Decizia nr. 537/2020

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Andreea Costin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 din Legea nr. 255/2010

privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, excepție ridicată de Ioan Roț în Dosarul nr. 5.683/108/2017 al Curții de Apel Timișoara - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 614D/2018.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că dispozițiile legale criticate dau expresie prevederilor constituționale ale

art. 44 alin. (2).

Raportat la dispozițiile

art. 44 alin. (3) din Constituție , susține că este firesc ca doar titularul dreptului real să beneficieze de o justă despăgubire. În ceea ce privește pretinsa discriminare, arată că aceasta nu poate fi reținută, deoarece situația proprietarului este diferită de cea a posesorului, iar Legea fundamentală ocrotește doar dreptul de proprietate, nu și posesia, indiferent că acesta este de bună-credință.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 11 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.683/108/2017, Curtea de Apel Timișoara - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 din Legea nr. 255/2010

privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, excepție ridicată de Ioan Roț într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe prin care s-a respins cererea de obligare a expropriatorului la plata despăgubirilor.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece nu recunosc și posesorilor, ci doar titularilor de drepturi reale, îndreptățirea de a fi despăgubiți în caz de expropriere. În acest sens arată că are calitatea de posesor al terenului expropriat de peste 30 de ani, însă în localitatea unde se află acesta lucrările de cadastrare nu sunt finalizate, situație care, față de

art. 56 din Legea nr. 71/2011

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 287/2009 privind Codul civil , face ca o eventuală înscriere în cartea funciară să aibă doar efect de opozabilitate, și nu translativ de drept și, deci, să nu constituie dovada calității de proprietar.

6.

Se mai arată că obligarea locuitorilor să suporte costurile extrem de ridicate ale lucrărilor de cadastrare în vederea înscrierii în cartea funciară echivalează cu discriminarea acestora în raport cu persoane care locuiesc în zone în care lucrările cadastrale s-au finalizat, iar costurile înscrierii sunt foarte mici. De asemenea susține că dacă nu s-ar admite că și posesorii sunt protejați de legile exproprierii s-ar ajunge ca bunurile să fie preluate de la aceștia în mod abuziv, în lipsa unei despăgubiri.

7.

Curtea de Apel Timișoara - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

8.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2),

ale

art. 2 ,

3,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispozițiile

art. 19 din Legea nr. 255/2010

privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010. În realitate, având în vedere critica de neconstituționalitate, Curtea va reține ca obiect al excepției dispozițiile

art. 19 alin. (1)-(4) din Legea nr. 255/2010 , care au următorul cuprins:

(1)

Plata despăgubirilor pentru imobilele expropriate se face în baza cererilor adresate de către titularii drepturilor reale, precum și de către orice persoană care justifică un interes legitim.

(2)

Cererea pentru plata despăgubirilor va conține numele și prenumele titularilor drepturilor reale, adresa de domiciliu și actele doveditoare referitoare la existența drepturilor reale asupra bunului imobil expropriat. Cererea, împreună cu documentele doveditoare, originale și/sau copii legalizate, va fi depusă în termen de 10 zile de la data aducerii la cunoștința publică, prin afișare la sediul consiliului local pe raza căruia se află imobilul.

(3)

Dovada dreptului de proprietate și a celorlalte drepturi reale asupra imobilelor expropriate se face prin orice mijloace de probă admise de lege, inclusiv în zonele în care se aplică

Decretul-lege nr. 115/1938

pentru unificarea dispozițiilor referitoare la cărțile funciare, cu modificările ulterioare, în funcție de modalitatea de dobândire a drepturilor - convențională, judiciară, legală, succesorală, înțelegând prin dobândire și constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul unor legi speciale.

(4)

La cererea comisiei prevăzute la art. 18 solicitantul are obligația să completeze documentația depusă privind calitatea de titular al dreptului real pentru care solicită despăgubirea, în termen de 15 zile de la solicitare. În caz contrar, comisia prevăzută la art. 18 va consemna într-un cont bancar deschis pe numele solicitantului despăgubirea, însă eliberarea acesteia se va face numai la data la care solicitantul își va dovedi dreptul, în condițiile prezentei legi.

12.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale

art. 44 alin. (3),

potrivit cărora nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.

13.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate este motivată din perspectiva situației juridice concrete a autorului acesteia generată de necesitatea dovedirii calității sale de titular al dreptului de proprietate sau al unui alt drept real asupra terenului expropriat pentru plata despăgubirilor stabilite prin hotărârile de expropriere. Autorul excepției de neconstituționalitate consideră, în esență, că dispozițiile

art. 19 alin. (1)-(4) din Legea nr. 255/2010

sunt neconstituționale, întrucât reglementează doar situația proprietarilor și a altor titulari de drepturi reale asupra imobilelor supuse procedurii exproprierii, nu și pe cea a posesorilor acestor terenuri.

14.

Or, astfel formulate, susținerile autorului excepției nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci tind la modificarea textelor legale criticate prin extinderea sferei destinatarilor normei și la posesorii de imobile afectate de expropriere. Însă aceasta este o operațiune ce intră în sfera atribuțiilor legiuitorului, potrivit

art. 61 din Constituție . Parlamentul este unica autoritate legiuitoare, iar Curtea Constituțională nu are competența de a modifica sau completa normele legale.

15.

Pe de altă parte, stabilirea calității autorului excepției de neconstituționalitate în virtutea căreia folosea terenurile expropriate și acordarea despăgubirilor intră în competența instanței care judecă fondul cauzei, aceasta reprezentând o problemă de aplicare și interpretare a legii de către instanță, și nu una de constituționalitate a normei legale.

16.

Distinct de acestea, Curtea reține faptul că exproprierea reprezintă un mod de dobândire a proprietății publice prin transferul de proprietate de la o persoană fizică sau juridică, iar Constituția, prin

art. 44 alin. (3),

garantează dreptul de proprietate privată în cazul exproprierii pentru cauză de utilitate publică și nu are în vedere posesia, ca stare de fapt, aceasta fiind protejată de lege și producând anumite efecte juridice potrivit Codului civil. În ceea ce privește obiectul exproprierii, Curtea observă că

art. 3 din Legea nr. 255/2010

precizează că pot fi expropriate bunurile imobile proprietate a persoanelor fizice sau a persoanelor juridice și cele aflate în proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale, iar sub aspectul părților între care se desfășoară procedura de expropriere

art. 2 din lege

prevede că expropriatorul este statul și unitățile administrativ-teritoriale, iar din dispozițiile

art. 8 din lege

rezultă că expropriatul este proprietarul bunului căruia îi sunt comunicate de către expropriator intenția de expropriere a imobilelor, precum și lista imobilelor ce urmează a fi expropriate. Proprietarii imobilelor cuprinse în listă au obligația prezentării la sediul expropriatorului, în vederea depunerii documentelor care să ateste dreptul de proprietate sau alt drept real pentru stabilirea unei juste despăgubiri. Situația precară a persoanei vizate de măsura exproprierii nu este valorificată în sens negativ de legiuitor care a prevăzut că, în lipsa dovedirii calității de titular al dreptului real, expropriatorul va consemna despăgubirea întrun cont bancar pe numele solicitantului, sumă ce va fi eliberată la momentul dovedirii dreptului. Această măsură se constituie într-o garanție în plus a protejării persoanelor vizate de măsura exproprierii.

17.

Așadar, dovedirea calității de proprietar asupra imobilului expropriat este una dintre condițiile stabilite prin dispozițiile

Legii nr. 255/2010 , de esența exproprierii fiind dreptul de proprietate.

18.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 alin. (1) - (4) din Legea nr. 255/2010

privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, excepție ridicată de Ioan Roț în Dosarul nr. 5.683/108/2017 al Curții de Apel Timișoara - Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 2 iulie 2020.