Anexa din 1 octombrie 2020
privind modificarea pct. II din anexa la Ordinul ministrului sănătății nr. 1.376/2016 pentru aprobarea Planurilor regionale de servicii de sănătate
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Anexă la 1
- Ordinul nr. 1376/2016 6 decembrie 2016 pentru aprobarea Planurilor regionale de servicii de sănătate
Are ca temei 2
- Ordinul nr. 375/2006 10 aprilie 2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor de sănătate mintală
- Ordinul nr. 253/2018 23 februarie 2018 pentru aprobarea Regulamentului de organizare, funcționare și autorizare a serviciilor de …
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
ORDINUL nr. 1.686 din 1 octombrie 2020 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 900 din 5 octombrie 2020
ANEXA
PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE 2021 - 2027
REGIUNEA NORD - VEST
CUPRINS
ABREVIERI
CAPITOLUL I: DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII
CARACTERISTICI GEOGRAFICE
ANALIZE DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂ
INDICATORII DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII CONTRIBUTORI LA POVARA BOLILOR PRINCIPALELE PROBLEME
CAPITOLUL II: VIZIUNEA ȘI DIRECȚIILE STRATEGICE
VIZIUNEA STRATEGICĂ DIRECȚIILE STRATEGICE
CAPITOLUL III: PLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIRE
ÎMBUNĂTĂ'IREA SERVICIILOR ACORDATE DE MEDICII DE FAMILIE 'INTELE REGIONALE ȘI PLANUL OPERAȚIONAL
ÎMBUNĂTĂ'IREA SERVICIILOR DE ASISTEN'Ă MEDICALĂ COMUNITARĂ ANALIZA SITUA'IEI ACTUALE
'INTELE REGIONALE ȘI PLANUL OPERAȚIONAL
ÎMBUNĂTĂ'IREA SERVICIILOR DE ASISTEN'Ă MEDICALĂ SPITALICEASCĂ RE'EAUA DE UNITĂ'I SPITALICE'TI 'I NUMĂRUL DE PATURI PENTRU BOLI ACUTE PROCENTUL DE PATURI PER SPECIALITATE 'I NECESITĂ'ILE DE REPROFILARE DIREC'II 'I 'INTE STRATEGICE
'INTE REGIONALE:
INFRASTRUCTURĂ SPITALICEASCĂ 'I CADRUL LEGAL
PROIEC'IE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST REPROFILAREA SERVICIILOR SPITALICE'TI
JUDEȚUL SĂLAJ
JUDEȚUL BIHOR
JUDEȚUL BISTRIȚA
JUDEȚUL MARAMUREȘ
JUDEȚUL SATU MARE
JUDEȚUL CLUJ
ÎMBUNĂTĂ'IREA RE'ELEI DE SERVICII DE URGEN'Ă
DEZVOLTAREA FACILITĂ'ILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICĂ 'I PARACLINICĂ DIAGNOSTIC SITUA'IE CURENTĂ 'I PRINCIPALELE DEFICITE
'INTE OPERA'IONALE 'I PLAN REGIONAL
DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE 'I A RECUPERĂRII ANALIZA SITUA'IEI CURENTE 'I PRINCIPALELE DEFICITE
'INTE OPERA'IONALE 'I PLAN REGIONAL ÎNGRIJIRILE PALIATIVE
'INTE OPERA'IONALE 'I PLAN REGIONAL
REZUMATUL PRINCIPALELOR MĂSURI ALE PLANULUI DE SERVICII MEDICALE DIN RNV
ANEXE ANEXA 1
ANEXA 2
ANEXA 3 ANEXA 4A
ANEXA 4B ANEXA 5
ANEXA 6
ANEXA 7
ANEXA 8
ANEXA 9
ANEXA 10
ANEXA 11
ABREVIERI
BH
Județul Bihor
BN
Județul Bistrita-Nasaud
CJ
Județul Cluj
CMI
Cabinet medical individual
CNAS
Casa Națională de Asigurări de Sănătate
CNSISP
Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică CP
Centru de permanență
FTE
Full time employee
(angajat cu normă întreagă) FNUASS
Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate INSP
Institutul Național de Sănătate Publică
ITL
Îngrijire pe termen lung
MF
Medic de familie
MG
Medic generalist
MM
Județul Maramures
MS
Ministerul Sănătății
OCDE
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OMS
Organizația Mondială a Sănătății
ORL
Oto-rino-laringologie
PIB
Produsul intern brut
PRSS
Planul Regional de Servicii Sanitare PSI
Plan Strategic Instituțional
RNV
Regiunea de dezvoltare Nord-Vest
RSM
Rata Standardizată a Mortalității
SJ
Județul Salaj
SM
Județul Satu Mare
SNS
Strategie Națională de Sănătate
SNSPMPDSB
Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București
UE
Uniunea Europeană
CAPITOLUL I: DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII
Regiunea de dezvoltare Nord-Vest se numără printre regiunile cu o densitate și un număr mare de locuitori comparativ cu celelalte regiuni ale României, cu o pondere importantă a populației în mediul urban. Indicatorii de sănătate a populației sunt comparabili cu cei la nivel național.
Caracteristici geografice
Regiunea Nord-Vest (RNV) este reprezentată de partea nord-vestică a Transilvaniei. Este formată din 6 județe - Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj, și cuprinde 43 de centre urbane, 403 comune și 1 800 sate. Regiunea acoperă o suprafață de 34.160 km 2
(14,3% din țară) și are 2,6 milioane de locuitori (13,1% din populația țării) - date din 2018. Aproximativ jumătate din populația sa (52%) locuiește în zonele urbane, Cluj (65%) și Maramureș (57%).
Figura 1: Zona de dezvoltare regională nord-vest – Localizare și județe
Analize demografică și socio-economică
Populația din regiune în 2018 a fost de 2,55 milioane de locuitori. Populația în vârstă de 65 de ani și peste reprezintă 17,2% din total (tabelul 1).
Tabelul 1: Populația Regiunii de NV per județe, 2018
Grupa de
vârstă
Salaj
%
Bihor
%
Bistrita
%
Maramures
%
Satu Mare
%
Cluj
%
TOTAL
%
0 - 4
11921
5.6
29294
5.2
16695
6.0
23580
5.1
17680
5.3
34995
5.0
134165
5.2
5 - 14
23664
11.1
61424
10.9
33173
11.9
49838
10.8
38410
11.5
65047
9.2
271556
10.6
15 - 64
135377
63.6
376417
66.9
182061
65.1
310770
67.3
224734
67.4
481592
68.2
1710951
66.9
65 - 85+
41874
19.7
95615
17.0
47571
17.0
77824
16.8
52803
15.8
124280
17.6
439967
17.2
TOTAL
212836
100
562750
100
279500
100
462012
100
333627
100
705914
100
2556639
100
Sursa: Institutul Național de Statistică
Conform celor mai recente proiecții demografice, populația regiunii este de așteptat să scadă cu circa 2% în perioada 2014-2030. Populația cu vârstă de 65+ ani va crește, ajungând la 17,4% din total în 2020 și 19,8% în 2030.
2030
2020
2015
0%
20%
40%
65+
60%
Total
80%
100%
F igura 2: Proiecții demografice și proporția populației cu vârsta de peste 65 an i
499750
2525235
450123
2580338
409839
2588367
Sursa: Proiecții Eurostat
RNV este pe locul trei printre cele opt regiuni de dezvoltare în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, contribuind cu 12,3% la PIB-ul național. Județul cu cel mai mare PIB este Cluj, care găzduiește și instituțiile regionale. Cluj este, de asemenea, cel mai urbanizat județ din regiune (67% din populație trăiește în zone urbane), în timp ce Bistrița-Năsăud este cel mai puțin urbanizat (36%). Există, de asemenea, diferențe semnificative între județe în ceea ce privește dezvoltarea economică, prin faptul că zonele de sud și vest ale regiunii sunt mai dezvoltate decât centrul și estul. Cele mai sărace județe sunt Sălajul și Bistrița-Năsăud.
Populația din RNV este a treia cea mai privilegiată din punct de vedere socio-economic din țară. Rata sărăciei relative din regiune a fost de 19.0% (date din 2017), mai mică decât media națională (23.6%) și mult mai mică decât cea mai defavorizată regiune, Regiunea de Nord-Est (33.4%).
Sursa: INS https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/dimensiuni_ale_incluziunii_sociale_in_romania_2017.pdf
Indicatorii de sănătate și principalii contributori la povara bolilor
În 2018, indicatorii de sănătate în RNV înregistrează mici variații față de media pe țară și pe celelalte regiuni. Rata medie a speranței de viață este mai scăzută față de media pe țară pe total și urban. Rata natalității este peste media națională, cu excepția județului Satu Mare a cărei rată a natalității a fost, în anul 2018, sub media natională și regională. Ratele mortalității infantile sunt mai mari față de media pe țară, cu excepția județului Cluj, iar județul Sălaj are printre cele mai mari rate ale mortalității infantile din țară. Mortalitatea generală în regiune este comparabilă cu media națională, cu excepția județului Sălaj și Bihor, unde valorile ratei sunt mai mari, ponderea mai ridicată fiind în rural. Menționăm că mortalitatea cauzată de bolile ischemice ale inimii este cea mai mare din toate regiunile țării (rata pentru România 224,8%ooo, iar RNV este 292,5%ooo), în timp ce ratele de mortalitate prin boli digestive au valori mult peste media pe regiune și țară în județul Maramureș.
În anul 2018 cele mai frecvente cazuri noi de boală în RNV au fost reprezentate de: boli ale aparatului respirator, boli ale aparatului
digestiv, boli ale sistemului osteo-articular, boli ale aparatului genito-urinar și boli ale aparatului circulator, similar cu frecvența la nivel național, structură similară cu anii anteriori.
Pentru același an 2018, în RNV cele mai mari valori ale ratelor de prevalență sunt pentru următoarele categorii de boli: boli hipertensive, cardiopatii ischemice, boli pulmonare obstructive cronice, tulburări mentale și de comportament, valorile ratelor fiind similare cu cele la nivel național. În toate județele aparținând RNV prevalența prin boli hipertensive și cardiopatie ischemică ocupă primele locuri, urmat de diabet zaharat și BPOC, cu excepția județului Satu Mare, în care rata de prevalență prin diabet zaharat ocupă primul loc (tabelul 2).
Tabel 2: Prevalența bolilor cronice majore în RNV în 2018 (cazuri la 100 000 locuitori)
România
Regiunea NV
Bihor
Bistrița- Năsăud
Cluj
Maramureș
Satu Mare
Sălaj
Boli hipertensive
13296.5
13419.8
16312.0
11354.2
14351.5
12789.7
6406.9
17756.4
Cardiomiopatie ischemică
6102.2
6158.7
8705.1
5858.3
5798.9
5949.6
3375.0
5831.7
Diabet
4252.5
4262.9
3229.7
3952.8
4048.8
3992.1
6890.6
4580.5
Boli mentale și comportamentale
2445.0
2187.6
2674.7
1484.1
2290.2
2326.8
1153.1
2802.6
Boli pulmonare obstructive cronice
2230.1
2624.7
4182.1
1748.5
2393.9
2227.0
1066.8
3727.8
Sursa: INSP-CNSISP
Principalele probleme
Serviciile de sănătate din RNV se confruntă cu mai multe provocări majore:
Insuficienta integrare între diferitele categorii de sectoare de servicii în sensul în care asistența primară nu are suficiente legături funcționale cu asistența medicală spitalicească, în timp ce promovarea sănătății și prevenția nu sunt conectate la adecvat cu îngrijirea curativă, cu un impact negativ puternic asupra continuității asistenței medicale.
Unitățile de îngrijire primară nu își îndeplinesc în mod adecvat funcția de “gatekeeper”/„paznic”, ceea ce duce la un sistem spitalicesc supraîncărcat;
Serviciile de asistență medicală comunitară sunt încă insuficiente, dar în dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii;
Modelul de îngrijire este în unele cazuri fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate și necesită dezvoltarea de echipe interdisciplinare care ar asigura o abordare integrată a îngrijirii. Nu există stimulente care să încurajeze o astfel de abordare integrată a asistenței medicale;
Accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii și a serviciilor specifice) variază semnificativ în funcție de particularitățile zonelor geografice.
În ceea ce privește infrastructura, majoritatea spitalelor județene existente au fost construite între 1965 și 1975, pavilioane suplimentare fiind adăugate în anii 1980. În ciuda lucrărilor de reabilitare selectivă, starea fizică, spațiile și funcționalitatea multor clădiri sunt slabe. Lipsa de dependințe clinice (în special pentru serviciile de asistență clinică) duce la ineficiențe organizaționale. În ceea ce privește serviciile medicale specifice (intervenții chirurgicale, diagnostic imagistic sau de laborator etc.), se întâmplă frecvent ca serviciile care trebuie să fie co-localizate, necesită deplasarea pacientului între locații, cauzând întârzieri și disfuncționalități în furnizarea serviciilor (generând riscuri mari și calitate scăzută a serviciile).
În timp ce aceste provocări sunt într-o oarecare măsură comune tuturor regiunilor, interacțiunea lor cu condițiile socio-economice specifice din RNV duce la deficiențe și mai accentuate în furnizarea serviciilor de asistență medicală, cu două consecințe majore:
Nevoia de servicii de sănătate nu este acoperită în mod adecvat, în special pentru populațiile rurale și vulnerabile.
Inegalități în accesul la servicii între orașe și mediul rural, între grupuri nemarginalizate și marginalizate.
Un studiu din 2012 1
arată că 9,5% din populația cu vârsta de 15 ani și peste din RNV nu a putut merge la un specialist atunci când a fost nevoie (față de media națională de 12,8%). Când au fost întrebați despre motivele acestei situații:
75,6% au menționat costurile prea mari;
7,1% au sperat că problema de sănătate va dispărea fără intervenție;
5,7% au menționat teama de a accesa serviciile de asistență medicală.
Din cauza problemelor sistematice menționate mai sus, cererea și oferta sistemului de asistență medicală sunt puternic dezechilibrate. Astfel,
nevoia nesatisfăcută de asistență medicală în Regiunea de Nord-Vest oferă o bază foarte puternică pentru intervenție.
1
Institutul Național de Statistică (2013), Condițiile de viață ale populației din România
CAPITOLUL II: VIZIUNEA ȘI DIRECȚIILE STRATEGICE
Viziunea strategică
La nivelul RNV vor fi reduse diferențele dintre nevoile populației și performanțele sistemului de asistență medicală. Serviciile centrate pe pacient vor fi furnizate în mod eficient și eficace printr-un nou sistem de sănătate regional, re-proiectat funcțional și structural. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, stilul de viață și indicatorii de sănătate se vor îmbunătăți.
Viziunea: O națiune de oameni sănătoși și productivi prin accesul la servicii calitative de prevenție, urgență, tratament și reabilitare, utilizarea eficientă și eficace a resurselor și promovarea celor mai înalte standarde și bune practici.
Strategia Națională de Sănătate 2014 – 2020
Viziunea privind dezvoltarea asistenței medicale în regiunea de nord-vest este cea a unui sistem de asistență medicală performant, reformat și restructurat, care se bazează pe îngrijiri primare și comunitare de anvergură, cu un rol eficient de prevenție și gatekeeper, un sistem ambulator consolidat și o rețea de spitale raționalizată, coordonată și simplificată.
În conformitate cu strategia, viitorul sistem de sănătate al RNV va fi caracterizat de:
Receptivitate , astfel încât accesul la îngrijiri să fie îmbunătățit în mod semnificativ, cu o proporție mai mică de nevoi nesatisfăcute și scăderea inegalității, astfel încât rezultatele reflectate în starea de sănătate să fie îmbunătățite semnificativ, atât în măsuri absolute, cât și în raport cu restul țării, cu scăderi accentuate ale mortalității și morbidității;
Echitate și protecție financiară , o problemă deosebit de gravă în RNV, unde diferențele de acoperire a serviciilor de sănătate și rezultatele reflectate în starea de sănătate sunt semnificative atât între diferitele județele, cât și între zonele rurale și urbane și în care un procent semnificativ din populație menționează costurile ca impediment în accesarea serviciilor de sănătate;
Eficacitate și sustenabilitate financiară , cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane către îngrijirile primare și ambulatorii, și o reducere substanțială a spitalizărilor care pot fi evitate.
Pentru perioada 2021-2027 Ministerul Sănătății elaborează o nouă strategie națională de sănătate, cu continuarea principiilor enunțate în strategia precedentă. Se urmărește realizarea la nivel regional a unei rețele de servicii de sănătate performante, integrate, care să acopere nevoile de servicii medicale pentru întreaga populație din regiune.
Direcțiile strategice
Implementarea viziunii necesită acțiuni transformatoare pentru reproiectarea funcției și structurii sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele și prioritățile de nivel înalt ale strategiei.
Direcțiile strategice pentru sistemul de sănătate românesc în ansamblu, inclusiv pentru RNV, sunt:
Consolidarea unităților de îngrijire primară și îngrijirea comunitară prin extinderea rețelei de medici de familie și furnizori de
servicii de asistență medicală comunitară, creșterea capacității și revizuirea legislației în sensul
aplicabilității la realitatea contextuală a funcționării serviciilor de sănătate și a coroborării cu legislația europeană în domeniu ;
Dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii în unitățile de îngrijire ambulatorie;
Integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistență medicală primară - asistență în ambulatoriu - spital) cât și pe orizontală (asistență medicală primară - asistență medicală
comunitară - asistență socială - promovarea sănătății și prevenirea bolilor - terapie - reabilitare);
Revizuirea traseului pacientului, pentru anumite boli cronice, consolidarea rolului de
„gatekeeper” a asistenței primare și sprijinirea „inversării” piramidei serviciilor de asistență medicală;
Raționalizarea și reconfigurarea rețelei spitalicești;
Dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijiri paliative la nivel comunitar, primar, ambulatoriu și spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și în ambulatoriu;
definirea conceptului de ÎTL și dezvoltarea serviciilor de ÎTL.
Aceste direcții strategice naționale au fost adaptate în continuare la particularitățile RNV; o atenție deosebită a fost acordată pentru:
Reducerea inegalității interjudețene, în special în ceea ce privește asistența medicală ambulatorie și discrepanțele dintre zonele rurale și cele urbane în ceea ce privește accesul;
Asistență medicală comunitară pentru comunități cu populatie vulnerabilă din punct de vedere medical și social;
Accesul la asistență medicală în zonele rurale;
Reorganizarea rețelei spitalicești, având în vedere natura fragmentată și starea critică a infrastructurii spitalicești.
12
REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST – VIZIUNEA PENTRU 2027
DOMENIUL STRATEGIC
PROBLEME IDENTIFICATE
INTERVEN IA NECESARĂ
CONDI II NECESARE
REZULTATE
Sănătate publică
Indicatori de sănătate nesatisfacatori în unele zone
în comparație cu media
națională
Consolidarea capacității de spitalizare de zi, în ambulatoriu, asistență primară și comunitară
Revizuirea legislației pentru îmbunătățirea mecanismelor, de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizarea de zi
Indicatori de sănătate îmbunătățiți și rezultate privind sănătatea cel puțin egale cu media națională
Povară mare a bolilor cronice, în special a bolilor cardiovasculare, diabetului, cirozei și hepatitelor cronice
Consolidarea capacității de spitalizare de zi, asistență ambulatorie, asistență primară și comunitară;
Revizuirea legislației, standardelor și modalităților de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizare de zi;
Dezvoltarea pachetului de servicii de îngrijire ambulatorie;
A fost revizuit curriculum-ul pentru rezidențiat în medicina de familie pentru managementul
bolilor cronice.
Reducerea poverii bolilor cronice; creșterea gradului de conștientizare a cauzelor acestor boli și îmbunătățirea acțiunii de prevenție
Servicii sanitare
Asistență primară inegal distribuită
Recrutarea între 43-72 de medici de familie, acordând prioritate zonelor fără niciun medic de familie
Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea/echiparea cabinetelor MF;
Dezvoltarea pachetului de servicii pentru asistența primară prin dezvoltarea unor mecanisme de stimulare a performanței.
Acoperire cu medici de familie îmbunătățită
Acoperire insuficientă cu servicii de asistență medicală comunitară
Crearea de noi echipe de asistență medicală comunitară, cu focalizare pe populația vulnerabilă din punct de vedere medical, social, economic
Dezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară;
Consolidarea integrării cu asistența medicală primară.
Dezvoltarea de ghiduri, protocoale, management de caz, standarde de cost și calitate pentru activitatea de asistență
medicală comunitară
Dezvoltarea de noi centre comunitare integrate avizate de către Ministerul Sănătății prin Unitatea de Incluziune Socială
Capacități spitalicești inegal distribuite
Înființare spital regional
Consolidarea capacității de îngrijire de urgență, acordând prioritate spitalelor județene;
Consolidarea capacității de îngrijire cronică în
raport cu nevoia demonstrată din sănătate
1 spital regional și reconfigurarea spitalelor din regiune
Îngrijire în ambulatoriu inegal distribuită
Consolidarea capacității de îngrijire în ambulatoriu pentru
Consolidarea capacității de îngrijire în ambulatoriu pentru specialități clinice cu
Rețeaua de îngrijire în ambulatoriu care acoperă toate județele și toate
specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane
adresabilitate mare și cu deficit ridicat; Introducerea de criterii normative pentru distribuția teritorială a echipamentelor de
înaltă performanță.
specialitățile medicale relevante
Proporție crescută de spitalizări evitabile
Dezvoltarea facilităților de îngrijire în ambulatoriu și în spitalizare de zi
Consolidarea integrării între ambulatoriu și asistența primară;
Dezvoltarea pachetului de spitalizare de zi și îmbunătățirea mecanismelor de finanțare a
serviciilor acordate în spitalizarea de zi.
Spitalizarea evitabilă tratată în asistență medicală primară / ambulatorie / pe termen lung
Capacitate limitată și concentrată într-un număr redus de unități de recuperare și îngrijire pe termen lung
Modificarea legislației la nivel național.
Relocarea unui număr de paturi în cadrul unităților spitalicești / sociale pentru înființarea ITL, astfel încât să crească numărul de paturi de recuperare și ITL
cu 25%.
Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea furnizării serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv cerințele de forță de muncă)
Pacienții cronici care se încadrează în criteriile ITL, să beneficieze de servicii în spații adecvate de îngrijire pe termen lung
Capacitate limitată și concentrată într-un număr redus de unități de îngrijire paleativă
Elaborarea strategiei, precum și a unui model integrat și coordonat pentru furnizarea de îngrijiri paliative în România Dezvoltarea capacității de
îngrijire paliativă pentru a asigura o acoperire de 60% până în 2027.
Inființarea de ambulatorii noi de îngrijiri paliative și de noi echipe de îngrijire paliativă specializată la domiciliu.
Instruire 30% din MF în
îngrijirea paliativă de bază.
Elaborarea și implementarea politicilor și reglementărilor privind serviciile, medicamentele, instruirea personalului Includerea îngrijirilor paliative în curriculum pentru rezidenții în cabinetele medicilor de familie și de oncologie
Dezvoltarea și implementarea modelelor de finanțare pentru îngrijirea paliativă de bază, serviciile ambulatorii de îngrijire paliativă, îngrijirea de zi, simplificarea mecanismului de acces pentru servicii la domiciliu.
Monitorizarea anuală a dezvoltării și acoperirii nevoilor de îngrijiri paliative.
Îmbunătățirea calității vieții pentru pacienții cu boli cronice progresive și familiile lor și acces la servicii de îngrijire paliativă de calitate în locația adecvată.
Măsuri la nivel de sistem
Provocări structurale: Adaptabilitate continuă la nevoile de servicii medicale prin adoptarea reglementărilor de punere în aplicare a măsurilor identificate, întărirea capacității
tehnice și de coordonare între
Stabilirea responsabilităților la nivelul structurilor din Ministerul Sănătății și la nivel decizional pentru supravegherea, implementarea și dezvoltarea serviciilor de sănătate.
Un cadru și o strategie clare cu aportul și sprijinul tuturor părților interesate.
13
toți actorii care activează în domeniul sănătății.
Utilizarea redusă a instrumentelor de planificare
Stabilirea responsabilităților de planificare la nivelul structurilor din MS și la nivel decizional pentru dezvoltarea și finanțarea serviciilor medicale
Servicii sanitare planificate și coordonate.
Sisteme informatice insuficient dezvoltate si integrate
Crearea unei soluții electronice pentru preluare, transmitere, centralizare,
Evaluare și administrare de către fiecare furnizor de servicii medicale a infrastructurii
sanitare.
Luarea deciziilor bazate pe informații actualizate.
14
CAPITOLUL III: PLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIRE
ÎMBUNĂTĂ,IREA SERVICIILOR ACORDATE DE MEDICII DE FAMILIE
ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ȘI A PRINCIPALELOR DEFICITE
În 2018, numărul medicilor de familie raportat de Institutul Național de Statistică din RNV a fost 1537, reprezentând 12,8% din numărul total de medici de familie la nivel național. Mai mult de jumătate dintre acești medici de familie au lucrat în mediul urban (59,7%), având în vedere că distribuția populației în regiune este de 52,4% - urban și 47,6% - rural.
Acoperirea cu medici de familie în regiune (6,0 la 10.000 loc.) se situează la nivelul mediei naționale (6,2 la 10.000 loc.). În județe există un echilibru între acoperirea cu medici de familie în urban și rural, excepție face județul Bihor (unde acoperirea este mult mai mare față de valorile pe regiune și țară) și județul Satu Mare (unde există o discrepanță mare între urban și rural față de regiune și țară).
Figura 3: Numărul medicilor de familie / 10 000 locuitori (2018)
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică
La 31.07.2019, conform datelor CNAS, în RNV a fost înregistrat un număr de 17 localități rurale fără medici de familie, cele mai multe sunt în Sălaj (7) și Maramureș (5), existând și două județe în care toate localitățile rurale au acoperire cu medici de familie (Bihor și Satu Mare).
Tabel 3: Consultații acordate la nivel de îngrijiri primare și localități fără medici de familie în zonele rurale din RNV
Județ
Consultatii per capita (medicina familiei) (zone urbane)
Consultatii per capita (medicina familiei) (zone rurale)
Localități fără medici de familie
Bihor
1.8
2.1
0
Bistrița-Năsăud
3.7
2.0
2
Cluj
1.6
3.0
3
Maramureș
3.3
2.6
5
Satu Mare
2.4
1.6
0
Sălaj
4.3
2.9
7
Regiunea N-V
2.4
2.3
17
Sursa: INSP-CNSISP 2018 (consultații / locuitori)
O estimare a numărului de medici de familie din RNV (pe baza datelor din 2018) conform normativului acceptat a evidențiat un surplus de medici de familie de 247 medici de familie în zona urbană, în timp ce există o lipsă de 597 medici în zonele rurale.
În anul 2019 au fost identificate 17 localități cu deficit de medici de familie, a căror detaliere este prezentată în Anexa 7.
,intele regionale și planul operațional
Numărul de MF va crește cu 2% - 4%. Acești MF vor fi mai ales atrași în comunele fără MF 2
și în zonele rurale, în special în Sălaj, Satu Mare și Maramureș (care înregistrează cei mai scăzuți indici de acoperire în rural), utilizând mecanismele de stimulare descrise anterior.
Creșterea rolului MF în ceea ce privește: educația și consilierea în domeniul sănătății; Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; servicii de planificare familială; îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea și educația pentru sănătate; managementul bolilor cronice; managementul patologiei vârstnicului; screening populațional pentru cancer (în special activitățile de screening pentru cancerele de sân și de col uterin, colon); evaluarea necesităților de îngrijiri paliative pentru pacienții cu boli progresive cronice și furnizarea de îngrijiri paliative de bază; monitorizarea periodică activă de către MF a persoanelor înscrise pe listele acestora conform reglementarilor legale și asigurarea cadrului legal pentru stimularea acordării consultațiilor medicale pentru întărirea prevenției;
Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; subvenționat atât de la nivel național, la nivel local, precum și de partenerii tehnici și financiari. O cerere de candidaturi va fi lansată între județe. Criteriile de prioritizare pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie care vor fi sprijinite se vor baza pe: statutul juridic clar al spatiului cu destinația cabinet MF, gradul de uzură al locatiei și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere, evidente că investiția va promova îmbunătățirea performanței în furnizarea serviciilor, precum și standardele de calitate, impactul proiectului investițional în ceea ce privește stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiții contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanță.
ÎMBUNĂTĂ,IREA SERVICIILOR DE ASISTEN,Ă MEDICALĂ COMUNITARĂ
Analiza situației actuale
Conform cifrelor anului 2019, în RNV există un număr de 132 asistente medicale comunitare și 46 de mediatori sanitari. Asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari sunt angajați de către autoritățile locale, de obicei ca parte a serviciului social de la nivelul unității teritorial administrative, iar finanțarea cheltuielilor salariale pentru aceste categorii de personal este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății.
În prezent, legislația
specifică care reglementează funcționarea asistentei medicale comunitare este OUG 18/2017 privind asistența medicală comunitară ,
aprobată prin Legea nr. 180/2017 cu modificările și completările ulterioare, precum și prin HG nr. 324 / 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară.
Sistemul de asistență medicală comunitară, deși a înregistrat în perioada 2014-2019 o creștere a personalului angajat cu 56 asistenți medicali comunitari și 1 mediatoare sanitară, nu dispune încă de personal suficient. O analiză a diferențelor evidențiază necesitatea suplimentării cu 346 de asistenți medicali comunitari (298 în zonele rurale și 48 în zonele urbane). Bihor, Bistrița Năsăud, Satu Mare și Maramureș sunt județele cu nevoi mai mari pentru asistenții medicali comunitari în rural. Pentru mediatorii sanitari, având în vedere faptul că nu există date populaționale pentru localitățile care au cel puțin 700 de locuitori de etnie romă, se vor face angajări numai în acele localități în care autoritatea publică locală își asumă existența unei populații de etnie romă de cel puțin 700 oameni.
2
Vezi Anexa 7 pentru o listă a localităților din regiunea de NV fără medic de familie (date 2014). Lista va fi actualizată la momentul implementării.
Distribuția și dinamica numărului de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari rural / urban și județe este redată în tabelul de mai jos.
Tabelul 4: Asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din RNV, 2014 - 2019
JUDETUL
RURAL
URBAN
AMC
MS
AMC
MS
2014
2019
2014
2019
2014
2019
2014
2019
Bihor
9
14
8
8
4
6
3
4
Bistrița Năsăud
16
23
8
7
0
4
1
2
Cluj
4
6
3
3
0
0
4
5
Maramureș
15
20
0
1
6
22
7
4
Satu Mare
7
5
3
4
1
0
2
3
Sălaj
14
29
5
5
0
3
1
0
Total
65
97
27
28
11
35
18
18
Legenda: AMC – asistenți medicali comunitari, MS – mediatori sanitari Sursa datelor: MS - UIS
Tabelul 5: Necesarul de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din RNV în rural și urban, 2014- 2019
Indicatori
Rural
Urban
Situația actuală
Necesități teoretice cf. Normativului
National 3
Situația actuală
Necesități teoretice cf. Normativului
National 4
2014
2019
2014
2019
2014
2019
2014
2019
Număr de comunități cu
populație marginalizată
167
167*
NA
NA
42
42*
NA
NA
Număr populație marginalizată
197
345
197
345*
NA
NA
41 546
41 546*
NA
NA
Număr asistenti medicali
comunitari
65
97
+330
+298
11
35
+72
+48
Număr mediatoare sanitare
27
28
NA
NA
18
18
NA
NA
*Nota: datele pentru populatia marginalizată sunt cele din 2014, urmând a fi actualizate după centralizarea datelor în urma recensământului populației din 2021
Distribuția pe județe a necesarului de asistente comunitare din RNV este:
Figura 4: Necesar asistenți medicali comunitari în mediul rural, 2019
Sursa: Analiza datelor INSP
,intele regionale și planul operațional
3
Referință: populația 2014
4
Referință: populația 2014
Dezvoltarea unui număr minim de 15 noi echipe comunitare integrate 5
în regiunea NV până în 2027, în zonele cu concentrare mare a populației vulnerabile. Pentru crearea acestor echipe comunitare integrate, se vor identifica surse de finanțare externe.
Astfel, 21 de comunități din regiunea NV vor beneficia de echipe comunitare în cadrul proiectului POCU 122607 “Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”, implementat perioada 2018–2022 de Ministerul Municii și Justiției Sociale, în calitate de lider de Proiect, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății în calitate de parteneri. Lista comunelor selectate este prezentată în Anexa 8.
Numărul de angajați ai comunității va crește cu 20% în perioada 2021-2027. Noile recrutări vor fi alocate în principal pentru:
dezvoltarea unui număr minim de 15-20 de noi echipe comunitare integrate 6
în RNV până în 2027 (prima rundă de propuneri);
noile centre comunitare integrate create cu fondurile din cadrul programului regional;
comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare);
alte localități rurale cu o acoperire scăzută în ceea ce privește medicina de familie.
ÎMBUNĂTĂ,IREA SERVICIILOR DE ASISTEN,Ă MEDICALĂ SPITALICEASCĂ
Rețeaua de unități spitalicești și numărul de paturi pentru boli acute
Există 69 spitale în RNV: 50 spitale de asistență medicală acută (care au și secții / compartimente cu paturi de cronici/recuperare) și 19 spitale pentru afecțiuni cronice (Tabelul 6). Din acestea:
41 sunt spitale publice de îngrijire acută;
9 sunt unități private de asistență medicală acută;
10 sunt îngrijiri pe termen lung / facilități publice pentru afecțiuni cronice,
9 sunt unități private cu paturi de cronici .
Tabelul 6: Rețeaua existentă de unități spitalicești
Spitale
Afecțiuni acute
Afecțiuni cronice
TOTAL
Spitale de stat af.
acute
Spitale private af.
Spitale de stat af.
cronice
Facilități private af.
Cronice
acute
Bihor
11
5
16
9
2
3
2
Bistrița Năsăud
4
1
5
3
1
1
0
Cluj
15
7
22
15
0
3
4
Maramureș
11
2
13
7
4
1
1
Sălaj
4
2
6
3
1
1
1
Satu Mare
5
2
7
4
1
1
1
Total
50
19
69
41
9
10
9
Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2018
Tabel 7: Număr total de paturi
Județ
Spitale publice
Spitale private
Total Sp.publice + private
Nr.paturi cronici
Nr.paturi acuți
Total
Nr.paturi cronici
Nr.paturi acuți
Total
Nr.paturi cronici
Nr.paturi acuți
Total
BH
1.017
2.692
3.709
32
260
292
1.049
2.952
4.001
BN
319
1.122
1.441
69
69
319
1.191
1.510
CJ
1.117
5.154
6.271
334
334
1.451
5.154
6.605
MM
513
1.982
2.495
31
72
103
544
2.054
2.598
SJ
133
833
966
94
23
117
227
856
1.083
5
Legea privind asistența medicală comunitară a fost aprobată (n°18/2017), HG 324/ 2019 e aprobata
Județ
Spitale publice
Spitale private
Total Sp.publice + private
Nr.paturi cronici
Nr.paturi acuți
Total
Nr.paturi cronici
Nr.paturi acuți
Total
Nr.paturi cronici
Nr.paturi acuți
Total
SM
251
1.348
1.599
20
9
29
271
1.357
1.628
Total
3.350
13.131
16.481
511
433
944
3.861
13.564
17.425
Numărul total de paturi pentru îngrijire acută reprezintă 13.564 de paturi. Cele 18 spitale / clinici private sunt situate în principal în Bihor, Maramureș și Cluj și sunt entități mici cu 10 până la 70 de paturi, numai unul în Bihor are 244 paturi și unul în Cluj cu 180 paturi.
Utilizarea actuală sporită a serviciilor spitalicești este atribuită capacității reduse a sectorului extraspitalicesc și, în principal, eșecului în asigurarea rolului de „paznic” al asistenței primare. Aproximativ 75% din cazurile spitalizate nu au trimitere de la MF și aproximativ 50% dintre pacienții spitalizați sunt consultați în secția de urgență, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele referitoare la grupul de diagnosticare (DGD) arată în mod constant că o proporție semnificativă a pacienților spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulatoriu și / sau de MF.
În 2018, rata de ocupare a spitalelor de îngrijire acută s-a încadrat
între 52% și 76% în funcție de categoria de spital. La nivelul regiunii, rata de ocupare a paturilor este de 65%.
Cu un număr total de internări pentru îngrijiri acute reprezentând 502.390 (408.509 privind pacienți din regiunea NV și 93.881 privind pacienți din afara regiunii) și aproximativ 3,1 milioane de zile de spitalizare în 2018, acest lucru înseamnă că și în prezent (și anume, înainte de implementarea strategiei de reconfigurare) în regiune există un exces de paturi pentru îngrijire acută.
La nivel regional, numărul de paturi pentru îngrijire acută este de 5,4 la 1.000 de locuitori. Numărul de internari la 100 locuitori este de 19,8% (figura 5). Ratele mari înregistrate la Cluj sunt reprezentative pentru faptul că spitalele clujene sunt instituțiile de trimitere pentru regiune.
Figura 5: Paturile pentru îngrijire acută și rata internărilor pe populație Sursa: Analiza SNSPDSPMB date la 2018
28.6
19.8
20.0
15.7
13.6
15.1
15.3
7.5
5.4
5.3
4.3
4.5
4.0
4.1
35.0
30.0
25.0
20.0
15.0
10.0
5.0
0.0
Regiunea NORD-VEST
Bihor
Bistrița Năsăud
Cluj
Maramureș
Sălaj
Satu Mare
Pat/1.000 loc
Cazuri externate/100 loc
Număr paturi de îngrijire acută la 1000 locuitori Numărul internărilor la 100 locuitori
RNV este cea mai autonomă din țară (cu excepția București-Ilfov) din punct de vedere al spitalizărilor acute:
97,5% dintre pacienții din RNV au fost internați în spitalele din regiune în 2014 (adică, 502 976 internări din totalul de 515 671);
Restul de 12 695 de pacienți din NV (adică 2,5% din totalul de pacienți cu internare din regiune) au fost internați în principal în București Ilfov;
În 2014, 8,3% din numărul total de internări în spitale care au avut loc în spitalele din RNV au vizat pacienți din regiunile învecinate (și anume, 45 788 internări): centru, nord-est și vest. Astfel, Cluj este cel de-al doilea cel mai puternic pol de spitalizare din județ, după București (unde puțin peste 50% din cazurile acute provin din afara Bucureștiului în sine).
Insuficiența cardiacă și hipertensiunea arterială sunt cele mai uzitate diagnostice de internare, reprezentând aproximativ 5% din totalul internărilor. De remarcat proporția insuficienței ventriculare stângi și a bolilor respiratorii (insuficiență respiratorie, bronșiolită și pneumonie) ce reprezintă o pondere mai mare din totalul internărilor decât media națională.
Spitalizările evitabile au însumat aproximativ 15 000 de cazuri în 2014 (aproximativ 3% din totalul internărilor). În raport de numărul total al spitalizărilor, acesta este în conformitate cu media națională. Hipertensiunea și pneumonia bacteriană reprezintă împreună mai mult de două treimi din acestea.
În concluzie, sectorul îngrijirilor spitalicești în sistem de spitalizare continuă pentru acuți din RNV este supradimensionat, în conexiune cu subutilizarea îngrijirilor primare si ambulatorii. În plus, durata medie de spitalizare este ridicată în raport cu punctele de referință internaționale
Unitățile sanitare publice și private de îngrijire spitalicească acută, sunt concentrate în județul Cluj și au între 75 - 1515 paturi.
Aproximativ 50% dintre pacienții spitalizați au fost consultați în departamentul de urgență, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod constant că o proporție semnificativă de pacienți spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulator și / sau de către MF.
Ratele mai ridicate de internări per populație înregistrate la nivelul județului Cluj se justifică prin faptul că spitalele din județ sunt instituțiile de referință pentru regiune, care sunt centre regionale pentru anumite tipuri de afecțiuni pentru pacienții din regiune sau chiar din țară.
Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare
Din totalul celor 13.564 de paturi de îngrijire acută existente în regiunea NV (toate paturile incluse publice, private, militare etc.), 38% % sunt situate în județul Cluj. Tabelul 8 de mai jos prezintă numărul de paturi pe specialitate din regiune și județul Cluj.
Tabelul 8: Procentul de paturi per specialitate în regiunea NV
Secție Acuți
Nr. Paturi
%
Județul Cluj
Alte județe
Total
Județul Cluj
Alte județe
Arsi
12
12
100%
ATI
276
307
583
47%
53%
Boli infectioase
146
278
424
34%
66%
Boli infectioase copii
49
27
76
64%
36%
Cardiologie
220
444
664
33%
67%
Secție Acuți
Nr. Paturi
%
Județul Cluj
Alte județe
Total
Județul Cluj
Alte județe
Cardiologie copii
9
9
100%
Chirurgie cardiovasculara
60
12
72
83%
17%
Chirurgie generala
546
788
1334
41%
59%
Chirurgie maxilo-faciala
37
139
176
21%
79%
Chirurgie oncologica
180
0
180
100%
0%
Chirurgie plastica si reparatorie
37
77
114
32%
68%
Chirurgie si ortopedie pediatrica
58
78
136
43%
57%
Chirurgie toracica
25
15
40
63%
38%
Chirurgie vasculara
25
27
52
48%
52%
Dermatovenerologie
53
145
198
27%
73%
Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice
42
114
156
27%
73%
Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice copii
5
5
100%
Endocrinologie
35
28
63
56%
44%
Gastroenterologie
234
110
344
68%
32%
Ginecologie
14
4
18
78%
22%
Gineco-oncologie
20
20
100%
Hematologie clinica
56
75
131
43%
57%
HIV/SIDA
22
23
45
49%
51%
Medicina generala
8
0
8
100%
Medicina interna
555
932
1487
37%
63%
Nefrologie
51
59
110
46%
54%
Nefrologie copii
25
0
25
100%
Neonatologie (nn si prematuri)
73
122
195
37%
63%
Neonatologie (nou nascuti)
12
217
229
5%
95%
Neurochirurgie
58
64
122
48%
52%
Neurologie
219
383
602
36%
64%
Neurologie pediatrica
35
7
42
83%
17%
Obstetrica
39
39
100%
Obstetrica-ginecologie
269
865
1134
24%
76%
Oftalmologie
99
81
180
55%
45%
Oftalmologie copii
4
4
100%
Oncologie medicală
115
219
334
34%
66%
Oncopediatrie
40
0
40
100%
Ortopedie si
165
346
511
32%
68%
Otorinolaringologie (ORL)
96
142
238
40%
60%
Otorinolaringologie (ORL) copii
15
8
23
65%
35%
Pediatrie
364
671
1035
35%
65%
Pneumologie
146
485
631
23%
77%
Pneumologie copii
15
17
32
47%
53%
Psihiatrie (acuti si cronici)
11
35
46
24%
76%
Psihiatrie acuti
275
727
1002
27%
73%
Psihiatrie pediatrica
30
7
37
81%
19%
Radioterapie
175
30
205
85%
15%
Reumatologie
47
34
81
58%
42%
Secție Acuți
Nr. Paturi
%
Județul Cluj
Alte județe
Total
Județul Cluj
Alte județe
Sterilitate- infertilitate
1
1
100%
Terapie intensiva coronarieni -UTIC
16
16
100%
Transplant renal
30
0
30
100%
Urologie
111
162
273
41%
59%
Regiune Nord-vest
5154
8410
13564
38%
62%
Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2018
Spitalele din RNV au aprobate un număr de 583 de paturi de ATI (care nu fac parte din cele necontractabile), acestea au fost incluse în tabelul de mai sus.
Direcții și ținte strategice
Viziunea este ca serviciile spitalicești să abordeze în mod eficient cazuri complexe și acute și să transfere celelalte cazuri la asistență primară, ambulatorie și pe termen lung / reabilitare, după caz. Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura rentabilitatea și utilizarea optimă a serviciilor.
Principii fundamentale pentru planul de optimizare a serviciilor spitalicești în RNV
Raționalizarea / optimizarea serviciilor medicale:
Îmbunătățirea eficienței și eficacității (reducerea DMS și creșterea RUP)
Trecerea progresivă de la internări continue la asistență ambulatorie și spitalizare de zi
Scăderea treptată a numărului de internări pentru acuți
Dezvoltarea serviciilor pentru cronici, paliație și a îngrijirilor pe termen lung, în paralel cu indentificarea soluțiilor de finanțare a acestora la capacitatea necesară
Optimizarea serviciilor medicale pentru acuți, dezvoltarea unor centre specializate pe patologii specifice, integrate pe toate nivelurile de asistență –Dezvoltarea serviciilor medicale integrate, complementare la nivel de județ și regiune
Orizontul de implementare: treptat până în anul 2027
Asigurarea eficienței și sustenabilității financiare a sistemului spitalicesc regional
Aplicabilitate la nivelul tuturor unităților sanitare din sistem
Factorii cheie
care influențează mărimea, nivelul, tipul serviciilor spitalicesti, modul de integrare cu alți furnizori de servicii medicale și care vor fi
luați în considerare de către spitale și autoritățile locale ,
pentru planurile de reorganizare locală ale serviciilor spitalicești sunt :
Evoluțiile demografice și epidemiologice ale populației din zona de acoperire;
Identificarea nevoilor specifice ale populației și a disponibilității / absenței altor servicii medicale, inclusiv a serviciilor preventive;
Costurile de susținere a serviciilor spitalicești acute moderne de nivel secundar și terțiar, asigurarea sustenabilității;
Dezvoltarea continuă a practicilor și tehnicilor medicale și introducerea acestora în planurile de dezvoltare ale serviciilor;
Nevoia de a răspunde la cerințele de calitate și siguranța în furnizarea asistenței medicale spitalicești;
Necesitatea de a integra și dezvolta diferite tipuri de servicii medicale, pentru a realiza continuitatea îngrijirilor;
Dezvoltarea complementara, integrarea serviciilor cu alte servicii din zona, judet, regiune;
Evaluarea și sustinerea unor nevoi suplimentare, în contextul unor crize sanitare precum epidemii, cutremure, alte dezastre în scopul proiectarii unor capacități flexibile, rezerve, identificarea unor soluții alternative de servicii, identificarea deficitului de paturi / servicii / personal pe anumite specialități, a deficitului de îndeplinire a unor condiții de calitate, igiena și siguranță, necesitatea de acoperire a unor cerințe temporar crescute de îngrijiri, echipamente de diagnostic și tratament, materiale, medicamente.
,inte regionale:
Numărul de paturi de asistență medicală spitalicească acută în regim de spitalizare continuă din regiune se va reconfigura până în 2026 - 2027, cu o creștere concomitentă a numărului de paturi de cronici și dezvoltarea serviciilor furnizate în spitalizarea de zi și cea ambulatorie de specialitate.
O astfel de reducere se bazează pe:
diminuarea numărului de cazuri acute în regim de spitalizare continupă de la 14,9 la 100 locuitori în prezent la o țintă propusă de 17,5 la 100 de locuitori în 2026-2027.
susținerea trecerii de la servicii de spitalizare continuă la cele de spitalizare de zi și ambulatorii, prin dezvoltarea și finanțarea adecvată a acestora;
creșterea ratei de ocupare a paturilor din spitale la 80% (rată de ocupare considerată optimă și fezabilă economic pentru spitalele/secțiile de acuți);
durata medie de spitalizare se stabilește la 6 zile, anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem regional de asistență medicală integrat,
spitalele care dispun de capacitatea de diagnostic și tratament și resurse umane, vor putea trata cazuri complexe care necesită o internare mai lungă.
Tabel 9. Capacitatea de îngrijire spitalicească - cazuri acute (instituții publice) – ținte regionale
Indicator
2014
2018
Tinta prevazută în 2026 - 2027
Numărul de internări la 100 locuitori
20,8
19,8
17,5
Durata medie de spitalizare
6,8
6,13
6,0
Rata de ocupare (%)
54%
62%
80%
Sursa: Analiza date SNSPMPDSB
În ceea ce privește spitalizarea de zi, în perioada 2015 - 2018 s-a inregistrat o creștere semnificativă a furnizării serviciilor spitalicești în regim de spitalizare de zi raportate ca și „cazuri medicale și chirurgicale rezolvate”. Aceeași evoluție crescătoare se înregistrează pentru serviciile pentru diagnostic, tratament și monitorizare, raportate ca „servicii”, atât la nivel național cât și în RNV.
Tabelele de mai jos ilustrează creșterea capacității de acordare a serviciilor în regim de spitalizare de zi (caz rezolvat) și a numărului de servicii în spitalizare de zi (în total, pe toate listele din contractul-cadru).
Tabelul 10: Evoluția numărului de cazuri medicale, respectiv chirurgicale rezolvate în regim de spitalizare de zi în anul 2018 comparativ cu anul 2015
An
2015
2018
Tip interventie
Nr. cazuri medicale
Nr. cazuri chirurgicale
Nr. cazuri medicale
Nr. cazuri chirurgicale
Total țară
1.448.697
228.188
1.808.649
314.775
Regiunea NV
314.194
34.701
357.505
76.234
Sursa: date SNSPMPDSB
Este de așteptat ca până în 2027, această tendință de creștere a disponibilității serviciilor în spitalizare de zi să continue și, astfel, să se înlocuiască treptat o parte din serviciile acordate în prezent în spitalizare continuă. Pentru aceasta sunt necesare investiții atât pentru amenajarea locațiilor, cât și pentru achiziționarea de echipamente de diagnostic și tratament. In paralel, este necesară recrutarea de personal și / sau formarea adecvată a personalului pentru acordarea noilor servicii, în condiții de calitate și siguranță pentru pacienți.
Tabelul 11: Evoluția numărului de servicii rezolvate în spitalizare de zi, în anul 2018 comparativ cu 2015
An /Servicii
2015
2018
Total tara
2.278.223
2.762.738
Regiunea NV
280.236
315.126
Sursa: date SNSPMPDSB
La nivel de țară, procesul de reorganizare și reducere a numărului de paturi a fost continuu până în prezent. In susținerea celor anterior menționate, evoluția reducerii numărului de paturi la nivel național este următoarea:
de la un număr de 129.524 de paturi contractabile în anul 2011 la un număr de
119.579 de paturi contractabile în prezent.
Raționalizarea numărului de paturi a fost inițiată de Ministerul Sănătății prin aprobarea Planului național de paturi contractabile, prin hotărâre de guvern, o dată la 3 ani. In anul 2020 a fost inițiată și aprobată o nouă hotărare de guvern, HG nr. 337/2020 aprobarea Planului național de paturi pentru perioada 2020 - 2022, cu menținerea plafonului actual maxim al numărului de paturi.
Datele din anul 2015 arată că în sistemul de sănătate din Romania existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori,
valoare care se înscrie în intervale medii ale țărilor din UE în
2015 și un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, încadrându-se în intervalele puțin peste medie față de UE, dar
comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate
ca organizare a serviciilor.
Reconversia numărului de paturi de spitalizare continuă acuți se va realiza prin:
transformarea parțială / totală a anumitor spitale de îngrijire acută în unități de îngrijire pe termen lung / cronici și / sau alte facilități publice (de exemplu spitale de specialitate),
reducerea numărului de internari în spitalizare continuă-acuți în restul spitalelor de îngrijire acută.
În ceea ce privește dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi, vor fi operate următoarele modificări:
Modificări legislative privind cazurile internate pentru rezolvarea in regim de spitalizare de zi, cu privire la condiții, diagnostice și proceduri (nivel național);
dezvoltarea capacității privind procedurile care urmează a fi efectuate pentru cazurile de zi;
modificări legislative privind rambursarea serviciilor pentru spitalizarea de zi;
Implementarea soluțiilor TIC pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare și pentru a realiza interoperabilitatea sistemului informațional în domeniul sănătății;
Echipamente noi, moderne, care pot oferi diagnostic rapid și tratament în spitalizare de zi;
Dezvoltarea infrastructurii de transport accesibile pentru populație în vederea accesării serviciilor de spitalizare de zi.
Există necesitatea la nivel regional de a reprofila anumite paturi de "specialitate" pentru a alinia capacitatea disponibilă la nevoile populației, acordându-se o atenție deosebită:
scăderii numărului de paturi de obstetrică (pe măsură ce rata natalității scade);
reducerii numărului de paturi pentru copii pe măsură ce populația în vârstă de 0 - 14 ani scade, modernizarea și optimizarea serviciilor de pediatrie, modele noi de servicii;
consolidării / dezvoltării, după caz, a capacităților de îngrijire în cardiologie intervențională la nivel de regiune;
actualizării Strategiei de Sănătate Mintală, cu dezvoltarea centrelor de sănătate mintală și altor alternative dezvoltate la nivelul comunităților. Se va defini un plan strategic care să îmbunătățească accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile și populației marginalizate, gestionarea dependențelor etc. Apariția acestor noi servicii va duce la o îmbunatatire a asistenței medicale psihiatrice (acută și cronică) și la consolidarea centrelor ambulatorii (Conform Ordinului Ministrului Sănătății nr. 375/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul național pentru organizarea și funcționarea serviciilor de sănătate mintală), cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale.
Serviciile de sănătate mintală
Conform raportului „Health at a glance 2018”, 1 din 6 persoane din UE se confruntă cu o problemă de sănătate mintală. Prevalența afecțiunilor de sănătate mintală în România în 2018 este de 14,3%, valoare mai mică de media UE (7,3%). Mai multe studii arată că 10-20% dintre copii au una sau mai multe probleme de sănătate mintală sau comportamentale, probleme care, în absența îngrijirii, nu duc la o rezolvare pozitivă a simptomelor.
În prezent, RNV are un total de 1.085 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice acute, din care 316 se află în județul Cluj. În plus, în regiune există 1.221 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice cronice. Astfel, în regiune există 0,72 paturi psihiatrie la 1.000 loc, similar cu valorile de referință din alte țări UE, unde media este de 0,73 paturi la 1.000 de locuitori atât pentru psihiatria acută, cât și pentru cea cronică.
Tabel 12. Situația numărului de paturi pentru cazuri psihiatrice acute și cronice în regiunea de NV, 2018
JUDE, / SPITAL
Nr. paturi Psihiatrie
Acuți
Nr. paturi Psihiatrie
Cronici
Total
BH
279
446
725
Spitalul Clinic de Urgență "Avram Iancu" Oradea
35
35
Spitalul Clinic MunicipaL "Dr. Gavril Curteanu" Oradea
174
41
215
Spitalul de Psihiatrie Nucet
35
150
185
Spitalul de Psihiatrie Stei
20
255
275
Spitalul Municipal "Dr. Pop Mircea" Marghita
15
15
BN
87
126
213
Spitalul Județean de Urgență Bistrița
79
8
87
Spitalul Orășenesc Beclean
8
118
126
CJ
316
446
762
RECHINUL IMPEX
10
10
SC Polaris Medical Clinica de Tratament și Recuperare SA
40
40
Spitalul de boli psihice cronice Borsa
195
195
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca
30
30
Spitalul Județean Clinic de Urgență Cluj-Napoca
180
10
190
Spitalul Militar de Urgență Cluj-Napoca
10
10
Spitalul Municipal Clinic Cluj-Napoca
20
90
110
Spitalul Municipal Dej
40
35
75
Spitalul Municipal Turda
25
45
70
Spitalul Orășenesc Huedin
11
21
32
MM
289
132
421
JUDE, / SPITAL
Nr. paturi Psihiatrie
Acuți
Nr. paturi Psihiatrie
Cronici
Total
Spitalul de Boli Infecțioase, Dermatovenerologie și Psihiatrie
Baia Mare
45
45
Spitalul de Psihiatrie Cavnic
34
20
54
Spitalul Municipal Sighetu Marmației
210
112
322
SJ
39
10
49
Spitalul Județean Zalau
39
10
49
SM
75
61
136
Spitalul Județean Satu Mare
55
60
115
Spitalul Municipal Carei
20
1
21
TOTAL
1085
1221
2306
Dezvoltarea unor servicii prioritare pentru ameliorarea indicatorilor de mortalitate evitabilă și tratabilă
Conform Raportului Comisiei Europene și OECD România, profilul de țară din 2019, România înregistrează rate ale mortalității evitabile și tratabile printre cele mai crescute din UE, mai ales pentru boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral, pneumonii, cancere, accidente. Serviciile de sănătate naționale și regionale, trebuie să răspundă cu prioritate acestor nevoi de optimizare a îngrijirilor populației:
Consolidarea capacităților de îngrijire a bolilor cardio-vasculare , la nivel de regiune, prin dezvoltarea
serviciilor
necesare
populației:
preventive,
curative,
inclusiv
cardiologie intervențională
și
de
recuperare.
Se
propune
consolidarea
capacităților
de
cardiologie intervențională prin crearea a trei „centre” în Cluj, Oradea și Baia Mare.
Serviciile medicale de oncologie:
Dezvoltarea diagnosticului și a capacității de tratare în specialitatea oncologie: Conform datelor INSP (raportate de cabinetul de oncologie), în anul 2018 incidența cancerului în România a fost de 317,20 la 100 000 de locuitori, iar în RNV valoarea ratei a fost peste media pe țară - 374,22 la 100 000 locuitori. Județele: Maramureș, Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj și Bihor au valori ale ratei incidenței peste media pe țară, județele Sălaj și Bihor având valori peste media pe țară și pe regiune. Județul Satu Mare are valoarea ratei sub media pe țară și regiune. Cancerul este una dintre cele mai des întâlnite cauze de deces, reprezentând 19,49% din totalul deceselor din România în anul 2018, iar decesele prin cancer în RNV reprezintă 13,17% din total decese prin cancer în România și 2,57% din total decese generale.
În aprilie 2016, Minixterul Sănătății a elaborat primul plan de luptă împotriva cancerului pentru perioada 2016 - 2020. Acest plan este implementat în prezent de către Minister, INSP și institutele de specialitate prin 3 proiecte POCU și include diferite măsuri menite să reducă mortalitatea și incidența cancerului cu următoarele obiective:
Prevenirea cancerului;
Detectarea timpurie și screening-ul (în special cancerele de col uterin și de sân);
Îmbunătățirea diagnosticului, tratamentului și accesului populației la tratament;
Managementului durerii și îngrijirea paliativă.
Implicațiile acestui plan pentru RNV sunt:
Institutul Regional de Oncologie va rămâne spitalul de referință de top pentru RNV și dincolo de granițele regionale. Capacitatea sa va fi consolidată odată cu crearea unui compartiment de chirurgie toracică pentru
abordarea tumorilor toracice
Pentru a îmbunătăți capacitatea de diagnostic și tratament, Spitalul Județean Baia Mare va constitui un al doilea „centru de referință” regional pentru tratamentul cancerului, incluzând buncăre de radioterapie.
Accesul populației la tratament va fi, de asemenea, facilitat prin consolidarea capacităților de
oncologie medicală / chimioterapie folosind modele alternative la îngrijirea în sistem de internare (de exemplu, serviciile furnizate în ambulatoriu, spitalizare de zi etc.)
Vor fi elaborate standardele și capacitățile pentru îngrijirea de sprijin și paliativă. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative conform standardelor de îngrijire paliativă și de susținerea integrarii precoce a îngrijirii paliative ca parte a asistării bolnavilor oncologici. Pentru realizarea acestui deziderat de integrare precoce a îngrijirii paliative în asistența pacienților cu cancer se va acționa la nivel strategic și de decizie prin includerea unui modul obligatoriu de 3 - 4 luni de îngrijiri paliative în cadrul rezidențiatului de oncologie, modul care se va desfașura în centre de îngrijiri paliative de instruire. Fiecare institut / spital de oncologie / secție de oncologie din regiune va avea alocată minim o echipă mobilă specializată în îngrijiri paliative acolo unde spitalul nu are o secție sau un ambulatoriu de îngrijiri paliative.
Servicii pentru pacienții cu accident vascular cerebral (AVC)
Se urmărește consolidarea rețelei regionale de gestionare a AVC și îmbunătățirea traseului pacientului. Se va crea o comisie specială (sau un grup de lucru) care să implice toate cele șase județe pentru a defini traseul optim în caz de AVC la nivel regional (luând în considerare resursele umane și echipamentele imagistice disponibile). Traseul pacientului va cuprinde: prevenirea, diagnosticarea și gestionarea AVC și a atacului ischemic tranzitoriu, recuperarea acestuia.
Rețeaua regională va include:
un serviciu regional neurovascular și pentru AVC (situat în viitorul spital regional de urgență), reprezentând serviciul de referință la nivel regional;
În fiecare județ, în funcție de capacitatea tehnică, de resurse umane și a timpilor de acces
necesari pentru AVC, se vor identifica unitățile din diferite zone geografice, care vor fi incluse în rețeaua regională de management al accidentului vascular cerebral cu scanarea CT disponibilă
24 ore, telemedicină, utilizarea protocoalelor adecvate împărtășite cu serviciul de referință regional și instruirea continuă a personalului.
condițiile de transport, precum și standardele definite pentru transferul pacienților;
Dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru pacienții cu AVC.
Servicii optimizate pentru gravide și copii
Conform analizei mortalității infantile din 2018 realizată de INSP, mortalitatea infantilă în regiunea NV, este de 7,2 decese la 1000 născuți vii, mai mare față de media pe țară care este de 6,4 decese la 1000 de născuți vii. Cu excepția județului Cluj, care înregistrează o rată de 6,0 decese la 1000 născuți vii (sub media pe țară), Județul Sălaj înregistrează cea mai crescută rată, 11,1 decese la 1000 născuți vii, urmat de județele Satu-Mare cu o rată de 7,4, Maramureș cu o rată de 7,3, Bihor cu o rată de de 7,2 și Bistrița-Nasăud cu o rată de 6,7 decese la 1000 născuți vii.
Principalele măsuri pentru dezvoltarea / optimizarea
serviciilor medicale la nivel județean și regional, adaptate nevoilor specifice pentru aceste categorii de populație, vor urmări:
creșterea capacității de diagnostic precoce a sarcinii cu risc, monitorizarea sarcinii, tratament antenatal/ neonatal/ postnatal,
pentru scăderea ratelor de mortalitate prenatală, neonatală și postneonatală;
intervenții medicale eficace prin investiții în infrastructură, echipamente, programe de formare a
personalului cu scopul scăderii mortalității infantile, mortalității in prima copilărie (evitabile și
tratabile prin afecțiuni precum pneumonii, edeme pulmonare, meniningite, prematuritate, distrofii, malformatii congenitale, traumatisme etc.);
integrarea serviciilor de spital cu cele de asistență medicală primară și asistență medicală
comunitară, programe de educație și prevenție pentru personal
medical și mame, in scopul combaterii cauzelor de mortalitate infantile și a mortalității în prima copilărie.
Servicii pentru pacienții vârstnici
Revizuirea modelului de gestionare a afecțiunilor datorate vârstei și a bolilor cronice: în RNV, ca și în celelalte regiuni din România, cazurile de îmbolnăviri legate de îmbătrânire și gestionarea bolilor cronice va crește în deceniile următoare și impune adaptarea modelului de îngrijire la patologia vârstnicului și a gradului de dependență a acestora. Portofoliul de servicii și nivelurile de capacitate vor anticipa reprofilarea serviciilor necesare în ambele aspecte:
la nivel de spital, dezvoltarea de servicii pentru aceasta categorie de pacienți, inclusiv
infiintarea/ dezvoltarea retelei de geriatrie
la nivel județean, dezvoltarea locațiilor comunitare pentru varstnici (mecanisme de gestionare și de plată care vor fi definite) pentru a crește accesibilitatea, a asigura continuitatea adecvată a îngrijirii și a menține sustenabilitatea financiară.
Infrastructură spitalicească și cadrul legal
În Cluj va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă și echipament de înaltă tehnologie.
Acest spital va prelua și rolul spitalului clinic județean de urgență Cluj (1.500 paturi), ceea ce înseamnă că actualul Spitalul Județean se va reloca la noul spital regional. Noul spital regional va deveni un centru de competență pentru rețeaua de spitale din NV pentru a trata pacienții critici și cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt. Capacitatea și configurația acestuia se bazează pe evaluarea necesarului de servicii pentru populația din regiune și ține cont de serviciile oferite de alte spitale / institute terțiare existente în Cluj (de exemplu, institutele regionale pentru cardiologie și oncologie, spitalul de copii etc.). Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți performanța și eficiența. Acest lucru va realiza centralizarea anumitor activități care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operații, servicii de diagnostic clinic), dezvoltarea unor noi modele de conducere clinică inclusiv organizarea "centrelor" medicale, care vor reuni mai multe specialități înrudite.
Crearea cadrului legal pentru construirea noilor spitale regionale.
Ministerul Sănătății va elabora cadrul legal pentru gestionarea sistemului de îngrijire la nivel regional care să asigure traseul pacientului, repartizarea responsabilităților și prioritizarea serviciilor medicale furnizate de către centrele regionale pentru afecțiunile care pot avea impact asupra sănătății populației din regiune - cardiologie, cancer, îngrijire intensivă perinatală etc.
Reproiectarea rețelei de servicii medicale la nivel regional va conduce la consolidarea celor cinci spitale județene de urgență
(Satu-Mare, Bistrița –Năsăud,
Salaj, Bihor, Maramureș). Unele spitale județene au fost reabilitate și dotate cu echipamente în cadrul Programului Operațional Regional precedent (2007-2013). In perioada 2014 - 2019 spitalele județene din regiune au beneficiat de investiții în infrastructura sanitară și echipamente medicale.
Spitalele județene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi îngrijiri medicale și chirurgicale complexe în spitale, inclusiv servicii de spitalizare de zi și terapie intensivă și, în al doilea rând, vor oferi servicii ambulatorii integrate cu asistența medicală spitalicească și vor avea capacitate îmbunătățită de diagnostic și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în aria lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile din obiectivele generale ale SNS.
Spitalele din RNV vor fi reorganizate pe trei nivele
Spitale terțiare de nivel regional (trimitere):
Noul spital regional, care funcționează și ca spital de urgență de nivel înalt, oferă servicii de asistență medicală de înaltă complexitate cu servicii de ambulatoriu integrate, inclusiv tehnologie înaltă pentru diagnostic și tratament, care deservește întreaga regiune.
Institutele terțiare de specialitate, situate în principal în municipiul Cluj, vor face parte din
sistemul spitalicesc de trimitere (de exemplu, Institutul de Oncologie, Spitalul Copiilor, Institutul de Gastro-enterologie, Institutul de Boli Infecțioase etc.);
Cele cinci spitale județene de urgență (Sălaj, Bihor, Bistrița, Maramureș, Satu Mare). Spitalele județene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi asistență medicală și
chirurgicală avansată de urgență și electivă prin spitalizare, de terapie intensivă, inclusiv servicii de spitalizare zi, iar în al doilea rând, vor oferi asistență ambulatorie integrată cu îngrijirea în spitalizare continua și vor avea capacități avansate de diagnosticare și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în zona lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile date MF.
Spitalul Clinic Municipal din Cluj și Spitalele municipale din celelate orașe mari.
Spitale județene și municipale de nivel secundar:
Spitale locale
situate în orașe mai mici care deservesc comunitatea locală, oferă servicii spitalicești de bază, servicii alternative în ambulatoriu, servicii de spitalizare de zi, investigație imagistice si paraclinice de bază pentru diagnosticare și tratament.
Proiecte diferite de reabilitare, extindere și dotare cu echipamente vor fi realizate în spitale cu valoare specifica pentru rețeaua spitalelor regionale. Aceste activități de renovare vor fi realizate ținând cont de proiectele de investiții planificate / în curs finanțate de către autoritățile locale și / sau partenerii internaționali de dezvoltare.
De exemplu, Spitalul Județean de Urgență din Baia Mare a fost reabilitat și dotat cu echipament (pentru o sumă totală de 56,7 milioane EUR) în contextul programului operațional regional anterior (2007-2013). Alte operațiuni de modernizare / renovare se fac în prezent în Spitalul de Urgență din Zalău (20,1 milioane EUR) și Spitalul Clinic Municipal din Cluj Napoca (25,8 milioane EUR).
De asemenea, prin proiectul Ministerului Sănătății finantat de Banca Mondială s-au furnizat echipamente de anestezie, monitorizare, ventilație și ecografie Doppler în cele opt următoare spitale:
Bihor
Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea
Bistrița Năsăud
Spitalul Județean de Urgență Bistrița
Cluj
Spital Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca
Cluj
Spital Clinic Municipal Cluj
Cluj
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca
Cluj
Institutul de Oncologie pr.Dr.I.Chiricuță
Institutul Regional de Gastro - Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor”
Cluj
Institutul de Urgență pentru Boli Cardio-Vasculare "Prof. Dr. Niculaie Stancioiu" Cluj-Napoca
Maramureș
Spital Județean de Urgență „Dr Constantin Opriș” Baia Mare
Diferitele reabilitări și dotări cu proiectele de echipament vor fi efectuate în spitale de valoare strategică pentru rețeaua regională de spitale.
La nivel regional, vor continua proiectele începute din diferite surse de finanțare și se vor identifica noi soluții pentru reabilitarea fizică, extinderea și dotarea cu echipamente de diagnostic și tratament.
PROIEC,IE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD - VEST
Viitoarea rețea regională de
spitale publice de asistență medicală din NV
poate fi structurata astfel:
1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru întreaga regiune având și rol de spital județean pentru județul Cluj;
5 spitale județene de urgență;
spitale de specialitate;
institute de specialitate;
1 spital pentru copii;
spitale municipale / orășenești;
spitale publice aparținând ministerelor și insituțiilor cu rețea sanitară proprie;
unități pentru îngrijiri pe termen lung
unități de îngrijiri paliative
Reprofilarea serviciilor spitalicești
Județul Sălaj Situația la 31 decembrie 2018 *):
Numărul total de paturi pentru acuți **): 828
Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 227 Numărul total de paturi: 1055
6 spitale existente în prezent: 4 publice (43 spitale pentru îngrijire acută și 1 pentru îngrijire cronică) și 2 facilități private
*) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile
**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.
31
Tabelul 13: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Sălaj
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor
de îngrijire acută
Nr. paturilor
de îngrijire cronică
Total paturi
Ajustările propuse
1
Spitalul Județean de Urgență Zalău
Public
619
45
664
La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui nr. de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi, după nevoile populației. Pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență se vor dezvolta / consolida / îmbunatăți capacitățile de diagnostic și tratamente complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente.
Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structura.
2
Spitalul Orășenesc "Prof. Dr. Ioan Pușcaș"
Simleu Silvaniei
Public
135
24
159
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii, reorientarea serviciilor pentru cele de reabilitare și recuperare. Aceste mșsuri au în vedere preluarea personalului în noua
structură.
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi
Ajustările propuse
3
Spitalul Orășenesc Jibou
Public
51
30
81
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea
personalului în noua structură.
4
Spital Boli Cronice Crasna
Public
0
34
34
La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare se va orienta către dezvoltarea serviciilor ambulatorii, îmbunătățirea serviciilor pentru cronici și paliație.
5
Centrul de Recuperare,
Tratament și Îngrijire Zalău
Privat
0
94
94
Procesul de reconfigurare și optimizare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
6
SC Salvosan Ciobanca
Privat
23
0
23
Procesul de reconfigurare și optimizare va fi definit conform
orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
Total Sălaj
828
227
1055
32
Sursa pentru situația la 31.12.2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB
Județul Bihor
Situația la sfârșitul anului 2018 *):
Numărul total de paturi pentru îngrijire acută **): 2724
Numărul total de paturi pentru îngrijire pe termen lung / recuperare / paliativă: 804 Numărul total de paturi: 3528
16 spitale existente în prezent: 12 publice și 4 facilități private
*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile
**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.
33
Tabelul 14: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Bihor
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi
Ajustările propuse
1
Spitalul Județean de Urgență Oradea
Public
767
20
787
La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Dezvoltarea capacității serviciilor pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru prioritățile de boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, cancere, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor oferite se va face în
funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
2
Spitalul Clinic Municipal
Dr. Gavril Curteanu Oradea
Public
839
190
1029
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversiea unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii, cu ajustarea nr. de paturi după nevoile populației și în complementaritate cu spitalul județean. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în
noua structură.
3
Spitalul Orășenesc Alesd
Public
83
46
129
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Aceste măsuri au în
vedere preluarea personalului în noua structură.
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi
Ajustările propuse
4
Spitalul Municipal »Episcop Nicolae Popovici»
Beiuș
Public
189
16
205
5
Spitalul Municipal
«Dr. Pop Mircea» Marghita
Public
217
28
245
La propunerea US/APL, conversia unui nr. de paturi de îngrijiri acute în cronici, spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Ajustarea numărului de paturi pe specialitati în funcție de adresabilitate și nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Spitalul acoperă servicii necesare populației care locuiește în partea de nord a județului.
6
Spitalulul de Psihiatrie Nucet***)
Public
34
150
184
Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale
(adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.)
7
Spitalul Municipal Salonta
Public
106
8
114
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. Spitalul va asigura în continuare servicii medicale de
bază populației care locuiește în sud-vestul județului.
8
Spitalul Orășenesc Stei
Public
32
18
50
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Se recomandă dezvoltarea servicii medicale pentru cronici, recuperare, îngrijiri pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea
personalului în noua structură.
9
Spitalulul de Psihiatrie și Pentru Măsuri de Siguranță Stei**)
Public
24
20
44
Specificitatea acestui spital este că funcționează atât cu sectoarele de sănătate, cât și de justiție.
Se va lua în considerare extinderea capacității de servicii, dat fiind specificul unității. Legătura cu justiția trebuie consolidată pentru a dezvolta o abordare adecvată pentru reintegrarea pacienților și monitorizare. Mecanismul de finanțare al acestei
34
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi
Ajustările propuse
entități trebuie, de asemenea, revizuit pentru a asigura o co- alocare de fonduri atât de către sectorul sănătății, cât și al
justiției.
10
Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile Felix
Public
0
252
252
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include consolidarea și organizarea ambulatorului integrat. Dezvoltarea capacităților specifice pentru servicii de reumatologie, recuperare, geriatrie etc. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua
structură.
11
Spitalul Pelican Privat
Privat
118
0
118
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
12
Spitalul Euclid Private
Privat
13
0
13
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la
propunerea echipei de management
13
Spitalul Clinic CF Oradea
Public
93
9
102
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor
strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management
14
SC New Medics
Privat
0
10
10
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la
propunerea echipei de management
15
Spitalul
Clinic "Avram Iancu" Oradea
Public
209
15
224
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate și specificului militar, la propunerea ministrului de resort.
16
Centrul Medical Laser SYSTEM punct de lucru
stabil Oradea
Privat
0
22
22
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
Total Bihor
2724
804
3528
***) Nu au fost luate în calcul paturile Cod Penal și internări nevoluntare: Spitalul de Psihiatrie Nucet are contractate încă 36 paturi art. 110 CP și internări nevoluntare, Spitalul de Psihiatrie și Pentru Măsuri de Siguranță Ștei are contractate încă 230 de paturi art. 110 CP
35
Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB
36
Județul Bistrița
Situația la 31 decembrie 2018 *):
Numărul total de paturi pentru acuți **): 971
Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 311 Numărul total de paturi: 1282
4 spitale publice existente în prezent și 1 facilitate privată
*) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile
**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.
Tabelul 15: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Bistrița
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total
paturi contractate
Ajustările propuse
1
Spitatalul Județean de Urgență Bistrița
Public
696
138
834
La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui nr. de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi în funcție de nevoile populației. Pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență se vor dezvolta / consolida / îmbunătăți capacitățile de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente.
Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
2
Spitalul Orășenesc
«Dr. George Trifon» Năsăud
Public
142
0
142
La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în spitalizare de zi, consolidarea serviciilor de ambulatoriu și îngrijiri pentru cronici, îngrijiri pe termen lung, reorganizarea serviciilor ținând cont și de adresabilitate și nevoile populației.
Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi contractate
Ajustările propuse
3
Spitalul Orășenesc Beclean
Public
71
118
189
La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în servicii ambulatorii și spitalizare de zi. Se va dezvolta centrul de sănătate mintală și ambulatoriul. Se recomandă dezvoltarea unor servicii de reabilitare fizică și recuperare.
Pentru serviciile de psihiatrie, procesul de reconfigurare trebuie elaborat în conformitate cu orientările strategice și obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii, consolidarea serviciilor specifice pentru copii, grupuri vulnerabile, dependențe etc.) Aceste masuri au în vedere
preluarea personalului în noua structură.
4
S.C. «Clinica Sanovil’ S.R.L.
Privat
62
0
62
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
5
Preventoriul TBC de copii Ilișua
Public
0
55
55
Reconfigurarea va fi definită conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate la propunerea APL cu consultarea Comisiei de specialitate în concordanță cu particularitățile României în ceea ce privește tuberculoza. Se vor lua în considerare alte opțiuni de
servicii, cum ar fi servicii medicale pentru pacienții cronici.
Total BistriGa
971
311
1282
37
Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB
38
Județul Maramureș Situația la 31 decembrie 2018 *):
Numărul total de paturi pentru acuți **): 2019
Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 499 Numărul total de paturi: 2518
13 spitale existente în prezent: 8 publice și 5 facilități private
*) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile
**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.
Tabelul 16: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Maramureș
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor
de îngrijire acută
Nr. paturilor
de îngrijire cronică
Total paturi contractate
Ajustările propuse
1
Spitalul Județean de Urgență
«Dr.Constantin Opris»
Baia Mare
Public
848
2
850
La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii.
Dezvoltarea capacității serviciilor pentru a răspunde rolului de spital Județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel putin pentru prioritațile de boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, cancere, boli pulmonare, accidente.
Ajustarea serviciilor oferite se va face în functie de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
2
Spitalul de boli infecțioase și psihiatrie
Baia Mare
Public
135
0
135
La propunerea US/APL, dezvoltarea de servicii de sănătate mintală în conformitate cu orientările strategice și obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii). Conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în servicii ambulatorii și spitalizare de zi pentru serviciile de boli infecțioase și dermatologie.
Se va ține cont de reglementările naționale și experiența din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a
dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii.
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi contractate
Ajustările propuse
3
Spitalul de Pneumoftiziolo gie
“Dr. Nicolae Rușdea” Baia Mare
Public
111
86
197
Propunerea US/APL pentru optimizarea funcționării, specificul serviciilor pentru pacienții cu tuberculoză, inclusiv recuperare și paliație, după caz. Optimizarea organizării și funcționării, prin conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii.
Se va ține cont de reglementări naționale și experiența din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii Parteneriat / complementaritate cu serviciile spitalului județean pentru cresteterea calității și eficienței, optimizarea serviciilor de chirurgie
toracică.
4
Spitalul Municipal Sighetu Marmației
Public
495
153
648
La propunerea US/APL, se va avea în vedere optimizarea serviciilor de sănătate mintală în conformitate cu orientările strategice și obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii).
Conversia unor servicii de internare continuă ineficiente, în servicii medicale și chirurgicale de zi, cu ajustarea numărului de paturi de internare continuă în funcție de nevoile populației.
Spital de subtrimitere pentru partea de nord a județului.
5
Spitalul Psihiatrie Cavnic
Public
43
35
78
La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.).
6
Spitalul de Recuperare Borșa
Public
140
142
282
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți mai putin utilizate în servicii de spitalizare de zi, dezvoltarea serviciilor cu adresabilitate crescută, reconfigurarea serviciilor tinând cont și de complementaritatea serviciilor din zonă.
Dezvoltarea capacității pentru îngrijiri cronice și recuperare. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură pentru cronici.
7
Spitalul
Orășenesc Târgu Lapus
Public
55
15
70
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală,
procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți mai putin utilizate în servicii de spitalizare de zi,
39
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi contractate
Ajustările propuse
dezvoltarea serviciilor cu adresabilitate crescută, complementaritatea cu serviciile din zonă. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în
noua structură.
8
Spitalul Orășenesc Vișeul de Sus
Public
130
35
165
Spitalul trebuie menținut, având în vedere caracteristicile geografice ale zonei. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversiea unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi, reconfigurarea serviciilor ținând cont și de
complementaritatea serviciilor din zonă. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
9
SC Che- Cosmedica
SRL
Privat
12
4
16
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de
management
10
SC
Euromedica Hospital SRL
Privat
41
0
41
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din
planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
11
SC Clinica Somesan SRL
Privat
6
0
6
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de
management.
12
SC Centrul Medical Catalina SRL
Privat
0
27
27
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
13
Policlinica Sfântul Ioan
Privat
3
0
3
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de
management.
TOTAL
2019
499
2518
40
Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB
Județul Satu Mare
Situația la 31 decembrie 2018 *):
Numărul total de paturi pentru acuți **): 1339
Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliatie: 260 Numărul total de paturi: 1599
6 spitale existente în prezent: 4publice și 2 facilități private
*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile
**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.
41
Tabelul 17: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Satu Mare
Nr.
Denumirea spitalului
Propriet ate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi contractate
Ajustările propuse
1
Spitalul Județean de Urgență Satu Mare
Public
882
106
988
La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui număr de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi, dupa nevoile populatiei. Pentru a răspunde rolului de spital Județean de urgență se vor dezvolta / consolida / îmbunătăți capacitațile de diagnostic și tratamente complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente.
Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
2
Spitalul de Pneumoftiziolo gie
Satu Mare
Public
97
71
168
Propunerea US/APL pentru optimizarea funcționării, specificul României în ceea ce privește TBC-ul, spitalul va oferi în continuare servicii pentru bolnavii TBC, inclusiv recuperare și paliație, după caz. Optimizarea organizării și funcționării, prin conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii.
Se va ține cont de reglementări naționale și experiența din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente,
stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii.
Nr.
Denumirea spitalului
Propriet ate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi contractate
Ajustările propuse
3
Spitalul Municipal Carei
Public
167
35
202
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste
măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
4
Spitalul Municipal Negrești Oaș
Public
184
28
212
La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste
măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
5
SC Manitou Med SRL-
Gynoprax
Privat
9
0
9
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
6
S.C. Sara Clinic Recovery
S.R.L.
Privat
0
20
20
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor
strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
1339
260
1599
42
Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB Notă: Nu au fost luate în calcul cele 6 paturi contractabile (cronici) SPITALUL CLINIC CF (T16) -secția exterioară SATU MARE
Județul Cluj
Situația la 31 decembrie 2018 *):
Numărul total de paturi pentru acuți **): 4915
Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 1322 Numărul total de paturi: 6237
22 spitale existente în prezent: 18 publice (15 pentru îngrijire acută, 1 psihiatrie cronică, 1 pneumoftiziologie, 1 recuperare) șid 4 private pentru îngrijire pe termen lung sau paliative
*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile
**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.
43
Tabelul 18: Operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Cluj
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire
acută
Nr. paturilor de îngrijire
cronică
Total paturi contractate
Ajustările propuse
1
Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj- Napoca
1397
25
1422
In anul 2027, noul Spitalul Regional de Urgenta Cluj va fi operațional. El va prelua și rolul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, atât prin preluarea serviciilor medicale pentru acuți (servicii de tip terțiar, pentru politraumă, servicii complexe etc.), cât și a personalului de specialitate aferent. Etapele principale de dezvoltare a noului SRU Cluj sunt: proiectare, construire, dotare, operaționalizare, etape ce se vor desfășura în perioada 2020-2027.
Configurarea serviciilor SRU Cluj a fost stabilită prin analiza nevoilor de servicii medicale terțiare pentru RNV. Au fost evaluate toate spitalele din municipiul Cluj care acordă servicii de nivel terțiar (cazuri complexe, urgențe majore), a căror activitate să se concentreze în viitorul spitalul regional. Acesta se va construi pe un amplasament nou, în strada Avram Iancu nr. 370-374, Comuna Florești. Va înlocui complet spitalul existent (cu excepția sec’iilor de obstetrică/ginecologie și neonatologie recent reabilitate prin
programul finanțat de Banca Mondială) și va prelua unele
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi contractate
Ajustările propuse
servicii din alte spitale terțiare ale rețelei regionale de urgență din Cluj (servicii de urologie de la Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal, servicii de chirurgie toracică de la Spitalul de Pneumoftiziologie “Leon Daniello”, serviciile de cardiologie și chirurgie cardiovasculară de la Institutul Inimii “N. Stăncioiu”).
SRU Cluj va fi spital regional de urgență de 849 de paturi, destinat rezolvării cazurilor complexe și a urgențelor grave și politraumei pentru pacienții din RNV; se bazează pe un concept organizațional de grupări de specialități medicale strâns legate de divizii structurate "centre" – Centrul pentru Cap și Gât, Centrul toracic, Centrul abdominal, Centrul pentru articulații, coloană vertebrală și traumatism, Centrul de medicină internă, Centrul pentru mamă și copil. SRU va avea servicii de spitalizare de zi și ambulatorii, integrate cu cele de internare continuă. SRU Cluj va dispune de o UPU extins si heliport.
Componentele de îngrijire medicală și chirurgicală de zi și ambulatoriul de specialitate vor avea un rol major în acordarea îngrijirilor. In acest scop, spitalul va primi echipamente și tehnologie de înaltă performanță și resurse umane adecvat pregatite. Noul model financiar, modelul de organizare și conducere a SRU, ce se vor elabora și aproba în perioada următoare, vor asigura cost-eficiența și sustenabilitatea spitalului.
Pentru a asigura funcționarea optimă a noului SRU ca furnizor de servicii complexe, terțiare, pentru pacienții din regiune, se vor realiza reglementări privind optimizarea fluxurilor de pacienți, conceptul de rețea regională de
44
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi contractate
Ajustările propuse
servicii medicale, optimizarea altor servicii la nivelul spitalelor din regiune, cu sprijinul MS și al consultanților din programele MS, cu implicarea managerilor și a specialiștilor de la spitale, a autorităților locale.
SJCU Cluj/ UMF Cluj și autoritațile locale au elaborat o propunere de reorganizare / reutilizare a spațiilor existente în prezent la nivelul SRU Cluj (post use concept, apobată de către MS). In paralel cu construirea și operaționalizarea noului SRU, aceasta propunere de reorganizare a serviciilor va fi dezvoltată în mod specific și integrată cu toate propunerile de le nivelul unităților sanitare din Cluj și din celelalte județe.
Toate propunerile formulate de către spitale / autorități locale trebuie să respecte recomandările din planul actual. Este necesar a se corela toate propunerile la nivel de județ și regiune, pentru o repartiție corectă a serviciilor, conform
nevoilor populatiei și capacității de îngrijire a unităților.
2
Institutul Inimii de Urgență pentru Boli cardiovasculare “Niculae Stăncioiu”
Cluj-Napoca
Public
160
0
160
In perioada de operaționalizare a SRU Cluj, serviciile de urgență de cardiologie și chirurgie cardiovasculară vor fi preluate de la Institut la SRU Cluj, prin evaluări comune ale echipei SRU, MS și Institutului. Institutul se va dezvolta în continuare pentru a asigura accesul și continuitatea la servicii medicale cardio-vasculare de tip terțiar, pentru populația din regiune.
Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
45
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi contractate
Ajustările propuse
3
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca
Public
192
0
192
Spitalul va continua să ofere servicii specifice pentru boli infecțioase, cu optimizarea utilizării paturilor pentru internare continuă. Se va ține cont de reglementări naționale și experiență din perioada pandemiei SARS- CoV2 pentru a crea conditii necesare îngrijirii pacienților, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii. Utilizarea de protocoale / complementarități de lucru stabilite cu viitorul spital regional. Aceste măsuri au în vedere preluarea
personalului în noua structură.
4
Institutul Regional de Gastroenterologie -
Hepatologie ”Prof.Dr. Octavian Fodor”
Cluj-Napoca
Public
380
0
380
Institutul va continua să ofere servicii medicale și chirurgicale înalt specializate, functionând în rețeaua de spitale de tip terțiar pentru RNV, cu optimizarea utilizării
numărului de paturi de spitalizare continuă, conversia unor servicii către spitalizare de zi și servicii ambulatorii.
5
Spitalul Clinic de Urgență pentu Copii Cluj-Napoca
Public
416
60
476
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii va rămâne principalul furnizor de servicii de îngrijire terțiară de înaltă specializare din RNV. Obiectivul pe termen scurt: spitalul pentru copii va beneficia de reabilitarea anumitor unități și dotare cu echipamente.
Date fiind analizele actualizate de nevoi, expertiza personalului medical, condițiile improprii ale actualelor clădiri ale spitalului de copii (spitalul funcționează din 15 clădiri, iar o parte din acestea sunt improprii), pe termen mediu, la propunerea APL / spital se va realiza un nou spital pentru copii în sistem monobloc spital în care vor fi dezvoltate la standarde europene secțiile: chirurgie infantilă, ATI, ORL, nefrologie, neurologie, pediatrie, într-un concept modern architectural, organizational și functional, care va oferi servicii pentru populatia infantilă din regiune. Ca spital de refererință pentru serviciile de pediatrie din regiune va include și un compartiment de îngrijiri paliative
de 10-12 paturi, cu centru de zi de paliație și ambulatoriu
46
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi contractate
Ajustările propuse
de îngrijiri paliative integrat.
Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
5
Spitalul Clinic de Pneumoftizilogie
”Leon Daniello” Cluj-Napoca
Public
136
89
225
Spitalul cu o singură specialitate va fi menținut ținând cont de specificul României în ceea ce privește tuberculoza.
Optimizarea utilizării serviciilor de internare continuă prin conversia unui număr de paturi in spitalizare de zi, pentru alte specialități de pneumologie. Serviciile de chirurgie toracică vor fi transferate în noul spital regional. Se va tine cont de reglementari nationale si experientă din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea conditii necesare îngrijirii pacienților, a respectarii circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii.
Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
6
Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca
Public
30
363
393
La propunerea APL/USL, procesul de reconfigurare va fi orientat către consolidarea capacităților de recuperare / reabilitare. In acest scop, se vor analiza structurile de alt profil din cadrul spitalului, cu identificarea unor soluții de mutare / reorganizare, în complementaritate cu structuri cu profil similar existente în municipiul Cluj.
Dezvoltarea serviciilor ambulatorii, în funcție de nevoile pacienților internați și a zonei în care este amplasat spitalul. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
7
Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca
Public
236
115
351
La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura/dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut de nivel secundar pentru populația orașului Cluj.
Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structura.
8
Institutul de Oncologie
”Prof.Dr.I.Chiricuță”
Public
515
0
515
La propunerea MS și a Institutului regional de referință,
dezvoltarea capacității pentru diagnostic și tratament,
47
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi contractate
Ajustările propuse
Cluj-Napoca
dezvoltarea tratamenului personalizat, optimizarea serviciilor prin dezvoltarea serviciilor ambulatorii și de spitalizare de zi, dezvoltarea serviciilor preventive, inclusiv screening și îngrijire paliativă pentru a oferi servicii adecvate populației și pacienților cu afecțiuni oncologice din RNV.
Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
9
Spitalul Municipal Dej
Public
268
65
333
Spitalul va fi menținut ca spital de sub-trimitere pentru partea de nord a județului. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura / dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut, nivel secundar pentru populația orașului Dej, cu conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Aceste masuri au în vedere
preluarea personalului în noua structură.
10
Spitalul Municipal Gherla
Public
85
0
85
La propunerea APL/ US, spitalul se va reconfigura pentru a oferi servicii medicale secundare, complementare cu cele din Dej și servicii medicale de îngrijiri palliative și pe termen lung.
Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
11
Spitalul Municipal Turda
Public
304
45
349
Spitalul va fi menținut ca spital de sub-trimitere pentru partea de sud a județului. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura / dezvolta pentru a oferi servicii medicale secundare pentru populația orașului Turda.
Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
12
Spitalul Municipal Câmpia Turzii
Public
95
10
105
La propunerea APL/ US, spitalul se va reconfigura pentru a oferi servicii medicale, complementare cu cele din Turda și servicii medicale de îngrijiri pe termen lung și de îngrijiri paliative.
Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
48
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi contractate
Ajustările propuse
13
Spitalul Orășenesc Huedin
Public
136
21
157
Spitalul va fi menținut pentru a deservi populația din nord- vestul județului, inclusiv asistența de urgență. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura / dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut, nivel secundar pentru populația orașului Huedin, cu conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii.
Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
14
Spitalul de Boli Psihice Cronice Borșa
Public
0
195
195
Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.)
Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
15
Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal
Cluj-Napoca
Public
65
0
65
Parte din activitatea pentru servicii de urgență pentru urologie va fi preluată în noul SRU, prin evaluări comune efectuate de spital, MS, SRU. Dată fiind recunoașterea municipiului Cluj-Napoca drept centru universitar, cu experiență în servicii medicale în domeniu, adresabilitatea și accesul populatiei, se propune crearea unui centru de transplant multi-organ Cluj, pornind de la expertiza centrului de transplant renal, recunoscut la nivel național și dezvoltând capacitățile pentru alte tipuri de transplant, care să rezolve aceste patologii terțiare pentru pacienții de la nivelul RNV.
Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.
17
SC Eurotrat SRL Gherla
Privat
0
76
76
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la
propunerea echipei de management.
18
Asociația
“Sf. Nectarie” Cluj-Napoca
Privat
0
40
40
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
49
Nr.
Denumirea spitalului
Proprietate
Nr. paturilor de îngrijire acută
Nr. paturilor de îngrijire cronică
Total paturi contractate
Ajustările propuse
19
Spitalul Clinic C.F. Cluj
Public
248
0
248
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor
strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
20
S.C. Rechinul Impex S.R.L.
Privat
0
38
38
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la
propunerea echipei de management.
21
S.C. Polaris Medical Clinic de Tratament și Recuperare
S.A.
Privat
0
180
180
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.
22
Spitalul Militar de Urgență "Dr. Constantin Papilian"
Cluj Napoca
Public
252
0
252
Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la
propunerea echipei de management.
4915
1322
6237
50
Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMDP
ÎMBUNĂTĂ,IREA RE,ELEI DE SERVICII DE URGEN,Ă
Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată pentru a reduce povara cazurilor de urgență asupra spitalului de urgență din Cluj (viitorul spital regional). Ca atare, capacitățile ATI vor fi consolidate în celelalte spitale județene, precum și în două-patru spitale municipale. Spitalele județene din Baia Mare și Bihor sunt potențial candidate pentru dezvoltarea capacității ATI, având în vedere și poziția lor geografică față de Cluj și potențialul lor de a acoperi uniform regiunea.
Potențialul pentru integrarea și extinderea funcționalităților telemedicinei cu intervenție asistență de urgență va fi dezvoltat în continuare.
In perioada 2014-2020, rețeaua de urgență din regiune a beneficiat de finanțare din două surse financiare principale:
- investiții FEDR prin care care sunt direcționate către 43 de unități de asistență de urgență, aparținând spitalelor județene sau spitalelor de pediatrie. Lista acestor unități pentru RNV a fost elaborată și a fost aprobată prin Ordinul MS (a se vedea tabelul 19):
Tabel 19 Rețeaua de urgență – UPU-rile reabilitate prin POR
Nr. art.
Județ
Spitale
5
Bistrița Năsăud
Spitalul Județean de Urgență Bistrița
26
Sălaj
Spitalul Județean de Urgență Zalău
27
Satu Mare
Spitalul Județean de Urgență Satu-Mare
Fonduri ale Băncii Mondiale: Din cele 15 structuri spitalicești pentru primirea cazurilor de urgență din regiunea de nord-vest (șapte UPU și opt UTI), șase structuri (șase UPU) vor fi dotate prin proiectul Băncii Mondiale în curs de desfășurare.
Capacitatea de intervenție (de exemplu, creșterea numărului de ambulanțe) va fi, de asemenea, consolidată.
Se va dezvolta în continuare potențialul pentru integrarea și extinderea funcționalităților telemedicinei cu intervenția de asistență de urgență.
Se va urmări o mai bună integrare a nivelului pre-spital (servicii de ambulanță și servicii de urgență furnizate de pompierii cu paramedici și echipe integrate cu medici de urgență, ca parte a SMURD cu spitalele de urgență prin unități și departamente de sosiri urgențe).
Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată prin investițiile din fonduri europene (POR) și împrumuturi BIRD, pentru UPU/CPU din cadrul spitalelor județene și municipale din regiune.
DEZVOLTAREA FACILITĂ,ILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICĂ ,I PARACLINICĂ
Capacitatea ambulatorie de îngrijire va fi consolidată în regiune prin reabilitarea / retehnologizarea / echiparea ambulatorii integrate, cu accent special pe județele în care aceste unități sunt în număr limitat sau în stare proastă. Accentul va fi pus pe consolidarea furnizării de servicii în specialitățile clinice de bază și în specialitățile cu deficit ridicat și adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu: reumatologie, oncologie și pediatrie neurologie).
Diagnostic situație curentă și principalele deficite
În regiunea de nord-vest, cel mai mare număr de unități
ambulatorii se află în județul Cluj (37%), fapt explicat cel mai probabil de existența unui număr mare de spitale, inclusiv spitale / institute de specialitate (oncologie, cardiologie, urologie și transplant renal), urmat de județul Maramureș (21%) și
județul Bihor (19%). La celălalt capăt, Bistrița-Năsăud (3%) și Sălaj (5%) au cele mai puține ambulatorii din regiune.
În ceea ce privește tipurile de ambulatorii, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivelul regiunii, urmate îndeaproape de centrele ambulatorii de specialitate și de ambulatoriile integrate ale spitalelor.
Figura 6. Împărțirea îngrijirii specializate în ambulatoriu pe categorie
Sursa: SNSPMPDSB
Activitatea ambulatorie din RNV se compară în general bine cu media națională. Consultațiile și serviciile la 10 000 de locuitori sunt strâns comparabile cu mediile naționale, în timp ce numărul de consultații pe medic este unul dintre cele mai mari din țară (144,9 față de 91,9 medie națională), pe al doilea loc după București.
nr. ambulatorii renovate prin POR 2007-2013
nr. ambulatorii
Figura 7. Ambulatorii integrate modernizate prin programul operațional regional 2007-2013
Tabelul 20. Unități ambulatorii care furnizează servicii paraclinice care furnizează servicii paraclinice
Județ
BIHOR
BN
CJ
MM
SM
SJ
TOTAL
AMBULATORIU PUBLIC
22
4
44
28
26
6
130
AMBULATORIU PRIVAT
17
3
34
17
5
4
80
TOTAL
39
7
78
45
31
10
210
Sursa: Analiza datelor MS și SNSPMPDSB
Dintre cele 44 ambulatorii integrate din RNV (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele cronice), 14 au fost renovate / reabilitate / modernizate ca parte a Programului Operațional Regional 2007-2013. Cele mai multe ambulatorii care au primit finanțare au fost în Satu Mare (4 din 4), în timp ce în Maramureș și Sălaj doar câte un ambulatoriu integrat a primit finanțare din 7, respectiv din 5 câte sunt în aceste județe.
Procesul de îmbunătățire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat și în exercițiul financiar 2014 - 2020. Asftel au fost inițiate, finalizate sau aflate în curs de finalizare proiecte de reabilitare, reorganizare, extindere a 36 de ambulatorii, care au beneficiat de rambursarea cheltuielilor echipamente și investiții efectuate în perioada 2014-2020. Ambulatoriile sunt situate în județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj.
16
14
12
10
8
14
6
10
4
7
7
2
5
3
4
3
2
0
Bihor
Bistrita Nasaud
Total Ambulatorii
Cluj
Maramures
Satu Mare
Salaj
Ambulatorii beneficiare FEN 2014-2020
3
7
15
Figura 8. Numărul ambulatoriilor integrate din RNV reamenajate prin POR 2014 - 2020
Ca rezultat al acestor îmbunătățiri este de așteptat o creștere a volumului de servicii contractate și acordate în noile ambulatorii. Pentru aceasta este însă necesară revizuirea legislației pentru stimularea
contractării și, implicit, acordării acestor servicii. In prezent, modul de decontare a acestor servicii nu acoperă în totalitate cheltuielile. Revizuirea legislatiei trebuie să cuprindă atât actualizarea tarifelor pentru aceste servicii, cât și revizuirea normării personalului în ambulatoriile de specialitate și a celor integrate spitalelor.
Tabelul 21: Situația privind numărul de consultații acordate în regim ambulatoriu, în unități spitalicești publice, în anul 2018
Nr. crt
Judetul
Consultatii acordate in
2014
Consultatii acordate in
2018
1
Bihor
577.571
446.478
2
Bistrița-Năsăud
180.080
187.659
3
Cluj
825.817
661.863
4
Maramureș
437.507
474.247
5
Satu-Mare
309.714
243.364
6
Sălaj
162.455
161.179
Sursa INSP
In anul 2018 au fost decontate pentru ambulatoriul de specialitate: consultații, servicii acordate de către medicii în specialități clinice și servicii conexe actului medical (acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical): număr total de servicii de specialitate: 924.266, iar număr total servicii conexe: 67.692.
Situația detaliată pe specialități privind consultațiile, serviciile acordate de către medicii în specialități clinice și serviciile conexe actului medical este prezentată în Anexa nr. 3.
Tabelul 22: Numărul contractelor pentru furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate încheiate de către casele de sănătate cu furnizorii de servicii medicale pentru ambulatoriile de specialitate în perioada 2017 - 2019
Nr.crt.
Casa de Asigurari de Sănătate
Ambulatoriu specialitati clinice
Paraclinice: laborator / radiologie si imagistica
/ anatomie patologica
Ambulatoriu Recuperare,
Medicină fizică și Balneologie
2017
2018
2019
2017
2018
2019
2017
2018
2019
1
BIHOR
49
55
62
28
27
30
21
24
27
2
BISTRITA NASAUD
11
11
12
11
10
10
6
4
5
3
CLUJ
135
132
139
61
62
64
17
16
14
4
MARAMURES
37
39
43
25
22
24
6
6
6
5
SATU MARE
41
33
34
20
18
19
4
5
4
6
SALAJ
12
14
13
8
8
8
4
4
3
TOTAL
285
284
303
153
147
155
58
59
59
Din analizele de mai sus se observă scăderea numărului de consultații acordate în regim ambulatoriu în unitățile spitalicești publice, în anul 2018 față de anul 2014. Această tendință se datorează, pe de o parte, restricțiilor de spațiu (în unele cazuri legate de lucrările de reabilitare aflate în desfășurare), care au dus la restrângerea furnizării acestor servicii, dar și a tarifelor inadecvate de rambursare a serviciilor ambulatorii, a lipsei personalului de specialitate și a normarii inadecvate.
Odată cu finalizarea îmbunătățirii condițiilor de spațiu, echipamente, circuite etc., este de așteptat creșterea contractării pentru serviciile ambulatorii. Reglementarile legate de personal și tarife vor condiționa evoluția furnizarii serviciilor în ambulator.
Numărul necesar de medici de specialitate și numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică (pentru care se încheie contract cu Casa de asigurări de sănătate) se stabilește de către comisia formată din reprezentanți ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor și ai direcțiilor de sănătate publică, respectiv ai direcțiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele și instituțiile centrale cu rețea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Situatia detaliata la nivelul Regiunii se regăsește în Anexa 9.
Comisia stabilește numărul necesar de medici și numărul necesar de norme. Pentru specialitățile clinice, prin normă se înțelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi și, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialitățile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanți ai organizațiilor patronale și sindicale și ai societăților profesionale ale medicilor de specialitate din asistența medicală ambulatorie pentru specialitățile clinice reprezentative la nivel județean, în condițiile în care sunt constituite astfel de organizații la nivel local.
Pentru
județul Bihor , comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială (media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestat de studii complementare în Planificare familială fiind de 64,84%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative si Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 9 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Bihor nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Gastroenterologie pediatrică, Geriatrie și Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică pediatrică și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.
Pentru
județul Bistrița-Năsăud , comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 28 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități fiind de 45,32%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 5 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Bistrița- Năsăud nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Alergologie și imunologie clinică, Anestezie și terapie intensivă, Boli infecțioase, Chirurgie orală și maxilo-facială, Chirurgie pediatrică, Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Geriatrie și Gerontologie, Genetică medicală,
Hematologie,
Nefrologie
pediatrică,
Neonatologie,
Neurochirurgie,
Ortopedie
pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.
Pentru
județul Cluj,
comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 39 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru
aceste
specialități,
respectiv
atestate
de
studii
complementare
fiind
de
99,44%.
Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative Comisia de îngrijiri paliative si Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Bancii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 11 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Cluj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie
intensivă, Gastroenterologie pediatrică, Nefrologie pediatrică, Neonatologie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.
Pentru
județul Maramureș,
comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 41 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială și Îngrijiri paliative, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestate de studii complementare fiind de 82,66%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 8 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Maramureș nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic din următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă,
Chirurgie
cardiovasculară,
Cardiologie
pediatrică,
Gastroenterologie
pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie.
Pentru
județul Satu Mare,
comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități fiind de 69,46%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 6 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Satu-Mare nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie
cardiovasculară,
Chirurgie
toracică,
Gastroenterologie
pediatrică,
Genetică
medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.
Pentru
județul Sălaj,
comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități fiind de 68,31%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 4 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele
specialități
clinice:
Anestezie
și
terapie
intensivă,
Cardiologie
pediatrică,
Chirurgie cardiovasculară,
Chirurgie
orală
și
maxilo-facială,
Chirurgie
toracică,
Gastroenterologie
pediatrică, Geriatrie și Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Ortopedie pediatrică, Radioterapie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.
,inte operaționale și plan regional
În prezent, o proporție semnificativă a pacienților ajung să fie internați în spital, datorită accesului limitat la servicii acordate în ambulatoriul de specialitate.
Pentru a inversa această tendință, se vor continua investițiile prin proiecte de reabilitare, echipare, consolidarea, extindere a capacității de servicii, respectiv modernizarea în conformitate cu nevoile regionale de sănătate, ținând seama de investițiile deja efectuate prin proiectele finanțate din POR. In același timp, introducerea modificărilor de legislație care vor actualiza tarifele serviciilor în ambulator la nivel real al costurilor, normarea și plata personalului, sunt esențiale pentru dezvoltarea acestor servicii.
Pentru prioritizarea programului de investiții în domeniul ambulatoriilor, se propune un set de criterii care să țină seama de următoarele considerente:
județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu asigurările de sănătate județene (numărul mic de servicii contractate poate avea mai multe motive);
localități în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice;
sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale;
existența / identificarea personalului de specialitate care asigură funcționarea structurilor ambulatorii;
starea infrastructurii, istoricul investițiilor de capital, cost-eficiență;
investiții în consolidarea capacității de acordare a serviciilor în specialitățile clinice cu mare adresabilitate sau deficit ridicat, în conformitate cu nevoile de sănătate demonstrate și serviciile disponibile în zona de captare corespunzătoare;
DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ,I A RECUPERĂRII
Având în vedere nevoile de îngrijire pe termen lung, îngrijiri paliative și de recuperare estimate, planul propune definirea, reglementarea și implementarea acordării îngrijirilor pe termen lung, alături de creșterea numărului de paturi de recuperare și îngrijire paliativă cu aproximativ 25% până în 2027.
Majoritatea acestora vor fi obținute prin transformarea paturilor de îngrijire acută ca parte a reconfigurării rețelei regionale de spitale.
Analiza situației curente și principalele deficite
Legislatia națională nu definește serviciile de îngrijire pe termen lung, deși acestea există sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienți cu afecțiuni, identificate în special în secții precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, neonatologie-prematuri etc. Este necesară definirea acestor servicii, care necesită atât asistență medicală, cât și îngrijiri de tip social în mod integrat, pe termen lung.
Județul Cluj concentrează aproximativ 38% din paturile de îngrijire cronică. Capacitatea de îngrijire cronică este în mod special subdezvoltată în județul Satu Mare, care are mai puțin de 9 paturi de îngrijire cronică la 10.000 de locuitori și mai puțin de 17% paturi cronice din totalul paturilor de spital.
Tabel 23. Număr paturi alocate serviciilor de îngrijire pe termen lung
Secție Cronici
Nr. paturi
%
Județul Cluj
Alte județe
Total
Județul Cluj
Alte județe
Cronici
258
258
100%
Geriatrie si gerontologie
25
0
25
100%
Îngrijiri paliative
101
129
230
44%
56%
Medicina muncii
15
25
40
38%
63%
Neonatologie (prematuri)
40
13
53
75%
25%
Neonatologie (prematuri)_MaternitateGrII
17
17
100%
Neonatologie (prematuri)_MaternitateGrIII
20
20
100%
Pediatrie (recuperare pediatrica)
25
12
37
68%
32%
Pneumoftiziologie (TB)
188
270
458
41%
59%
Pneumoftiziologie pediatrică (TB)
10
20
30
33%
67%
Psihiatrie cronici
185
408
593
31%
69%
Psihiatrie cronici (lunga durata)
261
367
628
42%
58%
Recuperare medicală
78
78
100%
Recuperare medicală - cardiovasculara
134
43
177
76%
24%
Recuperare medicală – ortopedie&traumatologie
50
14
64
78%
22%
Recuperare medicală - respiratorie
33
33
100%
Recuperare medicală neurologie
146
166
312
47%
53%
Recuperare neuro-psiho-motorie
40
40
100%
Recuperare, medicina fizica si balneologie
271
357
628
43%
57%
Recuperare, medicina fizica si balneologie copii
140
140
100%
Regiunea Nord-vest
1451
2410
3861
38%
62%
Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2018
În prezent, serviciile de îngrijire pe termen lung și de recuperare sunt furnizate în 19 spitale pentru probleme cronice (10 publice și 9 private), precum și în departamente specifice din spitale pentru îngrijire acută, pentru un total de 3.861 de paturi. Dintre acestea, 31,6% și 12,6% sunt dedicate psihiatriei și respectiv pneumologiei, ceea ce înseamnă că în jur de 2 000 de paturi sunt dedicate altor activități de îngrijire de lungă durată și îngrijiri palliative.
În 2018 au fost înregistrate în RNV un număr de 59.077 de cazuri de spitalizare. Până la 83% din cazurile de spitalizare au fost în secțiile de recuperare, medicină fizică și balneologie, urmate de secțiile de boli cronice și psihiatrie.
Tabel 24. Situația numărului de paturi, cazuri și zile de spitalizare pentru îngrijirile pe termen lung
Specialitate cronici
Nr. paturi
Nr. cazuri
Nr. zile spitalizare
% din total paturi
% din total cazuri
% din total zile
Cronici
258
7620
80,035
6.68%
12.90%
7.35%
Geriatrie și gerontologie
25
620
7,746
0.65%
1.05%
0.71%
Îngrijiri paliative
230
3437
67,560
5.96%
5.82%
6.20%
Medicina muncii
40
1403
7,723
1.04%
2.37%
0.71%
Neonatologie (prematuri)
90
1252
20,524
2.33%
2.12%
1.88%
Pneumoftiziologie
488
3296
103,622
12.64%
5.58%
9.51%
Psihiatrie cronici
1221
5216
364,351
31.62%
8.83%
33.44%
Recuperare medicală
1509
36233
438,043
39.08%
61.33%
40.20%
Grand Total
3861
59077
1,089,604
100%
100%
100%
Figura 9. Zile de spitalizare pentru îngrijiri pe termen lung pe categorie (%)
12.90%
8.83%
5.82%
5.58%
2.37%
2.12%
1.05%
% din total zile de spitalizare
Recuperare medicala
Cronici
Psihiatrie cronici Ingrijiri paliative Pneumoftiziologie Medicina muncii
Neonatologie (prematuri)
Geriatrie si gerontologie
61.33%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
Sursa: Analiza datelor MS și SNSPMPDSB
Din analiza datelor existente la nivelul MS și SNSPMPDSB, mai mult de 60% din zilele de spitalizare (cazuri cronice) care ar putea intra în serviciile de tip ITL, au fost legate de servicii acordate în sectii de recuperare, iar peste 8% în secții de psihiatrie cronici și peste 5% în secții de pneumologie și îngrijiri paliative. Serviciile acordate in sectii de geriatrie-gerontologie reprezintă un total de 1,05%. În ceea ce privește morbiditatea paliativă, cazurile oncologice au reprezentat peste 50% din totalul regional (dar mai puțin decât media națională de 74%).
Capacitatea de îngrijire cronică în RNV este ușor peste media națională în raport cu numărul total de paturi de spital (25% din totalul paturilor de spital față de 23% din totalul la nivel național). În ceea ce privește județele, cele mai dezvoltate din această perspectivă sunt Bihor și Bistrița-Năsăud, cu peste 30% paturi pentru îngrijiri cronice; dimpotrivă, în Sălaj, mai puțin de 20% din total paturi este destinat îngrijirii cronice. În termeni absoluți, în Sălaj și Satu Mare există sub 10 paturi pntru îngrijirii cronice la
10 000 de locuitori, sub media națională (14 paturi la 10 000 locuitori).
În 2014, în regiune existau zece furnizori de servicii de îngrijire paliativă pentru un total de 79 de paturi pentru îngrijiri paliative. Medicii și asistentele cu competențe de îngrijire paliativă au fost grupați în Cluj, Bihor și Maramureș. Județele cu cea mai mică capacitate în raport cu nevoile estimate sunt Bihor și, în special, Sălaj. Densitatea paturilor pentru îngrijiri paliative este deosebit de scăzută în Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj, în timp ce densitatea profesioniștilor din domeniul sănătății este deosebit de mică în Bistrița-Năsăud, Satu Mare și Sălaj.
,inte operaționale și plan regional
Numărul total de paturi de ITL și recuperare din regiune va fi crescut printr-o reevaluare a necesarului de servicii de acest tip. Numărul de paturi pentru ITL și Recuperare va fi dezvoltat atât în unități sanitare de specialitate, cât și în secțiile specifice din spitalele generale.
Pentru dezvoltarea unor astfel de servicii este necesar sprijinul și implicarea din partea tuturor actorilor implicați, inclusiv a autorităților publice locale, precum și demararea unor proiecte noi, după caz.
Numărul paturilor de recuperare și de îngrijire de lungă durată va fi dezvoltat în regiune după cum urmează:
Refacere/recuperare: 30 paturi la 100 000 locuitori;
Îngrijire de lungă durată și managementul vârstnicilor: 6 paturi la 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 ani
Numărul total de capacități de recuperare și îngrijire pe termen lung din regiune va fi adaptat la țintele definite și va reprezenta un total de circa 3 475 de paturi / locuri de zi.
Tabelul 25: Capacitățile țintă de recuperare și îngrijire pe termen lung în RNV
Recuperare
Îngrijire pe termen lung
Bihor
172
598
Bistrița-Năsăud
83
289
Cluj
215
743
Maramureș
139
482
Sălaj
64
252
Satu Mare
102
338
TOTAL
774
2 701
Sursa: Analiza datelor MS și SNSPMPDSB
Acest număr total de paturi va fi dezvoltat atât în instituții specializate, cât și în departamente specifice din spitale de îngrijiri acute. Unde este relevant, consolidarea instituțiilor de recuperare și îngrijiri pe termen lung va fi „sincronizată” cu raționalizarea spitalelor de îngrijire acută din regiune. O parte din clădirile de îngrijire acută redundante vor fi transformate în facilități de îngrijire pe termen lung sau de recuperare.
Următoarele criterii vor fi utilizate pentru a prioritiza locurile unde să se dezvolte astfel de facilități / servicii:
Sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale;
Dovada că proiectul va facilita reconfigurarea paturilor de spital pentru îngrijiri acute din zonă, de ex. permițând externarea anticipată a pacienților cu probleme acute.
O evaluare aprofundată va fi realizată la nivel județean / regional pentru a determina împărțirea capacităților viitoare în cadrul diferitelor sub-specialități (pentru adulți și copii):
Reabilitare / recuperare cardiacă;
Reabilitare / recuperare neurologică (inclusiv după accident vascular cerebral);
Reabilitare / recuperare locomotorie;
Reabilitarea / recuperarea în bolile oncologice;
Alte specialități etc.
Îngrijirile paliative
Asociația Europeană de Îngrijiri Paliative (EAPC) a publicat recent
Atlasul 2019 al Îngrijrilor Paliative în Europa
(2), rezultat al unui amplu studiu pentru identificarea situației dezvoltării paliației în peste 50 de țări din Europa și foste țări sovietice din Asia. Au fost vizate patru categorii majore de indicatori:
situația cadrului legal, a politicilor de reglementare a funcționării îngrijirilor paliative și a integrării acestora in ansamblul sistemelor naționale de sănătate,
educația
specialiștilor
(medici,
asistenți
medicali
și
alt
personal
necesar
echipelor multidisciplinare de paliație,
consumul mediu de medicație opioidă – ca indicator al gradului de control al durerii și
numărul de servicii acordate în diverse medii de îngrijire (la domiciliul pacienților, în ambulator sau centre de zi, în regim de internare continuă).
În acest context, România se situează în jumătatea inferioară a clasamentului țărilor investigate, ca număr de servicii la 100.000 locuitori.
Prin reglementările adoptate în anul 2018 (OMS nr. 253/2018) s-au creat premisele unei dezvoltări coordonate a îngrijirilor paliative atât în sistemul public de sănătate cât și în cel privat și au fost definite structurile de acordare a îngriirilor paliative în funcție de complexitatea cazurilor și de preferințele pacienților. Ordinul precizează patologiile care pot beneficia de îngrijiri paliativ, locațiile în care se acordă serviciile și pregătirea profesională a personalului care lucrează în serviciile de paliație publice sau private. De asemenea, Ordinul se corelează cu alte prevederi legale ale noului Contract Cadru și ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia în privința condițiilor de finanțare prin sistemul asigurărilor de sănătate, precum și cu standardele de calitate ce se impun a fi reglementate de unitățile sanitare în vederea acreditării de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).
În perioada 2002-2020, introducerea și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare a serviciilor de îngrijiri paliative prin sistemul asigurărilor de sănătate a avut drept consecință dezvoltarea acestor servicii atât în sistemul public cât și în cel privat de sănătate, unitățile cu paturi de internare (compartimente/secții de paliație) având cea mai accentuată dezvoltare.
Figura 10: Evoluția numărului de unități cu paturi de îngrijiri paliative pentru perioada 2000-2019
Sursa: Date CNAS
Intre cei 108 furnizori de servicii spitalicești de îngrijiri paliative finanțate în anul 2019, numai 16 unități (15%) se află în RNV, distrituite astfel:
Tabelul 26: Număr unități de îngrijiri paliative finanțate în anul 2019 din RNV
Județ
Public
Privat
Total
Bihor
4
1
5
Bistrița Năsăud
1
0
1
Cluj
2
2
4
Maramureș
2
1
3
Sălaj
1
1
2
Satu Mare
1
0
1
Total
11
5
16
,inte operaționale și plan regional
Rapoartele de servicii pentru determinarea numărului de paturi de îngrijire paliativă, structuri de îngrijire paliativă în ambulatoriu și echipe de îngrijire paliativă la domiciliu au fost stabilite după cum urmează 7
:
Tabel 27: Serviciu Îngrijiri paliative și rapoarte de alocare personal
Număr de paturi pacienți internați îngrijiri paliative per număr de locuitori
Număr de cabinete de îngrijiri paliative ambulatorii per număr de locuitori
Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu
per număr de locuitori
25 paturi ÎP la 125,000 locuitori
1 cabinet ÎP ambulatoriu la 60,000
locuitori
1 echipă de ÎP la domiciliu la
40,000 locuitori
Raport personal îngrijiri
paliative pacienți internați
Raport personal îngrijiri
paliative ambulatoriu
Raport personal echipa de
ÎP la domiciliu
1 doctor cu atestat ÎP la 12 paturi
1 asistentă cu formare ÎP la 8
1 echipa de ÎP ambulatoriu constă în:
1 doctor
1 echipa de ÎP la domiciliu constă în:
2 doctori
7
Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.
paturi, 8 per tură
1 infirmieră la 8 paturi pe tură
1 asistent social la 25 paturi
jumătate de normă psiholog la 12 paturi ;
4 contracte de muncă cu timp parțial - alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier
spiritual)
1 asistentă
jumătate de normă asistent social
2 contracte de muncă cu timp parțial - alte tipuri de personal
(fizioterapeut, consilier spiritual)
4 asistente
1 psiholog
1/2 normă fizioterapeut
Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust
În plus, sunt stabilite și următoarele obiective calitative
8 :
Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată ca servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice.
Este necesară consolidarea capacităților în domeniul îngrijirii paliative de bază și al îngrijirilor paliative specializate cu dezvoltarea structurii (servicii de îngrijire paliativă specializate la domiciliu, servicii ambulatorii de îngrijiri paliative, unități tip hospice de îngrijire paliativă, echipe spitalicești de îngrijire paliativă, servicii de îngrijire paliativă în spitale, și centre de consultanță pentru furnizorii de îngrijire paliativă de bază) și formarea resurselor umane, alături de ajustările politicilor, pentru a permite furnizarea și coordonarea serviciilor.
Protocoalele și algoritmii pentru îngrijirile paliative trebuie să fie puse în aplicare și medicamentele esențiale de îngrijire paliativă (inclusiv medicamente analgezice puternice-opioide) trebuie să fie disponibile la toate nivelurile de îngrijire atât pentru pacienții cu cancer, cu respectarea reglementarilor în vigoare, cât și pentru cei cu alte boli progresive cronice.
Dezvoltarea unor modele durabile pentru finanțarea îngrijirilor paliative de bază și specializate în toate locațiile pentru a asigura furnizarea continuă a serviciilor.
Dezvoltarea și acoperirea serviciilor vor fi monitorizate anual prin colectarea sistematică de date de la furnizorii de servicii, pentru a reflecta volumul și calitatea furnizării serviciilor, iar rezultatele vor fi utilizate pentru a sprijini în mod strategic dezvoltarea în continuare a serviciilor pentru a asigura accesul consecvent la îngrijirile paliative din România.
Tabel 28: Servicii/Furnizori de îngrijiri paliative (anul 2018):
Județ
Spital
Sp. public / privat
Sp. acut / cronic
Nr. paturi contractabile
BH
Centrul Medical Laser SYSTEM punct de lucru stabil Oradea
PRIVAT
Cronic
22
Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu" Oradea
PUBLIC
Acut
7
Spitalul Municipal "Episcop N. Popovici" Beius
PUBLIC
Acut
10
Spitalul Orășenesc Alesd
PUBLIC
Acut
8
Spitalul Orășenesc Stei
PUBLIC
Acut
12
BH Total
59
BN
Spitalul Județean Bistrița
PUBLIC
Acut
5
BN Total
5
CJ
Centrul de îngrijiri paliative Sf. Nectarie
PRIVAT
Cronic
40
SC Polaris Medical Clinică de Tratament și Recuperare SA
PRIVAT
Cronic
43
8
Sursa: Informații din partea consultantului Băncii Mondiale privind îngrijirea paliativă (Ms Marilyn Boggust) despre Planurile Regionale de Servicii – Noiembrie 2017
Județ
Spital
Sp. public / privat
Sp. acut / cronic
Nr. paturi contractabile
Spitalul Municipal Campia Turzii
PUBLIC
Acut
10
Spitalul Municipal Dej
PUBLIC
Acut
8
CJ Total
101
MM
Centrul Medical Catalina
PRIVAT
Cronic
25
Spitalul de pneumoftiziologie "Dr. Nicolae Rușdea" Baia Mare
PUBLIC
Acut
10
Spitalul de psihiatrie Cavnic
PUBLIC
Acut
10
MM Total
45
SJ
S. C. SALVOSAN CIOBANCA I.S.R.L.
PRIVAT
Acut
0
Spitalul de boli cronice Crasna
PUBLIC
Cronic
10
SJ Total
10
SM
Spitalul Orășenesc Negrești - Oaș
PUBLIC
Acut
10
SM Total
10
Total
230
Tabelul de mai jos explică diferența dintre serviciile de îngrijiri paliative disponibile în prezent în regiune și serviciile paliative care sunt necesare pentru a răspunde nevoilor populației
40,000 loc.
Tabelul 29: Servicii îngrijiri paliative în RNV – Curente, necesare și analiza deficitului
Nord Vest
Populație
Nr. și tipul curent de paturi
Paturi necesare
Deficit*
Pacienți ambulatoriu în prezent după număr și tip de furnizori de servicii
OP
necesar
Deficit**
Echipe curente de asistență la domiciliu după număr și tip de furnizori de servicii
Echipe la domiciliu necesare
Deficit**
S = Stat
C = Societate privată
S
C
25 pat. la
125,000
loc.
S
ONG
C
1 cabinet la
60,000
loc.
S
ONG
C
1 echipa la
BH
561,404
37
22
112
-75
0
0
0
10
10
0
2
0
15
13
BN
278,851
5
0
56
-51
0
0
0
7
7
0
0
0
10
10
CJ
691,106
18
83
138
-120
0
0
0
13
13
0
0
0
20
20
MM
460,689
20
25
92
-72
0
0
0
8
8
0
0
0
11
11
SJ
211,691
10
0
42
-32
0
0
0
10
10
0
0
0
16
16
SM
329,079
10
0
66
-56
0
0
0
6
6
0
0
0
10
10
Total
3,198,564
100
130
640
-540
0
0
0
54
54
0
2
0
82
80
* nu include paturi la privat,
** exclude facilitățile private
Sursa: SNSPMPDSB 2018 Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.
Notă: Atunci când s-a estimat numărul de paturi suplimentare necesare, paturile private au fost excluse din calcul, deoarece acestea nu sunt accesibile tuturor pacienților.
Deoarece nu va fi posibil să se atingă imediat nivelurile și standardele descrise mai sus, țintele pe termen scurt și mediu se stabilesc după cum urmează:
paturi paliative: înființarea în sistemul public și / sau sau finanțarea paturilor existente inclusiv în sistem privat (540 paturi) care vor acoperi 100% din nevoia actuală;
servicii de ambulatoriu: înființarea între 17 și 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% și 50% din decalajul actual;
echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înființarea între 12 și 24, până la 40 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% și 30% din diferența curentă și 10 echipe mobile de spital
conform normativului de personal aprobat prin OMS 253/2018, 95 de medici vor trebui să parcurgă instruirea în îngrijiri palliative; 270 de asistenți medicali vor trebui specializați în îngrijiri paliative, 100 alți profesioniști din echipele multidisciplinare (psihologi, kinetoterapeuți, preoți, asistenți sociali etc.). Pentru îngrijirea paliativă de bază, pe lângă instruirea a 30% din medicii de familie existenți, se va include un stagiu practic de 3-4 luni de îngrijiri paliative în rezidențiatul de medicină de familie și oncologie. O evaluare continuă a nevoilor de resurse umane va fi realizată în conformitate cu normativele naționale și obiectivele propuse și raporturile pentru îngrijirea paliativă.
Dezvoltarea și distribuția teritorială a serviciilor de îngrijiri paliative se va face prioritar în zonele cu acoperire slabă în raport cu nevoia de servicii de fiecare tip.
REZUMATUL PRINCIPALELOR MASURI ALE PLANULUI DE SERVICII MEDICALE DIN RNV
Servicii
Măsuri
Asistența medicală primară
Se prevede ca numărul de MF să crească cu 3% - 5%.
Astfel, un număr de 43 până la 72 de medici de familie suplimentari vor fi atrași în regiune. Se vor extinde competențele / obligațiile medicilor de familie pentru îngrijirea gravidelor, copiilor și bolnavilor cronici și mecanisme îmbunătăție de plată / stimulare a medicilor.
Infrastructura cabinetelor medicală va fi îmbunătățită prin investitiții din
viitorul Program operational sănătate / integrare cu centre de asistență medicală comunitară.
Echipe de asistență medicală comunitară
Până în 2022 vor fi create minimum 15 - 20 de echipe integrate.
Numărul furnizorilor de servicii de asistență medicală comunitară (medici, asistenți medicali comunitari, moașe și mediatori sanitari) va fi ajustat în consecință. Se vor aborda cu prioritate comunele fără medici de familie,
alte localități rurale cu acces redus la servicii medicale.
Sectorul spitalicesc
Strategia de reconfigurare își propune să raționalizeze numărul de paturi, să evite duplicarea serviciilor nejustificate și să reducă numărul internărilor în regim de spitalizare continuă.
Rețeaua de spitale va fi formată din:
1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru întreaga regiune și are si rol de spital județean pentru judetul Cluj;
5 spitale județene de urgență;
spitale de specialitate;
institute de specialitate;
1 spital pentru copii;
spitale municipale / orășenești;
spitale publice aparținând ministerelor și insituțiilor cu rețea sanitară proprie;
unități pentru îngrijiri pe termen lung.
Procesul de raționalizare și optimizare a serviciilor va cuprinde:
Reconfigurare servicii pentru a răspunde rolului spitalului în cadrul rețelei, conversia unui număr de paturi de spitalizare continuă (acuți) în servicii de spitalizare de zi, creșterea capacitățiii de servicii ambulatorii, integrate, creșterea eficienței și eficacității serviciilor;
In funcție de nivelul spitalului, se vor dezvolta capacitățile serviciilor pentru a răspunde rolului specific al spitalelor (de ex - spital județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, institute regionale de specialitate, spital local etc.), în concordanță cu analiza nevoilor specifice ale populației ;
Dezvoltare complementară a serviciilor (mai ales în cazul spitalelor aflate la distanțe mici, accesibile), ajustarea serviciilor oferite se va face în funcție de nevoile populației;
Focalizare pe creșterea calității și siguranței pacientului;
Adaptarea condițiilor de furnizare a asistenței medicale necesare populației în condițiile pandemiei SARS CoV 2;
Măsurile de reorganizare a serviciilor au în vedere preluarea personalului în noile structuri.
Centre de ambulatoriu specializate
-
Optimizarea / dezvoltarea ambulatoriului va avea în vedere criterii
de prioritizare (județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu casele de asigurări de sănătate județene, localitățile
în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice, necesitatea de a acorda servicii în specialitățile clinice cu mare adresabilitate și care înregistrează un deficit ridicat în zona administrativ-teritorială respectivă, în conformitate cu spectrul nevoilor de sănătate ale populației arondate precum și din zonele învecinate acesteia;
-
Disponibilitatea personalului cu pregătire profesională corespunzătoare, care să asigure funcționarea adecvată a noilor centre ambulatorii este esentială și face parte din criteriile de
prioritizare ale programului de investiții.
Asistență paliativă, recuperare și îngrijire pe termen lung
Numărul total de paturi de ITL estimat la 2701 paturi va fi crescut atât în instituții specializate, cât și în departamente specifice din spitale de îngrijiri acute. Se vor dezvolta servicii specializate pentru diverse patologii pentru adulți și copii. Consolidarea serviciilor de recuperare și îngrijiri pe termen lung va fi corelată, după caz, cu raționalizarea serviciilor de îngrijire acută din regiune.
Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată prin servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice, atât în domeniul îngrijirii paliative de bază, cât și al îngrijirilor paliative specializate.
Se va urmări dezvoltarea serviciilor conform normativelor stabilite.
Adaptarea cadrului legal de organizare și finanțare pentru susținerea măsurilor din planul de servicii
Măsurile de reorganizare / dezvoltare a serviciilor vor fi sprijinite de revizuirea și adaptarea mecanismelor de finanțare și a tarifelor pentru asistența medicală ambulatorie, serviciile acordate în spitalizarea de zi, a celor de spitalizare continuă precum și pentru îngrijiri medicale și paliative la domiciliu. Pentru asistența medicală primară se vor identifica mecanisme de plată adecvate pentru creșterea rolului medicilor de familie în acordarea de servicii preventive, îngrijirea gravidelor, copiilor, precum și a pacienților cu afecțiuni cronice.
Având în vedere nevoile identificate de creștere a alocării financiare pentru sistemul de sănătate și faptul că, bugetul FNUASS se stabilește anual prin legea bugetului de stat, inclusiv în ceea ce privește alocarea pe tipuri de asistență medicală, va fi necesară prevederea în lege a alocării adecvate a fondurilor în acest scop. Deoarece este obigatoriu a se menține echilibrului financiar al FNUASS, prevederile bugetare viitoare trebuie să țină cont de costurile reale ale serviciilor.
Anexele nr. 1-3, 4A, 4B, 5-11 fac parte integrantă din prezentul Plan General Regional de Servicii Sanitare.
ANEXE
Anexa 1
Situația la nivelul asistenței medicale primare în perioada 2016-2018 din punct de vedere al listelor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF
În anul 2016
Nr. crt.
Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise
Nr. Medici la 31.12.2016
Număr asigurati înscrisi la 31.12.2016
Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2016
Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de
familie la 31.12.2016
0
1
2
3
4
5
1
sub 500
161
36.148
2.897
39.045
2
500 - 1000
661
472.947
79.421
552.368
3
1001 - 1500
2.592
2.739.672
537.284
3.276.956
4
1501 - 2000
3.512
5.077.472
1.007.938
6.085.410
5
2001 - 2200
1.103
1.909.737
399.443
2.309.180
6
2201 - 2500
1.425
2.732.218
587.080
3.319.298
7
2501 - 3000
1.130
2.533.751
520.584
3.054.335
8
3001 - 3500
367
976.416
196.632
1.173.048
9
3501 - 4000
108
330.071
70.759
400.830
10
4000 - 4500
70
251.490
63.208
314.698
11
peste 4500
Total
11.129
17.059.922
3.465.246
20.525.168
Urban
6.867
10.803.784
1.988.909
12.792.693
Rural
4.262
6.256.138
1.476.337
7.732.475
În anul 2017
Nr. crt.
Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise
Nr. Medici la 31.12.2017
Număr asigurati înscrisi la 31.12.2017
Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2017
Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de
familie la 31.12.2017
0
1
2
3
4
5
1
sub 500
149
35.934
2.719
38.653
2
500 - 1000
609
431.617
76.390
508.007
3
1001 - 1500
2.568
2.728.900
545.343
3.274.243
4
1501 - 2000
3.412
4.894.424
1.033.287
5.927.711
5
2001 - 2200
1.094
1.868.053
417.317
2.285.370
6
2201 - 2500
1.397
2.664.089
599.955
3.264.044
7
2501 - 3000
1.137
2.524.458
544.987
3.069.445
8
3001 - 3500
418
1.097.388
235.843
1.333.231
9
3501 - 4000
122
372.939
81.259
454.198
10
4000 - 4500
69
240.582
67.132
307.714
11
peste 4500
7
30.427
5.742
36.169
Total din care:
10.982
16.888.811
3.609.974
20.498.785
Urban
6.484
10.236.624
2.035.406
12.272.030
Rural
4.498
6.652.187
1.574.568
8.226.755
În anul 2018
Nr. crt .
Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise
Nr. Medici la 31.12.2018
Număr asigurati înscrisi
la 31.12.2018
Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise
la 31.12.2018
Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de familie
la 31.12.2018
0
1
2
3
4
5
1
sub 500
153
38,889
2,640
41,529
2
500 - 1000
606
441,101
80,117
521,218
3
1001 - 1500
2,544
2,688,599
557,991
3,246,590
4
1501 - 2000
3,332
4,766,273
1,054,820
5,821,093
5
2001 - 2200
1,067
1,817,277
437,835
2,255,112
6
2201 - 2500
1,309
2,489,380
577,481
3,066,861
7
2501 - 3000
1,190
2,630,352
598,064
3,228,416
8
3001 - 3500
431
1,132,615
254,738
1,387,353
9
3501 - 4000
131
391,165
91,153
482,318
10
4000 - 4500
77
263,108
75,095
338,203
11
peste 4500
12
52,099
11,346
63,445
Total
10,852
16,710,858
3,741,280
20,452,138
Urban
6,577
10,485,520
2,143,858
12,629,378
Rural
4,275
6,225,338
1,597,422
7,822,760
70
Anexa 2
Situația contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistență în 2019
Nr. crt.
Casa de Asigurari de Sănătate
Asistenta Primara
Specialități clinice Ambulatoriu
a)
Paraclinice : laborator / radiologie, imagistica și medicină nucleară/ anatomie patologica
b)
Paraclinice : ecografie generala (abdomen si pelvis) - medici de familie
c)
Paraclinice : ecografii - medici specialitati clinice
d)
Paraclinice : radiografie dentara retroalveolară și panoramică
- medici dentisti
Medicină fizică și de
Reabilitare in Ambulatoriu
Acupunctură
Medicina dentara
Spitale
Consultatii de urgență la domiciliu și transport sanitar neasistat
INGRIJIRI MEDICALE / PALIATIVE LA DOMICILIU
Medicamente Ambulatoriu
Dispozitive medicale
Sanatorii și Preventorii
TOTAL
Îngrijiri medicale la domiciliu
Îngrijiri Paliative la domiciliu
Îngrijiri medicale si Paliative la domiciliu
1
ALBA
189
28
16
2
2
0
10
0
52
12
2
8
0
0
63
69
0
453
2
ARAD
244
85
29
8
9
1
11
0
161
14
3
4
0
0
100
72
0
741
3
ARGEȘ
341
63
32
18
3
2
14
0
68
23
4
6
0
0
86
78
0
738
4
BACAU
263
51
32
0
0
1
10
0
52
27
3
6
0
0
68
79
3
595
5
BIHOR
333
62
30
3
9
1
27
2
306
21
1
2
1
0
151
63
0
1,012
6
BISTRITA
133
12
10
1
2
3
5
0
37
5
1
5
0
0
73
68
1
356
7
BOTOSANI
155
9
13
5
1
1
5
0
43
4
0
0
0
0
62
64
1
363
8
BRASOV
313
95
26
1
6
2
9
0
52
27
3
3
1
0
83
76
1
698
9
BRAILA
144
26
14
5
5
1
5
0
22
5
0
3
0
0
42
76
0
348
10
BUZĂU
190
50
26
9
9
0
7
0
35
16
2
2
0
0
48
72
0
466
11
CARAȘ
146
54
10
1
6
1
9
0
28
6
2
0
0
0
36
65
0
364
12
CALARASI
111
54
19
0
1
1
8
0
16
7
1
6
0
0
40
77
0
341
13
CLUJ
336
139
64
9
18
11
14
1
153
28
10
12
0
0
125
67
0
987
14
CONSTANTA
373
202
47
6
0
0
26
1
142
34
7
1
0
0
111
75
4
1,029
15
COVASNA
98
18
10
0
1
0
8
0
17
4
0
1
0
0
34
67
0
258
16
DÂMBOVITA
211
26
18
0
3
1
9
0
68
4
1
12
0
0
86
83
0
522
17
DOLJ
403
148
46
4
35
1
26
1
146
44
2
7
0
0
134
78
0
1,075
18
GALAȚI
234
34
21
6
2
0
8
0
89
11
1
10
0
0
40
78
0
534
19
GIURGIU
104
24
14
2
3
1
1
0
26
4
0
0
0
0
51
0
0
230
20
GORJ
185
45
22
9
6
0
11
0
40
9
0
2
0
0
49
71
0
449
21
HARGHITA
145
26
10
2
6
2
4
0
44
6
2
2
0
0
62
57
0
368
22
HUNEDOARA
218
25
22
0
6
0
10
0
23
13
1
0
0
0
58
73
2
451
23
IALOMITA
107
28
19
1
3
1
6
0
32
4
3
2
0
0
49
73
0
328
24
IASI
401
173
53
0
6
10
31
0
231
36
0
24
0
0
129
56
1
1,151
25
ILFOV
150
47
16
0
6
0
9
0
26
8
2
8
0
0
82
77
0
431
26
MARAMURES
213
43
24
5
4
8
6
1
100
17
5
13
0
1
85
64
0
589
27
MEHEDINTI
132
25
12
5
2
0
9
0
24
6
1
2
0
0
46
68
0
332
28
MURES
284
112
33
18
21
6
16
1
120
18
6
7
0
0
89
62
0
793
29
NEAMT
228
54
23
1
2
1
7
0
95
12
1
5
0
0
57
71
0
557
30
OLT
232
33
28
5
2
0
9
0
23
7
1
4
0
0
73
81
0
498
31
PRAHOVA
347
100
40
0
7
2
22
0
67
31
2
7
0
0
86
86
2
799
32
SATU-MARE
138
34
19
0
0
0
4
0
70
7
0
4
0
0
66
59
0
401
33
SĂLAJ
105
13
8
1
0
0
3
0
61
6
0
2
0
0
45
64
0
308
34
SIBIU
238
48
23
0
0
0
5
0
119
13
3
5
0
0
58
74
0
586
35
SUCEAVA
273
112
25
0
2
2
10
0
57
16
2
3
0
0
136
67
0
705
36
TELEORMAN
160
78
21
2
0
0
8
0
34
7
0
0
0
0
54
77
0
441
37
TIMIȘ
405
222
41
9
15
0
23
1
164
26
3
5
0
0
135
67
0
1,116
38
TULCEA
83
36
10
0
0
0
4
0
22
4
2
0
0
0
24
66
0
251
39
VASLUI
156
37
20
1
3
0
7
0
46
6
2
4
0
0
55
63
0
400
40
VÂLCEA
202
33
14
0
0
0
22
0
51
11
1
4
0
0
52
70
1
461
41
VRANCEA
137
44
20
1
0
0
2
0
37
8
1
3
0
0
68
63
0
384
42
BUCURESTI
850
592
149
28
92
2
84
7
160
86
9
29
0
0
350
91
0
2,529
43
AOPSNAJ
240
93
214
27
28
4
40
1
40
24
1
14
0
0
494
85
2
1,307
TOTAL
9,95
3,233
1,343
195
326
66
564
16
3,199
677
91
237
2
1
3,835
2,992
18
26,745
Anexa 3
71
Situația detaliată pe specialități privind consultatiile, serviciile acordate de catre medicii de specialitate clinica si serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica
BIHOR
BISTRIȚA NĂSĂUD
CLUJ
MARAMUREȘ
SATU MARE
SĂLAJ
Nr.
Specialitat ea/atestat de studii compleme
ntare
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
0
C1
C2
C3
C4
C5
C6
C7
C8
C9
C10
C11
C12
C13
C14
C15
C16
C17
C18
C19
1
ALERGOLOGIE SI IMUNOLOGIE
CLINICA
5.200
4.442
0
12.936
15.828
0
8.400
5.519
0
4.558
1.893
0
1.178
620
0
2
ANESTEZIE SI
TERAPIE INTENSIVA
0
0
0
1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
3
BOLI INFECTIOASE
2.059
123
0
2.763
0
0
7.229
0
0
427
0
0
2.159
3
0
4
CARDIOLOGIE
30.849
23.515
0
6.154
5.149
0
51.157
55.320
0
22.049
7.179
0
11.950
7.166
0
3.383
1.354
0
5
CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ
0
0
0
200
38
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
6
CHIRURGIE
CARDIOVASCULA RA
0
0
0
0
0
0
594
225
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
7
CHIRURGIE GENERALA
15.409
6.524
0
5.656
2.987
0
32.699
17.657
0
26.307
16.963
0
8.073
4.299
0
5.310
2.822
0
8
CHIRURGIE
ORALA SI MAXILO- FACIALA
336
12
0
0
0
0
5.367
364
0
0
0
0
403
0
0
0
0
0
9
CHIRURGIE PEDIATRICA
1.834
127
0
546
116
0
1.084
483
0
1.842
1.061
0
1.365
36
0
482
116
0
10
CHIRURGIE
PLASTICA, ESTETICA SI
2.127
470
0
898
528
0
3.199
1.150
0
1.306
177
0
1.341
158
0
452
31
0
11
CHIRUGIE TORACICĂ
165
4
0
0
0
0
0
0
0
892
193
0
0
0
0
0
0
0
12
CHIRURGIE VASCULARA
2.254
1.343
0
0
0
0
1.582
265
0
2.275
362
0
609
6
0
727
32
0
13
DERMATOVENER OLOGIE
25.746
9.697
0
12.083
7.141
0
57.432
39.289
0
27.350
11.883
0
13.109
5.215
0
8.238
3.343
0
14
DIABET ZAHARAT, NUTRITIE SI BOLI
METABOLICE
99.209
15.149
5.060
36.786
9.094
0
104.563
19.163
4.451
37.441
5.889
94
36.403
5.634
235
18.951
2.803
7
BIHOR
BISTRIȚA NĂSĂUD
CLUJ
MARAMUREȘ
SATU MARE
SĂLAJ
Nr.
Specialitat ea/atestat de studii compleme
ntare
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
0
C1
C2
C3
C4
C5
C6
C7
C8
C9
C10
C11
C12
C13
C14
C15
C16
C17
C18
C19
15
ENDOCRINOLOGIE
19.901
1.378
0
8.226
97
0
60.149
5.608
0
13.108
175
0
13.120
381
0
2.462
0
0
16
GASTROENTEROL OGIE
11.271
2.493
0
5.578
711
0
18.863
1.609
0
11.140
590
0
2.841
0
0
5.199
472
0
17
GASTROENTEROL
OGIE PEDIATRICĂ
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
18
GENETICA MEDICALĂ
617
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
124
7
0
19
GERIATRIE SI GERONTOLOGIE
0
0
0
0
0
0
800
2.676
0
883
23
0
0
0
0
0
0
0
20
HEMATOLOGIE
5.476
0
0
1.533
0
0
4.413
704
0
5.905
0
1
0
0
0
825
0
0
21
MEDICINA INTERNA
31.207
28.817
0
5.569
2.077
0
53.446
36.183
0
29.999
11.830
0
20.810
14.50
8
0
8.917
3.071
0
22
NEFROLOGIE
3.364
0
13
2.277
0
0
2.728
0
0
1.180
1
0
1.346
0
0
809
0
0
23
NEFROLOGIE PEDIATRICA
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
24
NEUNATOLOGIE
1.178
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
25
NEUROCHIRURGI E
4.515
1
0
713
27
0
3.263
0
0
2.632
825
0
0
0
0
885
0
0
26
NEUROLOGIE
34.241
14.752
3.103
8.288
716
1
72.941
42.920
3.924
24.388
3.005
215
27.241
3.036
425
8.338
1.490
706
27
NEUROLOGIE PEDIATRICA
1.979
50
213
1.833
1.652
8
8.014
6.192
2.506
1.824
0
390
2.389
731
0
1.459
173
485
28
ONCOLOGIE MEDICALĂ
11.794
1
2
4.405
0
0
36.173
2.534
2.936
15.968
802
8
6.930
0
0
4.945
0
7
29
ONCOLOGIE
HEMATOLOGIE PEDIATRICA
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
30
OBSTETRICA- GINECOLOGIE
23.214
5.253
0
8.798
750
0
38.529
7.694
0
15.568
6.481
0
11.627
1.518
0
3.828
77
0
31
OFTALMOLOGIE
41.133
27.135
0
8.590
9.018
0
57.580
51.312
0
27.116
21.018
0
14.718
10.88
8
0
5.651
2.428
0
32
OTORINOLARINGO LOGIE
29.466
13.308
0
6.964
5.525
0
56.501
38.676
1.241
22.757
8.744
0
16.234
6.703
43
5.535
3.159
90
33
ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE
21.804
6.412
0
7.427
757
0
25.820
8.605
8
18.946
5.240
0
9.516
793
15
6.013
1.916
0
34
ORTOPEDIE PEDIATRICA
2.662
293
0
0
0
0
7.458
2.156
62
1.109
496
0
0
0
0
0
0
0
35
PEDIATRIE
45.320
6.517
0
14.929
5.141
0
35.407
8.034
0
25.628
583
0
23.779
951
0
11.257
70
0
72
BIHOR
BISTRIȚA NĂSĂUD
CLUJ
MARAMUREȘ
SATU MARE
SĂLAJ
Nr.
Specialitat ea/atestat de studii compleme
ntare
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
Nr. total consultații
Nr. total servicii
Nr. servicii conexe
0
C1
C2
C3
C4
C5
C6
C7
C8
C9
C10
C11
C12
C13
C14
C15
C16
C17
C18
C19
36
PNEUMOLOGIE
10.991
8.980
0
3.583
4.008
0
16.217
19.623
0
15.028
12.091
0
8.907
1.601
0
8.079
6.395
0
37
PNEUMOLOGIE PEDIATRICA
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
38
PSIHIATRIE
68.992
17.486
11.176
13.533
726
78
80.442
33.527
7.338
22.958
5.434
1.14
9
20.143
1.564
262
11.284
2.606
1.75
8
39
PSIHIATRIE PEDIATRICA
5.067
2.607
3.999
2.917
885
6
14.698
9.468
9.866
3.126
0
910
2.016
147
58
4.039
174
2.72
9
40
RADIOTERAPIE
2.262
0
0
0
0
0
8.471
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
41
REUMATOLOGIE
10.436
1.996
0
9.793
499
0
33.517
9.036
959
8.850
367
0
6.012
769
0
7.360
455
598
42
UROLOGIE
12.479
1.163
0
4.648
0
0
17.802
1.096
0
7.732
519
0
6.177
13
0
3.525
0
0
43
CHIRURGIE SI
ORTOPEDIE PEDIATRICA
0
0
0
697
71
0
972
10
0
648
21
0
44
Îngrijiri paliative
0
0
0
0
0
0
45
Planning familial
1
0
0
1.779
0
0
TOTAL
584.557
200.048
23.566
181.927
57.642
93
926.610
437.397
33.291
413.412
127.521
2.767
273.016
68.020
1.038
142.062
33.638
6.380
73
74
Anexa 4a
Situația investigațiilor paraclinice, după proveniența recomandării, conform Anexei nr. 17 la ord. 397/836/2018, decontate din fondul alocat asistenței medicale paraclinice, în baza contractelor încheiate cu furnizori de servicii medicale paraclinice în anul 2018
Nr. crt.
CAS
La recomandarea Medicului de Familie
La recomandarea Medicului de Specialitate
TOTAL
Nr. investigatii efectuate
%
Nr. investigatii efectuate
%
Nr. investigatii efectuate
C1
C2
C3
C4
C5
C6
C7
1
ALBA
639,014
84.25%
119,448
15.75%
758,462
2
ARAD
970,305
80.60%
233,473
19.40%
1,203,778
3
ARGES
1,007,651
89.31%
120,550
10.69%
1,128,201
4
BACAU
850,733
85.05%
149,512
14.95%
1,000,245
5
BIHOR
422,122
70.98%
172,577
29.02%
594,699
6
BISTRITA
220,973
71.26%
89,128
28.74%
310,101
7
BOTOSANI
387,432
76.27%
120,566
23.73%
507,998
8
BRASOV
1,218,167
83.50%
240,797
16.50%
1,458,964
9
BRAILA
355,275
90.67%
36,566
9.33%
391,841
10
BUZAU
363,929
84.04%
69,115
15.96%
433,044
11
CARAS
349,988
84.77%
62,893
15.23%
412,881
12
CALARASI
371,494
82.31%
79,823
17.69%
451,317
13
CLUJ
718,059
61.64%
446,826
38.36%
1,164,885
14
CONSTANTA
1,333,907
86.41%
209,806
13.59%
1,543,713
15
COVASNA
141,682
80.90%
33,455
19.10%
175,137
16
DAMBOVITA
550,320
84.76%
98,932
15.24%
649,252
17
DOLJ
691,981
67.11%
339,072
32.89%
1,031,053
18
GALATI
639,200
84.25%
119,496
15.75%
758,696
19
GIURGIU
171,725
88.51%
22,293
11.49%
194,018
20
GORJ
435,118
76.43%
134,198
23.57%
569,316
21
HARGHITA
316,848
70.11%
135,074
29.89%
451,922
22
HUNEDOARA
533,621
80.54%
128,905
19.46%
662,526
23
IALOMITA
521,829
85.32%
89,781
14.68%
611,610
24
IASI
1,010,098
63.18%
588,741
36.82%
1,598,839
25
ILFOV
403,385
73.78%
143,378
26.22%
546,763
26
MARAMURES
728,902
68.30%
338,282
31.70%
1,067,184
27
MEHEDINTI
428,282
89.03%
52,749
10.97%
481,031
28
MURES
681,985
60.77%
440,243
39.23%
1,122,228
29
NEAMT
505,958
89.83%
57,286
10.17%
563,244
30
OLT
474,487
78.57%
129,404
21.43%
603,891
31
PRAHOVA
985,619
72.66%
370,834
27.34%
1,356,453
32
SATU MARE
405,325
81.93%
89,403
18.07%
494,728
33
SALAJ
251,304
80.93%
59,220
19.07%
310,524
34
SIBIU
664,813
88.18%
89,125
11.82%
753,938
35
SUCEAVA
580,988
77.03%
173,277
22.97%
754,265
36
TELEORMAN
499,074
84.37%
92,432
15.63%
591,506
37
TIMIS
1,417,759
77.43%
413,241
22.57%
1,831,000
38
TULCEA
205,451
86.52%
31,997
13.48%
237,448
39
VASLUI
591,567
89.43%
69,952
10.57%
661,519
40
VALCEA
438,879
90.48%
46,203
9.52%
485,082
41
VRANCEA
355,580
85.45%
60,570
14.55%
416,150
42
BUCURESTI
6,972,994
51.93%
6,454,767
48.07%
13,427,761
43
OPSNAJ
2,151,241
71.95%
838,802
28.05%
2,990,043
TOTAL
32,965,064
70.50%
13,792,192
29.50%
46,757,256
75
76
Anexa 4b
Situația pe județe a serviciilor medicale paraclinice decontate în anul 2018
din care:
Nr. crt.
CAS
Număr investigatii medicale paraclinice DECONTATE
investigatii medicale
paraclinice-analize de laborator
investigatii medicale
paraclinice-radiologie și imagistică medicală
investigatii medicale
paraclinice-explorari functionale
investigatii medicale
paraclinice- medicină nucleară
C1
C2
C3
C4
C5
C6
C7
1
ALBA
758,462
734,484
23,185
736
57
2
ARAD
1,203,778
1,169,361
32,998
1,109
310
3
ARGES
1,128,201
1,075,925
51,023
1,052
201
4
BACAU
1,000,245
948,913
50,202
879
251
5
BIHOR
594,699
543,741
49,898
1,002
58
6
BISTRITA
310,101
297,621
11,929
486
65
7
BOTOSANI
507,998
482,629
24,719
457
193
8
BRASOV
1,458,964
1,395,787
59,106
3,733
338
9
BRAILA
391,841
364,822
26,862
147
10
10
BUZAU
433,044
395,308
37,554
164
18
11
CARAS
412,881
403,183
9,308
388
2
12
CALARASI
451,317
421,037
30,067
203
10
13
CLUJ
1,164,885
1,079,565
82,885
1,767
668
14
CONSTANTA
1,543,713
1,499,165
41,232
3,119
197
15
COVASNA
175,137
165,824
9,171
133
9
16
DAMBOVITA
649,252
621,948
26,476
778
50
17
DOLJ
1,031,053
1,002,009
27,676
1,077
291
18
GALATI
758,696
730,811
26,724
1,009
152
19
GIURGIU
194,018
187,004
6,849
146
19
20
GORJ
569,316
525,921
41,111
472
1,812
21
HARGHITA
451,922
404,130
47,229
530
33
22
HUNEDOARA
744,364
686,746
55,492
1,831
295
23
IALOMITA
611,610
599,073
12,454
73
10
24
IASI
1,598,839
1,528,118
67,601
2,755
365
25
ILFOV
546,763
539,165
7,271
307
20
26
MARAMURES
1,067,184
1,019,341
46,809
1,011
23
27
MEHEDINTI
481,031
468,779
9,411
2,010
831
28
MURES
1,122,228
1,071,320
50,080
719
109
29
NEAMT
563,244
545,121
17,643
315
165
30
OLT
603,891
584,844
18,693
330
24
31
PRAHOVA
1,356,453
1,304,558
49,485
2,275
135
32
SATU MARE
494,728
452,909
41,173
571
75
77
Nr. crt.
CAS
Număr investigatii medicale paraclinice DECONTATE
investigatii medicale paraclinice-analize de laborator
investigatii medicale paraclinice-radiologie și imagistică medicală
investigatii medicale paraclinice-explorari functionale
investigatii medicale paraclinice- medicină nucleară
33
SALAJ
313,231
295,985
16,956
257
33
34
SIBIU
753,938
708,571
44,868
416
83
35
SUCEAVA
754,265
718,876
33,027
2,325
37
36
TELEORMAN
591,506
581,214
10,017
249
26
37
TIMIS
1,831,000
1,747,400
75,473
6,837
1,290
38
TULCEA
237,448
227,199
10,214
34
1
39
VASLUI
661,519
633,206
27,472
788
53
40
VALCEA
485,082
461,847
22,558
651
26
41
VRANCEA
416,150
405,645
9,621
663
221
42
BUCURESTI
13,427,761
13,091,610
312,247
21,687
2,217
43
OPSNAJ
2,990,043
2,880,514
105,756
3,283
490
TOTAL
46,841,801
45,001,229
1,760,525
68,774
11,273
din care:
Anexa 5
Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică la nivel national, în perioada 2015-2019
78
mii lei=
Programele naționale de sănătate publică
Total buget
2015
Total buget
2016
Total buget
2017
Credite
bugetare 2018
Credite
bugetare 2019
I. Programul național de boli transmisibile, din care:
477.258
520.754
620.084
597.593
701.059
Programul național de vaccinare
128.073
140.647
286.176
266.367
338.857
Programul național de supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare
4.151
3.469
2.073
2.617
2.803
Programul național de supraveghere și control al infecției HIV
323.871
349.939
308.157
303.076
327.998
Programul național de supraveghere și control al tuberculozei
20.258
22.192
19.875
24.410
30.345
Programul național de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale și monitorizarea utilizării antibioticelor și a antibiotico- rezistenței
905
4.507
3.803
1.123
1.056
II. Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă
1.763
1.671
1.561
1.667
1.724
III. Programul național de securitate transfuzională
127.980
111.506
108.942
100.287
118.047
IV. Programele naționale de boli netransmisibile, din care:
141.497
120.224
84.885
87.978
95.164
Programul național de depistare precoce activă a cancerului de col uterin
10.580
6.214
4.612
6.985
7.768
Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică
1.488
1.757
1.811
1.757
1.743
Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană
109.754
86.249
54.711
57.890
61.435
Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice și centrale
15.661
20.094
17.385
16.106
16.393
Subprogramul de fertilizare in vitro și embriotransfer
2.081
4.354
4.732
3.939
5.209
Programul național de boli endocrine
1.016
657
659
363
132
Programul național de evaluare a statusului vitaminei D
x
x
x
x
1.511
Programul național de tratament pentru boli rare
700
686
700
700
700
Programul național de management al registrelor naționale
217
213
275
238
273
V. Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate
1.734
1.651
1.412
1.407
1.325
VI. Programul național de sănătate a femeii și copilului
28.321
28.667
19.916
21.246
25.614
Total buget programe naționale de sănătate publică
778.553
784.473
836.800
810.178
942.933
MS - acțiuni centralizate
10
0
0
TOTAL BUGET
778.553
784.473
836.810
810.178
942.933
Anexa 6
79
Bugetul alocat pentru fiecare program curativ de sănătate la nivel național, în perioada 2015-2019
Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sănătate curative in perioada 2015 - 2019
Nr. crt.
Denumirea programului
national de sănătate
Denumirea subprogramului national
de sănătate
Credite de angajament aprobate (LEI)
2015
2016
2017
2018
2019
1
Program național de boli cardiovasculare
101,846,130.00
119,996,010.00
128,972,830
158,624,000.00
174,237,000.00
2
Programul national de oncologie
Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecțiuni oncologice
(adulți și copii)
1,484,151,290.00
2,060,823,710.00
1,409,944,930
1,574,211,000.00
1,985,724,500.00
Subprogramul de monitorizare a
evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CT
14,708,000.00
17,604,000.00
35,514,000
31,336,000.00
41,726,000.00
Subprogramul de reconstrucție mamară după afecțiuni oncologice prin
endoprotezare
1,124,430.00
512,480.00
512,000
339,000.00
409,000.00
Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie
moleculară la copii și adulți;
1,502,360.00
1,617,000.00
2,184,840
2,948,000.00
3,076,000.00
Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi
(adulți și copii)
80,512,460.00
131,768,790.00
171,900,520
191,808,000.00
240,181,000.00
Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și
adulți.
119,000
33,000.00
20,000.00
Total program
1,581,998,540.00
2,212,325,980.00
1,620,175,290.00
1,800,675,000.00
2,271,136,500.00
3
Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant
cohlear și proteze
22,479,350.00
20,738,960.00
18,739,000
19,083,640.00
27,972,620.00
Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sănătate curative in perioada 2015 - 2019
Nr. crt.
Denumirea programului
national de sănătate
Denumirea subprogramului national
de sănătate
Credite de angajament aprobate (LEI)
2015
2016
2017
2018
2019
auditive)
4
Programul national de
diabet zaharat
894,819,220.00
941,800,350.00
1,089,739,020
1,267,950,170.00
1,546,432,250.00
5
Program național de tratament al bolilor
neurologice
106,610,000.00
124,531,720
133,157,670
170,928,000.00
156,928,000.00
6
Program național de
tratament al hemofiliei și talasemiei
72,550,400.00
79,408,750.00
202,288,840
159,046,000.00
164,741,000.00
7
Program național de diagnostic și tratament
pentru boli rare
117,834,320.00
123,936,230.00
201,539,000
272,440,000.00
432,804,270.00
8
Program național de
sănătate mintală
1,611,670.00
1,760,860.00
1,761,000
1,953,000.00
1,944,120.00
9
Programul national de
endocrinology
7,627,690.00
6,501,410.00
2,601,000
2,372,000.00
2,219,000.00
10
Programul national de
ortopedie
68,438,930.00
85,628,220.00
80,544,710
88,634,000.00
102,304,000.00
11
Programul national de transplant de organe,
tesuturi si celule umane
69,693,240.00
53,622,950.00
53,623,000
53,801,000.00
51,821,000.00
12
Programul national de supleere a functiei renale la bolnavii cu insuficienta
renala cronica
883,772,940.00
929,756,000.00
1,033,642,590
1,022,801,000.00
1,131,898,000.00
13
Program national de
terapie intensiva a insuficientei hepatice
694,210.00
263,740
633,000
517,000.00
177,000.00
14
Program național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de
înaltă performanță
Subprogramul de radiologie
intervențională
18,605,380.00
20,563,300.00
14,192,000
16,407,000.00
13,373,000.00
Subprogramul de diagnostic și
tratament al epilepsiei rezistente la
10,784,200.00
11,286,900.00
8,226,830
4,471,870.00
2,754,240.00
80
Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sănătate curative in perioada 2015 - 2019
Nr. crt.
Denumirea programului national de sănătate
Denumirea subprogramului national
de sănătate
Credite de angajament aprobate (LEI)
2015
2016
2017
2018
2019
tratamentul medicamentos
Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite
la copil
198,240.00
432,820.00
433,000
389,000.00
236,000.00
Subprogramul de tratament al durerii
neuropate prin implant de neurostimulator medular
869,400.00
700,000.00
700,000
825,320.00
1,075,000.00
Total program
30,457,220.00
32,983,020.00
23,551,830.00
22,093,190.00
17,438,240.00
Total programe
3,960,433,860.00
4,733,254,200.00
4,590,968,780.00
5,040,918,000.00
6,082,053,000.00
81
Anexa 7
Zone cu prioritate în atragerea de medici de familie (31.07.2019)
NR.
JUDET
LOCALITATE
POPULATIE
1
Bistrita Năsăud
Monor
1420
2
Bistrița Năsăud
Ciceu Mihăești
1203
3
SALAJ
COSEIU
1178
4
SALAJ
LOZNA
966
5
SALAJ
TREZNEA
1035
6
SALAJ
CAMAR
1702
7
SALAJ
POIANA BLENCHI
1227
8
SALAJ
ZALHA
908
9
SALAJ
ZIMBOR
1004
10
MARAMURES
BASESTI
1407
11
MARAMURES
BISTRA
4355
12
MARAMURES
COAS
1413
13
MARAMURES
SAPANTA
3178
14
MARAMURE'
Oarța de Jos
1179
15
CLUJ
AITON
1042
16
CLUJ
ASCHILEU MARE
1602
17
CLUJ
VAD
2026
Sursa: INS
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_pe_localitati_la_1ianuarie2016_0.pdf
Anexa 8
83
Lista comunelor pre-selectate pentru proiectul POCU Cod SMIS 122607
Denumire județ
Denumirea Unității Administrativ- Teritoriale
COD SIRUTA
Popul ație
Urban / Rural
Grad de marginaliza re
Comunități care doresc să beneficieze de suport
Specialiști (urmează a fi recrutați)
Finanțare pentru
construire/renovare CCI/cabinet medical
Asistent social
Asistent medical
comunitar
Consilier școlar
1
BIHOR
LAZARENI
29813
3233
Rural
4
DA
x
x
x
DA (C)
2
BIHOR
DRAGESTI
29341
2586
Rural
4
DA
x
x
x
DA (C)
3
BIHOR
DIOSIG
29092
6816
Rural
3
DA
1
x
1
DA (C)
4
BIHOR
BOROD
27560
3843
Rural
3
DA
x
x
x
DA (C)
5
BIHOR
CURTUISENI
29001
3780
Rural
3
DA
1
x
x
DA (C+R)
6
BIHOR
ABRAM
27070
2808
Rural
3
DA
1
x
x
DA (R)
7
BISTRITA-NASAUD
TEACA
34985
5329
Rural
4
DA
1
x
1
DA (C)
8
BISTRITA-NASAUD
PARVA
34155
2317
Rural
3
DA
1
x
x
DA (R)
9
BISTRITA-NASAUD
ROMULI
34360
1672
Rural
3
DA
x
x
x
DA (C)
10
CLUJ
CAMARASU
56522
2655
Rural
3
DA
1
x
x
DA (R)
11
CLUJ
PANTICEU
58856
1844
Rural
3
DA
x
x
x
nu avem date
12
CLUJ
SACUIEU
59283
1466
Rural
3
DA
1
x
x
DA (R)
13
MARAMURES
COLTAU
179846
2557
Rural
3
DA
x
x
1
DA (C)
14
SALAJ
DRAGU
141027
1427
Rural
4
DA
x
x
nu avem date
DA (C)
15
SALAJ
BOBOTA
140280
3766
Rural
3
DA
1
x
nu avem date
DA (R)
16
SALAJ
NAPRADEA
142177
2652
Rural
3
DA
1
x
nu avem date
nu avem date
17
SALAJ
SAMSUD
142854
1723
Rural
3
DA
x
x
nu avem date
DA (R)
18
SALAJ
SANMIHAIU ALMASULUI
142676
1617
Rural
3
DA
1
x
nu avem date
nu avem date
19
SATU MARE
TURULUNG
139214
3680
Rural
3
DA
1
x
x
DA (R)
20
SATU MARE
ACAS
136713
2827
Rural
3
DA
x
x
1
DA (R)
21
SATU MARE
SAUCA
138805
1376
Rural
3
DA
1
x
x
DA (R)
84
Anexa 9
nr norme
acoperite
nr norme
acoperite
nr norme
acoperite
nr norme
acoperite
nr norme
acoperite
nr norme
acoperite
Situația privind numărul de medici și de norme necesare /acoperite pe tipuri de specialitati si atestate de studii complementare în RNV
Nr.
Listă specialități / competențe / atestate
BIHOR
BISTRIȚA NĂSĂUD
CLUJ
MARAMUREȘ
SATU MARE
SĂLAJ
Nr. medici
Nr. norme
Nr. medici
Nr norme
Nr. medici
Nr norme
Nr. medici
Nr norme
Nr. medici
Nr norme
Nr. medici
Nr norme
Necesar
Nr norme
Necesar
Nr norme
Necesar
Nr norme
Necesar
Nr norme
Necesar
Nr norme
Necesar
Nr norme
1
Alergologie și imunologie clinică
2
6,00
2,00
2,00
9
6,50
6,50
5
5,00
5,00
4
10,00
4,00
2
1,29
1,29
2
Anestezie și terapie intensivă
5
6,00
1,14
0
0,00
0,00
0
1,00
0,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
3
Boli infecțioase
12
7,00
1,91
2,00
12
2,00
2,00
8
2,00
2,00
6
2,00
0,29
6
1,71
1,71
4
Cardiologie
44
22,00
17,93
7
5,00
1,00
63
32,50
31,50
18
7,00
6,50
13
7,00
4,00
8
4,94
1,94
5
Cardiologie pediatrică
0
2,00
0,00
0
1,00
0,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
6
Chirurgie
cardiovasculară
0
2,00
0,00
8
1,00
1,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
7
Chirurgie generală
40
21,00
11,12
20
7,00
3,74
70
23,50
23,50
30
13,00
12,75
12
4,00
3,20
12
3,64
2,64
8
Chirurgie orală și maxilo-facială
4
3,00
0,51
1,00
9
1,00
1,00
1
1,00
0,25
2
1,00
0,29
0
0,00
0,00
9
Chirurgie pediatrică
3
3,00
0,43
1,00
7
2,50
2,50
3
3,00
1,00
3
1,00
0,51
2
1,57
0,57
10
Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă
4
3,00
0,57
2,00
12
2,50
2,50
3
2,00
0,25
2
1,00
0,29
1
0,14
0,14
11
Chirurgie toracică
1
2,00
0,03
4
1,00
1,00
3
2,00
1,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
12
Chirurgie vasculară
3
4,00
1,29
7
2,00
2,00
4
3,00
1,50
1
1,00
0,11
1
0,29
0,29
Nr.
Listă specialități / competențe / atestate
BIHOR
Nr. medici
Necesar nr norme
Nr norme acoperite
Nr. norme
BISTRIȚA NĂSĂUD
Nr. medici
Necesar nr norme
Nr norme acoperite
Nr. medici
Nr norme
CLUJ
Necesar nr norme
Nr norme acoperite
Nr norme
MARAMUREȘ
Nr. medici
Necesar nr norme
Nr norme acoperite
Nr norme
SATU MARE
Nr. medici
Necesar nr norme
Nr norme acoperite
Nr norme
SĂLAJ
Nr. medici
Necesar nr norme
Nr norme acoperite
Nr norme
e
19
19,00
12,19
8
8,00
6,00
44
31,00
31,00
18
14,00
14,00
6
5,00
4,00
5
5,86
3,86
35
34,00
29,98
9
14,00
9,16
40
40,50
40,50
14
9,00
9,00
9
10,00
8,37
6
6,79
4,79
15
16,00
9,89
3
5,00
2,86
42
32,00
32,00
9
6,00
3,75
7
8,00
6,50
1
1,00
1,00
18
13,00
7,32
4
7,00
3,50
37
19,00
19,00
8
6,00
4,50
10
5,00
4,11
4
1,86
1,86
0
2,00
0,00
0
0,00
0,00
0
1,00
0,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
2
3,00
0,44
1
1,50
1,50
0
1,00
0,00
0
0,00
0,00
1
0,50
0,50
0
2,00
0,00
1
1,00
1,00
1
2,00
0,50
1
2,00
0,11
0
0,00
0,00
4
4,00
1,03
2,00
10
6,50
6,50
5
4,00
2,50
1
2,00
1,00
1
0,27
0,27
51
32,00
25,14
13
6,00
2,21
61
25,00
25,00
27
16,00
15,50
25
10,00
9,07
18
9,57
5,57
10
5,00
2,97
3
4,00
1,24
6
1,00
1,00
3
2,00
0,50
2
1,00
0,23
1
0,14
0,14
0
2,00
0,00
0
0,00
0,00
0
1,00
0,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
9
5,00
2,63
0
0,00
0,00
0
1,00
0,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
6
4,00
1,14
7
1,00
1,00
2
2,00
1,00
0
0,00
0,00
1
0,79
0,29
29
27,00
19,27
9
5,00
2,86
57
33,00
33,00
15
9,00
9,00
14
10,00
6,27
10
4,00
3,00
4
4,00
2,51
1
1,00
1,00
8
8,00
8,00
1
2,00
1,00
3
3,00
2,00
2
1,43
1,43
14
10,00
3,57
5
5,00
1,00
37
17,50
17,50
7
6,00
5,00
8
5,00
2,40
5
2,92
1,92
Dermatovenerologi Diabet zaharat,
nutriție și boli metabolice
Endocrinologie
Gastroenterologie
17
Gastroenterologie pediatrică
18 Genetică medicală
19
Geriatrie și gerontologie
Hematologie
Medicină internă
Nefrologie
23
Nefrologie pediatrică
Neonatologie
Neurochirurgie
Neurologie
27
Neurologie pediatrică
85
28 Oncologie
Nr.
Listă specialități / competențe / atestate
BIHOR
BISTRIȚA NĂSĂUD
CLUJ
MARAMUREȘ
SATU MARE
SĂLAJ
Nr. medici
Nr. norme
Nr. medici
Nr norme
Nr. medici
Nr norme
Nr. medici
Nr norme
Nr. medici
Nr norme
Nr. medici
Nr norme
Necesar
Nr norme
Necesar
Nr norme
Necesar
Nr norme
Necesar
Nr norme
Necesar
Nr norme
Necesar
Nr norme
29
Oncologie și hematologie pediatrică
0
2,00
0,00
0
0,00
0,00
0
1,00
0,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
30
Obstetrică-
ginecologie
52
27,00
19,65
17
8,00
5,30
62
28,50
28,50
18
8,00
8,00
19
8,00
6,50
11
5,00
4,00
31
Oftalmologie
26
25,00
18,03
8
8,00
3,84
42
32,00
32,00
16
11,00
11,00
9
8,00
7,00
5
7,00
3,00
32
Otorinolaringologie
22
22,00
14,40
9
8,00
4,94
37
27,00
27,00
13
7,00
7,00
11
7,00
5,00
5
4,50
2,50
33
Ortopedie și traumatologie
26
20,00
8,29
9
5,00
2,50
25
10,50
10,50
14
5,00
5,00
9
3,00
2,57
7
2,00
2,00
34
Ortopedie pediatrică
2
3,00
0,29
4
1,00
1,00
1
2,00
0,50
1
0,00
0,00
0
0,00
0,00
35
Pediatrie
39
26,00
16,40
10
8,00
4,29
38
14,00
14,00
22
11,00
10,25
12
10,00
7,57
10
7,29
4,29
36
Pneumologie
24
11,00
9,88
3
6,00
2,07
11
8,50
8,50
19
7,00
6,50
14
3,00
2,06
9
3,42
3,42
37
Pneumologie pediatrică
0
2,00
0,00
0
0,00
0,00
2
1,00
1,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
38
Psihiatrie
58
41,00
38,30
9
14,00
4,17
67
52,00
52,00
21
11,00
10,25
17
10,00
8,84
8
7,36
4,36
39
Psihiatrie pediatrică
3
6,00
1,83
1
3,00
1,00
16
11,50
11,50
1
3,00
1,00
3
3,00
1,49
2
2,00
2,00
40
Radioterapia
6
3,00
0,74
18
7,50
7,50
0
1,00
0,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
41
Reumatologie
5
7,00
2,95
2
6,00
0,93
28
17,00
17,00
6
4,00
3,00
5
6,00
4,21
4
4,79
2,79
42
Urologie
12
8,00
4,14
5
6,00
1,50
25
9,50
9,50
8
4,00
3,00
5
4,00
2,14
4
1,19
1,19
43
Planificare familială
0
1,00
0,00
0
0,00
0,00
1
2,00
1,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
44
Îngrijiri paliative
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
1
2,00
1,00
0
0,00
0,00
0
0,00
0,00
86
nr norme
acoperite
nr norme
acoperite
nr norme
acoperite
nr norme
acoperite
nr norme
acoperite
nr norme
acoperite
65,76
96,26
159
111,13
160,00
243
172,75
209,00
338
528,50
531,50
956
70,25
155,00
160
335,20
517,00
673
TOTAL
Medicină fizică și de reabilitare
45
3,00
3,00
7,00
10,00
7,75
8,00
19,00
20,00
5,14
6,00
45,29
50,00
Nr norme
7
Nr norme
9
Nr norme
10
Nr norme
31
Nr norme
5
Nr. norme
64
SĂLAJ
SATU MARE
MARAMUREȘ
CLUJ
BISTRIȚA NĂSĂUD
BIHOR
Listă specialități / competențe / atestate
Nr.
87
Nr. medici
Necesar nr norme
Nr norme acoperite
Nr. medici
Necesar nr norme
Nr norme acoperite
Nr. medici
Necesar nr norme
Nr norme acoperite
Nr. medici
Necesar nr norme
Nr norme acoperite
Nr. medici
Necesar nr norme
Nr norme acoperite
Nr. medici
Necesar nr norme
Nr norme acoperite
Anexa 10
Definițiile reabilitării, îngrijirii paliative și îngrijirii pe termen lung Îngrijirea paliativă
În conformitate cu Ordinul Ministrului Sănătății nr. 253 / 2018 se utilizează următorii termeni și definiții:
Îngrijire paliativă: un tip de îngrijire care combină intervenții și tratamente având ca scop îmbunătățirea calității vieții pacienților și familiilor acestora, pentru a face față problemelor asociate cu boala amenințătoare de viață, prin prevenirea și înlăturarea suferinței, prin identificarea precoce, evaluarea corectă și tratamentul durerii și al altor probleme fizice, psiho- sociale și spirituale;
b) îngrijiri terminale: îngrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci când nu mai este posibilă îmbunătățirea prognozei fatale a stării de boală, precum și îngrijirile acordate în apropierea decesului;
c) hospice: termen utilizat pentru a descrie unități sanitare cu paturi, destinate exclusiv acordării de îngrijiri paliative pacienților cu boli cronice progresive, și care pot furniza servicii specializate de îngrijiri paliative și la domiciliu; în România conceptele de îngrijire de tip hospice și îngrijire paliativă sunt superpozabile;
d) echipă interdisciplinară de îngrijiri paliative: un grup de profesioniști cu instruire în domeniu și experiență corespunzătoare pentru acordarea serviciilor de îngrijiri paliative, confirmată prin modul stabilit de reglementările normative în vigoare; componența echipei variază în funcție de necesitățile particulare ale beneficiarilor de îngrijiri paliative.
Scopul îngrijirilor paliative este îmbunătățirea calității vieții pacienților și a familiilor lor care se confruntă cu probleme asociate unei boli care pune viața în pericol, prin servicii de prevenire și ameliorare a suferinței, prin identificarea precoce și instituirea tratamentului durerii și al altor probleme fizice, psihosociale și spirituale.
Îngrijire paliativă:
asigură ameliorarea durerii și a altor simptome de suferință;
afirmă viața și consideră moartea ca un proces normal;
nu intenționează nici să grăbească și nici să amâne moartea;
integrează aspectele psihologice și spirituale ale îngrijirii pacientului;
oferă un sistem de asistență pentru a ajuta pacienții să trăiască cât mai activ până la moarte;
oferă un sistem de asistență care să ajute familia să facă față în timpul bolii pacientului și în propria suferință;
folosește o abordare în echipă pentru a aborda nevoile pacienților și familiilor lor, inclusiv consilierea în caz de deșeuri, dacă este indicat;
va îmbunătăți calitatea vieții și poate influența pozitiv cursul bolii;
este aplicabilă la începutul bolii, în asociere cu alte terapii care intenționează să prelungească viața, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia și include acele investigații necesare pentru a înțelege și gestiona mai bine complicațiile clinice deranjante.
Îngrijirea paliativă pediatrică 9
Îngrijirea paliativă pediatrică reprezintă un domeniu special, deși strâns legat de îngrijirea paliativă a adulților .
Conform OMS, definiția îngrijirilor paliative este comună pentru adulți și copii: prevenirea și ameliorarea suferinței pacienților adulți și copii și a familiilor acestora, în confruntarea cu problemele generate de boli amenințătoare de viață; aceste probleme includ suferință fizică, psihologică, socială și spirituală a pacienților și cea psihologică, socială și spirituală a familiilor acestora.
9
Sursa: Organiația Mondială a Sănătății – (2002)
În mod specific, pentru copii cu afecțiuni ce necesită îngrijire paliativă, se aplică următoarele principii (OMS, 1998):
Îngrijirea paliativă pentru copii este îngrijirea totală activă a corpului, minții și sufletului copilului și implică, de asemenea, acordarea de sprijin familiei.
Începe când boala este diagnosticată și continuă indiferent dacă un copil primește sau nu un tratament îndreptat asupra bolii.
Furnizorii de sănătate trebuie să evalueze și să atenueze stresul fizic, psihic și social al copilului.
Îngrijirea paliativă eficientă necesită o abordare largă multidisciplinară care să includă familia și să utilizeze resursele comunitare disponibile; poate fi implementat cu succes chiar dacă resursele sunt limitate.
Poate fi asigurată în unități de îngrijire terțiară, în centre medicale comunitare și chiar la domiciliul copiilor.
Reabilitarea medicală 10
„Procesul de a ajuta o persoană care a suferit o boală sau o vătămare să redobândească abilitățile pierdute și, astfel, să-și recâștige autosuficiența maximă. De exemplu, munca de reabilitare după un accident vascular cerebral ajută pacientul să meargă și să vorbească din nou clar ”.
Definiția îngrijirii pe termen lung 11
„Îngrijirea de lungă durată este îngrijirea pentru persoanele care au nevoie de sprijin în multe aspcte ale vieții pe o perioadă lungă de timp. În mod obișnuit, aceasta se referă la ajutorul cu așa-numitele activități ale vieții de zi cu zi (ADL), cum ar fi îmbăierea, îmbrăcarea, toaletarea, urcarea și coborârea din pat și uneori hrănirea, și aceasta este adesea asigurată de familie, prieteni și îngrijitori fără înaltă calificare sau asistente medicale“.
În prezent, în România, Legea nr 292 din 2011 privind cadrul general de organizare și finanțare a sistemului de asigurări sociale, specifică la articolele 31-32, tipurile de activități de sprijin ce pot fi acordate persoanelor devenite dependente, ca urmare a unor boli, traume, dizabilități.
Tipurile și definiția îngrijiri medicale pe termen lung în România, urmează a fi definite.
Deoarece costurile îngrijirii formale pe termen lung pot deveni rapid mari pentru cei care au nevoie de îngrijiri, multe țări au instituit sisteme publice de acoperire a riscurilor. Acoperirea poate fi limitată la anumite grupuri țintă cu venituri mici sau poate fi universală. Beneficiile pot implica servicii în natură sau în numerar, iar serviciile pot fi furnizate în diferite locații, de obicei în funcție de statutul beneficiarului asistenței. Membrii personalului relevant pot avea calificări diferite în funcție de statutul beneficiarului asistenței și de acordurile instituționale ale țării, la fel ca și intensitatea furnizării asistenței medicale. Îngrijirea de lungă durată poate fi oferită în mediul de acasă, instituțional sau de îngrijire de zi, de la furnizori publici, fără scop lucrativ sau cu profit, cu servicii care variază de la sisteme de alarmă până la îngrijire personală 24 de ore / 7 zile. Utilizatorii serviciului pot fi obligați să plătească o parte din costul pentru utilizarea acestora.
Responsabilitățile pentru - și cheltuielile cu - sistemele formale de îngrijire pe termen lung pot fi centralizate la un minister sau agenție, de obicei Ministerul Sănătății sau Ministerul Afacerilor Sociale, sau pot fi o responsabilitate comună, deși de multe ori autoritățile de nivel inferior au autoritate asupra furnizării de servicii și, în unele cazuri, asupra finanțării. Aproape o treime din țările OCDE au o guvernare descentralizată a îngrijirii pe termen lung la nivel de stat, regional sau local (de exemplu, Canada, Finlanda, Coreea, Mexic, Slovenia, Suedia, Elveția, Regatul Unit și Statele Unite ).
10
Sursa: Medicinenet.com
11
Sursa: OCDE – Furnizarea și plata asistenței pe termen lung (2011)
Anexa 11
Obiective Normative utilizate în estimarea deficiențelor serviciilor de sănătate
Asistența primară
Zone urbane
1 medic de familie și 2 asistente medicale cu echivalent normă întreagă (FTE) la 2.000 locuitori
1 medic de școală, 1 dentist și 2 asistente medicale FTE la 4 școli
zonele rurale fără grupuri în poziții vulnerabile
1 medic de familie și 1 asistentă medicală FTE la 1.000 locuitori
1 medic de școală, 1 dentist și 1 asistentă medicală FTE per la 4 școli
zonele rurale cu grupuri în poziții vulnerabile
1 medic de familie și 1 asistentă medicală FTE la 1.000 locuitori
1 medic de școală, 1 dentist și 1 asistentă medicală FTE per la 4 școli
cel puțin un centru operațional în afara orelor de program
Asistența medicală comunitară
Zone cu populație
vulnerabilă din punct de vedere medical și social;
1 asistentă medicală comunitară la 500 persoane (populație asistată); 1 mediator de sănătate la 700 persoane (populație asistată)
Criteriile de definire a zonelor cu acces dificil:
comunități rurale cu o desitate a populației < 50/km2
condiții geografice
altitudine >600m sau pantă >15%
Delta Dunării
Acces rutier dificil tot anul
numărul așezărilor (altele decât cele care întrunesc criteriile de mai sus) la o distanță mai mare de 50km de la cea mai apropiată stație de ambulanțe
numărul așezărilor (altele decât cele care întrunesc criteriile de mai sus) la o distanță mai mare de 150km de la cea mai apropiată unitate de asistență medicală cu paturi
Asistența în ambulatoriu
1 un medic specialist FTE și 1 asistentă medicală FTE pentru fiecare specialitate clinică de bază 12
din ambulatoriu la 10.000 locuitori
1 un medic specialist FTE și 1 asistentă medicală FTE pentru alte specialități clinice la 50.000 locuitori
1 medic laborant FTE și 2 asistente de laborator FTE la 10.000 locuitori
medic radiolog FTE și 1 asistentă radiologie FTE la 10.000 locuitori
1medic reabilitare și 2 asistente reabilitare FTE la 5.000 locuitori
1 fizioterapeut, 1 pshihoterapeut și 1 logoped la 10.000 locuitori
echipament medical (prognozat până la realizarea analizelor detaliate privind volumul de lucru)
1 CT la 200.000 locuitori
1 RMN la 250.000 locuitori
1 ecograf la 10.000 locuitori
Asistența paliativă
Refacere / recuperare: 30 paturi la 100.000 locuitori;
Îngrijire paliativă: 20 paturi pentru asistență paliativă la 100.000 locuitori
Îngrijire pe termen lung și managementul vârstnicilor: 6 paturi la 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 ani
1 medic FTE și 2 asistente medicale FTE la 40 pacienți
1 echipă de asistență la domiciliu la 20.000 locuitori.
12
Medicina internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie și chirurgie generală
Conținută de
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.