Decizia nr. 72/2020

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Irina Loredana Gulie

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 176 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 , excepție ridicată de Societatea Calor - S.R.L. din București în Dosarul nr. 9.024/2/2017 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.030D/2018.

2.

La apelul nominal răspunde autoarea excepției, prin domnul avocat Gergely Oderuc Eugen Cristian, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepției, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că prevederile legale criticate încalcă

art. 21

și

24 din Constituție , dat fiind faptul că un terț care justifică un interes nu poate consulta înscrisurile originale depuse la notari publici sau la alte autorități, în vederea formulării unor apărări concrete, complete și efective, ceea ce încalcă principiul constituțional al accesului liber la justiție, precum și dreptul la apărare. Mai arată că, în practică, instanțele de judecată nu fac demersuri decât în sensul obținerii unor copii xerox de pe înscrisurile originale. Precizează că situația reținută în

Decizia nr. 632 din 29 mai 2008

a Curții Constituționale nu este identică cu cea din cauza în care s-a invocat prezenta excepție de neconstituționalitate.

4.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 632 din 29 mai 2008 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5.

Prin Încheierea din 21 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.024/2/2017, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 176 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 . Excepția a fost invocată de Societatea Calor - S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat, între altele, împotriva încheierilor de ședință din datele de 26 iunie 2017, 19 iulie 2017, 26 septembrie 2016, 10 noiembrie 2014, 8 decembrie 2014, 23 septembrie 2013 și 19 noiembrie 2012, pronunțate de Tribunalul București - Secția a III-a civilă, în Dosarul nr. 74.586/3/2011, prin care s-a respins, între altele, solicitarea de consultare a unor înscrisuri originale emise de notarii publici.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textul de lege criticat nu permite studierea originalului dosarului notarial aferent actului de dezmembrare al unui imobil înscris în cartea funciară, a cărui nulitate este invocată în cauza dedusă soluționării instanței de judecată. În acest sens, arată că, după ce a făcut demersuri la notarii publici care dețin în arhivă actele notariale ce au stat ca temei al încheierii actului de dezmembrare aflat în litigiu, respectiv la camera notarilor publici, a fost îndrumată să se adreseze instanței de judecată, care, la rândul său, a constatat că textul de lege criticat nu permite studierea originalului dosarului notarial la sediul instanței, astfel încât susține că textul de lege criticat încalcă dreptul de proprietate și accesul liber la justiție.

7.

Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că reglementarea potrivit căreia nicio autoritate publică nu poate cere trimiterea originalului înscrisurilor depuse la notarii publici este justificată de regimul juridic special al acestor documente, fiind firesc ca acestea să se afle în permanență la depozitarul lor legal. Pe de altă parte, în situația în care, în cadrul unui proces, instanța încuviințează cercetarea înscrisurilor originale depuse la notarii publici, apreciază că, potrivit dispozițiilor

art. 176 alin. (2) din Codul de procedură civilă din 1865 , cercetarea acestora se poate face cu citarea părților, de un magistrat delegat. Așa fiind, textul de lege criticat satisface exigențele constituționale privitoare la dreptul la un proces echitabil, asigurând cercetarea înscrisurilor originale, în condițiile legii.

8.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992, republicată , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 176 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 , potrivit cărora: „Instanța nu va putea cere trimiterea cărților funciare și a planurilor, a registrelor autorităților, precum și a înscrisurilor originale depuse la instanțe sau notari publici.“

12.

Deși prevederile legale nu mai sunt în vigoare, fiind în prezent înlocuite cu dispozițiile corelative cuprinse în

art. 299 - Înscrisurile care nu pot fi trimise instanței din Codul de procedură civilă din 2010 , având în vedere cele reținute prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și faptul că aceste dispoziții de lege se aplică în cauza în cadrul căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate, față de data înregistrării cererii de chemare în judecată, respectiv 4 martie 2011, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, Curtea urmează să se pronunțe asupra acestor dispoziții legale.

13.

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 21

- Accesul liber la justiție,

art. 44

- Dreptul de proprietate privată,

art. 136

- Proprietatea și

art. 154

- Conflictul temporal de legi. De asemenea, sunt invocate dispozițiile

art. 6

- Dreptul la un proces echitabil cuprins în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate dispun cu privire la situația în care, în cadrul unui proces, este necesară administrarea probei cu înscrisuri, iar instanța nu va putea cere trimiterea cărților funciare și a planurilor, a registrelor autorităților, precum și a înscrisurilor originale depuse la instanțe sau notari publici. Însă, potrivit

art. 176 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865 , în cazul în care instanța încuviințează cercetarea acestora, o va face cu citarea părților, de un magistrat delegat sau, dacă înscrisul se găsește în altă localitate, prin comisie rogatorie, conform

art. 169 din același cod .

15.

Totodată, Curtea mai reține că, potrivit

art. 98 alin. (1)

și

(4) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 19 martie 2018, actele autentice notariale se întocmesc într-un singur exemplar original, care se păstrează în arhiva notarului public, la cerere părțile putând primi un duplicat de pe actul original, care are aceeași forță probantă prevăzută de lege ca originalul actului.

16.

Având însă în vedere criticile formulate, Curtea reține că pretinsa contrarietate cu

Legea fundamentală

derivă, în opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, în esență, din faptul că textul de lege criticat „nu permite studierea originalului dosarului notarial la sediul instanței“ , solicitându-se, practic, ca cercetarea înscrisurilor prevăzute în

art. 176 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865

să se facă și la sediul instanței. Astfel, motivarea excepției de neconstituționalitate vizează, în fapt, o omisiune de reglementare, fără relevanță constituțională, care, în temeiul

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituționalitate. Potrivit

art. 61 alin. (1) din Constituție , „Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a țării“, astfel încât modificarea sau completarea normelor juridice sunt atribuții exclusive ale forului legislativ (cu privire la relevanța constituțională a omisiunii legislative, a se vedea și

Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010,

Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 30 aprilie 2014,

Decizia nr. 308 din 12 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 2 august 2016, paragraful 41, sau

Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragraful 55).

17.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 176 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 , excepție ridicată de Societatea Calor - S.R.L. din București în Dosarul nr. 9.024/2/2017 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 18 februarie 2020.