepărtate

Îmbunătățire finanțare Dezvoltare de noi programe pentru diagnosticare incipientă a bolilor netransmisibile majore

Boli rare Debirocratizare acces

Grupul inter- ministerial pentru sănătate în cadrul tuturor politicilor Îmbunătățirea sistemului informatic Dezvoltarea calității

S1 Sănătate și infrastructură

S2 Capacitate de

diagnosticare și tratare

S3 Acces la medicamente

S4 Resurse umane

S5 Finanțare programe sanitare

S6 Capacitate instituțională

Programul de Guvernare 2017-2020- Capitolul Sănătate

Scop: sistem sanitar focalizat pe pacient, prin aducerea serviciilor sanitare mai aproape de cetățeni

Legenda:

9

S – arie strategică; O – obiectiv strategic

Zona de „Infrastructură sanitară” include toate obiectivele vizate de către Programul Operational Regional (POR) (spitale, ambulatorii, centre de servicii comunitare integrate și unități primiri urgențe). Există o implicare politică puternică

în implementarea obiectivelor POR asa cum acestea

au fost agreate cu Comisia Europeană, și nu se intenționează modificarea acestui program.

Zona "Diagnostic și capacitate" include acțiuni legate de e-sănătate și telemedicină precum și elaborarea de programe de screening și programe profilactice.

Zona "Resurse umane" include îmbunătățirea planificării și formării resurselor umane pentru toate nivelurile de îngrijire, dar în special pentru medicina de familie, asistența comunitară și stimularea activității în zone îndepărtate.

Zona "Finanțarea programelor sanitare" include direcții legate de dezvoltarea noilor programe sanitare pentru bolile ne-transmisibile majore (bolile cardiovasculare sunt menționate) și pentru bolile rare (incluse și în strategie).

Domeniul "Capacitate instituțională" se referă la un grup intersectorial de luare a deciziilor, la îmbunătățirea sistemului informatic și la dezvoltarea calității, care sunt în concordanță cu obiectivele strategiei.

METODOLOGIE ,I ETAPE PRELIMINARE DE SUS,INERE A ELABORĂRII PLANULUI GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE

ETAPE PRELIMINARE: ELABORAREA

PLANULUI DE SERVICII SANITARE PENTRU REGIUNEA DE NE ÎN 2016

Pe baza liniilor directoare și de referință oferite de Strategia Națională de Sănătate a fost elaborat în 2016 un Plan Regional de Servicii Sanitare (PRSS) pentru Regiunea Nord-Est 1 .

Obiectivul acestui plan a fost de a dezvolta o distribuție echitabilă și eficientă a serviciilor de ambulatoriu și îngrijire pacienți internați pentru întreaga țară, cu o distribuție adecvată între instituțiile

de

îngrijire

primară,

secundară,

terțiară

și

pe

termen

lung.

Planurile

sprijină restructurarea rețelei actuale de facilități și servicii, luând în considerare necesitățile de asistență medicală ale populației, tranziția demografică și epidemiologică, oportunitățile oferite de disponibilitatea unor proceduri mai puțin invazive de diagnosticare și tratament și trecerea obligatorie de la un sistem centrat pe spital la o abordare centrată pe pacient, pentru a atinge următoarele obiective:

Îmbunătățirea accesului populației la serviciile de asistență medicală, sporind în același timp echitatea în furnizarea de servicii;

Reducerea discrepanțelor regionale și județene în ceea ce privește serviciile primare și serviciile spitalicești disponibile;

Imbunătățirea eficacității si a eficienței in furnizarea de servicii in sistemul sanitar;

Asigurarea calității și siguranței asistenței medicale;

Dezvoltarea coordonării și complementarității între servicii de sănătate, servicii sociale si servicii educationale;

Promovarea modelelor alternative pentru acordarea serviciilor spitalicești (de exemplu: asistență ambulatorie, spitalizare de zi etc).

1

Planurile Regionale de Servicii Sanitare au fost elaborate sub coordonarea Ministerului Sănătății, în parteneriat cu Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București (SNSPMPDSB) și cu institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

Metodologia elaborării planului general de servicii sanitare 2017-2020

Masterplanul de servicii sanitare completează planurile de servicii sanitare cu informații detaliate și actuale asupra itinerariului operațional de implementare a activităților și țintelor strategice definite pentru fiecare nivel de asistență, dar și pentru consolidarea rețelei de furnizori de servicii sanitare (de exemplu o viziune integrată a sectorului sanitar în schimbul fragmentarii și slabei coordonări curente).

Metodologia de elaborare a planului general a fost bazată pe vizitele la fața locului în diverse locații, întâlnirile cu autoritățile naționale și locale, precum și

cu principalele părți interesate (inclusiv comitetele regionale și județene), precum și analiza:

Utilizarea rețelelor furnizorilor de servicii de sănătate existente și a serviciilor acestora

(după DRG, acolo unde este cazul);

Căilor și fluxurilor pacienților (pentru grupurile principale) și oportunităților pentru o organizare mai eficientă;

Indicatorilor de activitate / performanță în spital (gradul de ocupare, durata medie de

ședere, trimiterea la / către fiecare spital, etc.).

Compararea cu reperele Europene și internaționale (prezentate în secțiunea 2.3 de mai jos);

Timpii de acces la diferite niveluri de asistență medicală, inclusiv servicii spitalicești și de

urgență;

Revizuirea sistemului de trimitere la diferitele niveluri de îngrijire/ asistență.

Metodologia de actualizare a Planului general de servicii (Masterplan) 2020 - 2027

Scop: actualizare si revizuire masterplan

Pentru actualizarea masterplanului, au fost avute in vedere urmatoarele:

solicitările/propunerile reprezentanților spitalelor și autorităților locale de a lua în considerarea date si modificari ale structurii spitalelor la nivelul anului 2018;

schimbarile legislative din perioada 2017 pana in prezent, modificari de structura si acoperire cu resurse inregistrate in sistemul de sănătate romanesc in intervalul 2015- 2018;

demararea/implementarea unor proiecte cu finantari externe în perioada 2015-2019 pentru investitii in sănătate (ex. Prin POR Asistenta comunitara, ambulatoriile de specialitate, UPU, CPU, etc, prin Banca Mondială echipamente esențiale de diagnostic și tratament pentru spitale județene și municipale, imagistica, sali de operație, ATI, echipamente pentru radioterapie, echipamente pentru UPU, CPU, etc , care au facilitat optimizarea serviciilor medicale la nivelul unor unități sanitare , etc.;

cresterea ponderii asistentei medicale ambulatorii si din spitalizarea de zi, prin rambursarea de către CNAS a unei liste extinse de servicii medicale și chirurgicale rambursabile în spitalizare de zi si ambulatoriu de specialitate clinic;

finalizarea studiilor de fezabilitate pentru SRU Iași, Cluj, Craiova și aprobarea indicatorilor tehnico-economici, prin care au fost stabilite configuratia structurii acestor spitale;

necesitatea continuarii optimizarii serviciilor de sanatate in perioada 2020-2027, a integrarii SRU Iasi, Cluj, Craiova intr-o retea de servicii sustenabila

Tipul de analiză utilizat : analiză transversală pe date secundare, puse la dispoziție de instituții care colectează aceste date în mod uzual.

Anul de referință :

2018 sau ultimul an disponibil.

Sursa datelor:

Ministerul Sanatatii (MS)

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)

Institutul Național de Sănătate Publica – Centru National de Statistica si Informatica in Sănătate (INSP-CNSISP)

Școala Națională de Sănătate Publica, Management si Perfecționare în Domeniul Sanitar București (SNSPMPDSB)

Obiective urmărite

Evaluarea acoperirii cu medici si identificarea deficitului de medici în raport cu criteriile normative stabilite, la nivel de județ și regiune

Corelarea datelor referitoare la acoperirea cu medici de familie cu datele referitoare la zonele si populatiile marginalizate identificate in Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România si in Atlasul zonelor urbane marginalizate din Romania

Evaluarea acoperirii cu personal din asistenta medicala comunitara (asistente medicale comunitare si mediatoare sanitare) si identificarea deficitului de personal în raport cu criteriile normative stabilite, la nivel de județ și regiune in special in zonele rurale marginalizate conform HG 459/ 2010.

Elaborarea unui cadru unitar și documentat care să susțină planificarea serviciilor asistenta medicala primara, ambulatorie de specialitate si spitaliceasca,

în funcție de nevoile populației deservite și reconfigurarea rețelei de servicii medicale, inclusiv spitale, la nivel județean și regional.

Indicatori analizați:

efectuat analiza urmatorilor indicatori de performanta pe judet/regiune pentru urmatorii furnizori de ingrijiri de sănătate de la nivelul primar:

Medicina de familie

acoperirea cu medici de familie la 10.000 locuitori/ rural/urban - datele se refera la anul 2018 și au fost furnizate de INSP

numar de locuitori ce revin la un medic de familie - datele se refera la anul 2018 și au fost furnizate de INSP

numar consultatii pentru un locuitor - datele se refera la anul 2018 și au fost furnizate de INSP

localitati fara medic de familie - datele se refera la anul 2018 și au fost furnizate de CNAS

Asistenta medicala comunitara

numar total asistenti medicali comunitari angajati ai autoritatii locale (sursa MS_UIS) corelat cu comunitatile vulnerabile si a zonele marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România (

http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar201

6.pdf

)

numar total mediatori sanitari angajati ai autoritatii locale(sursa MS_UIS), dupa caz corelat cu comunitatile vulnerabile si a zonele marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România (

http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar201

6.pdf

)

numar total localitati rurale (sate) cu arii marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România (

http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar201

6.pdf

)

numar total locuitori din ariile marginalizate din rural din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România (

http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar201

6.pdf

)

numar total localitati urbane cu arii marginalizate din Atlasul zonelor urbane marginalizate din Romania ( http://www.inforegio.ro/images/Publicatii/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate. pdf )

numar total locuitori din zone marginalizate urbane din Atlasul zonelor urbane marginalizate din Romania ( http://www.inforegio.ro/images/Publicatii/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate. pdf )

Spitale

Număr total paturi pe spital și pe secții (acuți și cronici)

Număr total cazuri spitalizare continua pe spital și pe secții (acuți și cronici)

Număr total cazuri internate în urgență pe spital și pe secții

Durata medie de spitalizare (DMS) pe spital și pe secții (acuți și cronici)

Rata de utilizare a paturilor pe spital și pe secții (acuți și cronici)

Servicii medicale ambulatorii

Numarul de servicii acordate si numar furnizori de servicii ambulatorii aflați în contract cu CAS

Acoperirea cu servicii acordate in ambulatoriu

Acoperirea cu medici/servicii pe regiuni/judete

1 norma de medic specialist si 1 norma de asistent medical pentru fiecare dintre specialitatile clinice de baza in ambulatoriu, la 10.000 loc.;

1 norma de medic specialist si 1 norma de asistent medical pentru fiecare alta specialitate clinica in ambulatoriu, la 50.000 loc.;

1 norma de medic specialist de laborator si 2 norme de asistent medical / laborant etc, la 10.000 loc.;

1 norma de medic specialist radiologie-imagistica si 1 norma de asistent medical radiologie-imagistica, la 10.000 loc.;

1 norma de medic specialitatea reabilitare medicala (in ambulatoriu) si 2 norme asistent medical la 5.000 loc.;

1 norma kinetoterapeut, 1 norma psihoterapeut, 1 norma logoped la 10.000 loc.;

Dotarea centrelor medicale din ambulatoriu cu echipamente pentru servicii de inalta performanta, astfel:

° 1 CT la 200.000 loc;

° 1 RMN la 250.000 loc;

°1 echograf la 10.000 loc.

Criteriile utilizate in analiza

sunt:

La medicul de familie:

Urban: 1 medic/ 2.000 locuitori

Rural: 1 medic/ 1.000 locuitori

La asistenta medicala comunitara:

1 asistenta medicala comunitara/500 de persoane vulnerabile din punct de vedere medical, social și economic, în special persoanele neasigurate din punct de vedere medical si 1 mediator sanitar /700 beneficiari acolo unde exista comunitate cu cetățeni români de etnie romă, declarați.

La asistența medicală spitalicească:

4,5 paturi/1.000 loc, cu asigurarea prioritară a specialităților de bază

La ingrijiri paliative:

Număr de paturi de îngrijire paliativă raportat la populație - 25 paturi de IP la o populație de 125.000 locuitori

Număr de ambulatorii de îngrijiri paliative raportat la populație - un ambulatoriu de IP la o populație de 60.000 locuitori

Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu per populație - o echipă de IP la domiciliu la o populație de40.000 locuitori

REPERE NATIONALE, EUROPENE si INTERNA,IONALE

Înainte de a stabili obiective naționale și regionale pentru nivelurile și capacitățile serviciilor de sănătate, este important mai întâi să comparăm situația sistemului de sănătate din România cu alte țări Europene.

Elaborarea unor standarde adecvate de planificare care să ghideze dezvoltarea viitoare a rețelelor regionale de asistență medicală ia în considerare, de asemenea, resursele umane și financiare disponibile.

Asistenta medicala primara

În 2015, România avea un medic de familie (MF) la 1.607 de persoane, versus un MF la 1.257 de persoane în țările UE (

Figura 2

). Aceste cifre nu sugerează o penurie severă de MF

la nivel național. Chestiunea problematică pentru România este administrarea penuriei severe de MF în anumite localități.

Figura 2: Numărul de medici generaliști per 100.000 persoane (cele mai recente date)

Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate - 2018

Numărul mediu de furnizori de asistenta primara și de asistență ambulatorie (inclusiv ambulatoriile din structura spitalelor) 2

era de 4,8 per persoană pe an (date din 2013), mai scăzută decât media la nivel UE (6,9) și cea a țărilor cum ar fi Bulgaria (5,4), Polonia (7,1) sau Ungaria (11,7) 3 . Această situație a fost legată de subfinanțarea constantă a serviciilor de asistență primară și ambulatorie față de alte sectoare sanitare: mai puțin de 6% din Fondul Național de Asigurări de Sănătate (2016) și în mod constant sub 9% începând cu 2005 a ajuns la asistența primară, versus 9-14% din cheltuielile sanitare totale la nivelul altor țări europene. În 2015, MF au oferit peste 53 milioane de consultații. Având în vedere numărul de 17 de pacienți înregistrați la un MF, media națională a fost de 3,1 consultații per pacient. Mai mult, rata de trimitere este mare comparativ cu standardele

2

Date pentru îngrijirea primară și îngrijirile ambulatorii sunt raportate în comun în baza de date OMS Sănătate pentru toți și nu pot fi dezagregate.

3

Vladescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) Revizuire sistem sanitar România. Sisteme sanitare în

tranziție, 18(4).

internaționale, cu o medie de 10% pentru MF din zonele urbane și de 12% în cazul celor din zonele rurale.

In ultimii ani, in Romania, au fost introduse cateva mecanisme de stimulare a dezvoltarii asistentei medicale primare, mai ales la nivelul comunitatilor defavorizate, ce sunt prezentate in capitolul

„Progresul realizat in implementarea directiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistenta primara, ambulatorie, spitalizare de zi si spitalizare continua.”

Asistenta medicala spitaliceasca

Romania a facut eforturi de reorganizare a serviciilor medicale, prin reduceri succesive între 2002 și 2007 cu 16% a numărului de paturi de spital, urmată de o reducere ulterioară în 2011 și 2012. Datele din anul 2015 arata ca in sistemul de sănătate din Romania existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori, valoare care se inscrie in intervale medii ale tarilor din UE (

Figura 3

) în 2015, și un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, incadrandu-se in intervalele putin peste medie fata de UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor. (

Figura 4

).

Figura 3: Numărul total de paturi de spital la 100.000 de locuitori (cele mai recente date)

Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate - 2018

Figura 4: Numărul de externări la 100 de locuitori (cele mai recente date)

Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate – 2018

In cazul paturilor pentru internare cazuri acute ponderea este comparabila cu media UE (

Figura 5

și

Figura 6

), ceea ce arată un progres in directia obiectivelor asumate in Strategia Națională de Sănătate pentru optimizarea serviciilor sanitare.

Figura 5: Numărul total de paturi pentru asistență afecțiuni acute per 100.000 de locuitori (cele mai recente date)

Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate - 2018

23,65

18,3

18,7

17,35

16,33

15,9

16,57

15,55

16,27

13,93

12,54

10,85

11,14

10,71

Figura 6: Numărul de externări pacienți cu afecțiuni acute per 100 de locuitori (cele mai recente date)

Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate - 2018

Asistenta ambulatorie de specialitate si spitalizare de zi

Numărul de proceduri chirurgicale efectuate în aceeași zi a crescut semnificativ în țările UE în ultimele decenii. Avansarea tehnologiilor medicale, adoptarea intervențiilor chirurgicale mai puțin invazive și anestezicele mai bune, au făcut posibilă această evoluție. Dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi este favorizata de rambursare corespunzatoare, a acestor servicii, mai

avantajoase pentru pacienti si din punct de vedere financiar, in comparatie cu internarea in regim de spitalizare continuu.

4

(

Figura 7

).

Figura 7: Procentul de operații de cataractă efectuate în ambulatoriu, 2000 și 2014

Sursa: statistici sanitare OCDE 2016

Amigdalectomia este una dintre cele mai frecvente proceduri chirurgicale la copii. Deși operația este efectuată sub anestezie generală, aceasta se desfășoară în prezent ca o intervenție chirurgicală de aceeași zi în mai multe țări, iar copiii se întorc acasă în aceeași zi. Acesta este cazul în Finlanda, Suedia, Belgia, Olanda și Portugalia, unde mai mult de jumătate din toate amigdalectomii sunt acum efectuate în aceeași zi (

Figura 8

).

Figura 8: Procentul de amigdalectomii efectuate ambulatoriu, 2000 și 2014

Sursa: statistici sanitare OCDE 2016

In ultimii ani, in Romania, au fost introduse mecanisme de stimulare a dezvoltarii serviciilor acordate in spitalizare de zi, ceea ce a dus la o crestere semnificativa a proportiei acestor servicii medicale si chirurgicale. (vezi capitolul Progresul realizat in implementarea directiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistenta primara, ambulatorie, spitalizare de zi si spitalizare continua).

Figura 9: Proporția tuturor intervențiilor chirurgicale efectuate pe parcursul unui an ca operații de zi: Marea Britanie 1974-2013

4

Sursa: OCDE – Sănătatea dintr-o privire 2016.

Surse: Departamentul de Sănătate și Servicii Sociale: Statistică activități spitalicești NHS (1974- 97), Și Centrul de informare Sanitară și Asistență Socială

: Statistici spitalicești episodice

– asistență pacienți internați, Marea Britanie, 1998/89 - 2013/14

Nota: In exemplificarile de mai sus, prin asistenta medicala ambulatorie, acordata in majoritatea tarilor europene se intelege atat asistenta ambulatorie de specialitate, cat si serviciile medicale acordate in regim de spitalizare de zi.

Servicii medicale pentru îngrijiri pe termen lung

În medie la nivelul țărilor OCDE (2013), au existat 45 paturi în instituțiile de ÎTL și cinci paturi în secțiile de ÎTL din spitale la 1 000 de persoane cu vârsta de 65+. Belgia a avut cel mai mare număr de paturi ÎTL în 2013, cu aproximativ 72 paturi la 1 000 de locuitori cu vârsta de 65 de ani și peste în instituiții ÎTL. Pe de altă parte, au existat mai puțin de 20 la 1 000 de locuitori de 65 de ani și peste în instituții ÎTL sau spitale în Italia sau Polonia. În medie, la nivelul tuturor țărilor OCDE, a exista o ușoară creștere a numărului de paturi ÎTL la 1 000 de locuitori cu vârsta peste 65 de ani după anul 2000 (

Figura 10

). Această creștere se datorează în totalitate paturilor din instituțiile ÎTL, numărul paturilor de spital rămânând constant în medie.

Figura 10: Paturi îngrijire pe termen lung în spitale și instituții

Sursa: Sănătatea dintr-o privire – OCDE 2015

Legislatia națională nu defineste in prezent serviciile de ingrijire pe termen lung, desi acestea exista in sine, sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienti cu afectiuni, identificate in special in sectii precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, geriatrie,

gerontologie, neonatologie, etc. Este necesara definirea acestor servicii, care necesita atat asistenta medicala cat si asistenta sociala in mod integrat, pe termen lung.

Progresul realizat in implementarea directiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistenta primara, ambulatorie, spitalizare de zi si spitalizare continua

Principalele servicii medicale acordate

Asistenta medicala primara

Prin serviciile de asistenta se asigura furnizarea îngrijirilor de sănătate cuprinzătoare, de prim-contact,

indiferent de natura problemei de sănătate, in contextul unei relații continue cu pacienții, indiferent de absenta sau prezenta bolii.

Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, inclusiv alocarea pe segmente de asistență medicală, se aprobă de Parlament la propunerea Guvernului, ca anexă la legea bugetului de stat.

Pentru anul 2019, pentru segmentul de asistență medicală primară (activitate curentă), suma aferentă este de 2.426.793 mii lei față de 1.897.484 mii lei în anul 2018, aceasta însemnând o creștere de aproximativ 28%. Raportat la procentul alocat asistenței primare din total FNUASS , menționăm că acesta a fost în anul 2019 de 6,7 %, iar procentul alocat asistenței medicale primare la total servicii medicale din FNUASS este de 9,1%.

De asemenea, în bugetul FNUASS sunt cuprinse subvenții de la bugetul de stat, precum și transferuri din bugetul Ministerului Sănătății către bugetul FNUASS, inclusiv pentru plata serviciilor medicale efectuate în centrele de permanență, potrivit prevederilor

Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuitătii asistentei medicale primare prin centrele de permanentă, cu modificarile si completarile ulterioare.

Fondurile alocate cu destinația asistență medicală primară pentru anii 2014 – 2019 au înregistrat o creștere anuală constantă, astfel:

Tabelul 1: Fondurile alocate cu destinația asistență medicală primară pentru anii 2014 – 2019

-

mii lei-

2014

2015

2016

2017

2018

2019

1.440.000

1.455.718

1.528.504

1.620.214

1.897.484

2.426.793

În consecință, valorile minime garantate ale punctelor

per capita

și pe serviciu în asistența medicală primară au crescut în mod constant, respectiv:

Tabelul 2: Valorile minime garantate ale punctelor

per capita

și pe serviciu în asistența medicală primară

Denumire indicator

2014

2015

2016

2017

2018

2019

01.01.2014

- 31.05.2014

începând cu 01.06.2014

începând cu 01.04.2015

începând cu 01.07.2016

începând cu 01.10.2016

începând cu 01.04.2017

începând cu 01.04.2018

începând cu 01.07.2019

Valoarea punctului

per capita

3,50 lei

3,75 lei

4,00 lei

4,30 lei

4,60 lei

4,80 lei

5,8 lei

7, 8 lei

Valoarea punctului

per serviciu

1,80 lei

1,90 lei

1,90 lei

2,00 lei

2,10 lei

2,20 lei

2,80 lei

3,50 lei

Pentru perioada 2021-2027 se impune revizuirea mecanismelor de plată a furnizorilor din asistenta medicala primara, stimularea mediciilor de familie in vederea îmbunătătirii calitatii serviciilor, cresterea ponderii serviciilor de prevenție in asistenta medicala.

Medicii de familie sunt plătiți în funcție de capitație (o rată fixă pe asigurat) și plata pe serviciu. Cea mai bună practică din întreaga lume este ajustarea capitației în funcție de riscul de boală, astfel încât furnizorii să nu respingă grupul cu risc ridicat. De subliniat este faptul ca la același nivel de plată, actualmente, grupul cu risc ridicat aduce venituri mai mici furnizorilor datorită solicitarii frecvente a serviciilor medicale. În România rata capitației este ajustată doar pentru vârstă și necesită o ajustare suplimentară pentru alți factori determinanți ai riscului de boală. Mai mult, în prezent sunt decontate de către casa de asigurări de sănătate un număr de 20 de consultații în medie/zi, inclusiv servicii de prevenție și monitorizare a cazurilor, ceea ce duce la imposibilitatea acoperirii necesarului de servicii de acest tip. Plățile bazate pe performanță pentru obiectivele de acoperire a calității sau serviciilor sunt implementate într-o anumită măsură, dar nu suficient.

Pe lângă dezvoltarea mecanismelor de plată pe performanță, susținerea pachetului de beneficii în asistența medicală primară se va face prin includerea anumitor servicii care în prezent sunt acordate de către medicul specialist și prin creșterea responsabilităților medicului de familie în ceea ce privește prescrierea medicamentelor pentru boli cronice.

Actualele reglementări nu permit medicilor de familie să inițieze îngrijiri pentru mai multe afecțiuni din sfera serviciilor acordate în ambulatoriu, cum ar fi: diabetul zaharat, astm, boli pulmonare obstructive cronice, afecțiuni psihiatrice, dureri cronice de diverse etiologii, etc.

De exemplu, diabetul zaharat poate fi diagnosticat, tratat și urmărit în mod corespunzător la nivelul medicului de familie, cu trimitere către medicul specialist pentru complicații, după cum este necesar, așa cum este reglementat în sistemele de sănătate din alte țări. Cu toate acestea, în România, medicul de familie nu poate prescrie medicamente de bază și tehnologii necesare pentru a gestiona eficient diabetul, în funcție de complicațiile acestuia. Drept urmare, medicii de familie sunt de multe ori ocoliți de asigurați care solicită îngrijiri direct de la diabetologi sau apelează la serviciile de urgență pentru complicații care pot fi prevenite, generând costuri semnificativ mai mari pentru sistem.

Un prim pas în orientarea asiguratului către

medicul de familie este acordarea și decontarea serviciilor pentru depistarea bolnavului TBC nou descoperit activ de către acesta, precum și recompensarea administrării schemei de tratament direct observat (DOT) pentru bolnavul TBC confirmat, serviciu acordat de către medicul de familie asiguraților de pe lista proprie.

Revizuirea mecanismelor de plată prin dezvoltarea stimulentelor în funcție de performanță se va realiza concomitent cu:

revizuirea pachetului de servicii medicale de bază și

extinderea serviciilor acordate la nivelul asistenței medicale primare și dezvoltarea mecanismelor de plată pe performanță, motivând medicii de familie să furnizeze servicii mai multe și mai bune și să funcționeze ca prim punct de contact pentru majoritatea afecțiunilor, aspect care s-a dovedit a fi la nivel global o caracteristică principală a sistemelor eficiente și performante.

Situația la nivelul asistenței medicale primare în perioada 2016-2018 din punct de vedere al listelor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF, sunt prezentate în

Anexa

nr. 1

.

Asistenta medicala ambulatorie de specialitate si spitalizarea de zi

În România s-au făcut pași importanți pentru înlocuirea ofertei de servicii spitalicești neperformante cu servicii alternative (spitalizare de zi și în ambulatoriu) care să ofere continuum-ul de servicii necesar, precum și consolidarea îngrijirilor cost-eficiență, spre ex. îngrijiri la domiciliu, pe cât se poate la nivel de comunitate.

Persoanele asigurate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România, beneficiază de pachetul de bază de servicii medicale, iar persoanele care nu fac dovada calității de asigurat, beneficiază de pachetul minimal de servii medicale.

Situația contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistență în anul 2019 este prezentată în

Anexa nr. 2

.

Actualmente, în ambulatoriul de specialitate sunt prevăzute în pachet un număr de 116 proceduri diagnostice și terapeutice, atât medicale cât și chirurgicale, cu diferite grade de complexitate. Astfel, se regăsesc în pachetul de bază din ambulatoriul clinic de specialitate un număr de 34 tratamente chirurgicale simple și 13 tratamente chirurgicale complexe, acordate cu respectarea cerintelor de calitate si siguranta a serviciilor.

Pentru întărirea eficacității actului medical în ambulatoriul clinic de specialitate a fost prevăzută posibilitatea recomandării de servicii conexe actului medical, în regim ambulatoriu de către furnizorii de servicii conexe actului medical, pentru specialitatea psihiatrie pediatrică fiind dublat numărul de puncte ce poate fi decontat pentru aceste tipuri de servicii.

Pentru medicii din asistența medicală primară și din ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice acordate în mediul rural și în mediul urban, este prevăzută acordarea unui spor, în funcție de condițiile în care se desfășoară activitatea.

În acest sens ,

in prezent numărul de puncte per capita cuvenite medicului din asistența medicală primar si celui din ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice se majoreaza cu până la 100% (Ordin MS/CNAS e nr. 391/187/2015

pentru aprobarea criteriilor de încadrare a cabinetelor medicale/punctelor de lucru ale cabinetelor medicale din asistenta medicală primară și din ambulatoriul de specialitate pentru specialitătile clinice din mediul rural și din mediul urban - pentru orașele cu un număr de până la 10.000 de locuitori, în functie de conditiile în care se desfășoară activitatea . In zone speciale (Rezervația Biosferei Delta Dunării) se aplica o majorare de 200%.

Pentru medicii din asistența medicală stomatologică, se majoreaza numarul de puncte cu 50% pentru medicii din mediul rural.

În plus, în zonele urbane neacoperite din punctul de vedere al numărului necesar de medici de familie, precum și în mediul rural, numărul minim de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie pentru care se încheie contract de furnizare de servicii medicale, poate fi sub 800.

Pentru cabinetele ambulatorii de specialitate din specialitățile clinice, în situațiile în care pentru anumite specialități există localități/zone cu deficit de medici programul de activitate poate fi sub 35 de ore pe săptămână, cu posibilitatea unui număr de zile/săptămână mai mic de 5.

Pentru asigurarea accesului populației la servicii medicale specializate, este necesară reorganizarea serviciilor ambulatorii de specialitate. Consolidarea serviciilor ambulatorii de specialitate pentru creșterea ponderii afecțiunilor rezolvate în ambulatoriul de specialitate și reducerea poverii prin spitalizarea continuă se va face prin continuarea dezvoltării listei de servicii în ambulatoriu pentru încorporarea serviciilor incluse în prezent în pachetele de servicii spitalicești în spitalizarea continuă și de zi.

La nivelul ambulatoriului clinic de specialitate a fost extinsă lista specialităților ce pot efectua tratamente și proceduri terapeutice și diagnostice. De asemenea a fost extinsă lista specialităților clinice ce pot încheia contract de furnizare de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate (genetică medicală, anestezie și terapie intensivă). În plus, s-a reglementat posibilitatea încheierii contractelor pentru furnizare de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate de către medicii cu atestat/competență de îngrijiri paliative.

Situația investigațiilor paraclinice, dupa provenienta recomandarii, conform anexei nr. 17 la Ordinul comun MS/CNAS nr 397/836/2018, decontate din fondul alocat asistenței medicale

paraclinice, in baza contractelor incheiate cu furnizori de servicii medicale paraclinice in anul 2018, arată faptul că un procent de 70,50% dintre investigațiile paraclinice sunt efectuate la recomandarea MF în timp ce 29,50% dintre acestea sunt recomandate de catre medicii de specialitate. Situația detaliata pe judete in functie de medicul care recomanda investigatiile paraclinice se regaseste la

Anexa nr. 3A

, respectiv in functie de tipul investigatiilor, la

Anexa nr.

3B

.

In spitalizarea de zi

se acorda servicii atat pentru îngrijiri de tip acut și îngrijiri de tip cronic. Legislatia specifica criteriile de internare în spitalizare de zi si tipurile de

afecțiuni medicale si chirurgicale ce se incadreaza in raportarea „caz rezolvat”, dar si „servicii pentru diagnosticarea, tratarea sau monitorizarea pacientului in spitalizare de zi”. Paleta de servicii acordate în regim de spitalizare de zi a fost dezvoltată prin introducerea de noi servicii în pachetul de servicii de bază, reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru

care

reglementează

condițiile

pentru

furnizarea

de

îngrijiri

medicale, medicamente și dispozitive medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 - 2019 și Normele metodologice pentru implementarea acestuia aprobate de Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 397/836/2018. În același timp, a fost elaborat un pachet de servicii de îngrijire de zi pentru bolile care anterior au fost tratate predominant în spitalizare continuă.

Ca urmare a extinderii listei de servicii, pondera acestora a crescut. Astfel in anul 2015, au fost

efectuate si rambursate pe listele de servicii un numar de 2.278 223 servicii, in timp ce in anul 2018 au fost furnizate un numar de 2.762.738 servicii (atat pe listele vechi cat si pe si cele nou introduse - inclusiv efectuarea si decontarea sedintelor de chimioterapie).

In raportarea pe caz rezolvat situatia comparativa este urmatoarea: in anul 2015 au fost raportate ca rezolvate un numar de 1.448.697 cazuri medicale si 228.188 cazuri chirurgicale, iar in anul 2018 au fost raportate un numar de 1.808.649 cazuri medicale si 314.775 cazuri chirurgicale.

Referitor la cazurile rezolvate prin procedură chirurgicală, în regim de spitalizare de zi (sub 12 ore), în pachetul de bază sunt prevăzute un număr de 139 de tipuri de astfel de cazuri, dintre care enumerăm:

Amigdalectomia

Chirurgia cataractei, implantul de cristalin

Rinoplastia post-traumatica

Artroscopia genunchiului

Meniscectomia artroscopică a genunchiului

Repararea ligamentuluiîncrucișat

Hemoroidectomia

Cura chirurgicală a herniei inghinale

Chirurgia varicelor (prin 6 proceduri diferite)

Cura chirurgicală a herniei ombilicale

Cura chirurgicală a herniei epigastrice

Cura chirurgicală eventrației postoperatorii cu proteză

Decompresia inclusiv endoscopică a canalului carpian

Fasciotomia subcutanată pentru maladia Dupuytren

Fasciectomia palmară pentru contractura Dupuytren

Repoziționarea cristalinului artificial

Exemplificand evolutia numarului unor interventii chirurgicale acordate in spitalizarea de zi, se observa o crestere a acestor proceduri, ajungand pentru unele tipuri de interventie sa reprezinte pana la 39,5% din totalul de interventii de acel tip.

Tabelul 3: Evoluția numărului de cazuri rezolvate prin anumite tipuri de intervenții chirurgicale rezolvate în anul 2018 comparativ cu anul 2014

An

2014

2018

Tip interventie

nr cazuri SZ

nr cazuri SC

total

%

cazuri

SZ din total

nr cazuri SZ

nr cazuri SC

total

%

cazuri

SZ din total

1.indepartarea materialului

de osteosinteza

1161

12205

13366

8,69%

1444

11835

13279

10,87%

2.artroscopia genunchiului

0

37911

37911

0,00%

26

34890

34916

0,07%

3.chirurgia corectiva a

sindromului carpian

289

1734

2023

14,29%

786

2421

3207

24,51%

4.chirurgia hemoroizilor

544

4410

4954

10,98%

773

3989

4762

16,23%

5.chirurgia viaricelor

699

7252

7951

8,79%

5218

7998

13216

39,48%

6.cataracta

6725

41760

48485

13,87%

21199

38319

59518

35,62%

In sectorul spitalicesc, s-a realizat transferul mai multor cazuri din spitalizare continuă în spitalizare

de

zi,

ajungându-se

în

prezent

la

un

număr

de

360

de

tipuri

de

cazuri medicale/chirurgicale, respectiv servicii medicale ce pot fi acordate în regim de spitalizare de zi.

Totodată, pentru un număr de 12 tipuri de servicii medicale standardizate care se pot efectua în regim de spitalizare de zi a fost creată posibilitatea ca acestea să fie contractate

inclusiv în ambulatoriul de specialitate clinic:

Supravegherea unei sarcini normale (la gravida care nu deține documente medicale care să ateste existența în antecedentele personale patologice a rubeolei, toxoplasmozei, infecției CMV)

Supravegherea unei sarcini normale (la gravida care deține documente medicale ce atestă existența în antecedentele personale patologice a rubeolei, toxoplasmozei, infecției CMV)

Screening prenatal (S11 - S19+6 zile)

Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (edem gestațional)

Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (hiperemeză gravidică ușoară)

Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (evaluarea gravidelor cu uter cicatriceal în trimestrul III)

Depistarea precoce a leziunilor precanceroase ale sânului

Depistarea precoce a leziunilor precanceroase ale sânului cu suspiciune identificată mamografic

Depistarea și diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin

Depistarea și diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin cu examen citologic

Depistarea și diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin cu biopsie

Tratamentul excizional sau ablativ al leziunilor precanceroase ale colului uterin.

Serviciile spitalicesti

Raționalizarea capacității spitalelor a fost inițiată de Ministerul Sănătății prin implementarea Planului național de reducere a paturilor din spitalele publice și private în contract cu Casele de Asigurari de Sănătate. Numărul total de paturi reprezintă numărul maxim de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice, indiferent de subordonare, cu spitalele private, precum și cu sanatoriile și preventoriile din România, în condițiile prevăzute în Contractul-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în vigoare. Astfel, numarul de paturi contractabile a inregistat urmatoarea evolutie:

129 524 pentru anul 2011

- 125.639 pentru anul 2012

- 123.127 pentru anul 2013

- 121.579 pentru anul 2014

- 120.579 pentru anul 2015

- 119.579 pentru anii 2016, 2017, 2018 și 2019.

Astfel, un numar de 9948 de paturi au fost reduse din anul 2011 până în anul 2016, din anul 2016, numărul paturilor contractabile menținându-se constant. In cazul paturilor pentru acuti, ponderea este de 4,02 %, comparabila cu media UE .

S-a imbunatatit si modalitatea de decontare a serviciilor spitalicesti. Pentru serviciile spitalicesti, din analiza valorii serviciilor medicale acordate peste valoare de contract in perioada 2015-2018, se observa tendinta descrescatoare de inregistrare a serviciilor

prestate si nedecontate, dupa cum urmeaza:

Tabelul 4: Valoarea serviciilor spitalicești acordate peste valoare de contract, înregistrate și nedecontate in perioada 2015-2018

= lei =

La 31 decembrie

2015

La 31 decembrie

2016

La 31 decembrie

2017

La 31 decembrie

2018

750.442.314

686.297.554

688.522.752

664.491.937

Prin urmare, după o relativă stagnare a valorii serviciilor realizate peste valoarea de contract în anul 2017 față de valoarea din anul 2016, pentru anul 2018 se înregistrează o scădere a acestora în cuantum de aproximativ 24 mil Lei.

Masurile viitoare de imbunatatire a alocarii financiare, se vor coordona cu

necesitatea dirijarii paciențiilor dinspre spital către segmente de asistență medicală cost eficace, prin masuri ca:

trecerea de la îngrijire terțiară la un sistem bazat pe prevenție și îngrijire primară și secundară,

furnizarea serviciilor preventive (inclusiv diagnosticul precoce și managementul bolilor cronice) încurajate prin stimulente financiare și îmbunătățirea conștientizării,

plata serviciilor pe criterii de performanță.

Îngrijiri la domiciliu

În sistemul asigurărilor sociale din România, medicilor de familie li se decontează din FNUASS un număr de 42 de consultații pe lună acordate la domiciliul asiguraților.

Totodată, casele de asigurări de sănătate încheie contracte cu furnizori de îngrijiri la domiciliu care pot fi îngrijiri medicale la domiciliu sau îngrijiri paliative la domiciliu.

Durata pentru care un asigurat poate beneficia de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu sau de îngrijiri paliative la domiciliu se stabilește de medicul care a făcut recomandarea, dar nu mai mult de 90 zile de îngrijiri/în ultimele 11 luni în mai multe etape (episoade de îngrijire). În situația în care, conform recomandării pentru îngrijiri medicale la domiciliu, îngrijirile nu sunt acordate în zile consecutive, la calcularea celor 90 de zile/în ultimele 11 luni se iau în calcul numai zilele în care s- au acordat îngrijirile. În situația în care un asigurat beneficiază atât de îngrijiri medicale la domiciliu, cât și de îngrijiri paliative la domiciliu, numărul total de zile de îngrijiri medicale și îngrijiri paliative la domiciliu nu poate fi mai mare de 90 de zile în ultimele 11 luni. Începând cu semestrul II al anului 2019, un asigurat poate beneficia de 90 de zile de îngrijiri medicale la domiciliu și de 90 de zile de îngrijiri paliative la domiciliu, în ultimele 11 luni; numărul total de zile de îngrijiri medicale și îngrijiri paliative la domiciliu nu poate fi mai mare de 180 de zile în ultimele 11 luni.

În prezent în România sunt înființați un număr de 9 furnizori de îngrijiri paliative la domiciliu dintre care 2 au solicitat intrarea în relații contractuale cu casa de asigurări de sănătate.

Un singur furnizor furnizează ambele tipuri de îngrijiri la domiciliu, atât medicale, cât și paliative, în acest moment fiind în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate un număr de 237 furnizori de îngrijiri medicale la domiciliu.

Imbunatatirea accesului la medicamente pentru boli cronice

In anul 2019, pentru a facilita accesul pacientilor cu boli cronice la medicatia necesara, s-au incheiat cu furnizori de medicamente contracte cost volum si cost volum rezultat pentru un numar de 18 noi DCI-uri din diverse arii terapeutice: boli metabolice, afectiuni cardiovasculare, afectiuni oftalmologice, scleroza multipla, afectiuni oncologice; hepatita cronica virala de tip C cu adresabilitate pentru pacientii nonresponderi la terapia fara interferon.

Dispozitive medicale

Demersuri intreprinse in perioada 2015-2019 pentru extinderea pachetului si imbunatatirea accesului la dispozitivele medicale, destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale în ambulatoriu:

În pachetul de bază pentru dispozitivele medicale destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale în ambulatoriu au fost incluse următoarele dispozitive medicale:

noi tipuri de saci colectori pentru colostomie/ileostomie în cadrul

Dispozitivelor pentru protezarea stomiilor,

Proteză de gambă

modulară cu manșon de silicon,

Proteză parțială de mână

de deget funcțională simplă - se acordă pentru copii cu vârsta cuprinsă între 3 - 18 ani cu malformații congenitale.

Diminuarea termenului de înlocuire a Fotoliului rulant cu antrenare manuală/electrică de la 5 ani la 3 ani.

Extinderea termenulului de înlocuire

a

Inhalatorului salin particule uscate de sare cu flux automat de aer sau oxygen de la 2 luni la 12 luni.

A fost adoptat Ordinul comun al ministrului muncii si justiției sociale, al ministrului sanatatii și al presedintelui CNAS Nr. 721/481/310/ 2019 privind aprobarea Procedurii de acordare a subvențiilor pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități în accesarea și utilizarea de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, altele decât cele finanțate prin Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate

A fost adoptat Ordinul ministrului muncii si justiției sociale Nr. 1.360 din 12 septembrie 2019 pentru aprobarea modelului Cererii privind includerea operatorului economic în Lista furnizorilor/producătorilor de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, precum și a Procedurii de decontare a voucherelor acordate persoanelor cu dizabilități, utilizate exclusiv pentru achiziționarea de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, altele decât cele finanțate prin Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Programe nationale de sanatate

În perioada 2015-2019 programele nationale de sănătate publică, finantate de MS au fost urmatoarele :

Programele naționale de boli transmisibile:

Programul național de vaccinare;

Programul național de supraveghere și control a bolilor transmisibile prioritare;

Programul național de prevenire, supraveghere și control a infecției HIV/SIDA;

Programul național de prevenire, supraveghere și control a tuberculozei;

Programul național de supraveghere și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale și a rezistenței microbiene, precum și de monitorizare a utilizării antibioticelor;

Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă;

Programul național de securitate transfuzională;

Programele naționale de boli netransmisibile:

Programul național de depistare precoce activă a cancerului prin screening organizat:

Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea testării Babeș-Papanicolaou la populația feminină eligibilă în regim de screening;

Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului colorectal;

Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de sân;

Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică;

Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană:

Subprogramul de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană;

Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice de la donatori neînrudiți;

Subprogramul de fertilizare in vitro și embriotransfer.

Programul național de boli endocrine;

Programul național de tratament dietetic pentru boli rare;

Programul național de management al registrelor naționale;

Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate:

Subprogramul de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate;

Subprogramul de prevenire și combatere a consumului de tutun;

Programul național de sănătate a femeii și copilului:

Subprogramul de nutriție și sănătate a copilului;

Subprogramul de sănătate a femeii.

În anul 2019 în programele naționale de sănătate publică finanțate din bugetul Ministerului Sănătății au fost efectuate următoarele modifricări:

includerea Programului național de evaluare a statusului vitaminei D prin determinarea nivelului seric al 25-OH vitaminei D la persoanele din grupele de risc;

extinderea activităților Programului național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică prin inițierea unor activități noi destinate îmbunătățirii cunoștințelor specialiștilor care lucrează cu persoane cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală associate, precum și ale aparținătorilor acestora;

includerea activității privind efectuarea secvențierii ADN fetal liber circulant în sângele matern, la recomandarea medicilor de specialitatea obstetrică ginecologie și/sau genetică medicală, pentru gravidele eligibile în conformitate cu prevederile Ghidului pentru implementarea testelor prenatale noninvazive în cadrul screeningului standard pentru anomalii cromozomiale în cadrul Programului national de sănătatea femeii și copilului, Subprogramul de sănătate a femeii, intervenția „Prevenirea bolilor genetice prin diagnostic pre- și postnatal” .

Bugetul alocat programelor nationale a crescut anual, de la valoarea de 778.553 mii lei in anul 2015 la valoarea de 942.933 mii lei in anul 2019. Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în

Anexa nr. 4.

Programele naționale de sănătate curative finanțate din bugetul FNUASS

derulate în perioada 2015 – 2019 au fost:

Programul național de boli cardiovasculare

Programul național de oncologie:

Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afectiuni oncologice

Subprogramul de monitorizare a evolutiei bolii la pacientii cu afectiuni oncologice prin PET-CT

Subprogramul

de

reconstructie

mamară

după

afectiuni

oncologice

prin endoprotezare

Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulti

Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afectiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi

Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și adulti.

Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive)

Programul național de diabet zaharat

Program național de tratament al bolilor neurologice

Program național de tratament al hemofiliei și talasemiei

Programul național de tratament pentru boli rare

Programul național de sănătate mintală

Programul național de boli endocrine

Programul național de ortopedie

Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană

Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică

Programul național de terapie intensivă a insuficienței hepatice

Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță:

Subprogramul de radiologie interventională

Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos

Subprogram de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil

Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular.

Elementele de noutate din cadrul programelor naționale de sănătate curative în perioada 2015 – 2019 au fost următoarele:

Anul 2015

- Programul national de supleere a functiei renale la bolnavii cu insuficientă renală cronică

- începând cu 01.05.2015, conform legislației în vigoare, contractele cu furnizorii privați de dializă au fost încheiate numai cu casele de asigurări de sănătate.

Programul national de oncologie

- s-au asigurat serviciile de radioterapie în cadrul

Subprogramului de radioterapie a bolnavilor cu afectiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi.

Anul 2017

Programul national de boli cardiovasculare

- s-au asigurat și materiale sanitare și pentru tratamentul malformațiilor cardiace congenitale prin proceduri de cardiologie intervențională la bolnavii adulți.

Programul national de oncologie

-

Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulti , pe lângă diagnostic s-a asigurat și monitorizarea bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți.

Programul national de oncologie - Subprogramului de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și adulti

- s-au asigurat și servicii pentru diagnosticul genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom).

Programul national de tratament al hemofiliei și talasemiei

-

s-a modificat structura programului, în concordanță cu noul protocol al hemofiliei aprobat prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1463/1036/2016, ceea ce a dus la o schimbare a formei de încadrare a bolnavilor, astfel încât:

bolnavii încadrați la hemofilie între 1 și 18 ani cu substituție profilactică se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituție profilactică continuă,

bolnavii încadrați la hemofilie cu substituție "on demand" se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu tratament "on demand",

bolnavii cu hemofilie cu inhibitori cu substituție pentru accidente hemoragice se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală cu inhibitori cu tratament de oprire a sângerărilor,

bolnavii cu hemofilie cu substituție pentru intervențiile chirurgicale ortopedice majore și bolnavii cu hemofilie cu substituție pentru intervențiile chirurgicale, altele decât cele ortopedice majore se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală cu și fără inhibitori/boală von Willebrand, pentru tratamentul de substituție în cazul intervențiilor chirurgicale și ortopedice,

bolnavii cu hemofilie cu substituție de scurtă durată (recuperare medicală după intervenții chirurgicale) se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituție profilactică intermitentă/de scurtă durată.

Programul national de diagnostic și tratament pentru boli rare

- s-a asigurat tratament pentru 4 afecțiuni noi, respectiv: fibroza pulmonară, boala Duchene, angioedem ereditar și neuropatie optică ereditară Leber.

Subprogramul de monitorizare a evolutiei bolii la pacientii cu afectiuni oncologice prin PET-CT

- a crescut accesul la investigații PET-CT prin modificarea criteriilor de eligibilitate prevăzute în Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017

pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor nationale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018 , cu modificările și completările ulterioare.

In cadrul

Programului national de diabet zaharat :

Pentru creșterea accesului la evaluarea periodică a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate, începând cu anul 2017, medicii de familie au dreptul de a recomanda această investigație de 2 ori/an pe bolnav,

A crescut numărul de teste de automonitorizare acordate copiilor cu diabet zaharat insulinotratați de la 350 teste/3 luni la 400 teste/3 luni.

Anul 2018

Programul national de tratament al surditătii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive)

-

s-a introdus o noua activitate, aceea de înlocuire a procesorului de sunet (partea externă) la pacienții cu implant cohlear din motive de uzură fizică și pentru reducerea impactului negativ asupra auzului pacientului (Ordinul președintelui CNAS nr. 932/2018).

Programul national de diagnostic și tratament pentru boli rare , respectiv în ultimul trimestru al anului 2018 - s-a asigurat tratament pentru bolnavii cu atrofie musculară spinală. Au beneficiat de tratament specific în cadrul programului 20 de bolnavi cu atrofie musculară spinală.

Programul national de diabet zaharat

- a crescut numărul de teste de automonitorizare ce pot fi prescrise adulților cu diabet zaharat insulinotratați de la 100 teste/3 luni la 200 teste/3 luni, s- a restructurat programul prin introducerea accesului bolnavilor insulinidependenți la sisteme de monitorizare glicemică continuă, sisteme de pompe de insulină cu senzori de monitorizare continuă a glicemiei, precum și materiale consumabile pentru acestea.

Subprogramul de monitorizare a evolutiei bolii la pacientii cu afectiuni oncologice prin PET-CT

- a crescut accesul la investigații PET-CT prin modificarea criteriilor de eligibilitate prevăzute în Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017

pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor nationale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018 , cu modificările și completările ulterioare.

Programul national de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performantă - Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos

- s- au asigurat și dispozitive de stimulare cerebrală profundă pentru tratamentul bolnavilor cu epilepsie rezistentă la tratamentul medicamentos.

Anul 2019

Programul national de supleere a functiei renale la bolnavii cu insuficientă renală cronică -

Începând cu 01.07.2019 s-au actualizat tarifele pentru decontarea serviciilor de hemodializă convențională,

hemodiafiltrare

intermitentă

on-line,

dializă

peritoneală

continuă

și

dializă peritoneală automată în sistem ambulatoriu, furnizate de unitățile sanitare care derulează, respectiv, pentru ședința de hemodializă convențională - 561 lei, pentru ședința de hemodiafiltrare intermitentă on-line - 636 lei, pentru un bolnav cu dializă peritoneală continuă - 57.984 lei/an și pentru un bolnav cu dializă peritoneală automată - 72.541 lei/an. (ORDIN Nr. 619/2019 din 27 iunie 2019).

Programul national de tratament al surditătii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive)

- s-a introdus o noua activitate, aceea de înlocuirea a procesoarelor de sunet (partea externă) pentru proteze implantabile cu ancorare osoasă, in cazul procesoarelor ieșite din garanție, care au mai puțin de 5 ani de funcționare și care nu mai pot fi reparate, raportul de service atestând imposibilitatea reparării . (ORDIN Nr. 988/2019 din 6 noiembrie 2019 )

Programul national de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performantă - Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos

- s-a introdus și activitatea de înlocuire a generatorului implantabil al stimulatorului nervului vag. (ORDIN Nr. 1105/2019 din 28 noiembrie 2019).

Programul national de tratament pentru boli rare

– s-a introdus asigurarea tratamentului pacienților cu boala Castelman (ORDIN Nr. 1131/2019 din 6 decembrie 2019).

În perioada 2015-2019 s-a asigurat creșterea accesului la tratament al bolnavilor prin introducerea unor unități noi în cadrul unor programe/subprograme naționale de sănătate curative (Programul național de boli cardiovasculare, Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET – CT, Programul național de tratament al bolilor neurologice, Programul național de tratament pentru boli rare,

Subprogramul de radiologie intervențională).

Bugetul alocat programelor nationale curative a crescut anual, de la valoarea de 3.960.434 mii lei in anul 2015 la valoarea de 6.082.053 mii lei in anul 2019. Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în

Anexa nr. 5.

1.3.6.Informatizarea și debirocratizarea sistemului de sănătate

Obiectivele strategice în scopul dezvoltării sectorului de e-sănătate includ:

întărirea și diversificarea sistemului informatic unic integrat de sănătate;

actualizarea și consolidarea nomenclatoarelor (clasificarea grupelor de boli etc) și asigurarea interoperabilității dintre sisteme la nivel național și european;

monitorizarea și evaluarea sănătății populației;

creșterea activităților de prevenție în raport cu cele curative;

expansiunea și diversificarea serviciilor medicale de urgență

implementarea soluțiilor de e-sănătate care facilitează metodele profilactice

Pentru reducerea birocrației din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, începând cu anul 2012 au fost luate o serie de măsuri vizând acest aspect, din care enumerăm cele cu impact asupra activității furnizorilor de servicii medicale aflați în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate:

Din anul 2012 prescripția medicală este electronică; asumarea prescripției electronice de către medicii prescriptori se face prin semnătură electronică extinsă.

În conformitate cu prevederile nr. HG 140/2018, cu modificările și completările ulterioare, documentele necesare încheierii contractelor de furnizare de servicii medicale în asistența medicală primară se transmit doar în format electronic, asumate cu semnătură

electronică extinsă, concomitent cu obligația existenței semnăturii electronice pentru toți medicii care doresc să intre în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate.

Începând cu anul 2015 a fost prevăzut ca documentele solicitate în procesul de contractare existente la nivelul casei de asigurări de sănătate să nu mai fie transmise la încheierea contractelor, cu excepția documentelor modificate sau cu perioadă de valabilitate expirată.

Raportarea

datelor

necesare

pentru

urmărirea

desfășurării

activității,

potrivit formularelor de raportare stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, se face numai în format electronic.

Reglementarea formularelor de bilete de trimitere (clinice/internare, paraclinice) în 2 exemplare în loc de 3 exemplare, începând cu 01.06.2014; furnizorul de servicii medicale păstrează la cabinet exemplarul biletului de trimitere și îl va prezenta casei de asigurări de sănătate doar la solicitarea acesteia.

De asemenea, începând cu 1 aprilie 2018, prin aprobarea HG nr. 140/2018, în ceea ce privește obligațiile furnizorilor, prin revizuirea/sintetizarea/comasarea acestora, precum și prin noile obligații introduse s-a avut în vedere debirocratizarea în relațiile contractuale desfășurate între furnizorii de asistență medicală primară și casele de asigurări de sănătate prin eliminarea unor documente ce erau solicitate pentru îndeplinirea condițiilor de contractare, respectiv:

dovada plății la zi a contribuției la FNUASS,

lista în format electronic a bolnavilor cu afecțiuni cronice pentru care se face management de caz și pentru care se organizează evidență distinctă la nivelul medicului de familie,

asigurarea de răspundere civila in domeniul medical pentru medicii si asistenți medicali având in vedere ca pentru aceștia se prezintă certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România / certificatul de membru al Ordinului OAMGMAMR

Prin Ordinul MS/CNAS nr.980/610/2019 din 27 iunie 2019 pentru prelungirea aplicării prevederilor Ordinului MS/CNAS nr. 397/836/2018, precum și pentru modificarea și completarea acestuia,

biletele de trimitere pentru specialitățile clinice pentru toate bolile cronice, îngrijiri paliative în ambulatoriu si investigații paraclinice au valabilitate de până la 90 de zile;

Inițiative și proiecte pentru consolidarea sistemului informațional

In vederea consolidarii informatizării sistemului de sănătate, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor (demers initiat de MCSI pana la reorganizare), a lansat la data de 1 octombrie 2018 apelul de proiecte cu depunere continuă pentru consolidarea sistemului informatic integrat în domeniul e-sănătății (inclusiv în cel al telemedicinei) și se așteaptă depunerea de proiecte de către MS și CNAS.

Ministerul Sanatatii va depune mai multe proiecte, dintre care:

Sistem informatic pentru registrele de sănătate - RegInterMed

Intervențiile proiectului „ Sistem informatic pentru registrele de sănătate - RegInterMed ” vor viza asigurarea infrastructurii necesare pentru implementarea unui sistem informatic în sănătate, respectiv:

digitalizarea înregistrărilor în domeniul registrelor de sănătate, acțiuni de dezvoltare/consolidare a sistemelor informaționale existente și de creștere a gradului de interoperabilitate a acestora.

Beneficiile proiectului sunt: monitorizarea impactului boliilor la nivelul populației, incidență, prevalență, mortalitate, fundamentarea politicilor publice de sănătate, planificarea, dimensionarea, monitorizarea și evaluarea programelor naționale de sănătate, cercetarea medicală, monitorizarea și evaluarea sănătății populației.

Sistem Informatic pentru Evidenta Clinica a sectiilor A.T.I. (S.I.E.C.-A.T.I.)

S-a identificat necesitatea de a asigura un flux optim de ocupare și intervenție la nivelul fiecărei secții ATI, din fiecare spital, în unitatea de timp, atfel încât să se asigure cat mai multe paturi disponibile pentru alte potențiale solicitări. De asemenea, repartizarea cazurilor urgente și foarte grave care apar în situațiile de cod roșu, necesită o nevoie de coordonare și corelare a tuturor paturilor ATI disponibile la nivelul Bucureștiului sau a spitalelor dintr-o regiune.

Acest lucru este deosebit de important deoarece este nevoie ca de la nivelul Ministerului Sănătății să existe situația paturilor ATI la nivel național raportată permanent (online) ca să se poată coordona și dirija intervenția prin SABIF sau SAJ astfel încât pacienții să fie dirijați exact către unitățile spitalicești care au paturi disponibile în secțiile ATI. Efecte preconizate:economii in actul medical, gestionarea eficientă în situația de Cod Roșu, managementul spitalicesc eficient, reducerea incărcarii birocratice, furnizarea de date si informatii statistice, reteaua ATI la nivel national, schimb de experienta si cercetare

CNAS va depune două proiecte :

Sistem informatic pentru gestionarea formularelor electronice

pentru certificate de concediu medical, bilete de trimitere, scrisori medicale, recomandări pentru îngrijirile la domiciliu și recomandări pentru dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive;

Sisteme informatice pentru conectarea la DES a furnizorilor de servicii medicale

pentru specialități clinice și pentru specialitatea clinică medicină fizică și de reabilitare, de specialități paraclinice, a furnizorilor de îngrijiri medicale și palitative la domiciliu, de servicii medicale de medicină dentară, de dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive și de consultații de urgență la domiciliu și activități de transport sanitar neasistat . La momentul actual sunt conectați la DES atât furnizorii de servicii de medicină de familie cât și furnizorii de servicii medicale spitalicești, urmând ca prin proiectul menționat anterior să fie conectate la acest sistem informatic și celelalte categorii de furnizori de servicii medicale.

Suplimentar, la nivelul CNAS urmează a fi implementat și proiectul:

Sistem Integrat de Management în Sistemul de Asigurări Sociale de Sănătate, finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă

al cărui obiectiv este crearea unui sistem integrat de management care să susțină un proces decizional performant continuu si o planificare strategică fundamentată pe dovezi, pentru atingerea

obiectivelor

instituționale.

Proiectul

vizează

creșterea

gradului

de interoperabilitate a sistemelor informaționale și informatice utilizate de către CNAS și standardizarea datelor oferind posibilitatea de prelucrare a volumelor mari de date, prezentarea de informații structurate suplimentar fata de analizele prezente efectuate doar pe domenii de proiect, în vederea sprijinirii CNAS in eficientizarea activităților interne precum si consolidarea capacității instituționale de a comunica rapid și eficient cu instituțiile care alimentează cu date sistemul de sănătate publică.

Cu ajutorul acestui proiect, datele din sistem vor fi convertite, reformatate, renumerotate și sumarizate, astfel încât să obținem o imagine unică a activităților CNAS. Prin sistemul care va fi creat în cadrul acestui proiect, datele extrase din PIAS vor fi integrate și organizate într-un format unic de referință. Astfel, din PIAS vor fi generate rapoarte personalizate în vederea efectuării analizelor, studiilor și statisticilor necesare la nivel intern sau la solicitările Ministerului Sănătății ori a altor instituții precum Institutul Național de Statistică și Institutul Național de Sănătate Publică.

Aceste date vor contribui la o mai bună înțelegere a nevoilor asiguraților, la reducerea riscurilor și creșterea eficienței cheltuielilor publice în sistemul de sănătate. Perioada de implementare a proiectului este de 36 de luni.

1.3.7.Dezvoltarea Resurselor Umane

Probleme identificate

Pentru asigurarea îmbunătățirii accesului populației la servicii medicale de calitate, Ministerul Sănătății are în vedere realizarea unui plan de măsuri pe termen lung, privind acoperirea eficientă cu personal calificat, pentru toate categoriile de profesioniști care-și desfășoară activitatea în domeniul sănătății, cu implementare treptată în perioada 2020-2027.

Având în vedere deficitul de personal înregistrat în ultimii 5 ani în sistemul de sănătate, precum și fenomenul migrării forței de muncă, la nivelul Ministerului Sănătății s-au inițiat demersuri care vizează formarea și păstrarea personalului calificat în sistemul de sănătate, în vederea reducerii deficitului actual de specialiști în domeniul.

În acest sens, Ministerul Sănătății a stabilit direcțiile strategice de acțiune pentru implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în sănătate, prin următoarele măsuri:

analiza pe categorii de profesioniști a acoperirii deficitului de personal din sănătate,

implementarea de strategii sustenabile de atragere și retenție a personalului de specialitate în rețeaua de sănătate, mai ales pentru specialitățile din zonele deficitare,

dezvoltarea carierei profesionale a personalului prin angajarea și formarea în cadrul instuituțiilor publice si private din sistemul de sănătate,

necesitatea implementarii unor criterii unitare privind normarea, calitatea serviciilor, evaluarea și monitorizarea personalului,

imbunatatirea procedurilor privind calificarea personalului precum si a procedurilor pentru accesul la formarea continuă,

revizuirea sistemului salarizării în direcția flexibilizării și stimulării performanței și competitivității în sistemul de sănătate,

formarea unui număr adecvat de personal, pe baza analizei și prognozei, în funcție de necesități, mai ales pentru specialitățile deficitare si pentru zonele defavorizate,

actualizarea programelor de formare prin rezidențiat, respectiv actualizarea curriculumurilor de pregătire în rezidențiat și a celor pentru obținerea atestatelor de studii complementare pentru medici, medici dentiști și farmaciști, în vederea alinierii acestora la cerințele europene de formare,

organizarea programelor specifice de instruire pentru formarea continuă a personalului de specialitate din domeniul sănătății, prin implementarea de noi programe în funcție de necesități și de nevoia de acoperire a tipurilor de servicii din domeniul sănătății.

Masuri

Măsurile vizate, pe lângă creșterile salariale ale personalului din domeniul sănătății, deja puse în aplicare în sistemul public, au ca scop prioritar o creștere anuală de minimum 5-10% a resurselor umane din domeniul sănătate, care să asigure astfel menținerea calității actului medical din instituțiile sanitare cu atingerea standardelor europene.

Un aspect important este acela de asigurare a creșterii calității actului medical acordat populației, prin regândirea și actualizarea modalităților de formare a personalului de specialitate, în concordanță cu exigențele europene.

Pentru atragerea personalului calificat din domeniu, în vederea acoperirii deficitului actual cu resursa umană necesară, se are în vedere inclusiv înlocuirea specialiștilor care vor părăsi sistemul sanitar public în intervalul 2020-2027, avand la baza prognoza situațiilor colectate din teritoriu.

Principala măsură care promovează creșterea anuală necesară de minimum 5-10% a resurselor umane specializate din domeniul sănătății, este asigurată prin creșterea cifrei de școlarizare prin rezidențiat, care în anul 2019, a ajuns la 4710 locuri și posturi, în creștere cu peste 15% față de anii 2017, respectiv 2016, ani în care cifra de școlarizare prin rezidențiat a fost de 4000 de locuri și posturi.

Astfel, prin menținerea ascendentă a cifrei de școlarizare în rezidențiat, cu menținerea tipului de concurs rezidențiat pe post, cu prioritate pentru posturile publicate la specialitatățile deficitare, va fi asigurată acoperirea formării personalului calificat, necesar funcționării în bune condiții, a unităților

sistemului sanitar. Acest aspect vine în întâmpinarea necesității înlocuirii personalului calificat, care ar putea părăsi sistemul sanitar, indiferent de modul de încetare a raporturilor de muncă, prin pensionare sau prin migrația personalului către sisteme de sănătate alternative.

Tabelul 5: TOTAL PERSONAL STUDII SUPERIOARE CALIFICAT IN PERIOADA 2014-2019

PE CATEGORII PROFESIONALE

Categorii profesionale

2014

2015

2016

2017

2018

2019

Medici

2879

3197

3127

3372

3212

3324

Medici dentisti

329

291

371

383

369

349

Farmacisti

70

124

117

129

162

137

Total

3278

3612

3615

3884

3743

3810

Biologi

163

168

191

188

208

142

Chimisti

85

74

107

89

102

62

Biochimisti

58

55

59

64

69

55

Total

306

297

357

341

379

259

Tabelul 6: Situatia acoperirii cu medici aflati in contract cu Casele de asigurari de sănătate in anul 2019 pentru serviciile acordate in ambulatoriul de specialitate

Nr. crt.

CAS

Nr. medici

Nr norme

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

1

ALBA

271

188.29

120.52

2

ARAD

335

207.87

183.63

3

ARGES

369

306.00

188.55

4

BACAU

389

272.00

182.12

5

BIHOR

673

517.00

335.20

6

BISTRITA-

160

155.00

70.25

7

BOTOSANI

190

82.25

68.15

8

BRASOV

539

501.00

266.50

9

BRAILA

202

153.00

73.00

10

BUZAU

218

257.00

124.50

11

CARAS-SEVERIN

154

431.00

88.01

12

CALARASI

136

221.50

81.29

13

CLUJ

956

531.50

528.50

14

CONSTANTA

571

454.50

314.31

15

COVASNA

171

90.00

78.11

16

DIMBOVITA

216

127.03

118.11

17

DOLJ

965

631.00

590.50

18

GALATI

289

491.00

102.22

19

GIURGIU

79

70.00

43.22

20

GORJ

266

253.00

151.79

21

HARGHITA

247

127.10

82.28

22

HUNEDOARA

361

215.79

155.84

23

IALOMITA

106

267.00

57.25

24

IASI

1180

1,418.00

602.44

25

ILFOV

219

78.00

42.00

26

MARAMURES

338

209.00

172.75

27

MEHEDINTI

169

168.00

69.50

28

MURES

836

521.00

378.50

29

NEAMT

268

209.00

108.50

30

OLT

296

755.50

188.00

31

PRAHOVA

457

483.00

251.06

32

SATU-MARE

243

160.00

111.13

33

SALAJ

158

96.26

65.76

Nr. crt.

CAS

Nr. medici

Nr norme

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

34

SIBIU

392

294.00

195.93

35

SUCEAVA

398

560.00

215.00

36

TELEORMAN

156

361.00

86.85

37

TIMIS

1113

1,559.00

625.14

38

TULCEA

81

100.00

39.43

39

VASLUI

210

156.00

90.20

40

VALCEA

234

155.50

152.50

41

VRANCEA

128

122.00

83.60

42

CASMB

2976

2,185.00

1,984.24

43

OPSNAJ*

1126

0.00

685.00

TOTAL

18,841.00

16,140.09

10,151.38

* NOTA: datorita specificului organizatoric si functional (furnizori raspanditi pe tot teritoriul tarii), la nivelul CASAOPSNAJ nu este constituita comisie pentru stabilirea numarului necesar de norme pentru fiecare specialitate clinica.

Necesarul de medici și modalitatea de normare

Numărul necesar de medici de specialitate și numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică pe județe, pentru care se încheie contract cu casa de asigurări de sănătate, se stabilește de către comisia formată din reprezentanți ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor și ai direcțiilor de sănătate publică, respectiv ai direcțiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele și instituțiile centrale cu rețea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Comisia stabilește numărul necesar de medici și numărul necesar de norme. Pentru specialitățile clinice, prin normă se înțelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi și, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialitățile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanți ai organizațiilor patronale și sindicale și ai societăților profesionale ale medicilor de specialitate din asistența medicală ambulatorie pentru specialitățile clinice reprezentative la nivel județean, în condițiile în care sunt constituite astfel de organizații la nivel local.

Necesarul de medici și modalitatea de normare sunt prezentate în detaliu în cadrul fiecărei regiuni.

Dinamica personalului sanitar în România, în anii 2009-2018

Tabelul 7: Numărul și rata densității personalului din sistemul de sănătate în anii 2009-2018

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

Nr. medici (fără stomatologi)

50386

52204

52541

53681

54086

54929

56110

57304

58583

60585

- la 10000

locuitori

24,7

25,8

26,1

26,8

27,1

27,6

28,3

29,1

29,9

31,1

- nr. locuitori/un medic

404

388

383

374

370

363

353

344

334

321

Nr. stomatologi

12497

12990

13355

13814

14282

14879

15556

16442

15653

16457

- la 10000

locuitori

6,1

6,4

6,6

6,9

7,1

7,5

7,8

8,3

8,0

8,5

- nr. locuitori/un stomatolog

1630

1559

1509

1452

1400

1339

1274

1199

1251

1183

Nr. farmaciști

11996

13624

14575

15435

16301

17099

17135

17180

17833

17620

- la 10000

locuitori

5,9

6,7

7,2

7,7

8,2

8,6

8,6

8,7

9,1

9,0

- nr. locuitori/un farmacist

1698

1486

1382

1300

1226

1165

1157

1147

1098

1105

Nr. personal sanitar mediu

129673

126656

125992

125141

126860

128899

133173

137246

142103

145317

- la 10000

locuitori

63,7

62,6

62,5

62,4

63,5

64,7

67,2

69,6

72,5

74,6

- nr.loc. ce revin/un pers.san.mediu

157

160

160

160

158

155

149

144

138

134

Din datele publicate de INS, pentru anul 2018, a fost calculată

asigurarea populației cu medici prin calculul indicatorului

-

numărul de medici ce revin la 10000 locuitori.

Județele cu un număr mare de medici la 10000 locuitori sunt: M. București (72,0‰o loc.), Timiș (62,2‰o loc.), Cluj (53,3‰o loc.), Dolj (49,7‰o loc.), Iași (48,8‰o loc.), Mureș (47,9‰o loc.), Bihor (37,8‰o loc.), Sibiu (34,0‰o loc.), Constanța (31,5‰o loc.), Brașov (31,2‰o loc.). Județele cu un număr mic de medici la 10000 locuitori sunt: Călărași (11,3‰o loc.), Dâmbovița (11,6‰o loc.), Giurgiu (11,9‰o loc.), Ialomița (13,2‰o loc.),

Vaslui (13,9‰o loc.). Media pe țară este 31,1 la 10000 locuitori, evidențiată în

Figura 11

.

Figura 11: Asigurarea populației cu medici în România, în anul 2018

Raportat la țările UE, România are un număr mic de medici la 100.000 locuitori (276,6), în timp ce Bulgaria (404,5) se apropie de valorile din țările cu cei mai mulți medici, iar Ungaria (309,7) are indici mult mai mari decât țara noastră. Cele mai mari valori se înregistrează în Norvegia (440,4) și Austria (509,7).

Figura 12: Numărul total de medici la 100000 locuitori în țările Uniunii Europene în anul 2016

Sursa: ECHI (European Core Health indicators)

În anul 2018, rata de asigurare a populației cu

asistenți medicali

a avut valoarea medie pe țară de 74,9 asistenți medicali la ‰o locuitori. Cea mai redusă a fost în județele: Ilfov 25,8‰ 0

locuitori, Giurgiu 40,6‰ 0

locuitori, Călărași 47,3‰ 0

locuitori, Ialomița 50,9‰ 0

locuitori, Dâmbovița 52,8‰o locuitori. Rate mari au fost înregistrate în Mun.București 123,9‰ 0

locuitori, Dolj 108,7‰o locuitori, Timiș 90,6‰ 0

locuitori, Cluj 88,3‰ 0

locuitori, Mureș 86,7‰ 0

locuitori.

Figura 13: Asigurarea populației cu asistenți medicali în România, în anul 2018

În anul 2019, numărul total al personalului angajat în furnizarea de servicii de îngrijiri comunitare a fost de 1694 de asistenți comunitari și 456 de mediatori sanitari.

În anul 2019, rata de asigurare a populației cu

asistenți medicali comunitari

are o valoare medie de 0,87 la ‰o locuitori cea mai redusă a fost în județele: Brașov 0,02‰o locuitori, Caraș-Severin 0,04‰o locuitori, Cluj 0,08‰o locuitori, Timiș 0,11‰o locuitori, Argeș 0,14‰o locuitori. Rate mari au fost în Gorj 4,19‰o locuitori, Tulcea 3,62‰o locuitori, Mehedinți 3,33‰o locuitori, Olt 2,62‰o locuitori, Botoșani 2,62‰o locuitori.

Figura 14: Asigurarea populației cu asistenți medicali comunitari în România, în anul 2019

În anul 2019, rata de asigurare a populației cu

mediatori sanitari

are o valoare medie de 0,23 la

‰ 0

locuitori cea mai redusă a fost în județele: Timiș 0,03‰o locuitori, Hunedoara 0,05‰o locuitori, Suceava 0,08‰o locuitori, Argeș 0,09‰ 0

locuitori, Dâmbovița 0,10‰o locuitori. Rate mari au fost în Giurgiu 0,86‰ 0

locuitori, Mehedinți 0,78‰ 0

locuitori, Tulcea 0,66‰o locuitori, Sibiu 0,62‰ 0

locuitori, Vaslui 0,58‰ 0

locuitori.

Figura 15: Asigurarea populației cu mediatori sanitari în România, în anul 2019

Avand in vedere fenomenul migratiei personalului din domeniul sanatatii adoptarea Legii cadrul nr 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice este una dintre cele mai importante măsuri pentru stoparea migratiei specialistilor. Totodată, ținând cont de distribuția inegală a personalului în anumite zone, au fost identificate și alte solutii concretizate prin reglementări concrete în vederea acoperirii deficitului de personal calificat pentru anumite zone concomitent cu eforturile de sustinere a formarii continue de personal calificat/ inalt calificat asa cum au fost prezentate mai sus.

CAPITOLUL II : PLANUL DE SERVICII DE SANATATE IN REGIUNEA NORD-EST

Regiunea de Nord-Est are cea mai numeroasă și mai densă populație din toate regiunile României, cu o pondere mare a populației din mediul rural și o pondere crescută a sărăciei.

Indicatorii de sănătate a populației sunt printre cei mai slabi din țară.

Infrastructura sanitară este insuficientă față de nevoile populației și este distribuită inegal, ceea ce conduce la grave inechități în ceea ce privește accesul la serviciile medicale la nivelul județelor din zonă.

Caracteristici geografice

Regiunea de NE acoperă zona de nord-est a României și face parte din vechea regiune istorică a Moldovei, formată din 6 județe, 46 de centre urbane, 506 de comune și 2 414 de sate (

Figura 16

). Cu o suprafață de 36 850 km2 (15,4% din țară) și 3,3 m locuitori (16,4% din țară), Regiunea Nord- Est este cea mai mare și cea mai populată regiune din România.

Figura 16: Harta regiunii de NE

Regiunea Nord-Est este clasată printre ultimele regiuni în ceea ce privește PIB pe cap de locuitor (3 200 EUR pe cap de locuitor, adică jumătate din media națională de 7 500 EUR). Contribuția la PIB-ul național a fost de 10,24% în anul 2012, aproape jumătate fiind generată de două județe: Iași și Bacău.

Este, de asemenea, regiunea cu cea mai mare proporție a populației care trăiește în zonele rurale marginalizate, reprezentând în medie 11,1% din totalul populației, comparativ cu media națională de 6,2%.

Zonele rurale marginalizate sunt definite ca zone care, comparativ cu alte zone rurale, au un capital uman disproporționat de scăzut, mai puține locuri de muncă declarate și condiții de viață necorespunzătoare.

Analiză demografică și socio-economică

Populația din regiune s-a ridicat la 3,20 milioane de locuitori în 2018. Populația în vârstă de 65 de ani și peste reprezintă în prezent 17,9% din total (

Tabelul 8

).

Tabel 8: Populația regiunii de NE per județe

Grupă vârstă

Bacau

%

Botosani

%

Iasi

%

Neamt

%

Suceava

%

Vaslui

%

TOTAL

%

0-4

33 198

5,6

19 230

5

48 931

6,2

23 612

5,3

39586

6,3

23 049

6,1

187 606

5,8

5-14

69 354

11,8

45 810

12

95 275

12

49 417

11,1

76727

12,3

48 430

12,9

385 013

12

15-64

376 926

64,1

244 730

64

526 005

66,4

278 599

62,7

400 635

64

235 605

62,5

2 061 870

64,2

65-85+

109 053

18,5

72 591

19

121 789

15,4

92 855

20,9

108 668

17,4

69 761

18,5

574717

17,9

TOTAL

587 901

100

382 361

100

792 000

100

444 483

100

625 616

100

376 845

100

3 209 206

100

Sursa: Institutul Național de Statistică

Conform ultimelor proiecții demografice, se estimează că populația regiunii NE va scădea cu cca. 2,6% în perioada 2014-2025. Populația în vârstă de 65 de ani și peste va crește până la 18,9% din total în 2020 și 20,9% în 2025 (

Figura 17

).

Figura 17: Proiecții demografice și procentul populației de 65 de ani și peste

Sursa: Extrapolări pe baza datelor INA și Direcției de evidența populației (2015).

Proiecții privind populația lumii

Populația din regiunea Nord-Est este una dintre cele mai defavorizate din punct de vedere socio- economic din țară. Rata relativă a sărăciei în regiune este de 35,6% (date din 2014), cu peste 10% mai mare decât media națională (25,4%) și cu 2% mai mare față de cea mai defavorizată, regiunea sud-estică vecină (33 , 3%). Aproape 48% din populație este expusă riscului sărăciei de excluziune socială (AROPE), cea de-a doua regiune din țară după Sud-Est (52%) și cu mult peste media națională (40%).

Indicatori de sănătate și principalii factori determinanti ai sanatatii

Cele mai frecvente cazuri noi de îmbolnăviri pentru 2018 în regiunea Nord-Est au fost reprezentate de: bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, bolile sistemului nervos și organelor de simț, bolile sistemului osteo-articular, bolile aparatului genito-urinare, bolile pielii și a țesutului conjunctiv, bolile aparatului circulator. La nivelul județelor, se menține cu mici diferențe aceeași structură.

În 2018, cele mai mari valori ale prevalenței au fost înregistrate pentru următoarele categorii de boli: bolile hipertensive,cardiopatiile ischemice, diabetul zaharat, ciroza și alte hepatite cronice, obezitatea, boala pulmonară obstructivă cronică și tulburările mintale (

Tabelul 9

). O creștere în

comparație cu media țării se constată pentru boala hipertensivă la județul Neamț, Botoșani, Suceava, iar media pe regiune este sub media pe țară; ciroza și alte hepatite cronice sunt mult peste media pe țară atât pe regiune, cât și în toate județele, cea mai mare rată fiind înregistrată în județul Vaslui. Obezitatea este peste media pe țară în regiune, cu excepția județului Bacău care are valoarea ratei sub media pe țară și pe regiune.

Tabelul 9: Prevalența principalelor boli cronice în regiunea NE în 2018 (cazuri la 100 000 de locuitori)

Romania

Regiunea NE

Bacău

Botoșani

Iași

Neamț

Suceava

Vaslui

Afecțiuni legate de hipertensiune

13425.5

13404.9

13386.1

13623.8

11877.4

17605.2

13585.8

11168.0

Boli ischemice

6321.1

5659.1

7284.6

5706.1

3373.9

6996.2

6484.8

4930.4

Diabet

4311.5

4062.1

3391.2

2733.0

4704.9

4490.2

4840.0

3310.1

Ciroză și alte hepatite

cronice

1622.5

2306.0

2493.8

2368.2

2197.9

2190.9

1839.6

3087.5

Obezitate

1710.9

2324.5

1287.5

1807.2

2754.2

2725.6

2598.4

2636.4

Sursa: INSP-CNSISP

Principalele provocări în regiunea NE

Serviciile sanitare din regiunea NE se confruntă cu următoarele provocări majore:

Insuficienta integrare în diferite categorii de sectoare de servicii (adică îngrijirea primară este insuficient corelata cu asistența medicală spitalicească, serviciile de promovare și preventie necesita integrare mai buna cu îngrijirea curativă), aceste deficiente avand impact negativ asupra continuității îngrijirii;

serviciile de asistență primară au deficiente in acordarea serviciilor preventive, depistare precoce a imbolnavirilor si de monitorizare a pacientilor, ducând la un sistem de spitalizare supraîncărcat;

serviciile de asistență medicală comunitară sunt inca insuficiente, dar in dezvoltare, inclusiv in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si a infrastructurii; (proiecte in derulare)

modelul de îngrijire este in unele cazuri fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate și necesita imbunatatirea echipelor interdisciplinare care să asigure o abordare integrată a îngrijirii;

nu există stimulente pentru a încuraja o abordare integrată a furnizării de servicii;

accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii și a serviciilor specifice) variază semnificativ în funcție de zone geografice, conducând la inegalități de acces la servicii medicale.

Deși aceste provocări sunt într-o oarecare măsură comune tuturor regiunilor, interacțiunea lor cu condițiile socio-economice specifice din regiunea de Nord-Est duce la deficiențe și mai pronunțate ale oferirii serviciilor de sănătate, cu două consecințe majore:

necesitatea de servicii de sănătate partial nesatisfăcută ,

în special pentru populațiile rurale și marginalizate;

inegalități în ceea ce privește accesul la servicii între grupurile urbane și cele rurale, grupurile non-marginalizate și cele marginalizate.

Un studiu din 2012 5

arată că 15,2% din populația cu vârsta de 15 ani și peste în regiunea de Nord- Est nu au putut să vadă un specialist atunci când a fost necesar (față de o medie națională de 12,8%). Întrebați despre motivele acestei situații:

74,3% au indicat costuri inaccesibile;

7,2% au spus că sperau ca problema de sănătate va dispărea fără intervenție;

6,7% distanța mare până la locul tratamentului / lipsa mijloacelor de transport.

Din cauza problemelor sistemice menționate mai sus, partea de cerere și ofertă a sistemului de sănătate este dezechilibrată. Astfel, nevoia de asistență medicală partial nesatisfăcută din regiunea Nord-Est oferă o bază pentru intervenție.

CAPITOLUL III : VIZIUNE ,I DIREC,II STRATEGICE

Viziune strategică

Regiunea Nord-Est va "reduce diferența" dintre nevoile populației și performanța sistemului de sănătate. Serviciile centrate pe pacienți vor fi furnizate eficient printr-un nou sistem de asistență medicală regională, restructurat funcțional și structural. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, indicatorii de viață și de sănătate vor fi îmbunătățiți.

Viziunea cu privire la sănătate a regiunii Nord-Est este cea a unui sistem de sănătate cu performanțe ridicate, reformate și restructurate, care se bazează pe o îngrijire primară și comunitară de anvergură, cu un rol eficient de prevenire, un sistem ambulatoriu consolidat și un sistem raționalizat, coordonat și rețea spitalicesc raționalizată.

În conformitate cu Strategia, viitorul sistem de sănătate din regiunea Nord-Est va fi caracterizat prin:

Responsabilitate , astfel încât accesul la îngrijire să fie îmbunătățit semnificativ, cu o proporție mai mică a nevoilor nesatisfăcute și a inegalității scăzute, astfel încât rezultatele în domeniul sănătății să poată fi îmbunătățite semnificativ, atât în măsuri absolute, cât și în raport cu restul țării, cu scăderi accentuate ale mortalității și morbidității;

Egalitatea și protecția financiară , o problemă deosebit de gravă în regiunea de Nord-Est, în care diferențele dintre acoperirea serviciilor de sănătate și rezultatele în materie de sănătate sunt foarte importante atât între județele diferite, cât și între zonele rurale și cele urbane și unde un procent semnificativ din populație mentioneaza costul ca și impediment în accesarea serviciilor de sănătate;

Eficacitatea și sustenabilitatea financiară , cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane pentru îngrijirea primară și ambulatorie și o reducere substanțială a spitalizărilor care pot fi evitate.

Pentru perioada 2021-2027 Ministerul Sanatatii elaboreaza o noua strategie națională de sănătate, cu continuarea principiilor enuntate in strategia precedenta. Se urmareste realizarea la nivel regional a unei retele de servicii medicale performante, integrate, care sa acopere nevoile de servicii medicale pentru intreaga populatie din regiune.

5

Institutul Național de Statistică (2013), Condiții de trai ale populației din România.

Direcții strategice

Punerea în practică a viziunii necesită o acțiune transformatoare pentru a reprograma funcția și structura sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele și prioritățile la nivel înalt ale Strategiei.

Direcțiile strategice pentru întreg sistemul de sănătate din România (inclusiv regiunea Nord-Est) sunt:

consolidarea asistentei primare și asistenței comunitare prin extinderea rețelei medicilor de familie și a furnizorilor de servicii comunitare, creșterea capacității și revizuirea legislației;

creșterea resurselor umane și a infrastructurii fizice în unitățile de asistență ambulatorie;

integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistență medicală primară - asistență ambulatorie - spital), cât și pe orizontală (asistență primară - asistență medicală comunitară - asistență socială - promovarea sănătății și prevenirea bolilor - terapie - reabilitare);

revizuirea traseului pacientului, pentru anumite boli cronice, consolidarea rolului de "gatekeeper" al asistenței medicale primare și susținerea "inversării" piramidei serviciilor de sănătate;

raționalizarea și restructurarea rețelei spitalicești;

dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijire paliativă la nivel comunitar, primar, de ambulatoriu și spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și ambulatoriu.

definirea conceptului de ÎTL si dezvoltarea serviciilor de ÎTL.

Aceste direcții strategice naționale au fost adaptate în continuare la particularitățile Regiunii Nord- Est; o atenție deosebită a fost acordată:

accesului la asistența medicală în zonele rurale, deoarece această regiune are cea mai mare parte a persoanelor care trăiesc în zonele rurale;

reducerii inegalității interjudețene, în special în ceea ce privește îngrijirea ambulatorie, unde 42% din totalul unităților reprezintă județul Iași și discrepanțele în ceea ce privește accesul între zonele rurale și cele urbane;

asistenței medicale comunitare pentru comunitățile mici și izolate, deoarece majoritatea comunităților marginalizate din regiunea de Nord-Est se încadrează în această categorie;

reorganizării rețelei spitalicești, dată fiind natura fragmentată și starea critica a infrastructurii spitalului.

REGIUN EA

DE

NORD

EST

VIZIUNEA

PENTRU

2027

PUNCTE RELEVANTE PLAN AC,IUNE

SITUA,IA CURENTĂ

VIZIUNE 2027

43

ZONA STRATEGICĂ

SUS,INERE PRIMARĂ

Sănătate publică

Indicatori de sănătate sub medie în toate zonele, în comparație cu media pe țară

Consolidarea capacității de spitalizare de zi, asistență ambulatorie, primară și

comunitară;

Revizuirea legislației, pentru imbunatatirea mecanismelor de finantare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizarea de zi

Indicatori de sănătate îmbunătățiți și rezultate în domeniul sănătății, cel puțin egale cu media

națională

Mortalitate crescută a bolilor cronice, mai ales a bolilor cardiace diabetului, cirozei și hepatitelor cronice.

Consolidarea capacității de spitalizare de zi, asistență ambulatorie, primară și comunitară;

Revizuirea legislației, standardelor și aranjamentelor de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizarea de zi; Dezvoltarea pachetului de servicii de îngrijire ambulatorie și CP; A fost actualizat curricumul pentru rezidențat în medicina de familie pentru gestionarea bolilor

cronice.

Reducere morbiditate boli cronice; creșterea gradului de conștientizare a cauzelor acestor boli și îmbunătățirea acțiunii preventive

Servicii sanitare

Îngrijire primară insuficientă și inegal distribuită in anumite zone

Recrutare între 37-74 medici de familie, cu prioritizarea comunelor fără medic de familie

Identificarea unor surse de finantare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; dezvoltarea pachetului de servicii pentru asistenta primara prin dezvoltarea unor mecanisme de

stimulare a performantei.

Acoperire imbunatatita cu medic de familie

Acoperire insuficientă cu servicii de asistență medicală comunitară

Crearea de noi echipe de asistență medicală comunitară, cu focalizare pe populația vulnerabila din punct de vedere

medical, social, economic

Dezvoltarea retelei de asistenta medicala comunitara; Consolidarea integrării cu asistenta medicala primara

Dezvoltarea de noi centre comunitare integrate (pana la 130 de centre comunitare integrate)

Capacități spitalicești inegal distribuite

Înființarea unui spital regional

Consolidarea capacității de asistență de urgență,

acordând prioritate spitalelor județene; Consolidarea capacității de îngrijire cronică în

1 spital regional si reconfigurarea spitalelor din regiunea NE

raport cu nevoile de sănătate demonstrate

Îngrijire ambulatorie inegal distribuită

Consolidarea capacității de îngrijire ambulatorie pentru principalele specialități clinice în toate zonele urbane

Consolidarea capacității de îngrijire ambulatorie pentru specializările clinice cu grad înalt de adresabilitate cu deficit ridicat; Introducerea criteriilor normative pentru distribuția teritoriala a

echipamentelor de înaltă performanță

Rețea de îngrijire ambulatorie care acoperă toate județele și toate specialitățile medicale relevante

Proporție crescută de spitalizări care pot fi evitate

Creare de facilități de îngrijire ambulatorie si spitalizare de zi.

Consolidarea integrării între asistența medicală primară și cea ambulatorie; Dezvoltarea pachetului de spitalizare de zi si imbunatatirea mecanismelor de finantare a serviciilor acordate

in spitalizarea de zi.

Spitalizarea evitabilă tratată în asistență primară / ambulatorie / spitalizare de zi

Recuperare limitată și concentrată și capacitate de ÎTL

Modificarea legislatiei la nivel national. Relocarea unui numar de paturi in cadrul unitatilor spitalicesti/sociale pentru infiintarea ITL, astfel incat sa creasca numarul de paturi de

recuperare si ITL cu 25%.

Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv nevoile legate de forța de muncă)

Pacienții cronici, care se incadreaza in criteriile ITL, sa beneficieze de servicii in spații adecvate de îngrijire pe termen lung.

Capacitate de îngrijiri paliative limitată și concentrată intr-un numar redus de unitati

Elaborarea strategiei, precum și a unui model integrat și coordonat pentru furnizarea de îngrijiri paliative în România.

Dezvoltarea capacitatii de îngrijiri paliative pentru a asigura o acoperire de 60% până în 2027. Infiintarea de ambulatorii noi de îngrijiri paliative și de noi echipe de îngrijire paliativă specializată la domiciliu.

Instruire 30% din MF în îngrijirea paliativă de bază

Elaborarea și implementarea politicilor și reglementărilor privind serviciile, medicamentele, instruirea personalului

Includerea îngrijirii paliative în curriculum pentru rezidenții în practica de familie și oncologie.

Dezvoltarea și implementarea modelelor de finanțare pentru îngrijirea paliativă de bază, serviciile ambulatorii de îngrijiri paliative, îngrijirea de zi, simplificarea mecanismului de acces pentru serviciile la domiciliu.

Monitorizarea anuală a dezvoltării și acoperirii nevoilor de ingrijiri paliative.

Îmbunătățirea calității vieții pacienților cu boli progresive cronice și a familiilor acestora și accesul la servicii de îngrijire paliativă de calitate în locația adecvata.

44

Măsuri sistemice

Provocări structurale: Adaptabilitate continua la nevoile de servicii medicale prin adoptarea reglementarilor de punere in aplicare a masurilor identificate, intarirea capacității tehnice și de coordonare între toti actorii care

activeaza in domeniul sănătății.

Stabilirea responsabilitatilor la nivelul structurilor din MS si la nivel decizional pentru supravegherea, implementarea si dezvoltarea serviciilor medicale

Un cadru și o strategie clară cu participarea si sprijinul tuturor părților implicate

Utilizare redusă a instrumentelor de planificare

Stabilirea responsabilitatilor de planificare la nivelul structurilor din MS si la nivel decizional pentru dezvoltarea si finantarea

serviciilor medicale

Servicii sanitare planificate și coordonate

Sisteme informatice insuficient dezvoltate si integrate

Crearea unei soluții electronice pentru preluare, transmitere, centralizare, evaluare si administrare de catre fiecare furnizor de servicii medicale a

infrastructurii sanitare.

Luarea de decizii pe bază de informatii actualizate

45

CAPITOLUL IV: PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE PER NIVEL DE ÎNGRIJIRE

Îmbunătățirea serviciilor acordate de medicii de familie

Analiza situației curente și a principalelor deficite

În 2018, numărul medicilor de familie raportat de Institutul Național de Statistică din regiunea NE a fost 1606, reprezentând 13,4% din numărul total al medicilor de familie la nivel național. Mai mult de jumătate dintre acești (50,5%, n = 811) au lucrat în zonele urbane și 49,5% (adică 795) au lucrat în zonele rurale, chiar dacă proporția populației rurale în regiune reprezintă 58,1%.

Acoperirea cu medici de familie din regiunea Nord-Est ( 5,0 la 10 000 de locuitori) este sub media națională (6,2-10 000 de locuitori). Există diferențe semnificative între județe, precum și între zonele rurale și cele urbane (

Figura 18

). Județul Neamț a înregistrat cel mai mare indice de acoperire cu medici de familie în urban, peste media națională, iar județul Iasi a înregistrat un indice de acoperire mai bun pentru zonele rurale, dar sub media națională. Suceavai și Vaslui sunt județele cu cei mai scăzuți indici de acoperire cu medici de familie.

ROMÂNIA REGIUNEA N

BACĂU

E

BOTOȘANI

IAȘI

NEAMȚ

SUCEAVA

VASLUI

total

urban

rural

6,18

7,24

4,94

5,00

6,04

4,26

4,81

6,03

3,89

4,73

5,76

4,03

5,57

6,47

4,78

5,62

7,26

4,73

4,59

5,46

3,99

4,35

4,99

3,91

Figura 18: Numărul de medici de familie /10 000 locuitori (2018)

Sursă date: Institutul Național de Statistică

La 31.07.2019, conform datelor CNAS, în regiunea NE a fost înregistrat un numar de 35 de localitati din mediul rural fără medici de familie (

Tabelul 10

).

Tabelul 10: Medici de familie în zonele rurale din regiunea de Nord –Est

Județ

Consultații per cap de locuitor (medicina de familie) (zonele urbane)

Consultații per cap de locuitor (medicina de familie)

(zonele rurale)

Comunități fără medic de familie

Bacău

3.9

2.2

4

Botosani

3.3

2.7

9

Iasi

4.8

2.4

8

Neamț

4.2

2.8

3

Suceava

2.6

1.8

5

Vaslui

3.2

2.4

6

Total reg. NE

3.8

2.3

35

Sursă date: CNSISP, 2018

O simulare efectuată pentru a estima numărul ideal de medici de familie din regiunea Nord-Est a indicat un deficit de peste 1 000 de medici de familie în zonele rurale, în timp ce în mediul urban a existat un excedent de peste 300 de medici de familie.

În anul 2019 au fost identificate 35 de localități cu deficit de medici de familie, a căror detaliere este prezentată în

Anexa nr. 6.

,INTE REGIONALE ,I PLAN OPERA,IONAL

Numărul de MF va crește cu 2% - 4%. Acești MF vor fi mai ales atrași în comunele fără MF 6

și în zonele rurale, in special în Botoșani (care înregistrează cel mai scăzut indice de acoperire), Suceava, Neamț

și Vaslui, utilizand mecanismele de stimulare descrise anterior.

Creșterea rolului MF în ceea ce privește: educația și consilierea în domeniul sănătății; Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; servicii de planificare familială; îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea și educația pentru sănătate; managementul bolilor cronice; managementul patologiei vârstnicului;screening populațional pentru cancer (în special activitățile de screening pentru cancerele de sân și de col uterin, colon); evaluarea necesităților de îngrijiri paliative pentru pacienții cu boli progresive cronice și furnizarea de îngrijiri paliative de bază; monitorizarea periodica activa de catre MF a persoanelor inscrise pe listele acestora conform reglementarilor legale si asigurarea cadrului legal pentru stimularea acordarii consultatiilor medicale pentru intarirea preventiei;

Identificarea unor surse de finantare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; subvenționat atat de la nivel național, la nivel local, precum și de partenerii tehnici și financiari. O cerere de candidaturi va fi lansată între județe. Criteriile de prioritizare pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie care vor fi sprijinite se vor baza pe: statutul juridic clar al spatiului cu destinatia cabinet MF, gradul de uzura al locatiei și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere, evidente că investiția va promova îmbunătățirea performanței în furnizarea serviciilor, precum și standardele de calitate, impactul proiectului investițional în ceea ce privește stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiții contribuie la imbunatatirea

serviciilor

oferite,

inclusiv

acordarea

unor

servicii

noi;

plata

pentru performanta.

Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală comunitară

Analiza situației actuale

Conform cifrelor anului 2019, există 362 de asistente medicale comunitare și 76 de mediatori sanitari în regiunea Nord-Est. Asistentii medicali comunitari și mediatorii sanitari sunt angajați de catre autoritățile locale, de obicei ca parte a serviciului social de la nivelul unității teritorial administrative, iar finantarea cheltuielilor salariale pentru aceste categorii de personal este asigurata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății.

În 15 comunități, asistenții medicali comunitari și / sau mediatorii sanitari lucrează în centre comunitare dedicate, înființate în cadrul mai multor proiecte finanțate extern.

În prezent, legislația specifică care reglementează funcționarea asistentei medicale comunitare este

OUG 18/2017 privind asistenta medicala comunitara ,

aprobata prin Legea nr. 180/2017, completată prin Legea 119/ 2019, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si prin HG nr.

6

Vezi Anexa 2 pentru o listă a localităților din regiunea de NE fără medic de familie (date 2014). Lista va fi actualizată la momentul implementării.

324 / 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară.

Sistemul de asistență medicală comunitara, deși a înregistrat în perioada 2014-2019 o creștere a personalului angajat cu 230 asistenți medicali comunitari și 31 mediatori sanitari, nu dispune încă de personal suficient. O analiză a diferențelor evidențiază necesitatea suplimentării cu

907 de asistenți comunitari (835 in zonele rurale si 72 in zonele urbane) (

Tabelul 11A

și

Tabelul 11B

). Iași, Vaslui și Suceava sunt județele cu nevoi mai mari pentru asistenții comunitari. Pentru mediatorii sanitari, având în vedere faptul că nu există date populaționale pentru localitățile care au cel putin 700 de locuitori de etnie romă, se vor face angajari numai în acele localități în care autoritatea publică locală își asumă existența unei populații de etnie romă de cel puțin 700 oameni.

Distribuția și dinamica numărului de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari rural

/urban și județe este redată în tabelul de mai jos.

Tabelul 11A: Asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din regiunea NE, 2014-2019

JUDETUL

RURAL

URBAN

AMC

MS

AMC

MS

2014

2019

2014

2019

2014

2019

2014

2019

Bacau

9

33

3

4

0

9

3

4

Botosani

29

84

3

10

4

16

2

10

Iasi

21

35

7

11

1

1

4

11

Neamt

11

50

2

4

1

5

4

4

Suceava

22

59

2

1

5

6

3

1

Vaslui

28

55

11

13

1

9

3

13

Total

120

316

28

43

12

46

19

43

Legenda: AMC – asistenți medicali comunitari, MS – mediatori sanitari Sursa datelor: MS - UIS

Tabelul 11B: Necesarul de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din regiunea NE în rural și urban, 2014-2019

Indicatori

Rural

Urban

Situația

Necesități teoretice conform Normativului

National

7

Situație

Necesități teoretice conform Normativului

National

8

2014

2019

2014

2019

2014

2019

2014

2019

Număr de comunități

cu populație marginalizată

628

628*

NA

NA

57

57*

NA

NA

Număr populație

marginalizată

57 644

57 644*

NA

NA

58914

58914*

NA

NA

Număr asistenti

medicali comunitari

120

316

+1231

+835

12

46

+ 92

+72

Număr mediatoare

sanitare

28

43

NA

NA

19

43

NA

NA

*Nota: datele pentru populatia marginalizata sunt cele din 2014, urmând a fi actualizate după centralizarea datelor în urma recensământului populației din 2021

7

Referință: populația 2014

8

Referință: populația 2014

Distribuția pe județe a necesarului de asistente comunitare din regiunea NE este:

Fig. 19. Necesar asistenti medicali comunitari în mediul rural, 2019

Sursa de date: MS - UIS

,inte regionale și plan operațional

Dezvoltarea unui număr minim de 40 de noi echipe comunitare integrate 9

în regiunea NE până în 2027, în zonele cu concentrare mare a populației vulnerabile. Pentru crearea acestor echipe integrate, se vor identifica surse de finantare externe.

Astfel, 29 de comunitati din regiunea NE vor beneficia de echipe comunitare in cadrul proiectului POCU 122607, cu titlul: “Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”, implementat în parteneriat cu Ministerul Municii și Justiției Sociale, în calitate de lider de Proiect, Ministerul Educației Naționale, în calitate de partener 1 și Ministerul Sănătății, în calitate de partener 2 Ministerul Sănătății implementat in perioada 2018 – 2022. Lista comunelor selectate este prezentată în

Anexa nr. 7.

Numărul de angajați ai comunității va crește cu 20% în perioada 2021-2027. Noile recrutări vor fi alocate în principal pentru:

Dezvoltarea unui număr minim de 40 de noi echipe comunitare integrate 10

în regiunea NE până în 2027 (prima rundă de propuneri);

noile centre comunitare integrate create cu fondurile din cadrul programului regional;

comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare);

Alte localități rurale cu o acoperire scăzută în ceea ce privește medicina de familie.

Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală spitalicească

Rețeaua de unități spitalicești existentă și numărul de paturi pentru îngrijire boli acute în regiunea de NE

Există un număr de 68 spitale în regiunea NE: 56 spitale de asistență medicală acută (care au si departamente/ compartimente cu paturi de cronici/recuperare) și 12 spitale pentru afecțiuni cronice (

Tabelul 12

). Din acestea:

56 sunt spitale publice de îngrijire acută;

9 sunt unitati private de asistență medicală acută;

4 sunt îngrijiri pe termen lung / facilități publice pentru afecțiuni cronice,

9 sunt unitati private cu paturi de cronici .

9

Legea privind asistența medicală comunitară a fost aprobată (n°18/2017), HG 324/ 2019 e aprobata

10

Legea privind asistența comunitară a fost aprobată

(n°18/2017), iar normele metodologice pentru aplicarea ordonanței au fost elaborate și vor fi supuse consultării publice , servind ca și criterii pentru ghidului solicitantului. .

Tabelul 12: Rețeaua existentă de unități spitalicești

Spitale

Afecțiuni acute

Afecțiuni cronice

TOTAL

Spitale de stat af. acute

Spitale private af. acute

Spitale de stat af. Cronice

Facilități private af.

Cronice

TOTAL

Bacău

9

3

12

6

3

0

3

12

Botoșani

5

0

5

4

0

1

0

5

Iași

23

4

27

18

5

1

3

27

Neamț

5

2

7

5

0

2

0

7

Suceava

10

2

12

9

1

0

2

12

Vaslui

4

1

5

4

0

0

1

5

Total

56

12

68

46

9

4

9

68

Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2018

Unitățile sanitare publice și private de îngrijire spitalicească acută, sunt concentrate în județul Iași și au în general între 200-800 de paturi.

Aproximativ 50% dintre pacienții spitalizați au fost consultati în departamentul de urgență, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod constant că o proporție semnificativă de pacienți spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulator și / sau de către MF. În medie, 7% din spitalizări sunt evitabile.

În general, spitalele înregistrează rate variabile de ocupare cu o medie de 70%, în funcție de categoria de spitale și tipul de servicii acordate. Cu un număr total de internari in regim de spitalizare continua de îngrijiri acute care reprezintă 577.588 și un total de peste 3,6 milioane de zile de spitalizare în

2018, aceasta semnifica

o orientare predominanta a serviciilor medicale catre ingrijirea de spitalizare continua.

La nivel regional, numărul de paturi acute este de 4,8 la 1.000 de locuitori. Numărul de internări este de 18,1 la 100 de locuitori (

Figura 20

). Comparativ cu rata din 2014 (20,8%), este de remarcat progresul inregistrat.

Ratele mai ridicate de internări per populație înregistrate la nivelul județului Iași se justifică prin faptul că spitalele din județ sunt instituțiile de referință pentru regiune, care sunt centre regionale pentru anumite tipuri de afectiuni pentru pacientii din regiune, sau chiar din tara.

Figura 20: Paturi pentru îngrijiri acute și rata de internări per populație

25.9

18.1

16.4

16.3

14.6

14.5

15.9

4.8

4.2

3.8

6.8

4.2

4.1

4.2

30.0

25.0

20.0

15.0

10.0

5.0

0.0

Regiunea NORD EST

Bacau

Botosani

Iasi

Neamt

Suceava

Vaslui

Pat/1.000 loc

Cazuri externate/100 loc

Sursa: Analiza SNSPDSPMB date la 2018

Din punct de vedere al infrastructurii, majoritatea spitalelor județene existente au fost construite în anii 1950 (Suceava, Vaslui, Botoșani) și anii 1960 (Neamț, Iași, Bacău) cu pavilioane suplimentare adăugate la structura inițială în anii 1970 și 1980. În cele mai multe cazuri, starea fizică, spațiile și funcționalitatea clădirilor sunt slabe. Lipsa aplicarii unor indicatori de management clinic si administrativ, conduce la ineficiențe organizaționale. În ceea ce privește serviciile de asistență medicala complexa (sălile de operații, radiografie și imagistică etc.), este frecvent cazul în care serviciile care trebuie să fie co-localizate nu sunt adiacente, ceea ce duce la creșterea timpului de deplasare între locații și întârzierea furnizării de servicii.

Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare

Din totalul celor 15.220 de paturi de îngrijire acută existente în regiunea NE (toate paturile incluse publice, private, militare etc.), 35,69 % sunt situate în județul Iași.

Tabelul 13

de mai jos prezintă numărul de paturi pe specialitate din regiune și județul Iași.

Tabelul 13: procentul de paturi per specialitate în regiunea NE

Sectie

Nr.Paturi contractabile

Jud.Iași 2018

Nr.paturi

aprobate MS Alte Jud. 2018

Nr.Paturi

contractabile Alte Jud. 2018

Nr.paturi regiune aprobate MS 2018

Nr.Paturi contractabile regiune 2018

Paturi contractabile pe

1.000 loc. Regiune

Paturi

contractabile la

1.000 de

locuitori județul Iași

Arsi

25

5

5

30

30

0.009

0.032

Boli infectioase

252

598

591

850

843

0.264

0.318

Boli infectioase copii

75

104

101

179

176

0.055

0.095

Cardiologie

205

509

483

730

688

0.215

0.258

Cardiologie copii

28

0

0

28

28

0.009

0.035

Chirurgie cardiovasculara

35

0

0

35

35

0.011

0.044

Chirurgie generala

468

876

866

1394

1334

0.417

0.590

Chirurgie maxilo-faciala

57

16

16

73

73

0.023

0.072

Chirurgie oncologica

90

0

0

90

90

0.028

0.113

Chirurgie pediatrica

58

25

25

83

83

0.026

0.073

Chirurgie plastica si reparatorie

27

91

90

118

117

0.037

0.034

Chirurgie si ortopedie pediatrica

138

138

138

138

0.043

0.000

Chirurgie toracica

55

15

15

70

70

0.022

0.069

Chirurgie vasculara

27

13

11

44

38

0.012

0.034

Dermatovenerologie

75

178

173

253

248

0.078

0.095

Diabet zaharat, nutritie si boli

metabolice

40

166

163

206

203

0.063

0.050

Diabet zaharat, nutritie si boli

metabolice copii

5

0

0

5

5

0.002

0.006

Endocrinologie

43

66

66

109

109

0.034

0.054

Endocrinologie copii

15

0

0

15

15

0.005

0.019

Gastroenterologie

208

171

171

379

379

0.118

0.262

Ginecologie

87

0

0

87

87

0.027

0.110

Hematologie clinica

72

50

50

122

122

0.038

0.091

Hematologie copii

10

20

20

30

30

0.009

0.013

HIV/SIDA

20

29

29

49

49

0.015

0.025

Imunologie clinica si alergologie

25

0

0

25

25

0.008

0.032

Imunologie clinica si alergologie

copii

24

0

0

24

24

0.008

0.030

Sectie

Nr.Paturi contractabile

Jud.Iași 2018

Nr.paturi

aprobate MS Alte Jud. 2018

Nr.Paturi

contractabile Alte Jud. 2018

Nr.paturi regiune aprobate MS 2018

Nr.Paturi contractabile regiune 2018

Paturi contractabile pe

1.000 loc. Regiune

Paturi

contractabile la

1.000 de

locuitori județul Iași

Medicina generala

25

25

25

25

0.008

0.000

Medicina interna

437

1126

1121

1570

1558

0.487

0.551

Nefrologie

70

94

94

164

164

0.051

0.088

Nefrologie copii

25

0

0

25

25

0.008

0.032

Neonatologie (nn si prematuri)

101

66

101

66

0.021

0.000

Neonatologie (nou nascuti)

159

337

334

503

493

0.154

0.200

Neurochirurgie

168

62

62

230

230

0.072

0.212

Neurologie

159

589

585

748

744

0.233

0.200

Neurologie pediatrica

30

22

22

52

52

0.016

0.038

Obstetrica

254

10

10

270

264

0.083

0.320

Obstetrica-ginecologie

60

938

919

998

979

0.306

0.076

Oftalmologie

128

135

132

265

260

0.081

0.161

Oftalmologie copii

5

0

0

5

5

0.002

0.006

Oncologie medicala

115

254

254

369

369

0.115

0.145

Ortopedie pediatrica

47

15

14

62

61

0.019

0.059

Ortopedie si traumatologie

133

362

361

495

494

0.154

0.168

Otorinolaringologie (ORL)

129

191

186

320

315

0.098

0.163

Otorinolaringologie (ORL) -

implant cohlear

5

0

0

5

5

0.002

0.006

Otorinolaringologie (ORL) copii

10

15

10

25

20

0.006

0.013

Pediatrie

252

922

899

1174

1151

0.360

0.318

Pediatrie (pediatrie si

recuperare pediatrica)

10

10

10

10

0.003

0.000

Pneumologie

157

506

495

663

652

0.204

0.198

Pneumologie copii

7

0

0

7

7

0.002

0.009

Psihiatrie (acuti si cronici)

240

120

120

360

360

0.113

0.302

Psihiatrie acuti

459

691

686

1150

1145

0.358

0.578

Psihiatrie pediatrica

20

47

47

67

67

0.021

0.025

Radioterapie

60

0

0

60

60

0.019

0.076

Reumatologie

130

158

151

288

281

0.088

0.164

Terapie intensiva coronarieni -

UTIC

25

25

25

25

0.008

0.000

Toxicologie

7

0

0

7

7

0.002

0.009

Toxicomanie

45

25

25

70

70

0.022

0.057

Urologie

85

122

122

207

207

0.065

0.107

Urologie pediatrica

10

0

0

10

10

0.003

0.013

Total

5432

9972

9788

15496

15220

4.758

6.845

Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2018

În afară de paturile contractabile, spitalele din județul Iași mai au aprobate 310 paturi de ATI, acestea fiind în număr de 681 la nivel de regiune.

Direcții și ținte strategice

Viziunea este ca serviciile spitalicești să abordeze în mod eficient cazuri complexe și acute și să transfere celelalte cazuri la asistență primară, ambulatorie și pe termen lung / reabilitare, după caz. Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura rentabilitatea și utilizarea optimă a serviciilor.

Ptrincipii fundamentale pentru planul de optimizare a serviciilor spitalicesti, regiunea NE 2020-2027

Rationalizarea / optimizarea serviciilor medicale:

Îmbunătățirea eficientei si eficacitatii (reducerea DMS și creșterea RUP);

Trecerea progresivă de la internări continue la asistență ambulatorie, de zi și pe termen scurt;

Scaderea treptată a numarului de internari pentru acuti

Dezvoltarea serviciilor pentru cronici, paliatie si a ingrijirilor pe termen lung

Optimizarea serviciilor medicale pentru acuti, dezvoltarea unor centre specializate pe patologii specifice, integrate pe toate nivelurile de asistenta

Dezvoltarea serviciilor medicale integrate, complementare la nivel de judet si regiune

Orizontul de implementare: treptat pana in anul 2027

Asigurarea eficientei si durabilitate financiara a sistemului spitalicesc regional

Aplicabilitate la nivelul tuturor unitatilor sanitare din sistem

Numărul de paturi de asistență medicală spitaliceasca acută in regim de spitalizare continua din regiune se va reconfigura până în 2026-2027, cu o creștere concomitentă a numărului de paturi de cronici si dezvoltarea serviciilor furnizate în spitalizarea de zi si cea ambulatorie de specialitate.

O astfel de reducere se bazează pe:

diminuarea numărului de cazuri acute in regim de spitalizare continua de la 18,1 la 100 locuitori în prezent la o tinta propusa 17,5 la 100 de locuitori în 2026-2027.

susținerea trecerii de la servicii de spitalizare continua la cele de spitalizare de zi si ambulatorii, prin dezvoltarea si finantarea adecvata a acestora;

creșterea ratei de ocupare a paturilor din spitale la 80% (rată de ocupare considerată optimă și fezabilă economic pentru spitalele/secțiile de acuți);

durata medie de spitalizare se stabileste la 6 zile, anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem regional de asistență medicală integrat, spitalele care dispun de capacitatea de diagnostic si tratament si resurse uman, vor putea trata cazuri complexe care necesită o internare mai lungă.

Tabelul 14: Evolutia capacității de îngrijire spitaliceasca - cazuri acute (instituții publice)

Indicator

2014

2018

Tinta prevazuta in 2026

Numărul de internări la 100 locuitori

20,8

18,1

17,5

Durata medie de spitalizare

6,8

6,31

6,0

Rata de ocupare (%)

54

65,60

80

Sursa: Analiza date SNSPMPDSB.

În ceea ce priveste spitalizarea de zi, in anul perioada 2015-2018, s-a inregistrat o crestere semnaficativa a furnizarii serviciilor spitalicesti in spitalizare de zi raportate ca si „cazuri medicale si chirurgicale rezolvate”. Aceeasi evolutie crescatoare se inregistreaza pentru serviciile pentru diagnostic, tratament si monitorizare, raportate ca „servicii”, atât la nivel național cât și în regiunea NE.

Tabelele de mai jos ilustreaza cresterea capacitatii de acordare a serviciilor in regim de spitalizare de zi (caz rezolvat) si a numarului de servicii in spitalizare de zi (in total, pe toate listele din contractul cadru).

Tabelul 15: Evoluția numărului de cazuri medicale, respectiv chirurgicale rezolvate în regim de spitalizare de zi în anul 2018 comparativ cu anul 2015

An

2015

2018

Tip interventie

nr. cazuri medicale

(SZ)

nr. Cazuri chirurgicale

(SZ)

nr. cazuri medicale (SZ)

nr. cazuri chirurgicale

(SZ)

Total țară

1.448.697

228.188

1.808.649

314.775

Regiunea NE

314.194

34.701

357.505

76.234

Sursa: date SNSPMPDSB.

Este de asteptat ca pana in 2027, aceasta tendinta de crestere a disponibilitatii serviciilor in spitalizare de zi, sa continue si astfel sa se inlocuiasca treptat servicii acordate in prezent in spitalizare continua. Pentru aceasta sunt necesare investitii atat pentru amenajarea locatiilor, cat si pentru achizitionarea de echipamente de diagnostic si tratament. In paralel, este necesara recrutarea si / sau educarea adecvata a personalului pentru acordarea noilor servicii, in conditii de calitate si siguranta pentru pacienti.

Tabelul 16: Evoluția numărului de servicii rezolvate in spitalizare de zi, în anul 2018 comparativ cu anul 2015

An /Servicii

2015

Servicii SZ

2018

Servicii SZ

Total tara

2.278.223

2.762.738

Regiunea NE

280.236

315.126

Sursa: date SNSPMPDSB.

La nivel de tara, procesul de reorganizare și reducere a numarului de paturi a fost continuu pana in prezent. In sustinerea celor anterior mentionate, evolutia reducerii numarului de paturi la nivel national este urmatoarea:

de la un numar de 129.524 de paturi contractabile in anul 2011 la un numar de 119.579 de paturi contractabile in prezent.

Rationalizarea numarului de paturi a fost initiata de Ministerul Sanatatii prin aprobarea planului national de paturi contractabile, prin hotarare de guvern, odata la 3 ani. In anul 2020, va fi initiata si aprobata o noua hotarare de guvern, pentru perioada 2020-2023, cu mentinerea plafonului actual maxim al numarului de paturi.

Datele din anul 2015 arata ca in sistemul de sănătate din Romania existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori, valoare care se inscrie in intervale medii ale tarilor din UE în 2015, și un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, incadrandu-se in intervalele putin peste medie fata de UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor.

Reconversia numărului de paturi de spitalizare continua acuti se va realiza atât prin: (i) transformarea partiala/totala a anumitor spitale de îngrijire acută în unități de îngrijire pe termen lung/cronici și / sau alte facilități publice (de exemplu spitale de specialitate), (ii) reducerea numărului de internari in spitalizare continua-acuti în restul spitalelor de îngrijire acută.

Factorii cheie

care influențează mărimea, nivelul, tipul serviciilor spitalicesti, modul de integrare cu alti furnizori de servicii medicale si care vor fi

luati in considerare de catre spitale si autoritatile locale ,

pentru planurile de reorganizare locala ale serviciilor spitalicesti, sunt :

Evoluțiile demografice și epidemiologice ale populatiei din zona de acoperire

Identificarea nevoilor specifice ale populatiei si a disponibilitatii / absentei altor servicii medicale

Costurile de susținere a serviciilor spitalicești acute moderne de nivel secundar si terțiar, asigurarea sustenabilitatii;

Dezvoltarea continuă a practicilor și tehnicilor medicale si introducerea acestora in planurile de dezvoltare ale serviciilor;

Nevoia de a raspunde la cerintele de calitate si siguranta in furnizarea asistenței medicale spitalicești;

Necesitatea de a integra si dezvolta diferite tipuri de servicii medicale, pentru a realiza continuitatea ingrijirilor

Dezvoltarea complementara, integrarea serviciilor cu alte servicii din zona, judet, regiune

Există necesitatea la nivel regional de a reprofila anumite paturi de "specialitate" pentru a alinia capacitatea disponibilă la nevoile populației, acordându-se o atenție deosebită:

scăderii numărului de paturi de obstetrică (pe măsură ce rata natalității scade);

reducerii numărului de paturi pentru copii pe măsură ce populația în vârstă de 0-14 ani scade

dezvoltarii unui nou model, alternativă la internarea direct în spitalizare continua, pentru evaluarea / observarea copiilor cu simptome / boli de bază (de exemplu, febră, diaree, vărsături etc.)

consolidarii capacităților de ingrijire in cardiologie intervenționala prin crearea de centre de specialitate în regiune.

actualizarii Strategiei de Sănătate Mintală, cu dezvoltarea centrelor de sănătate mintala si altor alternative

dezvoltate

la

nivelul

comunitatilor.

Se

va

defini

un

plan

strategic

care

să îmbunătățească accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile și populației marginalizate, gestionarea dependențelor etc. Aparitia acestor noi servicii va duce la o scădere a numărului de paturi de psihiatrie (acută și cronică) și la consolidarea centrelor ambulatorii (Conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 375/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul național pentru organizarea și funcționarea serviciilor de sănătate mintală) și comunitare, cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale.

Serviciile de sanatate mintala

Conform raportului „Health at a glance 2018”, 1 din 6 persoane din UE se confrunta cu o problema de sănătate mintala. Prevalenta afectiunilor de sănătate mintala in Romania 2018 este de 14,3%, valoare mai mica de media UE care este de 17,3%. Mai multe studii arată că 10-20% dintre copii au una sau mai multe probleme de sănătate mintală sau comportamentale, probleme care, în absența îngrijirii, nu duc la o rezolvare pozitivă a simptomelor.

Politica Ministerului Sănătății derivă din prioritățile majore identificate în domeniu de către OMS și UE, în special având în vedere noua abordare UE care promovează integrarea problemelor de sănătate mintală în toate politicile, nu numai în politica de sănătate.

În prezent, regiunea NE are un total de 1.572 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice acute, din care 719 se află în județul Iași. În plus, în regiune există 962 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice cronice. Astfel, în regiunea NE exista un numar de 0,7 paturi psihiatrie/1.000 loc, similar cu valorile de referință din alte țări UE, unde media este de 0,73 paturi la 1.000 de locuitori atât pentru psihiatria acută, cât și pentru cea cronică.

Conform Strategiei de Sănătate Mintală, se vor dezvolta centre de sănătate mintala si alte alternative la nivelul comunitatilor. Se va defini un plan strategic care să îmbunătățească

accesibilitatea

și

calitatea

serviciilor

oferite

copiilor,

grupurilor

vulnerabile

și

populației marginalizate, gestionarea dependențelor etc. Aparitia acestor noi servicii va putea duce la o scădere a numărului de paturi de psihiatrie (acută și cronică) și la consolidarea centrelor ambulatorii, conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 375/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul național pentru organizarea și funcționarea serviciilor de sănătate mintală și alte alternative la nivelul comunitatii, cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale.

Serviciile medicale de oncologie

Dezvoltarea diagnosticului și a capacităților de tratare în specialitatea oncologie în Regiunea NE: Conform datelor INSP, incidența cancerului în România a fost de 317,03 la 100 000 de locuitori în 2018 (adică aproximativ 10.942 cazuri noi de cancer în regiunea NE pe an). Judetele Neamt, Botosani, Vaslui si Iasi fac parte din judetele cu cea mai mare incidenta din tara. Cancerul este, de asemenea, una dintre cele mai des întâlnite cauze de deces, cu 20% din totalul deceselor. Romania are un RSM pentru cancerul de col uterin la femeile cu vârsta cuprinsă între 0 și 64 de ani, de la 10,4 la 100.000 (de patru ori mai mare decât media UE).

În aprilie 2016, MS a elaborat primul plan de luptă împotriva cancerului pentru perioada 2016- 2020. Acest plan este implementat in prezent de catre MS, INSP si institutele de specialitate prin 3 proiecte POCU si include diferite măsuri menite să reducă mortalitatea și incidența cancerului cu următoarele obiective:

Prevenirea cancerului;

Detectarea timpurie și screening-ul (în special cancerele de col uterin și de sân);

Îmbunătățirea diagnosticului, tratamentului și accesului populației la tratament;

managementului durerii și îngrijirea paliativă.

Implicațiile acestui plan pentru regiunea NE sunt:

Institutul Regional de Oncologie va rămâne spitalul de referință de nivel înalt pentru regiunea NE și dincolo de granițele regionale si va continua sa se dezvolte, in functie de necesitati;

Pentru a îmbunătăți capacitățile de diagnostic are și de tratament, Spitalul Județean de

Urgenta Bacău reprezinta a doua unitate pentru tratamentul cancerului, care include și buncăre de radioterapie;

Accesul la tratament al populației va fi facilitat, de asemenea, prin consolidarea

capacităților oncologice / chimioterapice medicale, utilizând modele alternative la îngrijiri în spitale (de exemplu, serviciile oferite în ambulatorii, spitalizare de zi etc.).

Dezvoltarea standardelor de îngrijire paliativă conform OMS 253/2018.

Servicii pentru pacientii varstnici



Revizuirea modelului de gestionare a afecțiunilor datorate vârstei și a bolilor cronice: în regiunea NE, ca și în celelalte regiuni din România, cazurile de îmbolnăviri legate de îmbătrânire și gestionarea bolilor cronice va crește în deceniile următoare și impune adaptarea modelului de îngrijire la patologia varstnicului si a gradului de dependenta a acestora. Portofoliul de servicii și nivelurile de capacitate vor anticipa reprofilarea serviciilor necesare în ambele aspecte:

la nivel de spital, dezvoltarea de servicii pentru aceasta categorie de pacienti;

la nivel județean, dezvoltarea locațiilor comunitare pentru varstnici (mecanisme de gestionare și de plată care vor fi definite) pentru a crește accesibilitatea, a asigura continuitatea adecvată a îngrijirii și a menține sustenabilitatea financiară.

Servicii pentru pacientii cu Accident Vascular Cerebral

Consolidarea

rețelei

regionale

de

gestionare

a

accidentului

vascular

cerebral

și îmbunătățirea traseului pacientului. Se va crea o comisie specială (sau un grup de lucru) care să implice toate cele șase județe pentru a defini traseul optim în caz de de accident vascular cerebral la nivel regional (luând în considerare resursele umane și echipamentele imagistice disponibile). Traseul pacientului va cuprinde: prevenirea, diagnosticarea și gestionarea accidentului vascular cerebral și a atacului ischemic tranzitoriu, recuperarea acestuia.

Rețeaua regională va include:

1 serviciu regional neurovascular și pentru accident vascular cerebral (situat în viitorul spital regional de urgență), reprezentând serviciul de referință la nivel regional;

În fiecare județ, in functie de capacitatea tehnica, de resurse umane si a timpilor de acces

necesari pentru AVC, se vor identifica unitatile din diferite zone geografice, care vor fi incluse în rețeaua regională de management al accidentului vascular cerebral cu scanarea CT disponibilă 24H, telemedicina, utilizarea protocoalelor adecvate împărtășite cu serviciul de referință regional și instruirea continuă a personalului.

condițiile de transport, precum și standardele definite pentru transferul pacienților;

Dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru pacientii cu accident vascular cerebral.

Pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire de zi, vor fi operate următoarele modificări:



Modificări legislative privind cazurile internate pentru îngrijirea de zi cu privire la condiții, diagnostice și proceduri (nivel național);



Modificări legislative privind definirea spitalizărilor continue evitabile (nivel național);



stabilirea listei procedurilor care urmează a fi efectuate pentru cazurile de zi, în special în ceea ce privește chirurgia ambulatorie (nivel național);



modificări legislative privind sistemul de plăți pentru îngrijirea de zi;



Implementarea soluțiilor TIC pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare pentru a realiza interoperabilitatea sistemului informațional în domeniul sănătății;



Echipamente noi, moderne, care pot oferi diagnostic rapid și tratament în îngrijirea de zi.



Dezvoltarea infrastructurii de transport accesibile pentru populație în vederea accesării serviciilor de îngrijire de zi.

În Iași va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă și echipament de înaltă tehnologie.

Acest spital va prelua și rolul spitalului județean Iași din Spitalul Județean de Urgență Sf. Spiridon (1.103 paturi), ceea ce înseamnă că actualul Spitalul Județean se va reloca la noul spital regional. Noul spital regional va deveni un hub pentru rețeaua de spitale din NE pentru a trata pacienții critici și cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt. Capacitatea și configurația acestuia se vor baza pe ipotezele privind volumul de muncă preconizat și vor ține cont de celelalte spitale / institute terțiare existente din Iași (de exemplu, institutele regionale pentru cardiologie și oncologie, spitalul specializat în pediatrie Santa Maria, un spital de ginecologie-obstetrică etc.).

Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți economiile de performanță și eficiență. Acest lucru se va realiza printr-o punere în comun / centralizarea anumitor activități care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operații, servicii de asistență clinică), dezvoltarea unor noi aranjamente de guvernanță clinică, inclusiv organizarea "polilor" medicali, diferitele unități medicale ale aceluiași "pol". Centrele de spitalizare (pentru servicii generale) vor fi proiectate pentru a optimiza planificarea și turele lucrate de personal (de exemplu, între 24-28 de paturi).

noul sistem de sănătate reproiectat va conduce la consolidarea celor cinci spitale județene

(Bacău, Suceava, Botoșani, Neamț și Vaslui) ca spitale de urgență.

Spitalele județene Vaslui și Botoșani au fost reabilitate și dotate cu echipamente în cadrul Programului Operațional Regional precedent (2007-2013). In perioada 2014-2019 spitalele judetene din regiune au beneficiat de investitii in infrastructura sanitara si echipamente medicale.

Spitalele județene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi îngrijiri medicale și chirurgicale complexe în spitale, inclusiv servicii de spitalizare de zi și terapie intensivă și, în al doilea rând, vor oferi îngrijiri ambulatorii integrate cu asistența medicală spitalicească și vor avea capacitate imbunatatita de diagnostic și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în aria lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile din obiectivele generale ale SNS.

Spitalele din regiunea NE vor fi reorganizate pe trei nivele

un spital regional din Iași (SRU) care funcționează și ca spital de urgență la nivel înalt, oferind servicii de îngrijire cu o complexitate ridicată, cu servicii integrate de ambulatoriu, inclusiv tehnologii avansate de diagnostic și tratament, care servesc întregii regiuni;

alte servicii complexe, de tip terțiar, vor fi oferite in continuare, pentru populația din regiune de o rețea de spitale din Iași, care dispun de capacitatea de resurse umane și tehnologia necesară: Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Sf Maria", Spitalul Clinic de Urgență

„Prof. Dr. Nicolae Oblu", Iași, Institutul de Boli Cardiovasculare"Pr. Dr. G.I.M. Georgescu", Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie"Cuza Voda", Institutul Regional Oncologic Iași, Institutul de Psihiatrie „Socola”, Spitalul Clinic de Boli Infectioase” Sf Parascheva”).

5 spitale județene în capitalele celorlalte județe, care funcționează și ca spitale de urgență, care oferă asistență medicala și chirurgicala complexa, inclusiv servicii de spitalizare de zi și terapie intensivă. Aceste spitale au, de asemenea servicii ambulatorii integrate și facilități avansate de diagnosticare și tratament. Spitalele municipale, spitalele de monospecialitate completeaza furnizarea serviciilor medicale complexe, pentru populația din județ.

spitale care deservesc comunitatea locală, care ofera cel putin servicii spitalicești de bază, servicii alternative în ambulatoriu, îngrijiri spitalicești de zi, investigații clinice de bază pentru diagnosticare și tratament.

Diferitele reabilitări și dotări cu proiectele de echipament vor fi efectuate în spitale de valoare strategică pentru rețeaua regională de spitale.

La nivel regional, vor continua proiectele incepute din diferite surse de finantare si se vor identifica noi solutii pentru reabilitarea fizica, extinderea si dotarea cu echipamente de diagnostic si tratament

.

Crearea cadrului legal pentru construirea noilor spitale regionale.

Ministerul Sanatatii va elabora cadrul legal pentru gestionarea sistemului de îngrijire la nivel regional care sa asigure traseul pacientului, repartizarea responsabilităților și prioritizarea serviciilor medicale furnizate de către centrele regionale pentru afectiunile care pot avea impact asupra sănătatii populatiei din regiune - cardiologie, cancer, îngrijire intensivă perinatală etc.

Plan operațional la nivel județean

Prin acțiuni complementare pentru consolidarea serviciilor comunitare, asistentei medicale primare și ambulatorii, precum și consolidarea capacității de îngrijire pe termen lung se creaza conditii pentru reconversia unui numar de paturi de spitalizare continua in spitalizare de zi. Aceasta implică o secvență cronologică adecvată a activităților pentru a se asigura că restructurarea sectorului spitalicesc va fi strâns coordonată cu dezvoltarea serviciilor alternative și ambulatorii.

A.JUDE,UL IA,I

Situația curentă:

Numărul total de paturi pentru îngrijire acută: 5.330

Numărul total de paturi pentru îngrijire cronică: 1.749 (dintre care 555 paturi de îngrijiri paliative). Numărul total de paturi (acuți și cronici): 7.079

28 de spitale existente astăzi:

20 publice, din care 3 apartin ministerelor si intitutiilor cu retea sanitara proprie;

8 private (5 pentru afecțiuni acute și 3 pentru afecțiuni cronice).

59

Tabel 17: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Iași *)

Nume spital

Deținere

Număr paturi îngrijiri acute

(2018)

Număr paturi îngrijiri cronice

(2018)

Total paturi (2018)

Modificare propusă

Spitalul Clinic Județean de Urgenta

„Sf. Spiridon” Iasi

Stat

1.103

0

1.103

In anul 2027, noul Spitalul Regional de Urgenta Iasi va fi operational. Acest nou spital va prelua și rolul Spitalului Clinic Județean de Urgenta Iași, atat prin preluarea serviciilor medicale pentru acuti (servicii de tip tertiar, pentru politrauma, servicii complexe, etc), cat si a personalului de specialitate aferent.

In urma reorganizarii, la propunerea unitatilor sanitare / APL, in locatiile spitalului vor putea fi organizate / prestate alte servicii medicale – cronici, paliatie, recuperare, alte servicii necesare, identificate in documentul „post use concept”. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri.

Etapele principale de dezvoltare a noului SRU Iasi sunt :proiectare, construire, dotarea, operationalizare, etape ce se vor desfasura in perioada 2020-2027.Configurarea serviciilor SRU Iasi a fost stabilita prin analiza nevoilor de servicii medicale tertiare pentru regiunea NE. Au fost

evaluate toate spitalele din municipiul Iasi care acorda in prezent servicii

medicale de nivel tertiar (cazuri complexe, urgente majore), a caror activitate sa se concentreze in viitorul SRU. Acest spital va prelua și rolul spitalului județean Iași din Spitalul Județean de Urgente SF Spiridon.

Spațiile actuale vor fi transformate în alte facilități medicale – cronici, paliatie, recuperare, alte servicii necesare, identificate in documentul „post use concept”” aprobat de autoritatile locale, UMF Iasi si MS.

Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți economiile de performanță și eficiență. Acest lucru se va realiza prin punerea în comun / centralizarea anumitor activități care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operații, servicii de asistență clinică), dezvoltarea unor noi aranjamente clinice de guvernanță, inclusiv organizarea "polilor" medicali, diferitele unități medicale ale aceluiași "pol". Centrele de spitalizare (pentru servicii generale) vor fi proiectate pentru a optimiza planificarea și schimburile de personal (de exemplu, între 24-28 de paturi).

Conform Studiului de fezabilitate aprobat, structura noului SRU va cuprinde 850 paturi spitalizare continua, 45 paturi spitalizare de zi, precum si 8 paturi pentru cateterism cardiac. In structura se regaresc 58 paturi pentru ingrijire critica, inclusiv UTI si UTIP, 12 paturi pentru ingrijire mari arsi, heliport.

In scopul optimizarii serviciilor si concentrarii resurselor (echipamente, personal calificat, etc) in afara de preluarea integrala servicilor SCJU Iasi, noul SRU Iasi vor prelua servicii de tip tertiar de la unitati sanitare din Iasi: servicii de chirurgie pediatrica din Sp. Clinic de Urgenta Sf. Maria, servicii de obstetrica-ginecologie si neonatologie de la Sp. Elena Doamna servicii de urologie si nefrologie de la Sp. Clinic Parhon, servicii de neurologie si neurochirurgie de la SCU Nicolae Oblu, servicii de chirurgie toracica de la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Iași.

Componentele de ingrijire medicala si chirurgicala de zi si ambulatoriul de specialitate vor avea un rol major in acordarea ingrijirilor. In acest scop, spitalul va primi echipamente si tehnologie de inalta performanta si resurse

60

umane adecvat pregatite, pentru furnizarea serviciilor medicale. Noul model financiar, modelul de organizare si conducere a SRU, ce se vor elabora si aproba in perioada urmatoare, vor asigura cost-eficienta si sustenabilitatea spitalului.

Pentru integrarea optima a noului SRU in reteaua de servicii spitalicesti din regiune si pentru optimizarea serviciilor in celelate spitale, se vor realiza planuri le de reorganizare locala, la propunerea unitatilor sanitare / APL, cu sprijinul MS, implicarea specialistilor de la aceste spitale, managerilor, autoritatilor locale, MS, cu sprijinul consultantilor din programele MS aflate in derulare. Aceste planuri vor fi pregatite pana in anul 2026.

Serviciile medicale acordate in cadrul SRU vor fi asigurate de catre personalul preluat din cadrul unitatilor sanitare, precum si de catre personal nou format.

SJCU Iasi / UMF Iasi si autoritatile locale din Iasi au elaborat o propunere de reorganizare / reutilizare a spatiilor existente in prezent la nivelul SRU Iasi si a celorlate spitale (post use concept). In paralel cu construirea si operationalizarea noului SRU, acesta propunere de reorganizare a serviciilor va fi dezvoltata in mod specific si integrata cu toate propunerile de le nivelul unitatilor sanitare din Iasi si din celelete judete.

Toate propunerile formulate de catre spitale /autoritati locale, trebuie sa respecte „Direcții de planificare în România și regiunea de NE”, si descrise in Planul Cadru Regional pentru Servicii de Sănătate din Regiunea NE si din Masterplan.

Este necesar a se corela toate propunerile de la univelul unitatilor sanitare, la nivel de judet si de regiune, pentru o repartitie corecta a serviciilor,

conform nevoilor populatiei si capacitatii de ingrijire a unitatilor sanitare.

Spital Clinic de Urgenta pentru

Copii” Sf. Maria” Iasi

Stat

550

45

595

Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar. Odata cu

operationalizarea SRU, o parte din serviciile chirurgicale pediatrice, vor fi

61

preluate de acesta.

La propunerea unitatii sanitare / APL, cu sprijinul MS, in cadrul planurilor de reorganizare locala, se vor identifica solutii pentru extinderea si optimizarea spatiilor si serviciilor UPU, optimizarea spatiilor si a serviciilor specifice pentru internare continua. Se va avea in vedere si reconversia unui numar de paturi in paturi de cronici, dezvoltarea acordarii serviciilor medicale in ambulatoriului de specialitate si in regim de spitalizare de

zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri.

Institut Boli Cardio- vasculare”Prof.Dr.G.I.M.Georgescu” Iasi

Stat

115

0

115

Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar. La propunerea unitatii sanitare / APL, cu sprijinul MS, asistentei tehnice, se vor identifica solutii de optimizare a situatiei spatiilor medicale, dar si dezvoltarea unor noi servicii necesare populatiei (cardiologie pediatrica, chirurgie cardiaca pediatrica, TI cardiaca pediatrica), alte patologii specifice cardiovasculare de mare complexitate). In acelasi timp, se va avea in vedere, dezvoltarea unor servicii de recuperarea cardio-vasculara si paliatie. Pentru optimizarea furnizarii serviciilor medicale se va lua in considerare si conversia unor servicii de spitalizare continua in servicii in regim de spitalizare de zi si servicii ambulatorii. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului

in noua structura.

Spital Clinic „ dr. C.I.Parhon’ Iasi

Stat

165

25

190

Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar.Odata cu intrarea in operationalizare a SRU Iasi, unele servicii de urologie si nefrologie vor fi preluate in SRU Iasi. La propunerea US /APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, cu sprijinul MS si al asistentei tehnice, se vor stabili serviciile specifice ce vor fi transferate in SRU si se vor identifica optiuni de optimizare a celor furnizate in prezent. Se urmareste dezvoltarea unor servicii de excelenta pentru afectiuni specifice, precum si optimizarea alocarii spatiilor de servicii medicale, a dezvoltarii ambulatoriului de specialitate si a serviciilor in regim de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri.

Spitalul Clinic de OG „Cuza Voda”

Stat

315

65

380

Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar. La propunerea

US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, se poate proceda la

62

conversia unui numar de paturi pentru acuti si dezvoltarea serviciilor medicale in cadrul ambulatoriului de specialitate si furnizarea serviciilor in regim de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile

structure.

Spitalul Clinic de OG” Elena Doamna”

Stat

108

5

113

Odata cu intrarea in operationalizare a SRU Iasi, serviciile medicale vor fi preluate in SRU Iasi. La propunerea US/APL se pot dezvolta servicii ambulatorii si de spitalizare de zi, servicii noi pentru sanatatea reproducerii, precum si pentru alte patologii specifice, necesare populatiei locale. Este necesara clarificarea statutul proprietatii cladirilor si terenului, element esential in orice investitie viitoare. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri.

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi

Stat

202

123

325

Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar. Odata cu intrarea in operationalizare a SRU Iasi, servicii medicale acordate pentru specialitatea chirurgie toracică vor fi preluate in noul spital regional. La propunerea US/APL, cu sprijinul MS si al asistentei tehnice, in cadrul planurilor de reorganizare locala, se vor identifica serviciile ce se vor transfera in SRU, se vor reconfigura serviciile si spatiilor din actualul spital in scopul optimizarii functionarii, inclusiv prin conversia unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri.

Institutul de Psihiatrie „Socola” Iasi

Stat

497

373

870

Se va dezvolta centrul de sănătate mintala si ambulatoriul.

Procesul de reconfigurare trebuie elaborat în conformitate cu orientările strategice și obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii, consolidarea serviciilor specifice pentru copii, grupuri vulnerabile, dependențe etc.) Aceste masuri

au in vedere preluarea personalului in structura reconfigurata.

Spitalul Clinic de Boli Infectioase” Sf. Parascheva”

Stat

300

0

300

La propunerea US/APL, se poate proceda la conversia unui numar de paturi de acuti in paturi de spitalizare de zi si dezvoltarea ambulatoriului de specialitate. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in

structura reconfigurata.

Spitalul Clinic de Urgenta “Prof.

Stat

291

0

291

Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar.Odata cu intrarea in

63

Dr.N. Oblu”

operationalizare a SRU Iasi, unele servicii medicale de nivel tertiar vor fi preluate in SRU Iasi. La propunerea US /APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, se va decide asupra serviciilor specifice ce vor fi transferate si se vor propune solutii de optimizare a serviciilor de specialitate ramase. Se urmareste: dezvoltarea unor servicii inovative, excelenta pe anumite patologii (centru de excelenta in neurostiinte), servicii integrate pe anumite patologii, precum si optimizarea prin dezvoltarea ambulatoriului de specialitate si a serviciilor in regim de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri.

Spital Clinic Recuperare Iasi

Stat

200

300

500

In cadrul planurilor de reorganizare locala, la popunerea US / APL, se va analiza posibilitatea reorganizarii cu cresterea numarului de paturi de recuperare si reorganizarea paturilor de alte specialitat din structura spitalului si dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi si in regim ambulatoriu. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spitalul Orasenesc Hirlau

Stat

97

10

107

La propunerea US/APL, reconversia numarului de paturi de acuti cu cresterea numarului de paturi de cronici si dezvoltarea serviciilor in ambulatoriu si spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea

personalului in noua structura.

Spital Municipal Pascani

Stat

276

94

370

La propunerea US/APL, conversia unui numar de paturi de îngrijiri acute in cronici, spitalizare de zi. Consolidarea serviciilor de ambulatoriu. Aceste

masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spital de Boli Cronice”Sf.Ioan” Targu Frumos

Stat

0

20

20

La propunerea US/APL se vor dezvolta servicii ambulatorii. Mentinerea serviciilor de paliatie si cronici. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Institutul Regional Oncologic Iasi

Stat

252

20

272

Procesul de dezvoltare va avea in vedere orientările strategice din planul

regional de servicii de sănătate si propunerile US

Spital CFR Iasi

Stat

219

70

289

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din

planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului de resort

64

Spital CFR Pascani

Stat

121

14

135

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din

planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului dr resort

Preventoriul TBC Deleni

Stat

140

0

140

Reconfigurarea va fi definită conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate la propunerea APL cu consultarea Comisiei de specialitate in concordanță cu particularitățile României în

ceea ce privește TBC

Spital Militar

Stat

175

0

175

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din

planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului dr resort

Spitalul Providenta

Privat

45

45

90

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de

management

SC Vital Center Memory

Privat

0

59

59

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de

management

Arcadia

Privat

96

26

122

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din

planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

Arcadia Cardio

Privat

41

0

41

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de

management

Euroclinic Onco

Privat

20

0

20

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din

planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

SC RED Hospital

Privat

0

115

115

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din

planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

Assoc. Dr Micu Vasile

Privat

0

29

29

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de

management

Elytis Clinica Chirugie Esculap

Privat

2

91

91

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din

planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de

65

management

Spital Pshiatrie si pentru Masuri de Siguranta Padureni- Grajduri

Stat

0

220

220

Specificitatea acestui spital este că interneaza pacienti incadrati in art. 110 CP

Legătura cu justiția va fi consolidată pentru a dezvolta o abordare adecvată pentru reintegrarea pacienților și pentru monitorizarea acestora.

Mecanismul de finanțare al acestei entități trebuie, de asemenea, să fie revizuit pentru a asigura o alocare a fondurilor atat de la Ministerul Sanatatii, cat si de la Ministerul Justitiei si admnistratia publica locala. Se impune extinderea capacitatii prin construirea de noi spatii, cele existente

fiind insuficiente;

IA,I

5.330

1.749

7.079

66

*)Nota:În tabelul de mai sus, au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile

B.JUDE,UL BACĂU

Situația curentă:

Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 2.412

Număr total de paturi 560 cronici ( (dintre care 99 paturi de îngrijiri paliative). Numărul total de paturi: 2.972

12 spitale existente azi: 6 publice și 6 private

67

Tabel 18: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Bacău

Denumire spital

Stadiu deținere

Număr paturi îngrijiri acute

(2018)

Număr paturi îngrijiri cronice

Număr total paturi

Modificare propusă

Spitalul Județean de Urgenta Bacau

Stat

1.230

78

1.308

Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spital Pneumoftiziologie Bacau

Stat

85

84

169

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au

in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spital Municipal ”Sf.Ierarh Dr. Luca” Onești

Stat

520

31

551

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au

in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spital Municipal Orășenesc Buhuși

Stat

108

54

162

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au

in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spital Municipal de Urgenta Moinești

Stat

331

58

389

La propunerea US/APL, se va avea în vedere dezvolarea de servicii identificate a fi necesare populatiei careia i se adreseaza. Se vor identifica solutii pentru dezvoltarea unor servicii integrate la nivelul comunitatii. Structura de personal va fi adaptata in

concordanta cu deciziile luate.

Spital Orasenesc”Ioan Lascar” Comănești

Stat

101

10

111

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi si a serviciilor ambulatorii. Reconfigurarea serviciilor va tine cont si de disponibilitatea unor servicii similare in imediata vecinatate, astfel incat reorientarea serviciilor sa raspunda nevoilor populatiei (varstnici, cronici). Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

SC POLIMED

Privat

24

122

146

Procesul de reconfigurare va fi definit

conform orientărilor strategice din planul

regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

Clinica Palade

Privat

13

0

13

Procesul de reconfigurare va fi definit

conform orientărilor strategice din planul

regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

Central Med Cronici

Privat

0

64

64

Procesul de reconfigurare va fi definit

conform orientărilor strategice din planul

regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

Sectie sanatoriala

Slanic Moldova *

Stat

0

41

41

Măsurile propuse sunt prezentate în capitolul Regiunea București-Ilfov, INMFRMB

SC Munteanu

Privat

0

18

18

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul

regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

BACĂU

2.412

560

2.972

68

*) Nota: Secție fără personalitate juridică, în structura Institutul Național de Medicină Fizică Balneologie și Recuperare Medicală Bucuresti (INMFRMB)

C.JUDE,UL BOTO,ANI

Situația curentă

Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 1.750 Număr total de paturi cronici: 312

Număr total de paturi: 2.062

5 spitale de stat existente astăzi

Tabelul 19: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului de unități spitalicești din județul Botoșani

Denumire spital

Stadiu deținere

Număr paturi

îngrijiri acute (2018)

Număr paturi îngrijiri cronice (2018)

Număr total

paturi (2018)

Modificare propusă

Spitalul Județean de Urgenta”Mavromati” Botoșani

Stat

1.242

155

1.397

Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in

vedere preluarea personalului in noua structura.

Spitalul de Recuperare” Sf. Gheorghe” Botosani

Stat

166

11

177

In cadrul planurilor de reorganizare locala, la popunerea US / APL, se va analiza posibilitatea reorganizarii cu cresterea numarului de paturi de recuperare si dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi si in regim ambulatoriu. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua

structura.

Spital Municipal Dorohoi

Stat

307

0

307

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Sanatoriul de Neuropsihiatrie Podriga

Stat

0

72

72

Dezvoltarea de servicii pentru recuperare psihiatrică, alte servicii de sanatate mintala.

Spital Pneumoftiziologie Botosani

Stat

35

74

109

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

BOTO,ANI

1.750

312

2.062

69

D.JUDE,UL SUCEAVA

70

Situație curentă

Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 2.392

Număr total de paturi cronici: 465 (dintre care 115 paturi îngrijiri paliative) Număr total de paturi: 2.857

12 spitale în prezent: 9 publice și 3 private

Tabel 20: Scenariu de restructurare propus pentru sectorul de unități spitalicești din județul Suceava

Denumire spital

Stadiu deținere

Număr paturi îngrijiri acute

(2015)

Număr paturi îngrijiri cronice

(2015)

Număr total de paturi

(2015)

Modificare propusă

Spitalul Județean de Urgență”Sf.Ioan cel Nou” Suceava

Stat

1.043

115

1.158

Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spital Municipal Câmpulung Moldovenesc

Stat

198

20

218

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste

masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc

Stat

55

15

70

Dezvoltarea centrului de sănătate mintala si a ingrijirilor paliative.

Conform orientărilor strategice stabilite pentru sănătate mintală, se vor dezvolta servicii pentru dependențe, grupuri vulnerabile, copii, dupa caz, inclusiv alternative la nivelul comunitatii, etc. Structura de personal va fi adaptata in

concordanta cu deciziile luate.

Spital Municipal Fălticeni

Stat

294

25

319

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste

masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spitalul Gura Humorului

Stat

106

0

106

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de

reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu

o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Sp. Municipal”Sf.Dr.Cosma si Damian” Rădăuți

Stat

407

28

435

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste

masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spital de Boli Cronice Siret

Stat

15

195

210

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste

masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spital Municipal Vatra Dornei

Stat

178

0

178

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste

masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spitalul de Psihiatrie

Cronici Siret

Stat

15

195

210

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul

pentru sănătate mintală la propunerea echipei de management

Behesda

Privat

41

0

41

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul

regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

Spital îngrijiri paliative

Ilișești

Privat

0

34

25

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul

regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

Top Medical Cronic

Privat

0

18

18

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul

regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

SUCEAVA

2.392

465

2.857

E.JUDE,UL VASLUI

71

Situație curentă

72

Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 1.572 Număr total de paturi ÎTL /recuperare/îngrijiri paliative: 360 Număr total de paturi: 1.932

Număr de spitale existente: 4 de stat și 1 privat

Table 21: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Vaslui

N°

Denumire spital

Deținere

Număr paturi îngrijiri acute

(2018)

Număr paturi îngrijiri cronice

(2018)

Număr total de paturi (2018)

Modificare propusă

1

Spitalul Județean de Urgenta Vaslui

Public

670

89

759

Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

2

Spital Municipal de Urgenta” Elena Beldiman” Bârlad

Public

636

108

744

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste

masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

3

Spital Municipal

„Dimitrie Castroian” Huși

Public

230

40

270

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste

masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

4

Spitalul Psihiatrie Murgeni

Public

36

105

141

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice pentru sănătate mintală (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile, etc.) prin dezvoltarea servicilor de spitalizare de zi si a ambulatoriului de specialitate.

Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

5

SC Recumed SRL

Vaslui

Privat

0

18

18

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul

regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

VASLUI

1.572

360

1.932

F.JUDE,UL NEAM,

Situația curentă:

Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 1.841 Număr total de paturi cronici: 672

Număr total de paturi: 2.513

7 spitale în prezent: 6 publice (5 îngrijiri acute +1 îngrijiri cronice psihiatrie) și 1 unitate privată

73

Tabel 22: Scenariu de restructurare propus pentru sectorul spitalicesc din județul Neamț

Denumire spital

Deținere

Număr paturi îngrijiri acute

(2015)

Număr paturi îngrijiri cronice

(2015)

Număr total paturi (2015)

Modificare propusă

Spitalul Județean de Urgenta Neamț

Public

801

48

849

Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spital Municipal de Urgenta Roman

Public

611

29

640

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in

noua structura.

Spitalul Orasenesc”Sf.Ierarh

Nicolae” Bicaz

Public

31

13

44

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala,

procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de

spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de

spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spitalul Orasenesc „Sf.Dimitrie” Târgu Neamț

Public

246

0

246

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani

Public

152

446

598

Spital de specialitate să fie menținut ținând cont de particularitățile României în ceea ce privește TBC

Reconversia unui numar de paturi de acuti in spitalizare de zi.

Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spitalul de Psihiatrie”Sf.Nicolae’ Roman

Public

0

124

124

Dezvoltarea centrului de sănătate mintala si a ingrijirilor paliative. Conform orientărilor strategice stabilite pentru sănătate mintală, se vor dezvolta servicii pentru dependențe, grupuri vulnerabile, copii, dupa caz, inclusiv alternative la nivelul comunitatii, etc. Structura de personal va fi

adaptata in concordanta cu deciziile luate.

Spital Palimed

Privat

0

12

12

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din

planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

NEAM,

1.841

672

2.513

74

Proiectie pentru Regiunea NE

Viitoarea rețea regională de

spitale publice de asistență medicală din NE

poate fi structurata astfel:

1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru intreaga regiune si are si rol de spital judetean pentru judetul Iasi ;

5 spitale județene de urgenta;

spitale de specialitate;

institute de spcialitate;

1 spital pentru copii;

spitale municipale / orășenești;

spitale publice apartinand ministerelor si insitutiilor cu retea sanitara proprie;

unitati pentru ingrijiri pe termen lung.

Rețeaua de Servicii de urgență din regiunea NE

Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată pentru a reduce povara cazurilor de urgență asupra spitalului de urgență din Iași (viitorul spital regional). Ca atare, capacitățile ATI vor fi consolidate în celelalte spitale județene, precum și în două-patru spitale municipale. Spitalele județene din Suceava și Bacău sunt potențial candidate pentru dezvoltarea capacității ATI, având în vedere și poziția lor geografică față de Iași și potențialul lor de a acoperi uniform regiunea. Se va dezvolta în continuare potențialul de integrare și extindere a funcționalităților telemedicinei cu răspunsul la asistența medicală de urgență.

Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată prin investițiile din fonduri europene (POR) și împrumuturi BIRD, pentru UPU/CPU din cadrul spitalelor județene și municipale din regiune.

Dezvoltarea facilităților de îngrijire Ambulatorie clinică și paraclinică

Capacitatea ambulatorie de îngrijire va fi consolidată în regiune prin reabilitarea / retehnologizarea

/ echiparea ambulatorii integrate, cu accent special pe județele în care aceste unități sunt în număr limitat (adică Botoșani, Vaslui, Suceava și Neamț) sau în stare proastă. Accentul va fi pus pe consolidarea furnizării de servicii în specialitățile clinice de bază și în specialitățile cu deficit ridicat și adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu, reumatologie, oncologie și pediatrie neurologie).

Diagnostic situație curentă și principalele deficite

În regiunea de NE, cel mai mare număr de unități de ambulatoriu se află în județul Iași (42%), probabil ca urmare a existenței

centrului universitar, urmat de județul Suceava, cu 24% din numărul total de spitale din regiune. Pe de altă parte, cele mai puține unități de ambulatoriu sunt în județul Botoșani (2%), urmate de județul Vaslui (8%).

În ceea ce privește tipurile de facilități de ambulatoriu, practicile medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivel regional, urmate de facilități specializate în ambulatoriu și facilități integrate de ambulatoriu. Județele cu cel mai mare număr de CMI sunt Iași și Suceava, cel mai mic număr fiind întâlnit în județul Botoșani (1), urmat de județul Vaslui (12). Pentru spitalele specializate, cel mai mare număr este în județul Iași (45), urmat de Bacău (22) și Vaslui (16).

Dintre cele 42 ambulatorii integrate din regiunea de Nord-Est (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele cronice), 12 au fost renovate / reabilitate / modernizate ca parte a Programului Operațional Regional 2007-2013. Cele mai multe ambulatorii care au primit finanțare au fost în Iași (4 din 15), în timp ce în Vaslui niciuna dintre cele trei ambulatorii integrate nu a primit finanțare prin POR.

Procesul de imbunatatire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat si in în exercițiul financiar 2014-2020. Asftel au fost initiate, finalizate sau aflate in curs de finalizare proiecte de reabilitare, reorganizare, extindere a 24 de ambulatorii din regiunea NE, care au beneficiat de rambursarea cheltuielilor echipamente si investitii efectuate în perioada 2014-2020. Ambulatoriile sunt situate in judetele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui.

16

14

12

10

8

6

4

7

15

Figura 21: Numărul ambulatoriilor integrate reamenajate prin Programul Operațional Regional 2014-2020, din Regiunea NE

In cele doua perioade financiare, un numar important de ambulatorii de specialitate din regiunea NE vor putea functiona in noi conditii de acordare a serviciilor medicale. La momentul finalizarii lucrarilor de imbunatatire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate, este de asteptat o crestere a volumului de servicii contractate si acordate in noile ambulatorii. Pentru aceasta este insa necesara revizuirea legislatiei pentru stimularea contractarii si acordarii acestor servicii. In prezent, modul de decontare a acestor servicii nu acopera in totalitate cheltuielile. Revizuirea legislatiei trebuie sa cuprinda, atat actualizarea tarifelor pentru acestew servicii, cat si revizuirea normarii personalului in ambulatoriile de specialitate si a celor integrate spitalelor.

Județul Iași are cel mai mare număr de structuri ambulatorii care oferă servicii paraclinice (laborator și imagistică), aceste servicii reprezentând 35,11% din totalul structurilor ambulatorii. Ambulatoriile integrate din cadrul spitalelor clinice/institute furnizează servicii pentru pacienți din toate

județele

din

regiunea

NE

(Spitalul

Județean

de

Urgență

Iași,

Institutul

de

Boli Cardiovasculare, Institutul de Oncologie, etc.).

Pacienții din întreaga regiune sunt trimiși la structurile ambulatorie de specialitate care funcționează în spitale și unitățile private din Iași.

Județul cu cel mai mic număr de structuri ambulatorii este Vaslui.

Tabelul 23: Numărul structurilor ambulatorii din regiunea NE și ponderea adresabilității pacienților către acestea

JUDE,

BC

BT

IS

NT

SV

VS

Total reg NE

NUMAR

36

22

59

27

26

20

169

Pondere

21.4%

13.09%

35.11%

16.07%

15.47%

11.9%

100%

Sursa: SNSPMPDSB

Tabelul 24: Numărul structurilor ambulatorii din spitale care oferă servicii paraclinice și numărul de structuri prezintă astfel:

JUDE,/ AMBULATORII

BC

BT

IS

NT

SV

VS

TOTAL

AMBULATORII ORGANIZATE IN

STRUCTURA SPITALULUI

6

4

8

2

4

2

26

AMBULATORII PRIVATE

30

18

51

25

22

18

143

TOTAL

36

22

59

27

26

20

169

Sursa: SNSPMPDSB

Tabelul 25: Situatia privind numarul de consultatii acordate în regim ambulatoriu, în unități spitalicești publice, in anul 2018, pentru Regiunea NE

Nr. crt

Judetul

Consultatii acordate in

2014

Consultatii acordate in

2018

1

Bacau

528.981

496.992

2

Botosani

228.224

227.953

3

Iasi

668.350

578.368

4

Neamt

181.052

177.219

5

Suceava

293.876

263.822

6

Vaslui

239.741

162.000

Sursa INSP

In anul 2018 au fost decontate pentru regiunea NE, in ambulatoriul de specialitate: consultatii, servicii acordate de catre medicii de specialitate clinica si servicii conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica, astfel: numar total de servicii de specialitate: 798.988, iar numar total servicii conexe 91.076.

Situatia detaliata pe specialitati privind consultatiile, serviciile acordate de catre medicii de specialitate clinica si serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica este prezentata in

Anexa nr. 8

.

Tabelul 26: Numărul contractelor pentru furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate încheiate de către casele de sănătate cu furnizorii de servicii medicale pentru ambulatoriile de specialitate din Regiunea N-E in perioada 2017-2019

Nr.crt.

Casa de Asigurari de Sănătate

Ambulatoriu specialitati clinice

Paraclinice: laborator

/ radiologie si imagistica / anatomie patologica

Ambulatoriu Recuperare, Medicină fizică și Balneologie

2017

2018

2019

2017

2018

2019

2017

2018

2019

1

BACAU

50

50

51

33

33

32

13

12

10

2

BOTOSANI

10

10

9

16

14

13

4

5

5

3

IASI

182

184

173

55

55

53

35

33

31

4

NEAMT

56

54

54

25

23

23

7

7

7

5

SUCEAVA

108

104

112

26

25

25

12

11

10

6

VASLUI

36

35

37

21

20

20

7

7

7

TOTAL

442

437

436

176

170

166

78

75

70

Din analizele de mai sus se observă scăderea numărului de consultații acordate în regim ambulatoriu în unitățile spitalicești publice, în anul 2018 față de anul 2014. Aceasta tendinta se datoreaza pe de o parte restrictiilor de spatiu si conditii, legate de lucrarile de reabilitare aflate in desfasurare, care au dus la restrangerea furnizarii acestor servicii, dar si a tarifelor inadecvate de rambursare a serviciilor ambulatorii, a lipsei personalului de specialitate si a normarii inadecvate.

Odata cu finalizarea imbunatatirii conditiilor de spatiu, echipamente, circuite, etc, este de asteptat cresterea contractarii pentru serviciile ambulatorii. Reglementarile legate de personal si tarife vor conditiona evolutia furnizarii serviciilor in ambulator.

Numărul necesar de medici de specialitate și numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică în Regiunea NE, pentru care se încheie contract cu casa de asigurări de sănătate, se stabilește de către comisia formată din reprezentanți ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor și ai direcțiilor de sănătate publică, respectiv ai direcțiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele și instituțiile centrale cu rețea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Situatia detaliata la nivelul Regiunii de NE se regaseste in

Anexa nr. 9.

Comisia stabilește numărul necesar de medici și numărul necesar de norme. Pentru specialitățile clinice, prin normă se înțelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi și, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialitățile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanți ai organizațiilor patronale și sindicale și ai societăților profesionale ale medicilor de specialitate din asistența medicală ambulatorie pentru specialitățile clinice reprezentative la nivel județean, în condițiile în care sunt constituite astfel de organizații la nivel local.

Pentru

județul Bacău , comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 33 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități fiind de 60%. Casa de Asigurări de Sănătate Bacău nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Gastroenterologie pediatrică, Hematologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Psihiatrie pediatrică și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru

județul Botoșani , comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 29 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități fiind de 82%. Casa de Asigurări de Sănătate Botoșani nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară,Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică,

Neonatologie, Neurologie pediatrică,

Ortopedie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru

județul Iași , comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială și Îngrijiri paliative, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestate de studii complementare fiind de 34%. Casa de Asigurări de Sănătate Iași este singura casă de asigurări de sănătate din regiune care a încheiat contracte de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu medici din toate specialitățile clinice, inclusiv cu specialitatea medicină fizică și de reabilitare, precum și cu medici cu atestat de studii complementare în Planificare familială, respectiv Îngrijiri paliative.

Pentru

județul Neamț , comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 38 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială și Îngrijiri paliative, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestate de studii complementare în fiind de 40%. Casa de Asigurări de Sănătate Neamț nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Cardiologie pediatrică, Gastroenterologie pediatrică, Nefrologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică.

Pentru

județul Suceava , comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități fiind de 35%. Casa de Asigurări de Sănătate Suceava nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică,

Chirurgie

cardiovasculară,

Chirurgie

orală

și

maxilo-facială,

Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică,

Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru

județul Vaslui , comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 29 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități fiind de 46%. Casa de Asigurări de Sănătate Vaslui nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă,

Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă , Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Geriatrie și Gerontologie, Nefrologie pediatrică,

Neonatologie, Neurochirurgie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

,inte operaționale și plan regional

În prezent, o proporție semnificativă a pacienților ajung să fie internați în spital, datorită accesului limitat la servicii acordate în ambulatoriul de specialitate.

Pentru a inversa această tendință, se vor continua investitiile prin proiecte de reabilitare, echipare, consolidarea, extindere a capacității de servicii, respectiv modernizarea în conformitate cu nevoile regionale de sănătate, ținând seama de investițiile deja efectuate prin proiectele finanțate din POR. In acelasi timp introducerea modificarilor de legislatie care vor actualiza tarifele serviciilor in ambulator la nivel real al costurilor, normarea si plata personalului, sunt esentiala pentru dezvoltarea acestor servicii.

Pentru prioritizarea programului de investiții în domeniul ambulatoriilor, se propune un set de criterii care să țină seama de următoarele considerente:

județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu asigurările de sănătate județene.

localități în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice;

sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale;

existenta / identificarea personalului de specialitate care asigură funcționarea structurilor ambulatorii;

starea infrastructurii, istoricul investițiilor de capital, cost-eficienta

investiții în consolidarea capacității de acordare a serviciilor în specialitățile clinice cu mare adresabilitate sau deficit ridicat, în conformitate cu nevoile de sănătate demonstrate și serviciile disponibile în zona de captare corespunzătoare;

Dezvoltarea resurselor umane va urmari:

Imbunatatirea acoperirii cu medici în zone cu deficit mare și adresabilitate ridicată în regiune, în special în județele Botoșani și Vaslui;

Creșterea accesibilității serviciilor ambulatorii prin organizarea activității medicale în două ture prin îmbunătățirea managementului unităților sanitare.

DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ,I A RECUPERĂRII

Având în vedere nevoile de îngrijire pe termen lung, ingrijiri paliative și de recuperare estimate, planul propune definirea, reglementarea și implementarea acordarii ingrijirilor pe termen lung, alaturi de cresterea numarului de paturi de recuperare și îngrijire paliativă cu aproximativ 25% până în 2027 .

Majoritatea acestora vor fi obținute prin transformarea paturilor de îngrijire acută ca parte a reconfigurării rețelei regionale de spitale.

Analiza situației curente și principalele deficite

Legislatia națională nu defineste in prezent serviciile de ingrijire pe termen lung, desi acestea exista in sine, sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienti cu afectiuni, identificate in special in sectii precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, neonatologie- prematuri, etc. Este necesara definirea acestor servicii, care necesita atat asistenta medicala cat si îngrijiri de tip social in mod integrat, pe termen lung.

Județul Iași concentrează aproximativ 40% din paturile de îngrijire cronică. Capacitatea de îngrijire cronică este în mod special subdezvoltată în județele Bacău și Suceava, care au mai puțin de 10 paturi de îngrijire cronică la 10 000 de locuitori și mai puțin de 20% paturi cronice din totalul paturilor de spital.

Asociația Europeană de Îngrijiri Paliative (EAPC) a publicat recent

Atlasul 2019 al Îngrijrilor Paliative în Europa

(2), rezultat al unui amplu studiu pentru identificarea situației dezvoltării paliației în peste 50 de țări din Europa și foste țări sovietice din Asia. Au fost vizate patru categorii majore de indicatori, respectiv: 1) situația cadrului legal, a politicilor de reglementare a funcționării îngrijirilor paliative și a integrării acestora in ansamblul sistemelor naționale de sănătate, 2) educația specialiștilor (medici, asistenți medicali și alt personal necesar echipelor multidisciplinare de paliație, 3) consumul mediu de medicație opioidă – ca indicator al gradului de control al durerii și 4) numărul de servicii acordate în diverse medii de îngrijire (la domiciliul pacienților, în ambulator sau centre de zi, în regim de internare continuă). În acest context, România se situează în jumătatea inferioară a clasamentului țărilor investigate, ca număr de servicii șa 100.000 loc (

Figura

22

).

Prin reglementările adoptate în anul 2018 (OMS nr. 253/2018) s-au creat premisele unei dezvoltări coordonate a îngrijirilor paliative atât în sistemul public de sănătate cât și în cel privat și au fost definite structurile de acordare a îngriirilor paliative în funcție de complexitatea cazurilor și de preferințele pacienților. Ordinul precizează patologiile care pot beneficia de îngrijiri paliativ, locațiile în care se acordă serviciile și pregătirea profesională a personalului care lucrează în serviciile de paliație publice sau private. De asemenea, Ordinunl se corelează cu alte prevederi legale ale noului Contract Cadru și ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia în privința condițiilor de finanțare prin sistemul asigurărilor de sănătate, precum și cu standardele de calitate ce se impun a fi reglementate de unitățile sanitare în vederea acreditării de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).

În perioada 2002-2020, introducerea și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare a serviciilor de îngrijiri paliative prin sistemul asigurărilor de sănătate a avut drept consecință dezvoltarea acestor servicii atât în sistemul public cât și în cel privat de sănătate, unitățile cu paturi de internare (compartimente/secții de paliație) având cea mai accentuată dezvoltare.

Figura 22:

Sursa: Date CNAS

Intre cei 108 furnizori de servicii spitalicești de îngrijiri paliative, finantate in anul 2019 in România, 36 (33%) se află în regiunea NE, astfel (

Tabelul 26

):

având următoarea:

Tabelul 26: Repartizare pe județe a serviciilor de îngrijiri paliative, finantate in anul 2019 in România în sistem public, ONG și privat

Regiunea NE / Județ

Public

ONG

Privat

Total

Bacău

5

1

8

14

Botoșani

0

0

0

0

Iași

6

1

5

12

Neamț

2

0

0

2

Suceava

4

0

3

7

Vaslui

0

0

1

1

Total NE

17

2

17

36

Dintre aceștia, doar 2 furnizori (1 în județul Bacău și 1 în județul Iași) sunt orientați spre ingrijiri paliative pediatrice, restul furnizând servicii destinate exclusiv asistenței pacienților adulți. Există 35 de secții/compartimente de îngrjiri paliative, o structură ambulatorie care furnizează îngrijiri paliative și doar 2 furnizori de servicii de îngrijiri paliative la domiciliu. Dintre cele 6 județe din Regiunea NE, numai în județul Botoșani nu sunt furnizori de servicii de îngrijiri paliative.

Din analiza datelor existente la nivelul MS si SNSPMPDSB, mai mult de 52% din zilele de spitalizare care ar intra in serviciile de tip ITL, au fost legate de servicii acordate in sectii de psihiatrie și mai mult de 14% in sectii de pneumologie si boli infecțioase. Serviciile acordate in sectii de Recuperare, Ingrijiri paliative și Geriatrie-Gerontologie reprezintă un total de 25,2%. În ceea ce privește morbiditatea paliativă, cazurile oncologice au reprezentat 40% din totalul regional (mai puțin decât media națională de 74%), în timp ce demența și

afecțiunile neurologice au reprezentat 12-14% fiecare, semnificativ mai mult decât media națională.

,inte regionale

Rapoartele de servicii pentru determinarea numărului de paturi de îngrijire paliativă, structuri de îngrijire paliativă în ambulatoriu și echipe de îngrijire paliativă la domiciliu au fost stabilite după cum urmează 11

:

Tabel 27: Serviciu Îngrijiri paliative și rapoarte de alocare personal

Număr de paturi pacienți internați îngrijiri paliative per număr de locuitori

Număr de cabinete de îngrijiri paliative ambulatorii per număr de locuitori

Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu

per număr de locuitori

25 paturi ÎP la

125,000 locuitori

1 cabinet ÎP ambulatoriu la

60,000 locuitori

1 echipă de ÎP la domiciliu

la 40,000 locuitori

Raport personal îngrijiri paliative

pacienți internați

Raport personal îngrijiri

paliative ambulatoriu

Raport personal echipa

de ÎP la domiciliu

1 echipa de ÎP ambulatoriu constă în:

(fizioterapeut, consilier

spiritual)

1 echipa de ÎP la domiciliu constă în:

1 doctor cu atestat - ÎP la 12 paturi

1 asistenta cu formare ÎP la 8 paturi 8 per tură

1 infirmieră la 8 paturi pe tură

1 asistent social la 25 paturi

jumătate de normă psiholog la 12 paturi ;

4 contracte de muncă cu timp parțial - alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier spiritual)

1 doctor

1 asistentă

jumătate de normă lucrător social

2 contracte de muncă cu timp parțial - alte tipuri de personal

2 doctori

4 asistente

1 psiholog

jumătate de normă fizioterapeut

Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust

11

Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.

În plus față de creșterea capacităților de servicii paliative, sunt stabilite și următoarele obiective calitative

12 :

Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată ca servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice.

Este necesară consolidarea capacităților în domeniul îngrijirii paliative de bază și al îngrijirilor paliative specializate cu dezvoltarea structurii (servicii de îngrijire paliativă specializate la domiciliu, servicii ambulatorii de îngrijiri paliative, unitati tip hospice de îngrijire paliativă, echipe spitalicești de îngrijire paliativă, servicii de îngrijire paliativă în spitale, și centre de consultanță pentru furnizorii de îngrijire paliativă de bază) și formarea resurselor umane, alături de ajustările politicilor, pentru a permite furnizarea și coordonarea serviciilor.

Protocoalele și algoritmii pentru îngrijirile paliative trebuie să fie puse în aplicare și medicamentele esențiale de îngrijire paliativă (inclusiv medicamente analgezice puternice- opioide) trebuie să fie disponibile la toate nivelurile de îngrijire atât pentru pacienții cu cancer, cu respectarea reglementarilor in vigoare, cât și pentru cei cu alte boli progresive cronice

Dezvoltarea unor modele durabile pentru finanțarea îngrijirilor paliative de bază și specializate în toate locațiile pentru a asigura furnizarea continuă a serviciilor.

Dezvoltarea și acoperirea serviciilor vor fi monitorizate anual prin colectarea sistematică de date de la furnizorii de servicii, pentru a reflecta volumul și calitatea furnizării serviciilor, iar rezultatele vor fi utilizate pentru a sprijini în mod strategic dezvoltarea în continuare a serviciilor pentru a asigura accesul consecvent la îngrijirile paliative din România.

Tabelul 28

de mai jos explică diferența dintre serviciile de îngrijiri paliative disponibile în prezent în regiune și serviciile paliative care sunt necesare pentru a răspunde nevoilor populației.

12

Sursa: Informații din partea consultantului Băncii Mondiale privind îngrijirea paliativă

(Ms Marilyn Boggust) despre Planurile Regionale de Servicii – Noiembrie 2017

84

Tabelul 28: Servicii îngrijiri paliative regiunea de NE – Curente, necesare și analiza deficitului

Nord Est

Populaț ie (2015)

Numărul și tipul curent de paturi (per furnizor de servicii)

Paturi necesare

Deficit (nu include paturi la privat)

Pacienți ambulatoriu în prezent după număr și tip de furnizori de

servicii

OP

Necesar

Deficit (exclud e facilități le private)

Echipe curente de asistență la domiciliu după număr și tip de furnizori de

servicii

Echipe la domiciliu necesare

Deficit (Exclud e facilități le private)

S = Stat

ONG = Organizație non -profit

C = Societate privată

S

ONG

C

25 paturi la 125,000

Locuitori

S

ONG

C

1 cabinet

la 60,000

Locuitori

S

ONG

C

1 echipa la domiciliu la 40,000

locuitori

Bacău

602,399

40

0

29

120

80

0

0

0

10

10

0

2

0

15

13

Botoșani

397,151

0

0

0

80

80

0

0

0

7

7

0

0

0

10

10

Iași

787,671

327

30

213

157

-200

0

0

0

13

13

0

0

0

20

20

Neamț

457,606

26

0

40

92

66

0

0

0

8

8

0

0

0

11

11

Suceava

630,365

22

0

88

126

104

0

0

0

10

10

0

0

0

16

16

Vaslui

388,372

0

0

0

78

78

0

0

0

6

6

0

0

0

10

10

Total

3,263,5

64

415

30

370

653

208

0

0

0

54

54

0

2

0

82

80

Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust

Notă: Atunci când s-a estimat numărul de paturi suplimentare necesare, paturile private au fost excluse din calcul, deoarece acestea nu sunt accesibile tuturor pacienților.

Deoarece nu va fi posibil să se atingă imediat nivelurile și standardele descrise mai sus, țintele pe termen scurt și mediu se stabilesc după cum urmează:

paturi paliative: înființarea a 208 paturi de IP în sistemul public care vor acoperi 100% din nevoia actuală;

servicii de ambulatoriu: înființarea între 17 și 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% și 50% din decalajul actual;

echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înființarea între 12 și 24 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% și 30% din diferența curentă.

Dezvoltarea și distribuția teritorială a serviciilor de îngrijiri paliative se va face prioritar în zonele cu acoperire slabă în raport cu nevoia de servicii de fiecare tip.

Capacitate viitoare pentru ITL și Recuperare

Numărul total de paturi de recuperare din regiune va fi crescut printr-o reevaluare a necesarului de servicii de acest tip. Numărul de paturi pentru ITL și Recuperare va fi dezvoltat atât în unități sanitare de specialitate, cât și în secțiile specifice din spitalele generale. Consolidarea și dezvoltarea serviciilor de recuperare și ITL va fi "sincronizată" cu raționalizarea spitalelor de îngrijire acută din regiune.

Pentru dezvoltarea unor astfel de servicii este necesar sprijinul și implicarea din partea tuturor actorilor implicați, inclusiv a autorităților publice locale, precum și demararea unor proiecte noi, după caz.

Paturi psihiatrie la nivelul regiunii

Tabelul 29: Situația numărului de paturi pentru cazuri psihiatrice acute și cronice în regiunea de NE, la nivelul anului 2018

JUDE, / SPITAL

Nr.paturi

Psihiatrie Acuți

Nr.paturi

Psihiatrie Cronici

Total

BC

114

32

146

Spitalul Judetean de Urgenta Bacau

60

60

Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti

14

14

Spitalul Municipal Onesti

40

40

Spitalul Orasenesc Buhusi

32

32

BT

260

167

427

SANATORIUL DE NEUROPSIHIATRIE PODRIGA

72

72

Spitalul Judetean de Urgenta "Mavromati" Botosani

235

95

330

Spitalul Municipal Dorohoi

25

25

IS

719

309

1028

CENTRU MEDICAL DR. MICU VASILE

0

0

Institutul de Psihiatrie Socola Iasi

452

250

702

MEMORY HOSPITAL

59

59

SPITALUL DE PSIHIATRIE SI PENTRU MASURI DE

SIGURANTA PADURENI

240

240

SPITALUL MILITAR DE URGENTA IASI

13

13

Spitalul Municipal Pascani

10

10

SPITALUL UNIVERSITAR C.F. IASI

4

4

NT

124

124

248

SPITALUL DE PSIHIATRIE SF. NICOLAE ROMAN

124

124

Spitalul Judetean de Urgenta Piatra-Neamt

74

74

Spitalul Municipal de Urgenta Roman

50

50

SV

157

225

382

SPITALUL DE PSIHIATRIE CAMPULUNG MOLDOVENESC

55

15

70

SPITALUL DE PSIHIATRIE CRONICI SIRET

15

195

210

Spitalul Judetean de Urgenta "Sf. Ioan Cel Nou" Suceava

52

10

62

Spitalul Municipal Radauti

35

5

40

VS

198

105

303

SPITALUL DE PSIHIATRIE MURGENI

10

105

115

Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui

80

80

Spitalul Municipal de Urgenta "Elena Beldiman" Barlad

90

90

Spitalul Municipal Husi

18

18

Total

1.572

962

2.534

ANEXE

Anexa nr.1

Situația la nivelul asistenței medicale primare în perioada 2016-2018 din punct de vedere al listlor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF

În anul 2016

Nr. crt.

Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise

Nr. Medici la 31.12.2016

Numar asigurati înscrisi la 31.12.2016

Numar persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2016

Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de familie la

31.12.2016

0

1

2

3

4

5

1

sub 500

161

36.148

2.897

39.045

2

500 - 1000

661

472.947

79.421

552.368

3

1001 - 1500

2.592

2.739.672

537.284

3.276.956

4

1501 - 2000

3.512

5.077.472

1.007.938

6.085.410

5

2001 - 2200

1.103

1.909.737

399.443

2.309.180

6

2201 - 2500

1.425

2.732.218

587.080

3.319.298

7

2501 - 3000

1.130

2.533.751

520.584

3.054.335

8

3001-3500

367

976.416

196.632

1.173.048

9

3501-4000

108

330.071

70.759

400.830

10

4000-4500

70

251.490

63.208

314.698

11

peste 4500

Total

11.129

17.059.922

3.465.246

20.525.168

Urban

6.867

10.803.784

1.988.909

12.792.693

Rural

4.262

6.256.138

1.476.337

7.732.475

În anul 2017

Nr. crt.

Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise

Nr. Medici la 31.12.2017

Numar asigurati înscrisi la 31.12.2017

Numar persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2017

Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de familie la

31.12.2017

0

1

2

3

4

5

1

sub 500

149

35.934

2.719

38.653

2

500 - 1000

609

431.617

76.390

508.007

3

1001 - 1500

2.568

2.728.900

545.343

3.274.243

4

1501 - 2000

3.412

4.894.424

1.033.287

5.927.711

5

2001 - 2200

1.094

1.868.053

417.317

2.285.370

6

2201 - 2500

1.397

2.664.089

599.955

3.264.044

7

2501 - 3000

1.137

2.524.458

544.987

3.069.445

8

3001-3500

418

1.097.388

235.843

1.333.231

9

3501-4000

122

372.939

81.259

454.198

10

4000-4500

69

240.582

67.132

307.714

11

peste 4500

7

30.427

5.742

36.169

Total din care:

10.982

16.888.811

3.609.974

20.498.785

Urban

6.484

10.236.624

2.035.406

12.272.030

Rural

4.498

6.652.187

1.574.568

8.226.755

În anul 2018

Nr. crt .

Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise

Nr. Medici la 31.12.2018

Numar asigurati înscrisi

la 31.12.2018

Numar persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2018

Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de familie

la 31.12.2018

0

1

2

3

4

5

1

sub 500

153

38,889

2,640

41,529

2

500 - 1000

606

441,101

80,117

521,218

3

1001 - 1500

2,544

2,688,599

557,991

3,246,590

4

1501 - 2000

3,332

4,766,273

1,054,820

5,821,093

5

2001 - 2200

1,067

1,817,277

437,835

2,255,112

6

2201 - 2500

1,309

2,489,380

577,481

3,066,861

7

2501 - 3000

1,190

2,630,352

598,064

3,228,416

8

3001-3500

431

1,132,615

254,738

1,387,353

9

3501-4000

131

391,165

91,153

482,318

10

4000-4500

77

263,108

75,095

338,203

11

peste 4500

12

52,099

11,346

63,445

Total

10,852

16,710,858

3,741,280

20,452,138

Urban

6,577

10,485,520

2,143,858

12,629,378

Rural

4,275

6,225,338

1,597,422

7,822,760

88

Anexa nr. 2

Situația contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistență în anul 2019

Nr. crt.

Casa de Asigurari de Sănătate

Asistenta Primara

Specialități clinice Ambulatoriu

a)

Paraclinice : laborator / radiologie, imagistica și medicină nucleară/ anatomie patologica

b)

Paraclinice : ecografie generala (abdomen si pelvis) - medici de familie

c)

Paraclinice : ecografii - medici specialitati clinice

d)

Paraclinice : radiografie dentara retroalveolară și panoramică

- medici dentisti

Medicină fizică și de

Reabilitare in Ambulatoriu

Acupunctură

Medicina dentara

Spitale

Consultatii de urgență la domiciliu și transport sanitar neasistat

INGRIJIRI MEDICALE / PALIATIVE LA DOMICILIU

Medicamente Ambulatoriu

Dispozitive medicale

Sanatorii și Preventorii

TOTAL

Îngrijiri medicale la domiciliu

Îngrijiri Paliative la domiciliu

Îngrijiri medicale si Paliative la domiciliu

1

ALBA

189

28

16

2

2

0

10

0

52

12

2

8

0

0

63

69

0

453

2

ARAD

244

85

29

8

9

1

11

0

161

14

3

4

0

0

100

72

0

741

3

ARGE

341

63

32

18

3

2

14

0

68

23

4

6

0

0

86

78

0

738

4

BACAU

263

51

32

0

0

1

10

0

52

27

3

6

0

0

68

79

3

595

5

BIHOR

333

62

30

3

9

1

27

2

306

21

1

2

1

0

151

63

0

1,012

6

BISTRITA

133

12

10

1

2

3

5

0

37

5

1

5

0

0

73

68

1

356

7

BOTOSANI

155

9

13

5

1

1

5

0

43

4

0

0

0

0

62

64

1

363

8

BRASOV

313

95

26

1

6

2

9

0

52

27

3

3

1

0

83

76

1

698

9

BRAILA

144

26

14

5

5

1

5

0

22

5

0

3

0

0

42

76

0

348

10

BUZĂU

190

50

26

9

9

0

7

0

35

16

2

2

0

0

48

72

0

466

11

CARA

146

54

10

1

6

1

9

0

28

6

2

0

0

0

36

65

0

364

12

CALARASI

111

54

19

0

1

1

8

0

16

7

1

6

0

0

40

77

0

341

13

CLUJ

336

139

64

9

18

11

14

1

153

28

10

12

0

0

125

67

0

987

14

CONSTANTA

373

202

47

6

0

0

26

1

142

34

7

1

0

0

111

75

4

1,029

15

COVASNA

98

18

10

0

1

0

8

0

17

4

0

1

0

0

34

67

0

258

16

DÂMBOVITA

211

26

18

0

3

1

9

0

68

4

1

12

0

0

86

83

0

522

17

DOLJ

403

148

46

4

35

1

26

1

146

44

2

7

0

0

134

78

0

1,075

18

GALA I

234

34

21

6

2

0

8

0

89

11

1

10

0

0

40

78

0

534

19

GIURGIU

104

24

14

2

3

1

1

0

26

4

0

0

0

0

51

0

0

230

20

GORJ

185

45

22

9

6

0

11

0

40

9

0

2

0

0

49

71

0

449

21

HARGHITA

145

26

10

2

6

2

4

0

44

6

2

2

0

0

62

57

0

368

22

HUNEDOARA

218

25

22

0

6

0

10

0

23

13

1

0

0

0

58

73

2

451

23

IALOMITA

107

28

19

1

3

1

6

0

32

4

3

2

0

0

49

73

0

328

24

IASI

401

173

53

0

6

10

31

0

231

36

0

24

0

0

129

56

1

1,151

25

ILFOV

150

47

16

0

6

0

9

0

26

8

2

8

0

0

82

77

0

431

26

MARAMURES

213

43

24

5

4

8

6

1

100

17

5

13

0

1

85

64

0

589

27

MEHEDINTI

132

25

12

5

2

0

9

0

24

6

1

2

0

0

46

68

0

332

28

MURES

284

112

33

18

21

6

16

1

120

18

6

7

0

0

89

62

0

793

29

NEAMT

228

54

23

1

2

1

7

0

95

12

1

5

0

0

57

71

0

557

30

OLT

232

33

28

5

2

0

9

0

23

7

1

4

0

0

73

81

0

498

31

PRAHOVA

347

100

40

0

7

2

22

0

67

31

2

7

0

0

86

86

2

799

32

SATU-MARE

138

34

19

0

0

0

4

0

70

7

0

4

0

0

66

59

0

401

33

SĂLAJ

105

13

8

1

0

0

3

0

61

6

0

2

0

0

45

64

0

308

34

SIBIU

238

48

23

0

0

0

5

0

119

13

3

5

0

0

58

74

0

586

35

SUCEAVA

273

112

25

0

2

2

10

0

57

16

2

3

0

0

136

67

0

705

36

TELEORMAN

160

78

21

2

0

0

8

0

34

7

0

0

0

0

54

77

0

441

37

TIMI

405

222

41

9

15

0

23

1

164

26

3

5

0

0

135

67

0

1,116

38

TULCEA

83

36

10

0

0

0

4

0

22

4

2

0

0

0

24

66

0

251

39

VASLUI

156

37

20

1

3

0

7

0

46

6

2

4

0

0

55

63

0

400

40

VÂLCEA

202

33

14

0

0

0

22

0

51

11

1

4

0

0

52

70

1

461

41

VRANCEA

137

44

20

1

0

0

2

0

37

8

1

3

0

0

68

63

0

384

42

BUCURESTI

850

592

149

28

92

2

84

7

160

86

9

29

0

0

350

91

0

2,529

43

AOPSNAJ

240

93

214

27

28

4

40

1

40

24

1

14

0

0

494

85

2

1,307

TOTAL

9,95

3,233

1,343

195

326

66

564

16

3,199

677

91

237

2

1

3,835

2,992

18

26,745

Anexa nr. 3a

89

SITUAȚIA INVESTIGAȚIILOR PARACLINICE, DUPA PROVENIENTA RECOMANDARII, CONFORM ANEXEI NR. 17 LA ORD. 397/836/2018, DECONTATE DIN FONDUL ALOCAT ASISTENȚEI MEDICALE PARACLINICE, IN BAZA CONTRACTELOR INCHEIATE CU FURNIZORI DE SERVICII MEDICALE PARACLINICE IN ANUL 2018

Nr. crt.

CAS

La recomandarea Medicului de Familie

La recomandarea Medicului de Specialitate

TOTAL

Nr. investigatii efectuate

%

Nr. investigatii efectuate

%

Nr. investigatii efectuate

C1

C2

C3

C4

C5

C6

C7

1

ALBA

639,014

84.25%

119,448

15.75%

758,462

2

ARAD

970,305

80.60%

233,473

19.40%

1,203,778

3

ARGES

1,007,651

89.31%

120,550

10.69%

1,128,201

4

BACAU

850,733

85.05%

149,512

14.95%

1,000,245

5

BIHOR

422,122

70.98%

172,577

29.02%

594,699

6

BISTRITA

220,973

71.26%

89,128

28.74%

310,101

7

BOTOSANI

387,432

76.27%

120,566

23.73%

507,998

8

BRASOV

1,218,167

83.50%

240,797

16.50%

1,458,964

9

BRAILA

355,275

90.67%

36,566

9.33%

391,841

10

BUZAU

363,929

84.04%

69,115

15.96%

433,044

11

CARAS

349,988

84.77%

62,893

15.23%

412,881

12

CALARASI

371,494

82.31%

79,823

17.69%

451,317

13

CLUJ

718,059

61.64%

446,826

38.36%

1,164,885

14

CONSTANTA

1,333,907

86.41%

209,806

13.59%

1,543,713

15

COVASNA

141,682

80.90%

33,455

19.10%

175,137

16

DAMBOVITA

550,320

84.76%

98,932

15.24%

649,252

17

DOLJ

691,981

67.11%

339,072

32.89%

1,031,053

18

GALATI

639,200

84.25%

119,496

15.75%

758,696

19

GIURGIU

171,725

88.51%

22,293

11.49%

194,018

20

GORJ

435,118

76.43%

134,198

23.57%

569,316

21

HARGHITA

316,848

70.11%

135,074

29.89%

451,922

22

HUNEDOARA

533,621

80.54%

128,905

19.46%

662,526

23

IALOMITA

521,829

85.32%

89,781

14.68%

611,610

24

IASI

1,010,098

63.18%

588,741

36.82%

1,598,839

25

ILFOV

403,385

73.78%

143,378

26.22%

546,763

26

MARAMURES

728,902

68.30%

338,282

31.70%

1,067,184

27

MEHEDINTI

428,282

89.03%

52,749

10.97%

481,031

28

MURES

681,985

60.77%

440,243

39.23%

1,122,228

29

NEAMT

505,958

89.83%

57,286

10.17%

563,244

30

OLT

474,487

78.57%

129,404

21.43%

603,891

31

PRAHOVA

985,619

72.66%

370,834

27.34%

1,356,453

32

SATU MARE

405,325

81.93%

89,403

18.07%

494,728

33

SALAJ

251,304

80.93%

59,220

19.07%

310,524

34

SIBIU

664,813

88.18%

89,125

11.82%

753,938

35

SUCEAVA

580,988

77.03%

173,277

22.97%

754,265

36

TELEORMAN

499,074

84.37%

92,432

15.63%

591,506

37

TIMIS

1,417,759

77.43%

413,241

22.57%

1,831,000

38

TULCEA

205,451

86.52%

31,997

13.48%

237,448

39

VASLUI

591,567

89.43%

69,952

10.57%

661,519

40

VALCEA

438,879

90.48%

46,203

9.52%

485,082

41

VRANCEA

355,580

85.45%

60,570

14.55%

416,150

42

BUCURESTI

6,972,994

51.93%

6,454,767

48.07%

13,427,761

43

OPSNAJ

2,151,241

71.95%

838,802

28.05%

2,990,043

TOTAL

32,965,064

70.50%

13,792,192

29.50%

46,757,256

90

Anexa nr. 3b

SITUAȚIA PE JUDEȚE A SERVICIILOR MEDICALE PARACLINICE DECONTATE IN ANUL 2018

Nr. crt.

CAS

Numar investigatii medicale paraclinice DECONTATE

din care:

investigatii medicale

paraclinice-analize de laborator

investigatii medicale

paraclinice-radiologie și imagistică medicală

investigatii medicale

paraclinice-explorari functionale

investigatii medicale

paraclinice- medicină nucleară

C1

C2

C3

C4

C5

C6

C7

1

ALBA

758,462

734,484

23,185

736

57

2

ARAD

1,203,778

1,169,361

32,998

1,109

310

3

ARGES

1,128,201

1,075,925

51,023

1,052

201

4

BACAU

1,000,245

948,913

50,202

879

251

5

BIHOR

594,699

543,741

49,898

1,002

58

6

BISTRITA

310,101

297,621

11,929

486

65

7

BOTOSANI

507,998

482,629

24,719

457

193

8

BRASOV

1,458,964

1,395,787

59,106

3,733

338

9

BRAILA

391,841

364,822

26,862

147

10

10

BUZAU

433,044

395,308

37,554

164

18

11

CARAS

412,881

403,183

9,308

388

2

12

CALARASI

451,317

421,037

30,067

203

10

13

CLUJ

1,164,885

1,079,565

82,885

1,767

668

14

CONSTANTA

1,543,713

1,499,165

41,232

3,119

197

15

COVASNA

175,137

165,824

9,171

133

9

16

DAMBOVITA

649,252

621,948

26,476

778

50

17

DOLJ

1,031,053

1,002,009

27,676

1,077

291

18

GALATI

758,696

730,811

26,724

1,009

152

19

GIURGIU

194,018

187,004

6,849

146

19

20

GORJ

569,316

525,921

41,111

472

1,812

21

HARGHITA

451,922

404,130

47,229

530

33

22

HUNEDOARA

744,364

686,746

55,492

1,831

295

23

IALOMITA

611,610

599,073

12,454

73

10

24

IASI

1,598,839

1,528,118

67,601

2,755

365

25

ILFOV

546,763

539,165

7,271

307

20

26

MARAMURES

1,067,184

1,019,341

46,809

1,011

23

27

MEHEDINTI

481,031

468,779

9,411

2,010

831

28

MURES

1,122,228

1,071,320

50,080

719

109

29

NEAMT

563,244

545,121

17,643

315

165

30

OLT

603,891

584,844

18,693

330

24

31

PRAHOVA

1,356,453

1,304,558

49,485

2,275

135

32

SATU MARE

494,728

452,909

41,173

571

75

33

SALAJ

313,231

295,985

16,956

257

33

34

SIBIU

753,938

708,571

44,868

416

83

35

SUCEAVA

754,265

718,876

33,027

2,325

37

36

TELEORMAN

591,506

581,214

10,017

249

26

37

TIMIS

1,831,000

1,747,400

75,473

6,837

1,290

38

TULCEA

237,448

227,199

10,214

34

1

39

VASLUI

661,519

633,206

27,472

788

53

40

VALCEA

485,082

461,847

22,558

651

26

41

VRANCEA

416,150

405,645

9,621

663

221

42

BUCURESTI

13,427,761

13,091,610

312,247

21,687

2,217

43

OPSNAJ

2,990,043

2,880,514

105,756

3,283

490

TOTAL

46,841,801

45,001,229

1,760,525

68,774

11,273

91

92

Anexa nr. 4

Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în tabelul următor:

= mii lei=

Programele naționale de sănătate publică

Total buget 2015

Total buget 2016

Total buget 2017

Credite

bugetare 2018

Credite

bugetare 2019

I. Programul național de boli transmisibile, din care:

477.258

520.754

620.084

597.593

701.059

Programul național de vaccinare

128.073

140.647

286.176

266.367

338.857

Programul național de supraveghere și control al bolilor transmisibile

prioritare

4.151

3.469

2.073

2.617

2.803

Programul național de supraveghere și control al infecției HIV

323.871

349.939

308.157

303.076

327.998

Programul național de supraveghere și control al tuberculozei

20.258

22.192

19.875

24.410

30.345

Programul național de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale și

monitorizarea utilizării antibioticelor și a antibiotico-rezistenței

905

4.507

3.803

1.123

1.056

II. Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul

de viață și muncă

1.763

1.671

1.561

1.667

1.724

III. Programul național de securitate transfuzională

127.980

111.506

108.942

100.287

118.047

IV. Programele naționale de boli netransmisibile, din care:

141.497

120.224

84.885

87.978

95.164

Programul național de depistare precoce activă a cancerului de col uterin

10.580

6.214

4.612

6.985

7.768

Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică

1.488

1.757

1.811

1.757

1.743

Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine

umană

109.754

86.249

54.711

57.890

61.435

Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice și

centrale

15.661

20.094

17.385

16.106

16.393

Subprogramul de fertilizare in vitro și embriotransfer

2.081

4.354

4.732

3.939

5.209

Programul național de boli endocrine

1.016

657

659

363

132

Programul național de evaluare a statusului vitaminei D

x

x

x

x

1.511

Programul național de tratament pentru boli rare

700

686

700

700

700

Programul național de management al registrelor naționale

217

213

275

238

273

V. Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație

pentru sănătate

1.734

1.651

1.412

1.407

1.325

VI. Programul național de sănătate a femeii și copilului

28.321

28.667

19.916

21.246

25.614

Total buget programe naționale de sănătate publică

778.553

784.473

836.800

810.178

942.933

MS - acțiuni centralizate

10

0

0

TOTAL BUGET

778.553

784.473

836.810

810.178

942.933

Anexa nr. 5

93

Bugetul alocat pentru fiecare program curativ de sănătate în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în tabelul următor:

Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sanatate curative in perioada 2015 - 2019

Nr. crt.

Denumirea programului

national de sănătate curativ

Denumirea subprogramului

national de sănătate curativ

Credite de angajament aprobate (LEI)

2015

2016

2017

2018

2019

1

Program național de boli cardiovasculare

101,846,130.00

119,996,010.00

128,972,830

158,624,000.00

174,237,000.00

2

Programul national de oncologie

Subprogramul de tratament al

bolnavilor cu afecțiuni oncologice (adulți și copii)

1,484,151,290.00

2,060,823,710.00

1,409,944,930

1,574,211,000.00

1,985,724,500.00

Subprogramul de monitorizare a

evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CT

14,708,000.00

17,604,000.00

35,514,000

31,336,000.00

41,726,000.00

Subprogramul de reconstrucție

mamară după afecțiuni oncologice prin endoprotezare

1,124,430.00

512,480.00

512,000

339,000.00

409,000.00

Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie

moleculară la copii și adulți;

1,502,360.00

1,617,000.00

2,184,840

2,948,000.00

3,076,000.00

Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice

80,512,460.00

131,768,790.00

171,900,520

191,808,000.00

240,181,000.00

realizate în regim de spitalizare de zi (adulți și copii)

Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și

adulți.

119,000

33,000.00

20,000.00

Total program

1,581,998,540.00

2,212,325,980.00

1,620,175,290.00

1,800,675,000.00

2,271,136,500.00

3

Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze

auditive)

22,479,350.00

20,738,960.00

18,739,000

19,083,640.00

27,972,620.00

4

Programul national de diabet

zaharat

894,819,220.00

941,800,350.00

1,089,739,020

1,267,950,170.00

1,546,432,250.00

5

Program național de tratament

al bolilor neurologice

106,610,000.00

124,531,720

133,157,670

170,928,000.00

156,928,000.00

6

Program național de tratament

al hemofiliei și talasemiei

72,550,400.00

79,408,750.00

202,288,840

159,046,000.00

164,741,000.00

7

Program național de diagnostic și tratament pentru boli rare

117,834,320.00

123,936,230.00

201,539,000

272,440,000.00

432,804,270.00

8

Program național de sănătate

mintală

1,611,670.00

1,760,860.00

1,761,000

1,953,000.00

1,944,120.00

9

Programul national de

endocrinologie

7,627,690.00

6,501,410.00

2,601,000

2,372,000.00

2,219,000.00

10

Programul national de

ortopedie

68,438,930.00

85,628,220.00

80,544,710

88,634,000.00

102,304,000.00

11

Programul national de transplant de organe, tesuturi

si celule umane

69,693,240.00

53,622,950.00

53,623,000

53,801,000.00

51,821,000.00

12

Programul national de supleere a functiei renale la bolnavii cu

insuficienta renala cronica

883,772,940.00

929,756,000.00

1,033,642,590

1,022,801,000.00

1,131,898,000.00

94

13

Program national de terapie intensiva a insuficientei

hepatice

694,210.00

263,740

633,000

517,000.00

177,000.00

14

Program național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță

Subprogramul de radiologie

intervențională

18,605,380.00

20,563,300.00

14,192,000

16,407,000.00

13,373,000.00

Subprogramul de diagnostic și

tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos

10,784,200.00

11,286,900.00

8,226,830

4,471,870.00

2,754,240.00

Subprogramul de tratament al

hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil

198,240.00

432,820.00

433,000

389,000.00

236,000.00

Subprogramul de tratament al durerii

neuropate prin implant de neurostimulator medular

869,400.00

700,000.00

700,000

825,320.00

1,075,000.00

Total program

30,457,220.00

32,983,020.00

23,551,830.00

22,093,190.00

17,438,240.00

Total programe

3,960,433,860.00

4,733,254,200.00

4,590,968,780.00

5,040,918,000.00

6,082,053,000.00

95

Anexa nr. 6

Tabelul 4: Zone cu prioritate în atragerea de medici de familie (31.07.2019)

Județ

Localitate

Populație rezidenta

1

Bacău

Itești

1 499

2

Bacău

Caiuti

5416

3

Bacău

Sarata

2220

4

Bacău

Huruiesti

2435

5

Botoșani

Comuna Avrămeni

3881

6

Botoșani

Comuna Adășeni

1 466

7

Botoșani

Comuna Manoleasa

3406

8

Botoșani

Comuna Broscăuți

3 494

9

Botoșani

Comuna Dimăcheni

1 407

10

Botoșani

Comuna Vorniceni

4 417

11

Botoșani

Concești

3406

12

Botoșani

Drăgușeni

2688

13

Botoșani

Viisoara

2005

14

Iași

Comuna Costeșți

1 831

15

Iași

Golăești

3993

16

Iași

Lespezi

5995

17

Iași

Lungani

6317

18

Iași

Movileni

3163

19

Iași

Răchiteni

3433

20

Iași

Sirețel

4372

21

Iași

Tătăruși

5639

22

Neamț

Făurei

2193

23

Neamț

Pancești

1538

24

Neamț

Văleni

1 531

25

Vaslui

Bogdănița

1574

26

Vaslui

Coroiești

2 142

27

Vaslui

Mălușteni

2 350

28

Vaslui

Ciocani

1710

29

Vaslui

Fruntișeni

1894

30

Vaslui

Pochidia

1 721

31

Suceava

Cirlibaba

1 934

32

Suceava

Cosna

1 499

33

Suceava

Crucea

2099

34

Suceava

Poieni Solca

2126

1

Bacău

Itești

1 499

Sursa: INS

http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_pe_localitati_la_1ianu arie2016_0.pdf

Anexa nr. 7

Lista comunelor pre-selectate pentru proiectul POCU Cod SMIS 122607

Denumire județ

Denumirea Unității Administrativ- Teritoriale

COD SIRUTA

Pop.

Urban/ Rural

Grad de Marginalizare

Specialiști

Asistent social

Asistent medical

comunitar

Consilier școlar

BACAU

PANCESTI

24187

3 919

Rural

4

x

x

x

BACAU

PARAVA

24034

2 681

Rural

4

x

x

x

BACAU

PARINCEA

24089

3 588

Rural

3

x

x

x

BOTOSANI

STAUCENI

35884

3 619

Rural

3

1

x

x

BOTOSANI

MANOLEASA

544

rural

3

BOTOSANI

MILEANCA

1074

rural

3

BOTOSANI

STEFANESTI

urban

3

BOTOSANI

RAUSENI

38679

2 817

Rural

3

x

vacant

1

IASI

DUMESTI

96940

4 576

Rural

4

x

x

x

IASI

COSTULENI

96423

4 276

Rural

4

1

x

x

IASI

MOGOSESTI-

IASI

98113

5 242

Rural

3

1

x

x

IASI

TIGANASI

99879

4 036

Rural

3

1

x

x

NEAMT

VALEA

URSULUI

124885

3 874

Rural

4

x

x

x

NEAMT

STANITA

124331

1 966

Rural

4

1

x

x

NEAMT

CANDESTI

122061

3 232

Rural

3

1

x

x

NEAMT

BOZIENI

121876

2 716

Rural

3

1

x

x

SUCEAVA

VALEA

MOLDOVEI

150891

3 838

Rural

4

1

x

x

SUCEAVA

PATRAUTI

149833

4 567

Rural

3

x

x

x

VASLUI

IVANESTI

164393

4 495

Rural

4

1

x

x

VASLUI

VINDEREI

166770

4 025

Rural

4

1

1

x

VASLUI

DUMESTI

163734

3 334

Rural

4

1

x

x

VASLUI

SOLESTI

165899

3 623

Rural

3

x

x

x

VASLUI

GHERGHESTI

VASLUI

MURGENI

98

Anexa nr. 8

Situatia detaliata pe specialitati privind consultatiile, serviciile acordate de catre medicii de specialitate clinica si serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica

BACĂU

BOTO ANI

IA I

NEAMȚ

SUCEAVA

VASLUI

Nr. crt.

Specialitatea/ atestat de studii complementa

re

Nr. total consulta ții

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consulta ții

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consulta ții

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consult ații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consultați i

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

C0

C1

C2

C3

C4

C5

C6

C7

C8

C9

C10

C11

C12

C13

c14

c15

c16

C17

C18

C19

1

Alergologie si imunologie

clinica

4,421

2,459

0

2,278

895

0

21,976

319

0

2,286

5,715

0

3,071

3,263

0

379

424

0

2

Anestezie și terapie

intensivă

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

3

Boli

infecțioase

3,219

0

0

1,364

95

0

2,991

3

0

994

247

0

10,114

256

0

4,985

0

0

4

Cardiologie

23,041

21,088

0

2,663

3,002

0

39,144

594

0

10,067

7,657

0

18,424

19,203

0

6,499

4,248

0

5

Cardiologie

pediatrica

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

819

0

0

0

0

0

6

Chirurgie cardiovascula

ră

0

0

0

0

0

0

136

1

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

7

Chirurgie

generală

20,507

10,346

0

6,017

10,450

0

24,441

15,918

0

7,357

2,760

0

10,683

7,958

0

6,101

4,191

0

8

Chirurgie

orală și maxilo-facială

227

0

0

63

2

0

5,372

2,637

0

541

0

0

0

0

0

0

0

0

9

Chirurgie

pediatrica

5,470

1,136

0

4,407

0

0

3,686

0

0

2,439

7,533

0

3,023

0

0

1,318

168

0

10

Chirurgie plastica, estetică și

microchir.

4,235

3,719

0

0

0

0

7,593

1,174

0

368

0

0

694

0

0

0

0

0

reconstructivă

11

Chirurgie

toracică

43

0

0

0

0

0

1,655

90

0

0

0

0

47

0

0

0

0

0

12

Chirurgie

vasculara

0

0

0

0

0

0

2,668

1,538

0

0

0

0

322

0

0

0

0

0

13

Dermatovene

rologie

16,914

5,176

0

8,114

3,470

0

53,207

22,530

0

16,873

5,208

0

34,204

14,507

0

10,241

1,456

0

14

Diabet zaharat, nutriție și boli

metabolice

54,980

9,490

2,689

21,240

4,264

274

85,050

1,163

4,269

33,703

1,505

1,632

46,965

6,952

1,376

35,447

2,021

0

15

Endocrinologi

e

10,667

373

0

14,413

20

0

34,035

1,989

0

13,431

1,059

0

18,559

1,601

0

3,996

269

0

16

Gastroenterol

ogie

16,954

1,941

0

8,384

1,824

0

16,150

202

0

6,880

207

0

6,951

594

0

491

0

0

17

Gastroenterol ogie

pediatrica

0

0

0

0

0

0

2,525

20

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

18

Genetică

medicala

251

155

0

0

0

0

260

62

0

0

10

0

0

0

0

0

0

0

19

Geriatrie si

gerontologie

2,200

41

0

610

2,950

0

12,970

514

0

506

2,520

0

903

723

0

0

0

0

20

Hematologie

0

0

0

1,801

0

0

2,880

28

0

662

0

90

1,442

0

0

0

0

0

21

Medicina

internă

40,094

18,730

0

5,734

7,225

0

59,203

2,040

0

11,756

3,892

0

31,448

22,857

0

10,990

8,564

0

22

Nefrologie

6,539

3,378

1,650

4,353

0

0

3,706

21

0

1,710

0

0

1,338

0

0

521

52

0

23

Nefrologie

pediatrica

0

0

0

0

0

0

196

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

24

Neonatologie

0

0

0

0

0

0

432

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

25

Neurochirurgi

e

2,566

105

0

181

0

0

690

0

0

317

0

0

1,256

0

0

0

0

0

26

Neurologie

23,730

3,347

1,036

13,149

2,134

646

56,100

188

5,706

17,168

3,101

713

40,249

13,845

1,283

20,065

3,981

918

27

Neurologie

pediatrică

0

0

0

0

0

0

5,857

6

1,357

6

5

0

9,408

1,668

1,898

0

0

0

28

Oncologie

11,494

0

631

4,764

0

0

21,015

2,328

2,720

7,995

148

0

14,806

0

0

6,277

100

0

99

medicală

29

Oncologie si hematologie

pediatrica

0

0

0

0

0

0

3,104

392

70

0

0

0

0

0

0

0

0

0

30

Obstetrică-

ginecologie

19,651

4,100

0

6,173

3,378

0

57,367

14,650

0

13,156

3,516

0

14,075

3,065

0

8,963

732

0

31

Oftalmologie

29,306

20,676

0

8,419

23,136

0

62,051

26,430

0

20,864

12,575

0

37,895

30,765

0

14,520

11,707

0

32

Otorinolaring

ologie

26,494

12,531

19

10,671

25,009

0

39,975

23,187

960

19,879

12,963

584

39,635

22,294

10

10,130

6,586

0

33

Ortopedie și

traumatologie

22,338

6,138

713

8,096

5,880

0

15,225

3,880

386

5,030

1,029

0

17,858

10,902

531

4,922

995

0

34

Ortopedie

pediatrică

2,631

496

0

0

0

0

2,984

237

19

0

0

0

0

0

0

0

0

0

35

Pediatrie

42,976

7,370

0

9,376

35

0

33,620

2,152

0

23,558

3,100

0

49,513

19,046

0

9,741

252

0

36

Pneumologie

4,613

4,029

0

8,306

24,806

0

26,260

3,635

0

11,915

10,330

0

15,165

7,029

0

9,512

8,861

0

37

Pneumologie

pediatrica

0

0

0

0

0

0

1,348

546

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

38

Psihiatrie

21,899

2,505

2,456

4,912

0

0

71,906

37,136

21,802

26,264

2,755

4,254

47,020

6,749

5,747

20,064

7,011

3,975

39

Psihiatrie

pediatrică

2,458

0

1,466

1,213

0

0

8,970

4,500

4,286

7,104

4,388

1,179

5,260

2,212

1,651

3,609

1,463

734

40

Radioterapie

298

0

0

0

0

0

2,084

66

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

41

Reumatologie

10,109

2,863

1,669

6,524

3,367

262

33,454

5,767

6,997

7,329

535

1,336

14,401

2,447

0

9,744

921

1,082

42

Urologie

10,538

1,095

0

3,311

1,240

0

8,112

168

0

2,237

3

0

8,136

1,437

0

1,456

6

0

43

Ingrijiri

paliative

0

0

0

0

0

0

1,093

267

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

44

Planificare

familiala

0

0

0

0

0

0

5,657

0

0

0

0

0

0

0

0

1

0

0

TOTAL

440,863

143,287

12,329

166,536

123,182

1,182

837,148

176,378

48,572

272,39

5

92,761

9,788

503,684

199,373

12,496

199,972

64,008

6,709

100

Anexa nr. 9

101

Situatia privind numarul medicilor, a numarului de norme necesare /acoperite pe tipuri de specialitati si atestate de studii complementare in regiunea de NE

Nrcr t

Listă specialități/ competențe/ atestate

BACĂU

BOTO ANI

IA I

NEAMȚ

SUCEAVA

VASLUI

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperit

e

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

1

Alergologie și imunologie

clinică

4

5

3.6

2

1.5

1.5

12

13

7.53

2

4

2

2

8

2

1

2

1

2

Anestezie și terapie

intensivă

0

0

0

0

0

0

13

13

5.5

0

2

0

0

0

0

0

0

0

3

Boli

infecțioase

13

6

5.14

7

3

2.3

14

13

9.75

10

3

1

14

17

4.5

9

6

1.9

4

Cardiologie

21

16

7.18

5

3

1.1

57

62

26.99

15

11

7

22

26.5

11.5

8

8

3.8

5

Cardiologie

pediatrică

0

0

0

0

0

0

0

13

0

0

0

0

0

0

0

0

2

0

6

Chirurgie cardiovascula

ră

0

0

0

0

0

0

0

13

0

0

2

0

0

0

0

0

0

0

7

Chirurgie

generală

30

13

7.72

16

3

3

80

62

27.96

22

8

3

29

29.5

6.5

14

5

3.1

8

Chirurgie orală și

maxilo-facială

3

3

1.92

1

1

0.2

16

13

3.59

2

2

2

0

0

0

0

1

0

9

Chirurgie

pediatrică

5

3

1.66

4

1

1

16

13

2.17

6

3

1

4

10

1

2

2

0.4

Nrcr t

Listă specialități/ competențe/ atestate

BACĂU

BOTO ANI

IA I

NEAMȚ

SUCEAVA

VASLUI

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperit

e

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

10

Chirurgie plastică, estetică și microchirurgi e reconstructiv

ă

5

3

1

4

1