Ghidul din 5 octombrie 2020
Managementul cazurilor de tuberculoză chimiorezistentă
prezumat în vigoare
ORDINUL nr. 1.701 din 5 octombrie 2020 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 917 din 8 octombrie 2020.
Anexă
GHID NAȚIONAL
MANAGEMENTUL CAZURILOR DE TUBERCULOZĂ CHIMIOREZISTENTĂ
AUTORII (în ordinea alfabetică):
Domnica Ioana Chiotan
Medic primar pneumolog, Cercetător Stiintific gr.I – Institutul de Pneumoftiziologie“Marius Nasta” Punct Focal Național pentru Supraveghere Epidemiologică TB
Membru în Comitetul de Coordonare a Rețelei TB - ECDC
Andreea Dumitrescu
Psiholog, Institutul de Pneumologie “Marius Nasta”
Daniela Homorodean
Medic primar microbiologie - Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie “Leon Daniello” Cluj-Napoca Doctor în Științe Medicale
Cristian George Popa
Medic primar pneumolog - Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”
Expert TB management medicamente, Unitatea de Asistență Tehnică și Management a Programului Național de Supraveghere și Control a Tuberculozei
Consultatnt OMS în domeniul Transmiterii tuberculozei Formator în domeniul pneumologiei
Cristina Marcela Popa
Medic primar pneumolog - Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”
Expert TB MDR/XDR, Unitatea de Asistență Tehnică și Management a Programului Național de Supraveghere și Control a Tuberculozei
Formator în domeniul pneumologiei
Gilda Georgeta Popescu
Medic primar pneumolog, Dispensar TB Sector 4, Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” Doctor în Științe Medicale
Formator în domeniul pneumologiei - prevenirea și terapia tuberculozei
Sef Lucrări – Facultatea de Medicină - Universitatea Titu Maiorescu, București
Adriana Socaci
Medic primar pneumolog, coordonator Ambulatoriul de Specialitate - Dispensar TB, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie "Dr. Victor Babeș” Timișoara
Doctor în Științe Medicale
Formator în domeniul pneumologiei - prevenirea și terapia tuberculozei Președinte Secțiunea Tuberculoza –Societatea Română de Pneumologie
Coordonator tehnic județean Timiș - Program Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei
Victor Spînu
Medic primar pneumolog - Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”
Expert TB- Responsabil medical, Unitatea de Asistență Tehnică și Management a Programului Național de Supraveghere și Control a Tuberculozei
Doctor în Științe Medicale
Autori colaboratori:
Ioan Cordoș
Medic primar chirurgie toracică , șef secție chirurgie toracică, Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta Profesor Universitar-Universitatea de medicină și farmacie “Carol Davila” București
Material elaborat sub egida Societății Române de Pneumologie –Secțiunea Tuberuloza
CUPRINS
Introducere
Epidemiologia TB DR
Definiții și patogenia chimiorezistenței
Definiții chimiorezistență
Tipuri de chimiorezistență, după mecanismul de apariție
Cauzele chimiorezistenței
Dezvoltarea chimiorezistenței-patogenie
Diagnosticul TB DR
Algoritm de identificare a pacienților cu TB DR
Diagnosticul bacteriologic al TB DR 5.Tratamentul cazurilor cu TB DR
1. Clasele de medicamente antituberculoase
Strategii de tratament în TB DR
Tratamentul de lungă durată în TB DR
Principii generale de tratament pentru TB DR
Tratamentul de scurtă durată în TB DR
Tratamentul situațiilor de monorezistență și polichimiorezistență non-MDR
Reguli de inițiere și administrare a tratamentului în TB DR
Evaluarea inițială a pacientului
Consimțământul informat al pacientului cu TB DR
Tratamentul TB DR în spital versus ambulator
Comisia MDR
Terapii adjuvante în TB DR
Tratamentul chirurgical în TB DR
Suport nutrițional în TB DR
Tratamentul TB DR în situații speciale
Tratamentul TB DR la copii
Tratamentul TB DR la pacienții cu forme extrapulmonare
Tratamentul TB DR la pacienții cu infecție HIV
Tratamentul TB DR la pacienții cu diabet zaharat
Tratamentul TB DR la pacienții cu insuficiență renală
Tratamentul TB DR la pacienții cu patologie gastrointestinală
Tratamentul TB DR la femeia însărcinată și postpartum
Monitorizarea evoluției sub tratament
Monitorizarea pacientului cu TB DR pe parcursul tratamentului
Monitorizarea pacientului când este suspectat eșecul terapeutic
Indicații pentru întreruperea tratamentului
Identificarea și managementul reacțiilor adverse
Înregistrarea, monitorizarea și evaluarea cazurilor TB DR
Definiții înregistrare cazuri TB DR
Înregistrarea informațiilor privind cazurile TB DR
Monitorizarea cazurilor TB DR
Evaluarea cazurilor TB DR
Evaluarea cazurilor TB cu mono/polirestență
Evaluarea cazurilor TB RR/MDR/XDR
Indicatori de rezultat privind diagnosticul și tratamentul TB RR/MDR/XDR 1O. Alte servicii de suport pentru pacienții cu TB DR
1O.1 Servicii de suport și creștere a aderenței la tratament 1O.2 Servicii de paliație și îngrijiri pe termen lung
Managementul contacților pacienților cu TB DR
Diagnosticul și tratamentul contacților pacienților cu TB DR
Gestionarea infecției latente în cazul contacților pacienților cu TB DR
Prevenirea și controlul transmiterii infecției cu MTB chimiorezistente
Managementul medicamentelor pentru TB DR Anexe
Anexa nr.1 Fișa de anamneză terapeutică Anexa nr.2 Informații privind pacientul TB DR
Anexa nr.3 Fișa de tratament pentru cazul de tuberculoză multidrog rezistentă
Anexa nr.4 Fișa de monitorizare sub tratament a pacientului cu tuberculoză multidrog rezistentă
Anexa nr.5 Screening pentru sănătate mentală Bibliografie selectivă
Lista tabelelor
Tabelul nr.1. Factori programatici și socio-economici care contribuie la apariția TB DR (pag 11) Tabelul nr.2. Gruparea actuală a medicamentelor antituberculoase în regimurile TB RR/MDR/XDR (pag 19)
Tabelul nr .3. Dozele de medicamente recomandate în tratamentul tuberculozei rezistente la copii (pag 29)
Tabelul nr.4. Modificarea dozelor și ritmului de administrare a medicamentelor antituberculoase în insuficiența renală (pag 33)
Tabelul nr.5. Monitorizarea eficienței tratamentului antituberculos și a reacțiilor adverse (pag 37) Tabelul nr.6. Managementul principalelor reacții adverse apărute în cursul tratamentului pentru TB DR (pag 41)
Tabelul nr.7. Evaluarea cazurilor TB cu mono/polirezistență (pag 5O) Tabelul nr. 8. Evaluarea cazurilor TB RR/MDR/XDR (pag 52)
Lista figurilor:
Figura nr. 1. Algoritm de identificare a cazurilor TB DR (pag 14) Figura nr. 2. Algoritm de diagnostic de laborator al TB DR (pag 16)
Figura nr. 3. Algoritm de laborator al monitorizării bacteriologice a TB DR (pag 17) Figura nr. 4. Principiul gestionării contacților TB - cercul concentric (pag 56) Figura nr. 5. Algoritm de diagnostic al contacților pacienților cu TB DR (pag 57)
Listă abrevieri:
ABG = antibiograma, testarea sensibilitatii la substanțele antituberculoase ADA = Adenozin dezaminidaza
Ak = amikacină
ANPS = Agenția Națională de Programe de Sănătate
ANMDM = Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale BAAR=bacili acido-alcoolo-rezistenți
Bdq=bedaquilina Cfz=clofazimina Cpm = capreomicina Cs = cicloserina Dlm = delamanid
DOT= tratament direct observat (Directly Observed Treatment) DR = drog rezistență
DPF = dispensar de pneumoftiziologie E=etambutol
ECG = electrocardiograma ETM= etionamida
GDF = Global Drug Facility
IDR la PPD = intradermoreacția la derivatul proteic purificat de tuberculină HIN, H = Izoniazidă
HIV = virusul imunodeficienței umane
IGRA = Interferon Gama Releasing Assay (teste rapide de identificare a interferonului gama) IMC = indice de masa corporala ( kg/m 2 )
Ipm-cln = imipenem - cilastatin Km = kanamicina L fx =levofloxacin
LPA
= line probe assay, test genetic de amplificare genică pentru identificarea complexului MTB și a rezistențelor la HIN și/sau RMP (LPA MDR TB DR plus) sau /și AGL și /sau Q (LPA MTB DR sl ) LCR = lichid cefalo-rahidian
Lnz=linezolid Ofl=ofloxacin
OMS = Organizația Mondială a Sănătății Mfx= moxifloxacin
Mpn = meropenem
MTB =
Mycobacterium tuberculosis
PAS = acid para amino salicilic PIHIV = Persoane infectate cu HIV
PNPSCT = Programul Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei Ptm = protionamida
Q = Fluorochinolone RMP, R = Rifampicină S = streptomicină
TA = tensiune arteriala TB = tuberculoza
TB DR = TB cu germeni rezistenți
TB DS = TB cu germeni chimiosensibili TBEP = TB extrapulmonară
TB RR = TB cu rezistență la RMP
TB MDR = TB cu microorganisme rezistente cel puțin la HIN și RMP
TB XDR = TB cu rezistență cel puțin la HIN, RMP, Q și injectabil de linia a II-a TCT - test cutanat la tuberculină
Tzd=terizidona
UATM = Unitatea de Asistență Tehnică și Management SpO2 = saturația O2 măsurată prin pulsoximetrie
Xpert MTB Rif- ULTRA, GeneXpert = test genetic rapid, standardizat, de identificare a complexului MTB și a rezistentei la RMP
Z=pirazinamidă
Introducere
Mycobacterium tuberculosis
În ciuda progresului notabil din ultimul deceniu, tuberculoza rămâne o problemă de sănătate publică, cu caracter endemic în multe regiuni ale globului, fiind una din primele 1O cauze de deces pe plan mondial. Raportul Global al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru Tuberculoză, 2O18 1 , menționează printre scopurile, țintele și obiectivele de dezvoltare până în 2O3O sfârșitul epidemiilor de SIDA, tuberculoză, malarie. Din datele prezentate în acest raport, 1O milioane de persoane au avut tuberculoză și 1,3 milioane au decedat prin această boală în anul 2O18. Tuberculoza drog rezistenă (TB DR) continuă să fie o amenințare majoră la nivel mondial, în ciuda faptului că Strategia EndTB 2
presupune diagnosticarea precoce și tratamentul prompt al tuturor persoanelor de toate vârstele, cu orice formă de tubrculoză sensibilă sau rezistentă la medicamentele antituberculoase. Tuberculoza multidrogrezistentă (TB MDR) este forma de tuberculoză cauzată de
rezistent la Isoniazidă și Rifampicină, cele mai eficiente medicamente antituberculoase asociate în tratamentul standard.
TB MDR constituie o problemă la nivel mondial. Lipsa unui regim MDR sigur și eficient reprezintă un obstacol major în furnizarea unui tratament adecvat pentru toți pacienții cu TB MDR activă. Fiecare pacient cu TB MDR netratat sau tratat ineficient poate infecta 3-6 persoane susceptibile în fiecare an. Cei care primesc un tratament "adecvat" sunt supuși timp de 18-24 luni la un regim de tratament toxic și dificil tolerat care conduce adesea la abandon 1 .
Marile provocări ale eradicării TB DR sunt dificultatea asigurării accesului universal la: diagnostic rapid și corect prin extinderea metodelor genetice de identificare a rezistenței la rifampicină, regimuri de tratament complete, adecvate rezistențelor identificate, sprijin social și psihologic pentru pacienții cu TB DR 1 .
Epidemiologia TB DR
La nivel mondial 1 , în anul 2O17, 558 OOO pacienți noi cu TB DR au dezvoltat rezistență la rifampicină (TB RR), cel mai eficient medicament de primă linie, 82% fiind forme cu TB MDR. Din aceștia doar 16O 684 cazuri (25%) au fost diagnosticate și notificate în anul 2O17 (o creștere mică de la 153 119 cazuri față de anul 2O16). Din cei diagnosticați și notificați doar 87% au fost incluși într-un regim terapeutic cu medicamente de linia a doua. Consecințele acestei situații sunt dezastruoase: 8O% dintre pacienții care au fost evaluați ca eșec al tratamentului TB MDR au decedat în următorii trei ani.
În România, tuberculoza constituie una din problemele prioritare de sănătate publică, iar Strategia Națională de Control al Tuberculozei 2O15-2O2O 3
are la bază direcțiile și coordonatele stabilite prin Strategia End TB 2O15-2O2O 4
a Organizației Mondiale a Sănătății. Cu toate că în România incidența globală a TB (cazuri noi și recidive) este de departe cea mai ridicată din UE și una din cele mai ridicate din Regiunea Europeană OMS, în ultimii 15 ani s-a înregistrat o scădere a acesteia cu 56,1% de la un maximum de 142,2% ooo
în 2OO2, la 59,1% ooo
în 2O18. Mortalitatea s-a redus de la 1O,8% ooo
în 2OO2 la 4,1% ooo
în 2O18. Rata de succes terapeutic la cazurile noi, pulmonare, confirmate bacteriologic, a crescut de la 78,8% în 2OO2, până la 86,2% în 2O17, menținându-se la peste 8O% în ultimul deceniu. În ciuda acestor succese remarcabile, România înregistrează în continuare una dintre cele mai ridicate incidențe pentru TB din țările europene EU/EEA, raportând anual peste 12.OOO de cazuri notificate (12.2O5 în 2O18) și 918 de decese în rândul românilor cauzate de TB. Aceste date provin din supravegherea epidemiologică efectuată de către Departamentul de Supraveghere Epidemiologică și Monitorizare din cadrul Programului Național de Prevenire, Supraghere și Control a Tuberculozei din România.
Definiții și patogenia chimiorezistenței
Definiții chimiorezistență
Diferitele modele de rezistență la medicamentele antituberculoase sunt clasficate în categorii bazate pe rezultatele obținute din investigarea bacteriologică genotipică sau fenotipică 5,6,7 :
Monorezistență : rezistență la un singur medicament antituberculos de primă linie,
Polirezistență : rezistență la mai multe medicamente antituberculos de primă linie, altele decât Izoniazida și Rifampicina,
Multidrogrezistență (MDR) : rezistență la Izoniazidă și Rifampicină cu sau fără rezistență la alte medicamente,
Rezistență extensivă (XDR) : rezistență la Izoniazidă și Rifampicină asociată cu rezistență la orice fluorochinolonă și cel puțin unul din medicamentele injectabile de linia a doua (Kanamicină, Amikacină sau Capreomicină)
Rezistență la rifampicină (RR):
rezistență la Rifampicină detectată prim metode genotipice sau fenotipice, cu sau fără rezistență la alte medicamente anti-TB. Include orice rezistență la rifampicină, sub formă de monorezistență, polirezistență, MDR sau XDR.
Pot exista situații de
prezumție de rezistență la rifampicină sau multidrogrezistență
fără ca aceasta să poată fi dovedită bacteriologic și pentru care pacienții înregistrați primesc tratament antituberculos individualizat cu medicamente de linia a doua (exemplu contact TB cu un caz cu chimiorezistență dovedită).
Fiecare tip de chimiorezistență corespunde câte unei categorii de caz cu care se operează în Registrul Național al Cazurilor de Tuberculoză: TB monorezistentă, TB polirezistentă, TB MDR, TB XDR, TB RR sau Prezumție de rezistență la RMP sau multidrogrezistență.
Tipuri de chimiorezistență, după mecanismul de apariție
În prezent sunt definite două tipuri de chimiorezistență la medicamentele antituberculoase 5,6,7 ; ele sunt interconectate și depind de o serie de factori care pot influența transmisia sau progresia bolii:
Chimiorezistența
primară
( inițială) :
rezistență
datorată
infecției
cu
bacili
rezistenți identificată la pacienți netratați anterior pentru tuberculoză;
Chimiorezistență secundară
(
dobândită) :
rezistență care apare prin selecția de mutanți cu rezistență în urma unui tratament anterior pentru tuberculoză activă cu o durată de mai mult de o lună; regimul terapeutic anterior fie a fost necorespunzător, fie au existat alte condiții care i- au scăzut eficiența
(malabsorbția medicamentului, interacțiuni medicamentoase care duc la scăderea nivelului seric al medicamentelor).
Cauzele chimiorezistenței
Cauzele care pot contribui la apariția chimiorezistenței sunt redate în tabelul nr.1 5,6 .
Tabelul nr. 1: Factori programatici și socio-economici care contribuie la apariția TB DR
Responsabil:
Furnizori de servicii medicale:
Mecanism:
Tratament inadecvat
Medicamente inadecvate Livrare-continuitate/calitate
Pacienți
Administrare incorectă a medicamntelor sau răspuns inadecvat la tratament
-HIV,
-diabet zaharat,
-subnutriție,
-malabsorbție
-boli psihice
/dependență
Ghiduri necorespunzătoare
Nerespectarea ghidurilor
Absența recomandărilor naționale
Instruire inadecvată a personalului medical
Educație deficitară a pacienților
Absența monitorizării tratamentului
Managementul ineficient al reacțiilor adverse pentru medicamentele antituberculoase
Suport insuficient pentru aderența la tratamentul TB
Dezavantaje financiare
Organizare inadecvată a programului de control al TB sau/și finanțare insuficientă
Medicamente de slabă calitate
Indisponibilitatea anumitor medicamente (lipsă stocuri sau probleme de livrare)
Condiții de depozitare necorespunzătoare
Doză greșită sau combinații neadecvate în regimul terapeutic recomandat
Reglementări legislative ineficiente / complicate pentru managementul medicamentelor antituberculoase
Lipsa de informare despre TB
Lipsa mijloacelor de aderență la tratament (transport, alimentație, suport social etc)
Efecte adverse la medicamentele antituberculoase
Bariere sociale
Boli asociate :
Abuz de alte substanțe
Dezvoltarea chimiorezistenței-patogenie
Tuberculoza activ-evolutivă (tuberculoza boală) presupune existența intralezională concomitentă 5
de bacili în mai multe faze:
în multiplicare rapidă, exponențială;
în multiplicare lentă;
în multiplicare intermitentă;
dormanți.
Populația bacilară expusă la acțiunea medicamentelor antituberculoase este cea în multiplicare rapidă, prin urmare dezideratul unui medicament perfect ar fi să acționeze pe toate tipurile de populații bacilare descrise. Medicamentele antituberculoase au efect bactericid împotriva microbilor aflați în multiplicare rapidă și efect sterilizant prin distrugerea populației de bacili în multiplicare lentă, intermitentă, dormanți.
Chimiorezistența secvențială la medicamente apare cel mai frecvent prin tratamentul fragmentat sau inadecvat din cauza unor factori programatici și socio-economici; cu toate acestea sunt situații în care apar chimiorezistențe în ciuda aderenței excelente la tratament. Factori ca asocierea cu medicamente antipompă eflux protonic, variabilitatea farmacocinetică între pacienți și imunopatologia extensivă în plămâni, pot
duce
la
o
penetrare
diferită
în granuloame
și
cavități
cu
concentrații
inferioare intralezionale sub concentrațiile minime inhibitorii pentru unele dintre medicamentele antituberculoase, permițându-se probabil dobândirea de rezistență la acestea 8 .
După ce se dezvoltă rezistența dobândită la medicamente, transmiterea de la persoană la persoană ar putea constitui calea principală de răspândire a tuberculozei rezistente, așa cum reiese din studii efectuate în comunități în ultimele decenii (penitenciare, transmiterea în spitale etc) 9 .
Diagnosticul TB DR
Strategia EndTB 4
elaborată și recomandată de OMS presupune diagnosticarea și tratamentul precoce al tuturor persoanelor de toate vârstele, cu orice formă de tuberculoză (TB DS sau TB DR). Gestionarea eficientă a medicamentelor pentru cazurile TB RR/ MDR/XDR se bazează pe diagnosticul rapid și tratamentul prompt al formelor de boală cu rezistențe la medicamentele antituberculoase.
Algoritm de identificare a pacienților cu TB DR
Algoritmul de identificare a cazurilor de TB cu germeni rezistenți (Figura nr. 1) urmărește procesul de identificare, diagnosticare prin metode de laborator, evaluare adecvată, înregistrare și raportarea cazurilor TB DR conform criteriilor standardizate recomandate de PNPSCT 3,7 .
Suspiciunea de TB DR poate fi clinică, dar certitudinea este dată de rezultatele obținute prin antibiogramă
(ABG) 1O .
Pentru
fiecare
pacient
cu
tuberculoză
(localizare
pulmonară
și/sau extrapulmonară, cazuri de tuberculoză la copii, pacienții cu coinfecție HIV/TB, etc) sunt necesare demersuri diagnostice complete care să se încheie cu identificarea unei tulpini de
Mycobacterium tuberculosis
și testarea ei prin antibiogramă 1O , dar sunt câteva categorii de pacienții la care se insistă pentru obținerea rezultatului rapid la această testare.
Categorii de pacienți vizați pentru obținerea precoce a ABG 7,10,11,12
:
orice pacient cu tuberculoză activă înainte de începerea unui regim de retratament (cei care au eșuat la primul regim, au recidivat sau reluat tratamentul după abandon);
toți contacții apropiați ai pacienților cu TB DR care au fost diagnosticați cu tuberculoză activă; pacienții care nu răspund la tratamentul anti-TB de primă linie (pacienții care au cultură pozitivă la controlul de la două luni sau mai mult
pacienți infectați HIV cu tuberculoză activă;
orice pacient cu tuberculoză care provine dintr-un grup identificat de PNPSCT ca având un risc crescut de TB DR.
Produsele recoltate pentru diagnosticul TB DR pot fi: sputa expectorată spontan, sputa indusă, aspiratul bronșic, aspiratul gastric, LCR, lichidul pleural, lichidul pericardic, lichidul peritoneal, produse de biopsie etc. Se recoltează întotdeauna 2 probe de produs (spută) separate, la interval de cel puțin 8 ore, chiar și la suspecții la care examenul radiologic pulmonar este normal; în cazul lichidelor de puncție se recoltează un singur eșantion, dar examinarea unuia adițional crește șansele de diagnostic. În cazul în care primele 2 probe (de spută) recoltate sunt negative la examenul microscopic și suspiciunea de TB DR se menține, se repetă recoltarea și examinarea bacteriologică (maxim 4 specimene).
Figura nr 1 Algoritm de identificare a cazurilor TB DR
Adulții și adolescenți suspiciune TB DR
Istoric medical Evaluare clinică
Radiografie torace
Examen bacteriologic convențional (frotiu și cultură)*
±
XpertMTB/RIF
Radiografie torace±modificări BARR pozitiv/negativ
Radiografie torace±modificări BARR negativ
Xpert MTB+, RIF+
Xpert MTB+, RIF-
XpertMTB/RIF negativ sau indisponibil
Tratament TB DR
Tratament TB DS
TBP probabilă
Investigații suplimentare pentru TB**
TBP improbabilă
Tratament pentru infecție bacteriană*** 1O-14 zile cu reevaluare ulterioară
Reevaluare tratament în funcție de rezultatul ABG fenotipic
Investigații suplimentare pentru TB și alte boli**
NU/parțial răspuns
DA răspuns
DPF
Inregistrare, monitorizare și evaluare conform PNPSCT
NU TB
*Se recoltează întotdeauna 2 probe de spută separate, chiar și la suspecții la care examenul radiologic pulmonar este normal.
În cazul în care primele 2 probe (de spută) recoltate sunt negative la examenul microscopic și suspiciunea de TB se menține, se repetă recoltarea după manevre de provocare și examinarea bacteriologică (maxim 4 specimene)
**reevaluare clinică, CT torace, repetare BAAR/ Xpert MTB/RIF, dacă se suspectează TBEP (meningită, limfoadenopatie etc) ar trebui să se obțină specimene extrapulmonare pentu examen Xpert MTB/RIF și cultură
***antibiotic cu spectru larg 10-14 zile (cu excepția fluorochinolonelor).
În toate cazurile de TB DR confirmate prin teste moleculare rapide (Xpert MTB/Rif ULTRA și/sau LPA MTBDR) trebuie să se efectueze antibiograma fenotipică în mediu solid Lowenstein Jensen sau lichid pentru izoniazidă și rifampicină 1O .Toate tulpinile cu rezistențe identificate trebuie retestate în laboratorul regional sau central prin antibiograme extinse, de linia a doua, pentru a exclude/confirma TB XDR și pentru a ajuta la stabilirea unui regim eficient de tratament.
ABG fenotipică are limite în ce privește identificarea rezistențelor la Etambutol și Pirazinamidă; pentru alte medicamente nu sunt încă disponibile/standardizate testele de sensibilitate (bedaquilină, linezolid, cicloserină, clofazimină, delamanid, imipenem, protionamidă) 12 .
Diagnosticul bacteriologic al TB DR
Abordarea exhaustivă a diagnoticului bacteriologic al tuberculozei este prezentată în Ghidul Național pentru Rețeaua laboratoarelor TB, București 2O17 aprobat de către Ministerul Sănătății 1O .
Diagnosticul definitiv al TB DR necesită identificarea complexului
Mycobacterium tuberculosis
(culturi și test specific de identificare imunocromatografică, Atg MPT64) pentru care se vor aplica teste rapide moleculare (pentru a detecta ADN-ul MTB și mutațiile asociate rezistenței) și convenționale folosind medii solide sau lichide, respectiv antibiograma în mediu solid Lowenstein Jensen sau mediul lichid. Toate cazurile (noi sau retratamente) identificate pozitive în microscopie trebuie să beneficieze de un test GeneXpert pentru investigarea rezistenței la rifampicină, marker pentru multidrog rezistență.
Interpretarea și raportarea rezultatelor către clinician se face în acord cu algoritmul de diagnostic de laboraotr a TB DR , redat în figura nr. 2:
Interpretarea rezultatelor de laborator de către microbiolog și colaborarea cu clinicianul care a solicitat aceste investigații sunt cruciale, mai ales în situațiile în care rezultatele sunt discordante sau inconsistente. Testele invalide sau cu eroare necesită repetarea lor din alt produs recoltat.
Toate rezultatele de laborator trebuie comunicate clinicianului imediat ce devin disponibile, pentru o decizie terapeutică cât mai rapidă (vezi figura nr. 2, subpunctele c,d,e).
Folosirea testelor moleculare pentru detectarea rezistenței (XpertMTB/Rif-ULTRA sau LPA) direct din proba biologică (spută, alt produs biologic), scurtează timpul de obținere a rezultatelor referitoare la identificarea etiologiei tuberculoase și a rezistenței la RMP și/ sau INH.
Pentru cazurile cu MTB detectat de XpertMTB/Rif-ULTRA, fără rezistență la RMP, se folosește LPA MTBDRplus (linia întâi - L1) dacă este disponibil și nu a fost deja folosit, pentru detectarea rezistenței la izoniazidă INH (vezi figura nr.2, subpunctele a, b).
Pentru fiecare test XpertMTB/Rif -ULTRA la care se identifică MTB și rezistența la rifampicină (RMP) se va recolta o a doua probă pentru retestare (vezi figura nr. 2, subpunct b). LPA MTBDRsl (L2) care permite testarea genetică rapidă suplimentară pentru injectabile și/sau fluorochinolone, se va folosi în laboratoarele de microbiologie la nivel central sau regional,
unde există infrastructura necesară; testul se aplică pentru tulpinile identificate cu rezistență cel puțin la RMP (vezi figura nr. 2 subpunctele e,f).
Figuranr. 2. Algoritmul de diagnostic de laborator al TB DR 10,11
MTB detectat
d,e, f
RMPr detectată
MTB nedetectat
MTB nedetectat
MTB detectat
Reevaluare și interpretare clinică, RX- decizie terapeutică.
Repetare Xpert MTB/Rif..
Reorientare diagnostic.
ABG L1-
Solid/lichid LPA L1-test indirect
Regim individualizat
Ex microscopic, cultură LJ ,
cultură lichid
(microscopie rezultat semicantitativ- aprecierea infecțiozității)
Repetare
Repetare
RMPr indeterminată
Repetare
MTB nedetectat
a.Repetă Xpert din alt eșantion de spută.
b.Examinează prin LPA L1 același eșantion sau solicită recoltare nouă pentru LPA.
Comunică prezența MTB. Așteaptă rezultatul ABG fenotipică.
Comunică rezultatul
MTB RMP rezistent
Solicită LPA L2 și ABG
Q-r Inj-r
Q-s Inj-r
Inj-s
Inj-s
Q-r
Q-s
f. LPA L2-direct 2,5
RMPr nedetectată
MTB detectat
c
RMPr nedetectată
MTB detectat
a, b
RMPr detectată
MTB detectat
MTB detectat
Regim MDR
individu alizat
Regim MDR
CULTURA
(solid/lichid)
Caz TB
Xpert MTB/Rif 1,2,3,4
Test invalid /eroare
Rezistența la RMP detectată prin XpertMTB/Rif-UTRA este un marker foarte bun pentru MDR, deoarece în România, la cazurile noi monorezistența la RMP este de O,5%, iar la cazurile tratate anterior, de O,9%.
Dacă testul XpertMTB/Rif-ULTRA nu este disponibil la nivel local, se folosește microscopia ca test inițial, dar proba trebuie trimisă cât mai repede posibil la un laborator de microbiologie dotat cu echipamentul necesar pentru testele moleculare.
În lipsa posibilității de testare prin XpertMTB/Rif-ULTRA dar cu LPA disponibil, protocolul actual recomandă
aplicarea
LPA
pentru
probele
BAAR
pozitive
în
vederea
identificării
prezenței complexului MTB, precum și detectarea rezistenței la RMP și/sau HIN. Dacă se detectează rezistența la HIN, decizia clinică și tratamentul trebuie să țină seama de această informație.
MTB
nedetectat
Ex microscopic, cultură LJ ,
cultură lichid
(microscopie rezultat semicantitativ- aprecierea infecțiozității)
Regim individualizat
ABG L2-Solid/lichid LPA L1—2 indirect
f. LPA L2- 1
MTB
detectat
BAAR
pozitiv
CULTURA
(Solid/ lichid)
MICROSCOPIE
(aprecierea infecțiozității)
BAAR
negativ
Două eșantioane de spută
Figura nr 3 Algoritmul de laborator al monitorizării bacteriologice a TB DR 10,11
Monitorizarea bacteriologică a cazurilor de TB DR se face în acord cu algoritmul de laborator prezentat în figura nr 3:
Identificarea rezistenței la RMP și/sau HIN se poate face și pe parcursul tratamentului standard atunci când examenul bacteriologic se menține pozitiv (microscopia și culturile) sub tratamentul corect administrat (vezi figura nr 2, pct 5 - subpunctul d, e, f);
Pentru pacienții aflați în tratament individualizat pentru TB DR, monitorizarea bacteriologică se face lunar prin recoltarea cel puțin a unui eșantion de spută ( de preferat 2 eșantioane);
Testele genetice pentru identificarea rezistenței la injectabile și fluorochinolone (LPA MTBDR sl, L2) se pot face direct din sputa cu bacteriologie microscopică pozitivă dacă nu se cunoaște rezultatul la testările anterioare sau nu a fost testat anterior;
In cazul repozitivării
microscopiei și/sau culturii pe parcursul tratamentului individualizat, se recomandă efectuarea LPA MTB DRsl L2 (LPA L2) direct din spută sau din cultura MTB pozitivă și ulterior, antibiograma extinsă pe medii solide sau lichide (testare fenotipică pentru medicație de linia a doua);
Chiar dacă se efectuează lunar examen microscopic și cultură, testele de sensibilitate (fenotipice sau genetice) nu se repetă la interval mai mic de 4 luni de la testarea anterioară pentru aceeași categorie de informație;
Tratamentul cazurilor cu TB DR
La pacienții la care testele genetice și ABG „screening" pentru izoniazidă și rifampicină sugerează tuberculoză rezistentă la medicamente, este inițiat
tratamentul individualizat,
cu schemă terapeutică ce ia în considerație istoricul terapeutic al pacientului, eventual contact anterior cu un caz cunoscut cu TB DR, dar odată cu obținerea rezultatului ABG extinse, schema de tratament se va adapta astfel încât să se obțină o eficiență maximă terapeutică cu schema antituberculoasă individualizată 7 .
Clasele de medicamente antituberculoase
În mod tradițional medicamentele antituberculoase au fost împărțite în două categorii, de linia I (utilizate în tratamentul standard) și linia a II-a (asociate în schemele individualizate) 5,6,7 .
Modul actual de grupare al medicamentelor antituberculoase are relevanță terapeutică în alcătuirea schemelor, susținute de studii clinice, studii de cohorte/obsevaționale. Această analiză publicată în august 2O18 13
conduce la noi orientări și recomandări privind politicile bazate pe dovezi, de noi linii directoare privind tratamentul TB RR/MDR/XDR.
În tabelul nr. 2 este prezentată clasificarea OMS a medicamentelor antituberculoase, precum și date despre dozele zilnice, dozele minime și maxime pentru fiecare dintre medicamente așa cum sunt recomandările din ghidul OMS recent publicat 14 .
Tabelul nr. 2 Gruparea actuală a medicamentelor antituberculoase în regimurile TB RR/MDR/XDR
Grup
Denumirea medicamentului
Abreviere
Doză recomandată, ritm de administrare
Doza minimă - maximă zilnică ce poate fi administrată
Grup A
Se includ în schema de tratament toate medicamentele din grup A
Moxifloxacină
sau
Levofloxacină
Mfx Lfx
4OO mg/zi 75O mg/zi
4OOmg 5OOmg
8OO mg 1OOO-
15OOmg
Bedaquilina
Bdq
4OOmg/zi 14 zile apoi 2OOmg/zi timp de 22 saptămâni
3/7
-
4OO mg/zi maxim 24 săptămâni
Linezolid
Lnz
6OO mg/zi
3OOmg
12OO mg
Grup B
Se adaugă în schema de tratament unul sau amândouă medicamentele din
grupul B
Clofazimină
Cfz
1OO mg/zi
1OOmg
2OO mg
Cicloserina
sau
Terizidona
Cs
sau
Tzd
75O mg/zi
5OOmg
1OOO mg
Grup C
Se adaugă în schema de tratament medicamente de grup C, până la un număr total de 5 medicamente antituberculoase in cazul asocierii doar a 2 medicamente din grup A și B
Etambutol
E
12OO mg/zi
8OOmg
2OOO mg
Delamanid
Dlm
2OO mg/zi în 2 prize
-
2OO mg timp
de 24 săptămâni
Pirazinamidă
Z
15OO mg/zi
1OOOmg
2OOO mg
Imipenem - Cilastatin
sau
Meropenem
Ipm-cln
sau
Mpn
2g de 2 ori/zi
1g de 3 ori/zi sau
2g de 2 ori/zi
Amikacina ( sau
Streptomicina)
Ak ( sau
S)
1OOO mg/zi
5OOmg
1OOO mg
Etionamida
sau
Protionamida
Etm
sau
Ptm
75O mg/zi
5OOmg
1OOO mg
Acid
para-
aminosalicilic
PAS
8 g/zi
8g
12 g
Amoxicilină / Clavulanat (Amx-clv) se administrează doar înainte de administrarea de imipenem-cilastatin deoarece clavulanatul prelungește durata de eliminare a imipenemului din organism, prelungind astfel eficiența terapeutică a acestuia; nu se numară ca medicament activ antituberculos ( se administrează câte 1g înainte cu ½ oră de administrarea de imipenem/cilastatin sau meropenem).
Kanamicina (Km) și Capreomicina se asociază cu o rată de eșec și deces mai mare la pacienții tratați cu aceste medicamente, de aceea e de preferat să nu se mai folosească.
Pentru Claritromicină (Clr), Hidrazidă în doze mari nu sunt studii care să dovedească eficiența lor.
Strategii de tratament în TB DR
Strategia de tratament pentru TB DR recomandată în România este tratamentul individualizat, respectiv schema de tratament se va stabili în funcție de rezultatele testărilor genetice (test Genexpert, LPA MDR TB DR și/sau MTB DR sl ) sau fenotipice ale tulpinii de MTB identificate (antibiogramă de linia întâi sau a doua, în mediu lichid sau solid). La întocmirea schemei terapeutice se folosesc date despre istoricul terapeutic al pacientului, mai cu seamă aspecte ale reacțiilor adverse la medicamentele antituberculoase.
Alte tipuri de strategii clasificate de OMS (tratamentul standardizat, empiric) sunt recomandate în funcție de accesul la ABG și medicamente, procentul de rezistențe identificate la pacienții cu tuberculoză din populația respectivă, prevalența HIV, capacitatea tehnică și resursele financiare ale fiecărui program național.
Suspiciunea de TB DR trebuie să fie confirmată de ABG ori de câte ori este posibil.
În cazul TB RR/MDR/XDR, PNPSCT recomanda inițierea tratamentelor individualizate adaptate în funcție de rezultatele ABG convențională de linia a doua.
Tratamentul de lungă durată în TB DR
Durata tratamentului pentru tuberculoza rezistentă (rifampicin rezistentă, multidrogrezistentă, cu rezistență extinsă) este de 18 luni după obținerea conversiei în culturi (2 culturi negative la două controale consecutive, la cel puțin 3O zile între ele) 6,7,14 .
În schemele în care se utilizează în primă linie medicație injectabilă, când bedaquilina nu se poate utiliza
datorită
contraindicațiilor,
faza
intensivă
a
regimului
individualizat
este
stabilită
de administrarea injectabilului la minim 8 luni, iar durata totală a tratamentului este de 18 luni după obținerea conversiei în culturi 7,14 .
Atunci când schema poate fi alcătuită eficient în absența injectabilului durata tratamentului va fi de 18 luni după obținerea conversiei în culturi 14 .
Considerând că folosirea noilor medicamente și regimuri terapeutice va duce în majoritatea cazurilor la obținerea negativării în culturi în 2 luni de la inițierea tratamentului, durata estimată totală este de 2O luni, în concordanță cu recomandările actuale din 2O19 ale WHO Consolidated Update Guideline on drug-resistant treatment 15 .
Principii generale de tratament pentru TB DR
Principiile de bază în tratamentul TB DR:
Se recomandă discutarea fiecărui caz și stabilirea tratamentului individualizat in cadrul comisiei MDR.
Inițierea tratamentului este condiționată de diagnosticul cât mai rapid al rezistențelor prin teste genetice, izolare în culturi, antiobiograma de linia intâi cu identificarea spectrului de rezistență, ulterior validată de o nouă antibiogramă serie lungă în LNR (obligatorie pentru fluorochinolonă și injectabil).
Înainte de inițierea oricărui tratament se va obține acordul informat al pacientului pentru tipul și numărul de medicamentele administrate, calea lor de administrare, durata tratamentului, posibilele efecte adverse și modul de management pentru acestea, monitorizarea evoluției sub tratament, prevenirea reacțiilor adverse; se va răspunde la orice altă întrebare pusă de pacient, inclusiv alternative posibile de tratament.
În alcătuirea schemei se va ține cont de eficiența terapeutică prioritizată în clasificarea actuală a medicamentelor antituberculoase. Se vor folosi medicamentele din grupa A și B pentru un regim oral cu cel puțin 4 medicamente.
Până la asigurarea schemelor cu bedaquilină, linezolid, clofazimină, sau în cazul în care din diverse motive acestea nu pot fi folosite (intoleranță, reacții adverse, contraindicații), la cele 2 medicamente din grupele A și B (moxifloxacină și cicloserină) se vor adăuga medicamente din grupa C, ajungându-se la totalul de 5 medicamente antituberculoase.
Bedaquilina și Delamanidul vor fi folosite doar pentru 6 luni de tratament, o prelungire a
administrării peste această limită va fi posibilă doar în situații speciale care vor fi discutate și argumentate în cadrul comisiei MDR.
Linezolidul se administrează pe toata durata tratamentului, dar va fi întrerupt mai devreme dacă apar reacții secundare majore.
Tratamentul va fi administrat zilnic pe toată durata lui, excepție fac medicamentele care au recomandări exprese de administrare intermitentă (ex Bedaquilina 3/7 după primele 14 zile de tratament).
Dozele medicamentelor antituberculoase vor fi maxime (coeficientul lor de depășire e mic), dar se va corela cu toleranța lor.
Este de preferat ca medicația să se administreze în doză unică sub directă observare (vârf comun de concentrare plasmatică), dar pentru anumite medicamente administrarea poate fi grupată, respectiv fracționată: pentru P tm , Cs, PAS (2/3+1/3 doză); pentru Delamanid și Imipenem/cilastatin administrea este fracționată pe parcursul zilei în 2 prize, respectiv 3 prize.
Durata totală a tratamentului va fi de 18 luni după obținerea conversiei în culturi.
Medicația injectabilă cu Amikacină (Ak) sau Streptomicină (S) ar putea fi adaugată dacă se confirmă sensibilitatea MTB la medicamentele respective.
Administrarea injectabilului definește faza intensivă a tratamentului; durata tratamentului va fi de 18 luni după conversia bacteriologică în culturi.
În TB XDR succesul terapeutic este mai mare dacă se utilizează cel puțin șase medicamente în faza intensivă și patru în faza de continuare (mai ales pentru scheme cu Bedaquilină și/sau delamanid).
Fiecare factor responsabil din mecanismul de procurare al medicamentelor antituberculoase va asigura la nivelul său de competență continuitatea aprovizionării cu medicamente pentru toată durata prevăzută a tratamentului.
Se va lua în considerare utilitatea și posibilitatea chirurgicalizării.
Se va asigura suportul nutrițional, psihologic și social corespunzător.
Vor fi tratate prompt reacțiile adverse pentru a limita nonaderența la tratament.
Ghidurile internaționale nu mai recomandă utilizarea în tratamentul tuberculozei:
Ciprofloxacina (Cfx) și Ofloxacina (Ofx), acestea sunt înlocuite de fluorochinolone de generație nouă cu eficiență crescută
Kanamicina (Km) și Capreomicina (Cpm) datorită observării a unui risc mai mare de eșec sau deces
Protionamida/ Etionamida pot fi administrate când nu sunt disponibile alte medicamente.
Este necesară colaborarea cu alți specialiști pentru managementul terapeutic corect al situațiilor particulare asociate (infecția HIV, diabet, afecțiuni gastroenterologice, boli renale, toxicomanie, boli psihice, boli neoplazice, sarcină, copii etc).
Medicamentele antituberculoase se administrează asociat, de preferat în doză unică pentru a se respecta criteriul de observare directă a tratamentului. Rareori se pot diviza pe parcursul zilei, când apar reacții adverse sau când sunt recomandări exprese de împărțire a dozelor pe parcursul zilei (vezi tabelul nr. 2).
Pentru pacienții cu TB DR (TB RR/ MDR/XDR ) care încep tratamentul vor fi completate de către medicul curant fișele de tratament speciale pentru cazurile TB DR (Anexa nr 3) care conțin rubrici dedicate atât monitorizării bacteriologice, cât și monitorizării clinice și radiologice (Anexa nr 4).
Tratamentul de scurtă durată în TB DR
Ca urmare a rezultatelor de noninferioritate a studiului clinic STREAM 1 (rezultate cvasisimilare pentru succes terapeutic la încheierea tratamentului, rată de abandon mai mică), Organizația Mondială a Sănătății a recomandat utilizarea regimului de scurtă durată pentru tratamentul tuberculozei rifampicin rezistente/multidrogrezistente 14 .
Tratamentul de scurtă durată pentru aceste forme de tuberculoză la pacienți care nu au mai primit medicație antituberculoasă de linia a doua, indiferent de vârstă sau statusul HIV, prevede admnistrarea pe perioada a 9-12 luni a unei regim cu următoarea asociere 14 , care a fost modificată după recomandarea de a nu se mai folosi kanamicina 15 :
4-6 luni Ak Mfx Ptm/Etm Cfz Z E H
doze
inalte
+ 5-6 luni Mfx Cfz Z E
Asocierea de mai sus se administrează doar la pacienți cu TB RR/ MDR confirmată.
În prezența uneia dintre situațiile de mai jos,
NU se va administra regimul de tratament de scurtă durată:
Rezistență confirmată sau suspectată la unul dintre medicamentele din schema de mai sus (excepție doar rezistența la izoniazidă);
Tratament anterior pentru mai mult de 1 lună cu cel puțin 1 medicament de linia a doua din schema de mai sus;
Intoleranță la cel puțin 1 medicament din schema de mai sus sau risc de toxicitate ( ex interacțiune intermedicamentoasă);
Sarcină;
Tuberculoză extrapulmonară;
Imposibilitate de asigurare a schemei de mai sus prin lipsa de medicamente;
Eșec al tratamentului de scurtă durată.
Prezența a cel puțin un criteriu din cele de mai sus (de exemplu, lipsa din schemă a unuia dintre medicamente), orientează decizia clinicialnului către inițierea tratamentului către regimul de lungă durată.
Tratamentul situațiilor de monorezistență și polichimiorezistență non-MDR
Identificarea rezistenței la
RIFAMPICINĂ /
polirezistențele asociate rifampicinei
(RE, RS, RZ, RZE, RZS,
RZSE)
SE TRATEAZĂ DUPĂ ACELEAȘI PRINCIPII ȘI CU ACELEAȘI
SCHEME DE TRATAMENT CA ȘI TB MDR î ntrucât rezistența la Rifampicină este marker surogat al TB MDR (se poate asocia cu rezistența la INH în până la 85% din cazuri).
În ultimele recomandări din 2O18, OMS stabilește că monorezistența la
Izoniazidă/
polirezistențele
HE , HS, HZ
se tratează cu schema
16
R Z E Q ( MFX/LFX) 7/7
din momentul adăugării fluorochinolonei.
Reguli de inițiere și administrare a tratamentului în TB DR
Evaluarea inițială a pacientului
Evaluarea inițială a pacientului reprezintă un bilanț clinic/paraclinic al pacientului, informațiile vor fi consemnate în fișa/ foaia de observație a pacientului:
Istoric medical, anamneză terapeutică,
Examen clinic general (greutate, înălțime, IMC, temperatură, pulsoximetrie SaO 2,
tensiune arterială TA),
Examen bacteriologic din spută pentru MTB (microscopie, cultură, teste genetice Xpert MTB, LPA, ABG pentru medicamente de linia I/II în mediu lichid sau solid),
Examen radiologic pulmonar de față și/ sau profil,
Electrocardiogramă ECG,
Analize sanguine: Hemoleucogramă (hemoglobină, hematocrit, formulă leucocitară), VSH, biochimie (uree, creatinină, acid uric, electroliți, transaminaze, glicemie, albumină serică)
Markeri virali pentru hepatita B și C în caz de citoliză hepatică,
Testare HIV ( nu se repetă pentru pacienții seropozitivi cunoscuți).
Consimțământul informat al pacientului cu TB DR
Tuberculoza reprezintă o prioritate a sănătății publice, prin urmare interesul comunitar de eliminare a unei boli contagioase prin tratamentul corect al fiecărui individ bolnav contagios trebuie să primeze in fața deciziei individuale de a urma corect / de a întrerupe tratamentul curativ.
Înainte de inițierea tratamentului antituberculos este obligatorie transmiterea către pacient și familia acestuia de informații necesare pentru semnarea consimțământului informat precum și acordul de prelucrare a datelor personale.
Informațiile trebuie să cuprindă următoarele aspecte: ce este tuberculoza, semne și simptome sugestive de tuberculoză, cum se stabilește diagnosticul corect de tuberculoză, de ce este necesară spitalizarea, durata spitalizării la pacientul cu TB DR, medicamentele care se vor administra pentru tratamentul TB DR, modul lor de administrare, durata tratamentului, modalitatea de urmărire a evoluției sub tratament, necesitatea investigațiilor de laborator pe parcursul tratamentului si ritmicitatea acestora, posibilele efecte secundare și modul lor de gestionare, importanța aderenței la tratament (administrarea zilnică a medicamentelor sau așa cum sunt ele prescrise de medic).
Pentru TB DR nu există alte scheme de tratament dovedite eficiente decât cele adoptate de către PNPSCT din ghidurile și recomandările organismelor internaționale.
Se va explica pacientului și familiei care este evoluția sub tratament, evoluția în absența tratamentului, cum se face controlul contacților de la domiciliu, dar și de la locul de muncă, a altor persoane din anturaj, alte măsuri de protejare a acestora.
O comunicare eficientă și repetată a acestor informații duce la o aderență bună pentru tratament, fiind cunoscut că aderența la tratament este influențată de gradul de încredere din relația medic-pacient- familie 17 .
Pacientul poate refuza semnarea consimțământului și implicit a tratamentului, dar îmbolnăvirea altor persoane cu bună știință este pedepsită conform Codului Penal
( Legea nr. 286/2OO9) 18 :
Aprobat prin
Articolul 352
"(1) Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infecto-contagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) este săvârșită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la o lună la 6 luni sau amendă."
Tratamentul TB DR în spital versus ambulator
Modelul de îngrijire bazat pe spitalizarea pacientului cu tuberculoză în primele săptămâni de tratament urmează să fie restructurat astfel încât tot mai mulți pacienți să rămână la domiciliu pentru această perioadă dacă se poate asigura izolarea și administrarea tratamentului în ambulator.
Sume considerabile care în prezent reprezintă cheltuieli legate de zilele de spitalizare TB ar putea fi îndreptate către acoperirea costurilor legate de furnizarea tratamentului antituberculos la domiciliul pacientului (de exemplu mai mult personal în dispensarele de pneumoftiziologie, servicii medicale suplimenare oferite în dispensarele de pneumoftiziologie, acoperirea costurilor de transport, educarea pacienților și motivarea lor de a urma tratamentul). Pentru trecerea la îngrijirea centrată pe nevoile pacientului sunt necesare echipe multidisciplinare (medic, asistent medical, psiholog, asistent social etc) care să identifice specific aceste aspecte.
Comisia MDR
Comisia MDR reprezintă o
structură multidiciplinară
, cu
rol consultativ
în managementul cazurilor de tuberculoză rezistentă. În România funcționează din anul 2OO5 un număr de 2 comsii MDR, în cadrul secțiilor TB MDR din Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta" și Spitalului de Pneumoftiziologie Bisericani. Activitatea acestora a vizat inițial selecția pacienților pentru includere în proiectele DOTS plus, ulterior ele au dobândit rol consultativ pentru toate cazurile cu TB DR. În
componența comisiei MDR
sunt incluși medici pneumologi din unitățile cu paturi și ambulatoriu cu experiență clinică în tuberculoză rezistentă, specialist din laboratorul de bacteriologie TB și asistenta șefă din secția MDR; membrii sunt numiți de către coordonatorul național al PNPSCT.
Membrii comisiilor MDR nu sunt renumerați pentru activitatea de consultanță, ce se desfășoară în intervalului programului de activitate din secție / ambulatoriu / laborator.
Responsabilități.
Comisia MDR are responsabilități în asigurarea de consultanță în managementul pacientului cu tuberculoză drogrezistentă pentru unitățile de specialitate -medicii pneumologi curanți care implementează PNPSCT și tratează (au în evidență) pacienți cu TB RR/MDR/XDR, înțelegând prin aceasta:
acordarea de consultanță privind inițierea tratamentului pentru pacienții (adulți și copii) cu TB RR/MDR/XDR;
acordarea de consultanță privind modificarea schemei terapeutice sau sistarea tratamentului, dacă
este cazul, pentru pacienții (adulți și copii) cu TB RR/MDR/XDR, în funcție de situația clincă, bacteriologică și de aderanță;
se întrunește săptămânal sau la nevoie pentru discutarea fiecărui caz supus discuției în comisie;
formulează recomandări privind conduita terapetică pentru fiecare pacient supus discuției în comisie;
elaboreză proces verbal privind recomandările consultative făcute;
participă la verificarea, în registul eletronic TB, privind aplicara recomandărilor consultative și rezultatele obținute.
Atribuții:
primește documentele relevante (pe adresa de e-mail) pentru fiecare caz cu TB RR/MDR/XDR: fișa de anamneză terapeutică (Anexa nr 1), informații despre pacientul (adult și copil) cu TB DR (Anexa nr 2), rezultate relevante bacteriologie MTB (ABG, teste genetice);
analizează datele fiecărui pacient (adult și copil) propus pentru discuție: istoric terapeutic pentru tuberculoză, rezultate bacteriologie MTB, informații minime pacient cu TB DR;
formulează recomandări privind conduita terapetică în condiții de spitalizare sau ambulatoriu;
redacteză procesul verbal în care se consemnează: datele pacientului, dispensarul TB arondat, județul, cod identificare pacient din registrul PNPSCT (în cazul în care pacientul este deja înregistrat în registrul TB), medicul solicitant, recomandările rezultate în urma discuțiilor;
transmite procesul verbal al fiecarei ședințe către medicii curanți ai pacienților discutați și către coordonatorul tehnic județean PNPSCT din județele în care sunt arondați pacienții.
Corespondența cu Comisiile MDR se face pe adresele de email:
comisiamdr.bucuresti@gmail.com
comisiamdr.bucuresti@marius-nasta.ro
(Comisia MDR București - Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta"), respectiv
office@spitalulbisericani.ro
sau
mdr.etaj1@spitalulbisericani.ro
(Comisia MDR Bisericani - Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani).
Terapii adjuvante în TB DR
Tratamentul adjuvant în TB DR este reprezentat de o serie de măsuri nefarmacologice menite să contribuie la vindecarea bolii prin completarea tratamentului medicamentos sau prin asigurarea de condiții
pentru
creșterea
acceptabilității
și
toleranței
pacientului
la
administrarea
medicației; principalele metode adjuvante sunt reprezentate de tratamentul chirurgical, suportul nutrițional, psihologic și social.
Tratamentul chirurgical în TB DR
Tratamentul chirurgical reprezinta o
componentă adjuvantă
în abordarea tuberculozei MDR, în scădere ca indicație după introducerea chimioterapiei eficiente. Beneficiul unei intervenții trebuie judecat în fiecare caz în parte, ținându-se întotdeauna cont de faptul că
operația nu poate vindeca un caz de tuberculoză, ci este doar un mijloc de completare a tratamentului
19,2O
Indicația chirurgicală are drept scop
rezolvarea unor complicații majore
, potențial amenințătoare de viață (hemoptizie, pneumotorax, empiem pleural) sau completarea tratamentului antituberculos, atunci când acesta singur nu este suficient. Prin intervenția chirurgicală se pot exclude sau limita leziunile cavitare active, se pot preveni complicații tardive (fistulă bronho-pleurală, empiem, cavități restante) sau se poate preveni o recidivă a TB MDR posibilă în condițiile unor leziuni extinse restante după tratamentul medicamentos.
Procedura operatorie cea mai utilizată în prezent în tuberculoza rezistentă este chirurgia rezecțională, ce se practică în condițiile unor leziuni active limitate, de preferat unilateral, parenchimul pulmonar restant fiind indemn sau cu leziuni minime, fără elemente de activitate a bolii.
Datele din literatură
21,22,23 , susțin rezultate superioare privind rata de succes terapeutic în cazul asocierii tratamentului medicamentos cu rezecțiile parțiale pulmonare, versus tratament medicamentos fară chirurgie sau asociat cu pneumonectomie la cazurile selectate. Eficiența tratamentului chirurgical a fost mai bună atunci când s-a practicat la cazuri negativate bacteriologic.
Consimțâmântul pacientului pentru intervenția chirurgicală este obligatoriu, semnificând că înțelege rolul intervenției chirurgicale în tratamentul complex al bolii, că este de acord cu efectuarea ei și că aceasta nu exclude continuarea tratamentului medical pe durata recomandată post-operator.
Echipa
medico-chirurgicală
formată
din
pneumolog,
chirurg
toracic
și
anestezist
evaluează operabilitatea
pacientului
pe
baza
datelor
clinice,
testelor
biologice,
examenului
bronhoscopic, examenului CT, explorării funcției pulmonare și cardiovasculare.
Criteriile de selecție pentru pacienții cu tuberculoză rezistentă candidați la chirugie în tuberculoza rezistentă
2O
sunt prezentate mai jos:
Persistența pozitivității în
microscopie
sau cultură pentru
MTB
în ciuda
tratamentului antituberculos optimal,
Pattern extins de rezistențe la medicamente, cu probabilitate mare de recidivă sau eșec,
Boală localizată radiologic, cu posibilitate de rezecție totală sau subtotală,
Rezervă cardiopulmonară suficientă estimată postoperator,
Disponibilitatea unui număr suficient de medicamente active pentru întocmirea unei scheme terapeutice eficiente postoperator.
În situații în care nu este posibilă o intervenție chirurgicală de amploare se pot lua în considerare metode mai puțin invazive chirugicale 24
(ligatură de bronhie/arteră bronșică prin toracoscopie video-asistată) sau manevre endoscopice (blocaj endobronșic cu valve montate prin fibrobronhoscopie).
Procedeele
chirurgicale
recomandate
în
tratamentul
tuberculozei
pulmonare
inclusiv
a
celei MDR 2O,21,22,23
sunt:
pneumonectomia
și
pleuro-pneumonectomia,
lobectomia,
rezecția
atipică
și segmentectomia, pneumolizele și toracoplastiile. În toate aceste situații intervenția se adresează segmentelor postero- laterale ale primelor 4 - 5 coaste. Dezosarea parțială care rezultă interesează nesemnificativ morfo-anatomia toracelui sau funcția respiratorie.
Pneumonectomia și pleuro-pneumonectomia
sunt indicate în principal în plămânul distrus tuberculos. Alte situații când se recurge la acest tip de intervenție ar fi bronșiectaziile post-tb supurate sau stenoza bronșiei primitive care nu permite (datorită leziunilor ireversibile ale pulmonului aferent) o rezecție bronho-anastomoză. Procedeul mai este folosit în tratamentul fistulelor bronho-pleurale când nu este posibilă o rezecție limitată sau atunci când fistula bronșică apărută ca o complicație a unei lobectomii este însoțită de empiem.
Lobectomia
este rezecția reglată cel mai frecvent utilizată în tratamentul chirurgical al tuberculozei pulmonare. În statistica lui Pomerantz (2OO1) se situează înaintea pneumonectomiei. Principalele sale indicații sunt: leziunile cavitare cronice ale lobilor superior reprezentate de cavernele vechi cu pereți groși, scleroși și calcificați, lobita escavată, lobita retractilă, tuberculoamele situate centrolobar, cavernele lobilor inferiori, bronșiectaziile post-tb, orice leziune tb însoțită de hemoptizie care are ca certificare bronhoscopică pierderea sanghină prin bronșia aferentă, leziunile lobare dovedite a fi cauzate de mycobacterii chimiorezistente.
Rezecția atipică
fie că se face folosind instrumentar clasic sau modern (diverse instrumente de sutură mecanică) are scopul de a îndepărta leziuni limitate, situate periferic, fară a fi însoțite de alte leziuni în restul parenchimului pulmonar. În principal se recomandă în tuberculoamele situate în segmentul apical sau apical-inferior (Fowler) și opiniem pentru executarea ei cu aparate de sutură mecanică (tip EndoGIA) care permit și secționarea concomitentă, oferind o sutură etanșă și o hemo-
aerostază perfectă. Este intervenția urmată de cele mai puține complicații, practic absente, în cazul unei execuții tehnice minuțioase.
Segmetectomia
- de segment apical inferior și rezecșiile reglate de culmen sau lingulă sunt indicate în tratamentul chirurgical al tuberculozelor MDR strict limitate la aceste segmente la pacienții cu funcție respiratorie compromisă.
Pneumolizele . Atât
pneumotoraxul extrapleural
(propus de Eloesser și Brown - 1924) cât și acela
extraperiostal
au fost eliminate din arsenalul tratamentului tuberculozei din două motive: eficiența tuberculostaticelor și siguranța procedeelor de exereză. Cu toate acestea exista cazuri de tuberculoză MDR la pacienți cu funcție respiratorie compromisă la care metodele amintite, combinate cu terapia medicamentoasă țintită, pot duce la negativarea culturilor.
Toracoplastiile
la mare preț cu ceva vreme în urmă sunt mai rar practicate astăzi ca metode de colaps chirurgical în tratamertul unor forme de tuberculoză cu indicație chirurgicală. Ele sunt practicate în principal pentru următoarele considerente: pentru reducerea volumului toracelui după rezecții sau decorticări la cere nu este de dorit "supraexpansionarea" lobilor rămași - în acest scop se practică toracoplastia osteoplastică promovată de Bjork; ca interveneție complementară (concomitantă sau succesivă) unei speleotomii sau a unui drenaj Monaldi; ca operație definitivă în leziuni apicale sechelare care impun un repaus ventilator permanent.
Suport nutrițional în TB DR
În numeroase cazuri, persoanele cu TB, și cele cu MDR/XDR în special suferă de malnutriție, iar oamenii subnutriți au un risc mai mare de dezvoltare a tuberculozei. Denutriția acestor bolnavi este consecița anorexiei toxic-infecțioase, caracterului catabolic al bolii, consumului energetic crescut specific bolilor consumptive precum și unor cauze preexistente (afecțiuni digestive cu tulburări de digestie și de absorbție intestinală sau tulburări metabolice, hormonale și de stocaj cum ar fi diabetul zaharat dezechilibrat, afecțiuni tiroidiene sau hepatopatiile) 14 .
O nutriție bună înseamnă un aport zilnic de macronutrienți (carbohidrați, proteine și grăsimi) și micronutrienți (vitamine și minerale) venind în sprijinul normalizării metabolismului, ameliorării statusului imunitar, creșterii în greutate și în forța musculară, permițând astfel pacientului de a relua o viață activă
14 .
Tratamentul TB DR în situații speciale
Tratamentul TB DR la copii
Diagnosticul de tuberculoză la copil este mai dificil decât la adult datorită confirmării scăzute în condițiile dificultăților de recoltare a produselor biologice; atunci când copiii sunt contacți cu cazuri cunoscute cu TB DR sunt necesare eforturi suplimentare pentru stabilirea certitudinii acestei etiologii. Decizia de inițiere a tratamentului antituberculos individualizat aparține atât medicului curant cât și persoanei răspunzătoare legal pentru copil, necesită consimțământ informat, cu privire la evoluție, prognostic, reacțiile secundare ale medicației ce urmează să fie administrată.
Medicamentele antituberculoase trebuie să fie dozate în funcție de greutatea corporala și se modifică periodic atunci când aceasta crește pe parcursul tratamentului.
Administrarea de formule lichide (sirop) la copii cu greutatea sub 15 kg ar fi de preferat dacă acestea ar fi disponibile. Din păcate, în România, pentru cele mai multe dintre medicamentele antituberculoase nu există formule pediatrice (formule în doze mai mici, sub formă lichidă, gust plăcut) cu o absorbție intestinală mai bună; medicația se administrează prin divizarea formelor farmaceutice (tablete sau comprimate) pentru adulți; pentru noile medicamente antituberculoase sunt în derulare studii clinice care vor stabili dozele pentru copiii sub 2-5 ani 15 .
Dozele medicamentelor antituberculoase recomandate de OMS pentru vârsta sub 15 ani sunt preluate în tabelul nr 3 15,25 .
Tabelul nr 3 Dozele de medicamente recomandate în tratamentul tuberculozei rezistente la copii
Grup
Denumirea
medicamentului
Abreviere
Doza recomandată raportată la kg
corp, ritm de administrare
Grup A
Include toate medicamentele
Moxifloxacină
sau
Levofloxacină
Mfx Lfx
1O - 15 mg/kgc/zi 15 - 2O mg/kgc/zi
Bedaquilina
copii peste 5 ani
Bdq
2OOmg/zi 14 zile apoi 1OOmg/zi timp de
22 saptămâni 3/7
Linezolid
Lnz
<15 kg: 15 mg/kgc/zi
> 15 kg: 1O-12 mg/kgc/zi
Grup B
Adaugă unul sau amândouă medicamentele
Clofazimină
Cfz
2-5 mg/kgc/zi
sau
1OOmg la 2 zile
Cicloserina
sau
Terizidona
Cs
sau
Tzd
15-2O mg/kgc/zi
Grup C
Adaugă până la un număr total de 5 medicamente antituberculoase în cazul asocierii doar a 2 medicamente din grup A și B
Etambutol
E
15/25 mg/kgc/zi
Delamanid
copii peste 2 ani
Dlm
2-5 ani: 25 mg de 2 ori/zi 24 săptămâni
6-11 ani: 5O mg de 2 ori/zi 24 săptămâni
12-17 ani: 1OO mg de 2 ori/zi 24 săptămâni
Pirazinamidă
Z
3O - 4O mg/kgc/zi
Imipenem - Cilastatin
sau
Meropenem
Ipm-cln
sau
Mpn
O,5 g de 2 ori/zi
2O - 4O mg/kgc de 3 ori/zi
Amikacina
( sau
Streptomicina)
Ak ( sau
S)
15 - 2O mg/kgc/zi ( max 1g/zi)
2O - 4O mg/kgc/zi (max 1g/zi)
Etionamida
sau
Protionamida
Etm
sau
Ptm
15-2O mg/kgc/zi
Acid para- aminosalicilic
PAS
2OO - 3OO mg/kgc/zi în doză unică sau împărțite în 2 doze
Durata tratamentului la copiii cu tuberculoză rezistentă este de 18 luni, dar în situațiile cu forme minime
pentru
care
decizia de inițiere a
tratamentului
individualizat
a
fost
luată pe
criterii epidemiologice se poate lua în considerație o durată mai scurtă, dar nu mai puțin de 12 luni 15,25 .
Pentru date suplimentare privind managementul cazurilor TB la copil a se consulta "Ghidul pentru managementul cazurilor de TB la copii" 25 .
Tratamentul TB DR la pacienții cu forme extrapulmonare
Diagnosticul de TB-DR se face prin confirmarea rezistenței la antibiotice din prelevate specifice pentru organul afectat (lichid pleural sau prelevat bioptic pleural în tuberculoza pleurală, examen de spută în tuberculoza laringiană, lichid pericardic sau prelevat bioptic pericardic în tuberculoza pericardică, lichid peritoneal sau prelevat bioptic peritoneal în peritonita bacilară, lichid cefalorahidian LCR in tuberculoza meningocerebrală, urina în tuberculoza urogenitială, alte țesuturi prelevate bioptic ca pentru osteodiscită, etc) 1O . Pe lângă criteriile specifice care orientează diagnosticul către tuberculoză (aspectul lichidului pleural, pericardic, LCR, peritoneal cu predominența de limfocite, creștere ADA, aspectul specific de granulom cu necroză de cazeificare pentru prelevatele bioptice, etc), toate metodele diagnostice bacteriologice prezentate anterior pot fi folosite și pentru aceste produse; nu trebuie omise metodele genetice (GeneXpert, LPA) și culturile rapide, pe medii lichide, ce pot scurta timpul de obținere a diagnostiului; tratamentul individualizat se va administra numai după identificarea unei tulpini MTB rezistente. 1O,11
Considerațiile terapeutice emise pentru tuberculoza sensibilă sunt valabile și pentru tuberculoza rezistentă, respectiv administrarea de corticoterapie pentru tuberculoza pericardică confirmată, forma meningocerebrală) 7
Regimul de tratament este același ca pentru tuberculoza pulmonară rezistentă: se păstrează modul de administrare, ritmul de administrare, durata întregului tratament de 18 luni după conversia în culturi.
Aprecierea evoluției sub tratament se face de către medicul specialist pentru organul afectat în colaborare cu medicul pneumolog.
Unele localizări extrapulmonare beneficiază de asocierea intervențiilor chirurgicale, nu doar pentru prelevarea bioptică de țesuturi în scop diagnostic, dar și pentru asanarea focarului infecțios (empiem, abces, vertebrodiscită) sau reconstrucția funcțională a organului afectat (artrită).
Pentru tuberculoza meningo-cerebrală se vor folosi medicamente antituberculoase care au o penetrare adecvată în zona barierei hematoencefalice. Cea mai bună penetrare în lichidul cefalorahidian dintre fluorochinolone o are moxifloxacina, restul au o penetrare variabilă 26 . Linezolid penetrează sistemul nervos central și este utilizat de către medicii infecționiști în tratamentul meningitei.
Nu există date despre penetrarea in LCR a clofaziminei
26 . Isoniazida are o mare penetrabilitate in LCR datorită moleculei mici lipofile, este cea mai eficientă în tratamentul meningitei tuberculoase cu sensibilitate INH sau cu rezistență INH scăzută. Pirazinamida, protionamida/etionamida și cicloserina au o bună penetrare în lichidul cefalorahidian, în timp ce kanamicina, amikacina și streptomicina trec prin membrana meningeală numai în prezența inflamației acesteia.
Imipenem pătrunde prin bariera hematoencefalică, dar are risc mai mare de convulsii la copii; de preferat ar fi probabil meropenemul pentru aceste cazuri, dacă nu sunt disponibile alte medicamente.
PAS și Etambutol au un nivel scăzut în lichidul cefalorahidian sau nu penetrează.
Pentru disponibilitatea la nivelul barierei hematoenecefalice pentru
bedaquilină sau delamanid sunt necesare studii clinice 15 .
Tratamentul TB DR la pacienții cu infecție HIV
Pacienții infectați HIV au câteva particularități ale diagnosticului și tratamentului în funcție de momentul diagnosticării celor două boli. În 2O17 s-a elaborat ghidul național
27
în care sunt relatate detaliat
aceste
aspecte. Fiecare
pacient
HIV
necesită
screening
bacteriologic
pentru
stabilirea coinfecției TB-HIV și pentru identificarea rapidă a unei rezistențe la rifampicină.
Tratamentul tuberculozei DR la pacientul cu infecție HIV respectă aceleași principii generale: asocieri de medicamente, administrare zilnică, durata tratamentului, monitorizare pe parcursul tratamentului. Tratamentul antituberculos primează, se inițiază primul la pacienții care nu sunt în mod curent sub tratament antiretroviral. Ulterior, cât mai curând, se va iniția și tratamentul pentru infecția HIV.
Tratamentul antiretroviral stabilit de către medicul curant de boli infecțioase trebuie să țină cont de interacțiunile cu medicamentele antituberculoase, putând apare efecte cumulative de toxicitate, de exemplu de creștere a intervalului QTc (asocieri între bedaquilină, delamanid, fluorochinolone, mai frecvent moxifloxacină cu efavirenz, tenofovir etc).
După inițierea tratamentului antituberculos și antiretroviral poate apare sindromul de reconstrucție imună (IRIS) care necesită diferențierea de alte situații (lipsa de răspuns la tratamentul antituberculos, asociere de alte infecții oportuniste, reacții adverse la medicația administrată). Semnele clinice sunt de recrudescență a simptomelor de boală, iar tratamentul presupune administrarea de corticoterapie pe o perioadă de câteva săptămâni.
Tratamentul zilnic sub directă observare atât pentru medicația antituberculoasă cât și pentru medicația antiretrovirală duce la rezultate foarte bune pentru ambele patologii.
Pentru date suplimentare privind managmentul cazurilor TB-HIV a se consulta "Ghidul Național Managmentul cazurilor TB HIV" 27 .
Tratamentul TB DR la pacienții cu diabet zaharat
Diagnosticul tuberculozei la pacienții cu diabet zaharat urmează același protocol, orice degradare clinică și control neadecvat al diabetului poate fi semnal de alarmă pentru medicul curant să inițieze investigația pentru diagnosticul tuberculozei (simptome clinice, radiografie pulmonară, solicitare de investigații pentru identificarea de MTB până la identificarea de rezistențe la medicația antituberculoasă) 28 .
Pacienții cu diabet zaharat necesită modificarea schemei de tratament fie prin creșterea dozelor de insulină pentru DZ tip I, fie prin inițierea insulinoterapiei în DZ tip II până la stabilizarea glicemiei. Diabetul zaharat poate fi greu de controlat până la obtinerea unui răspuns terapeutic sub medicația antituberculoasă, atât datorită aportului mare de alimente în perioada de recuperare cât și datorită faptului că unele medicamente pot interfera cu nivelul bazal de insulină. De aceea, pacientul necesită monitorizare atentă a valorilor glicemiei preprandiale pentru a se stabili necesarul de insulină, în colaborare cu medicul curant pentru boli de nutriție 29 .
În plus, pentru pacienții cu diabet zaharat complicat (nefropatie, retinopatie, neuropatie diabetică) este dificil de stabilit dacă este vorba de evoluția bolii sau de o reacție secundară a tratamentului antituberculos individualizat (neuropatie oftalmică la administare de etambutol, linezolid, neuropatie periferică la administrare de linezolid, insuficiență renală la administrare de injectabil). Prin urmare, pacienții cu diabet zaharat vor fi evaluați inițial din punct de vedere al complicațiilor diabetului, monitorizarea ulterioară urmărind și aceste aspecte particulare (consult diabetologic, oftalmologic, neurologic, nefrologic)
28,29 .
Tratamentul TB DR la pacienții cu insuficiență renală
Tuberculoza poate apărea la pacienții cu insuficientță renală ca urmare a deprimării sistemului imunitar. Tratamentul pentru DR TB la pacienții cu insuficiență renală poate fi ajustat în funcție de gradul de retenție azotată și de păstrarea diurezei. Pentru pacienții cu retenție azotată și diureză prezentă se
recomandă calcularea clearanceului la creatinină (Clcreatinină) și ajustarea administrării în funcție de acest rezultat așa cum e menționat în tabelul nr 4. 14
Tabelul nr 4 Modificarea dozelor și ritmului de administrare a medicamentelor antituberculoase în insuficiența renală
Medicament
Doza și frecvența recomandată pentru pacienții cu Clearance
creatinină
< 3Oml/min sau pentru pacienții cu hemodializă (dacă nu se indică doza după dializă)
Izoniazidă
Nu necesită modificare
Rifampicină
Nu necesită modificare
Pirazinamidă
25-35 mg/kgc o doză, de 3 ori/săptămână (nu zilnic)
Etambutol
15-25 mg/kgc o doză, de 3 ori/săptămână (nu zilnic)
Rifabutin
Doză normală, monitorizarea concentrației serice dacă e posibil
Rifapentină
Nu necesită modificare
Streptomicină*
12-15 mg/kgc o doză, de 3 ori/săptămână (nu zilnic)
Capreomicină*
15-25 mg/kgc o doză, de 3 ori/săptămână (nu zilnic)
Kanamicină*
15-25 mg/kgc o doză, de 3 ori/săptămână (nu zilnic)
Amikacină*
15-25 mg/kgc o doză, de 3 ori/săptămână (nu zilnic)
Levofloxacnă
75O-1OOO mg o doză, de 3 ori/săptămână (nu zilnic)
Moxifloxacină
Nu necesită modificare
Cicloserină**
25O mg doză zilnică, sau 5OO mg o doză de 3 ori/săptămână
Terizidonă
Nu se cunosc recomandări
Protionamidă
Nu necesită modificare
Etionamidă
Nu necesită modificare
PAS***
4 g o doză, de 2 ori zilnic
Bedaquilină
Nu necesită modificare pentru cei cu afectare renală ușoară/moderată; nu se cunosc reacțiile in insuficiența renală
gravă, se va administra cu precauție)
Delamanid
Nu necesită modificare pentru cei cu afectare renală
ușoară/moderată; nu se cunosc reacțiile in insuficiența renală gravă, se va administra cu precauție)
Linezolid
Nu necesită modificare
Clofazimină
Nu necesită modificare
Amoxicilină/clavulanat
Cl creatinină
10-30 mljmin: 1000 mg de 2 ori zilnic
Cl creatinină <10 mljmin: 1000 mg doză unică zilnică
Imipenem/cilastatin
Cl creatinină 2O-4Oml/min: 5OOmg la interval de 8 ore/zi
Cl creatinină
< 2Oml/min: 5OOmg la interval de 12 ore/zi
Meropenem
Cl creatinină 2O-4Oml/min: 75O mg la interval de 12 ore/zi
Cl creatinină
< 2Oml/min: 5OO mg la interval de 12 ore/zi
*Atenție deoarece admininstrarea de injectabile la pacienții cu afectare renală poate duce la ototoxicitate și nefrotoxicitate. Se administrează după sedința de hemodializă.
** Doza de 25Omg/zi necesită monitorizare pentru nefrotoxicitate, ar fi de preferat măsurare concentrației plasmatice cu modificarea ulterioară a dozei.
*** Ar trebui evotat aportul de sodiu crescut la pacienții cu insuficiență renală, sunt de preferat preparatele
care nu conțin sodiu.
Clearance-ul pentru creatinină
se calculează după mai multe formule, una dintre ele este cea Cockcroft-Gault care ia în calcul sexul, vârsta, greutatea și nivelul creatininei serice 14 .
CrCl = [(14O-vârsta) x greutate x K ]/ creatininemie ml/min K = 1,23 pentru barbati si 1,O4 pentru femei
Există aplicații care calculează direct această valoare.
Valoarea critică pentru clearance-ul creatininei este
30ml/min , valoare sub care se recomandă individualizarea tratamentului prin administrea lui la doze mai mici sau spațiat.
Pentru pacienții cu dializă peritomeală sau hemodializă se recomandă ca tratamentul să se administreze în aceleași doze ca pentru pacienții cu funcție renală pastrată, dar administrarea acestora se va face dupa ședința de dializă din ziua respectivă.
Tratamentul TB DR la pacienții cu patologie gastrointestinală
Afecțiunile cronice ale tubului digestiv, în special gastrita, duodenita, ulcerul gastric și duodenal sunt frecvent asociate cu tuberculoza pulmonară. Durata mare a tratamentului tuberculozei rezistente cu numeroase medicamente cu efecte secundare în sfera digestivă
justifică de ce asocierea TB DR cu patologia gastrointestinală complică evoluția și tratamentul ambelor afecțiuni. La pacienții ce au suferit rezecții gastice sau intestinale apar secundar modificări ale procesului de adsorbție, metabolismului vitaminelor și ale funcțiilor motorii și secretorii ale tubului digestiv ce favorizează apariția tuberculozei prin scăderea rezistenței organismului. Primii 5-1O ani de la dezvoltarea bolii ulceroase reprezintă perioada cea mai vulnerabilă pentru dezvoltarea tuberculozei; rezecția gastrică contribuie la activarea sau dezvoltarea tuberculozei la 2-16% din cazuri 3O .
Afecțiunile funcției și structurii hepatice la pacienții cu tuberculoză pot apărea prin modificări ale sintezei
enzimatice,
proteice
și
secretorii
în
contextul
toxic-infecțios
al
bolii,
efectelor
toxice medicamentoase, hipoxemiei sau leziunilor tuberculoase la nivelul sistemului hepatobiliar. Frecvența hepatitei toxice postmedicamentoase la pacienții cu tuberculoză variază între 4 și 16% 31 . La pacienții cu TB MDR, hepatotoxicitatea este datorată mai ales protionamidei/etionamidei, pirazinamidei si PAS; fluorochinolonele, cicloserina și etambutolul sunt puțin hepatotoxice; dacă citoliza este confirmată de creșterea nivelului enzimelor hepatice de peste 3 ori în prezența simptomelor sau de peste 5 ori la asimptomatici, se impune oprirea medicamentelor suspectate a fi implicate in procesul de citoliză. Introducerea acestora se face gradat, cu monitorizarea funcției hepatice (măsurarea enzimelor hepatice de 2 ori pe săptămână până la remiterea sidromului de citoliză) 32 . Efectuarea de markeri virali atunci când persistă citoliza hepatică poate duce la identificarea unei hepatite virale cu virus B, C sau D care va necesita ulterior colaborare cu medicul specialist.
Diareea, uneori asociată cu flatulență și crampe poate creea dificultăți pacienților cu tuberculoză rezistentă, dar rareori impune oprirea medicației; PAS este frecvent asociat cu diaree prin mecanism iritativ, dar pacientul trebuie informat că aceasta se ameliorează după câteva săptămâni de tratament, timp în care doza de PAS poate fi crescută gradat 6 . Florchinolonele și linezolidul pot și ele cauza
diaree, ce poate persista parțial pe durata tratamentului. Refacerea florei cu alimente ce conțin lactobacil (iaurt) sau probiotice și administrarea de loperamid 1-2 mg după fiecare scaun pot fi luate în considerare. În cazul diareei severe, neresponsive, trebuie luate în considerare, investigate și tratate alte cauze ale diareei: colita cu
Clostridium difficile , boli parazitare, intoleranța la lactuloză, alte cauze infecțioase sau noninfecțioase de diaree.
Tratamentul TB DR la femeia însărcinată și postpartum
Toate femeile diagnosticate cu tuberculoză la vârsta fertilă trebuie să fie evaluate pentru sarcină la vizita inițială 14 . La inițierea tratamentului antituberculos, ele trebuie informate asupra riscurilor de afectare a sarcinii și consiliate pentru a utiliza metode contraceptive. La pacientele însărcinate se va ține cont de vârsta sarcinii și de severitatea bolii. Riscurile și beneficiile tratamentului cu medicamente antituberculoase de linia a II-a trebuie bine cântărite, scopul acestuia fiind conversia bacteriologică în condițiile protejării vieții mamei și produsului de concepție înainte și după naștere.
Întrucât tuberculoza afectează negativ sarcina, netratarea acesteia poate avea consecințe serioase, punând în pericol viețile mamei și fătului; în aceste condiții, se recomandă inițierea tratamentului antituberculos cât de curând după ce s-a pus diagnosticul. Cum majoritatea efectelor teratogene apar în primul trimestru de sarcină, în cazul identificării bolii în această perioadă se poate întârzia inițierea tratamentului dacă pacienta este stabilă, cu formă ușoară de boală. Decizia de a începe tratamentul în primul trimestru de sarcină sau de a-l întârzia după primul trimestru se ia în consens cu pacienta și familia acesteia, în condițiile monitorizării atente pentru a surprinde orice formă de agravare a bolii.
Medicamentele antituberculoase de linia a II a au efecte toxice recunoscute în sarcină, majoritatea având contraindicații și atenționări în acest sens în informațiile furnizate de producător: NU se recomandă utilizarea în sarcină a aminoglicozidelor, care au efecte teratogene dovedite și nici a etionamidei / protionamidei, care sunt asociate cu retard în creștere, anomalii ale SNC si oaselor cel puțin în prima parte a sarcinii. Sub rezerva lipsei unor date privind absența afectării produsului de concepție mai ales în condițiile administrării prelungite, în schema de tratament a pacientei gravide cu tuberculoză
rezistentă
se
pot
include
fluorochinolonele 33 ,
bedaquilina
(singurul
medicament antituberculos de linia a IIa inclus în grupa de risc B în sarcină a FDA-risc limitat), linezolidul, cicloserina, delamanidul, PAS, alături de medicamentele de linia I la care s-a păstrat sensibilitatea germenului (pirazinamidă, etambutol) 14 .
Alăptatul în timpul tratamentului pentru tuberculoză drug rezistentă
Concentrațiile atinse de medicamentele antituberculoase în laptele matern sunt inferioare dozelor terapeutice indicate pentru tratamentul tuberculozei la copil. Totuși, efectele asupra sugarului sunt greu de prezis, încât se recomandă alegerea opțiunii alimentării cu formule artificiale de lapte atâta timp cât mama este în tratament pentru tuberculoză multidrog rezistentă 6,7 .
Monitorizarea evoluției sub tratament
Monitorizarea pacientului cu TB DR pe parcursul tratamentului
Monitorizarea pacientului cu TB DR pe parcursul tratamentului este esențială pentru maximalizarea șanselor de succes, are 2 obiective majore: stabilirea evoluției sub tratament (monitorizarea progresului sub tratament) și identificarea reacțiilor secundare 34 . Este necesar ca toți cei implicați în tratamentul cazurilor cu TB DR să cunoască și să adopte recomandările din acest ghid pentru a se ajunge la un standard de îngrijire pentru acești pacienți:
evaluarea răspunsului terapeutic presupune monitorizarea lunară bacteriologică (microscopie și culturi pentru MTB)
Personalul medical, orice furnizor de tratament sub directă observare (DOT) care asistă pacienți cu TB DR trebuie să fie familiarizat cu recunoașterea și tratamentul reacțiilor adverse pentru medicamentele din schemele individualizate, precum și semnele precoce de eșec al tratamentului.
Monitorizarea progresului tratamentului presupune evaluare clinică, bacteriologică, radiologică.
Monitorizarea anumitor semne, simptome precum și alte analize de laborator sunt necesare pentru identificarea de reacții secundare care pot duce la schimbări importante ale tratamentului atunci când acestea sunt majore.
Evaluarea pacientului se realizează
zilnic, lunar, trimestrial, semestrial, anual și la finalul tratamentului
și include aspecte sistematizate în tabelul nr 5.
Monitorizarea pacientului va fi continuată trimestrial după încheierea tratamentului (și evaluarea finală) cel puțin 12 luni.
În situații speciale:
Examen ORL (audiometrie) dacă se utilizează injectabile;
Examen oftalmologic (dacă se utilizează Linezolid, Etambutol, la pacienții diabetici);
Examen psihologic / psihiatric;
Examen endocronologic în caz de tratament prelungit cu Protionamida/Etionamida/PAS;
Tomografie
computerizată
pulmonară,
Bronhoscopie,
Probe
funcționale
respiratorii (spirometrie, probe functionale complexe). Gazometrie arterială - se adaugă în cazul unei intervenții chirurgicale toracice;
Orice alt examen de specialitate sau paraclinic pe care medicul curant pneumolog îl consideră necesar în situația clinică dată.
Tabelul nr. 5 Monitorizarea eficienței tratamentului antituberculos și a reacțiilor adverse
Evaluare clinică
Inițial
Lunar
La fiecare 3 luni
La fiecare 6 luni
Anual
La finalul tratamentului
Obesrvații
Semne vitale, status funcțional (greutate, temperatură, puls, tensiune arterială), simptome (tuse, dispnee, hemoptizie, apetit, transpirații etc)
X
x
Pe perioada spitalizării la fiecare consult, în ambulatoriu la fiecare control clinic
Screening neuropatie periferică
X
X
X
X
X
X
In caz de acuze, se solicită consult neurologic
Audiometrie
X
X
X
La pacienții cu medicație injectabiă, în caz de acuze, se solicită consult ORL, se întrerupe injectabil
Screening acuitate vizuală și daltonism
X
X
X
X
X
In caz de acuze, se solicită consult oftalmologie și se întrerupe linezolidul și/sau etambutolul
Evaluare bacteriologică
Inițial
Lunar
La fiecare 3 luni
La fiecare 6 luni
Anual
La finalul tratamentului
Obesrvații
Microscopie și cultură pe mediu solid sau lichid
X
X
X
Monitorizarea va fi continuată trimestrial după încheierea tratamentului (și evaluarea finală) cel puțin 12 luni
Xpert MTB/RIF
X
LPA GenoType MTB DRplus LPA GenoType MTBDRsl
X
Se repetă în caz de absența negativării la 4 luni sau repozitivare pe parcursul tratamentului
ABG fenotipică linia I
X
ABG fenotipică linia a 2-a
X
Se repetă în caz de absența negativării la 4 luni sau repozitivare pe parcursul tratamentului
Investigații paraclinice
Inițial
Lunar
La fiecare 3 luni
La fiecare 6 luni
Anual
La sfarsitul tratamentului
Observații
ECG
X
X
X
X
Evaluare QTc, în caz de prelungire peste 5OO msec se va monitoriza săptămânal, peste 6OO msec se oprește medicația Bdq/Q/Clz
Radiografie toracică
X
X
X
X
Pentru orice degradare clinică se repetă radiografia
Hemoleucogramă
X
X
Modificările hematologice necesită întreruperea medicamentelor suspectate Lnz, Q
Glicemie
x
Pacienții cu diabet zaharat tip I sau II necesită monitorizare de mai multe ori zilnic în primele zile de la inițierea tratamentului antituberculos
Uree, creatinină
X
X
Se va opri medicația injectabilă dacă creatinina atinge valori de peste 1,5 x VN
Ionogramă serică (potasiu, magneziu)
X
X
Doar pe perioada administrării de injectabil
Enzime hepatice (AST, ALT)
X
X
De preferat pe toată perioada tratamentului
Markeri hepatite virale B,C
În caz de citoliză hepatică pe perioada tratamentului
Albumină serică
X
Dacă se administrează delamanid
Serostatus HIV
X
Număr CD4 (repetare conform protocolului național)
X
Pentru pacienții HIV+ se va colabora cu medicul infecționist curant
HIV încărcătura virală VL (repetare conform protocolului național)
X
Pentru pacienții HIV+ se va colabora cu medicul infecționist curant
Test sarcină
In caz de amenoree secundară aparută pe parcursul tratamentului
HbA1c
Se colaborează cu medicul specialist diabetolog
7.2. Monitorizarea pacientului atunci când este suspectat eșecul terapeutic
Menținerea
pozitivității
examenului
bacteriologic
pe
parcursul
tratamentului
antituberculos individualizat sau repozitivarea sputei pe parcursul acestuia pune problema diferențierii între un eșec terapeutic și noncomplianță la tratament 7 . Prima măsură ce trebuie luată în această situație este reluarea anamnezei atente a pacientului pentru a evalua posibilitatea ca pacientul să nu fi luat corespunzător tratamentul. Admnistrarea sub directă observare a tratamentului elimină această posibilitate. În cazul în care
pacientul
și-a
administrat
corespuzător
tratamentul,
se
va
verifica
schema
de
tratament, concordanța acesteia cu testul de sensibilitate și dozele prescrise; în același timp trebuie exclusă posibilitatea unui sindrom de malabsorbție.
Culturile pozitive pe parcursul tratamentului (repozitivate în cursul tratamentului sau în cazul absenței negativării bacteriologice la sfârșitul fazei intensive a tratamentului) vor fi retestate pentru testul de sensibilitate genotipic și fenotipic pentru a identifica eventuale noi rezistențe dobândite față de antibiograma inițială 1O . Reluarea tratamenului cu o nouă schemă, conform noului spectru de rezistență se va face în condiții obligatorii de observare directă a tratamentului.
7.3. Indicații pentu întreruperea tratamentului
Întreruperea temporară a tratamentului poate fi impusă în caz de reacții adverse la medicația antituberculoasă (sindrom de citoliză hepatică, insuficiență renală, modificări hematologice, neuro- psihice).
Întreruperea definitivă a tratamentului poate fi impusă de imposibilitatea asigurării unui regim terapeutic eficient datorită rezistențelor medicamentoase extensive și intoleranței la medicamentele antituberculoase sau de refuzul pacientului de a i se administra medicația. Pentru decizia de întrerupere definitivă a medicației se recomandă consultarea Comisiei MDR, care poate propune o nouă schemă de tratament sau susține decizia medicului curant de întrerupere a tratamentului.
Pacientul pozitiv bacteriologic la care se ia decizia de întrerupere a tratamentului necesită izolare la domiciliu sau în centre medicale de îngrijiri paliative cu posibilități de izolare epidemiologică 35
8 Identificarea și managementul reacțiilor adverse
Pacienții în tratament pentru TB DR pot prezenta o varietate de reacții adverse, mai frecvente și mai severe decât în tratamentul standard, care pot fi ameliorate fără să fie nevoie de întreruperea tratamentului și astfel se va evita dezvoltarea de noi rezistențe. Cel mai frecvent apar în primele săptămâni de tratament; pentru a se păstra aderența la tratament trebuie tratate eficient. Pentru consemnarea efectelor adverse ale terapiei antituberculoase se va completa fișa de farmacovigilență care se va trimite către Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale.
Respectarea programului de monitorizare este importantă pentru surprinderea apariției reacțiilor adverse (vezi tabelul nr 5). Apariția de noi semne și simptome pe parcursul bolii în cursul tratamentului antituberculos vor fi evaluate ca reacții secundare sau ca urmare a altor condiții patologice asociate.
În funcție de gravitate și după impactul pe care îl au asupra tratamentului, reacțiile adverse pot fi clasificate în 36,37,38,39 :
Ușoare
- regimul de tratament nu este modificat;
Moderate
- se întrerupe medicamentul cauzal sau toate medicamentele pentru o perioadă scurtă de timp. După dispariția reacției adverse, reintroducerea medicamentelor întrerupte se face pe rând, în ordinea inversă a probablilității de a da reacția adversă - medicamentul presupus ca fiind responsabil pentru reacția adversă se introduce ultimul;
Severe
- oricare dintre medicamentele administrate în orice doză pot duce la deces, spitalizare sau prelungirea spitalizării existente, persistența unei dizabilități sau incapacități, apariția unei anomalii
sau
defect
congenital.
In
aceste
situații
este
necesară
întreruperea
definitivă
a medicamentului cauzal și raportarea obligatorie către autorități.
Unul sau mai multe medicamente antituberculoase pot duce la apariția de reacții adverse sub formă de semne și simptome ale mai multor aparate și sisteme (tabelul nr. 6)
36,37,38,39 .
Tabelul nr 6. Managementul principalelor reacJii adverse apărute în cursul tratamentului TB DR
Reacții adverse
Medicamente implicate
Sugestii pentru managementul reacției adverse
Comentarii
Reacții generale
Reacții anafilactice
Toate medicamentele antituberculoase
Exclude alte cauze.
Se întrerupe medicația și se administrează adrenalina O,2-O,5 1:1OOO sc, repetat/ hidratare/ corticoizi/ antihistaminice; când simptomele dispar se reintroduc treptat medicamentele antituberculoase.
Reacția anafilactică apare în interval de minute de la administrarea medicamentului; simptome: dispnee, eczeme, angiodem, hipotensiune, febră, șoc.
Reacții cutanate
Prurit, rash, eritem, erupții, dermatită,
Toate medicamentele antituberculoase Pirazinamida Clofazimina
Exclude alte cauze.
Se întrerupe medicația se pot administra antihistaminice, soluții locale mentolate, creme; când simptomele dispar se reintroduc treptat medicamentele antituberculoase.
Pot apărea imediat sau de la 1 -21 zile de la administrarea medicamentelor.antituberculoase
Sindrom Stevens Johnson și necroliza epidermică toxică (SJS / TEN) 4O
Toate medicamentele antituberculose
Reacții acute, rare și potențial fatale postmedicamentoase.
Caracteristici : febră2' 38□ C, sindrom gripal, tuse și afectarea tegumentelor și mucoaselor (vezicule/pustule și răni pe piele și pe membranele mucoase ale gurii, gâtului, ochilor, organelor genitale și anusului).
Se intrerupe medicația antituberculoasă.
Tratament în Unitate de Terapie Intensivă: corticoizi sistemici în doză mare și locali, hidratare, soluție electroliți, antipiretice.
O abordare multidisciplinară este adesea necesară pentru gestionarea corectă a SJS / TEN.
Greu de identificat medicamentul incriminat, prognsotic foarte grav.
Pot apărea la 4 -28 zile de la administrarea medicamentelor antituberculoase
Sindromul eozinofilic sistemic ( DRESS syndrome - Drug Related Eosinophils Systemic Simptoms syndrome)
4O,41
Toate medicamentele antituberculose (în special Izoniazida, Rifampicina, Pirazinamida, Etambutolul și Streptomicina)
Reacție acută postmedicamentosă, potențial amenințătoare de viață.
Caracteristici:
febră 2' 38□ C, sindrom gripal, erupție cutanată maculopapuloasă, adenomegalie, afectare hepatică, renală și eozinofiliei în sângele periferic (>7OO celule/µl).
Se intrerupe medicația antituberculoasă.
Tratament în Unitate de Terapie Intensivă: corticoizi sistemici în doză mare, hidratare, soluție electroliți, antipiretice.
O abordare multidisciplinară este adesea necesară pentru gestionarea corectă a DRESS.
Greu de identificat medicamentul incriminat, prognosotic foarte grav.
Pot apărea la 2 -6 sâptămâni de la administrarea medicamentelor antituberculoase.
Reacții neuopsihiatrice
Cefalee
Cicloserina Fluorochinolone
Exclude alte cauze: migrenă, meningită
Tratament: antiinflamatorii
nesteroidiene
Convulsii
Cicloserina Izoniazida Fluorochinolone
Exclude alte cauze
Inițiază tratament anticonvulsivant:
Fenitoină 3-5mg/kgc/zi
Carbamazepină 6OO-12OO mg/kg
Fenobarbital 1OO-2OO mg/zi
Acid valproic 25O - 75O mg/zi
crește doza de Piridoxină la 3OO mg/zi
micșorează doza de Cicloserină la 5OO mg sau înrerupe - apoi
reintrodu 25O mg, apoi 5OO mg/zi.
Se continuă tratamentul anticonvulsivant pe toată perioada tratamentului sau până la întreruperea medicamentului incriminat.
Istoricul medical cu antecedente de convulsii nu constituie contraindicație pentru a primi aceste medicamente dar poate fi factor de risc în apariție convulsiilor pe perioada
tratamentului TB DR.
Neuropatie periferică
Izoniazida Injectabiel (S, Km, Ak, Cpm) Cicloserina Etambutol Fluorochinolone
Crește doza de piridoxină până la 3OO mg/zi.
Multivitamine, fizioterapie, masaj Amitriptilină (25-1OOmg)
Dacă e posibil înlocuiește agentul cauzal, micșorează doza sau întrerupe până la ameliorare.
În dureri severe:
Nortriptilină 25 mg - 15O mg înainte de culcare
Amitriptilină 25 mg - 1OO mg înainte de culcare
Carbamazepină 2OOmg - 6OO mg
Factori de risc: consum de alcool, greutate scăzută, diabet zaharat, deficit de vitamine, anemie, infecție HIV, insuficiență renală, hipotiroidism.
Neuropatia este, în general, ireversibilă.
Nevrită optică
Etambutol
Linezolid
Consult oftalmologic
Întrerupe E, Lnz
Reversibilă la întreruperea E.
Anxietate
Cicloserina Fluorochinolone Izoniazida Protionamida PAS
Alți factori: Circumstanțe socio-economice
Tratament anxiolitic
Necesită evaluarea unui specialist (psiholog, psihiatru).
Depresie
Cicloserina Fluorochinolone Izoniazida Protionamida PAS
Alți factori: Circumstanțe
socio-economice
Consult psihiatric, psihoterapie. Psihoterapie individuală sau de grup.
Crește doza de Piridoxină la 3OO mg/zi dacă pacientul primește tratament cu Cs și scade doza de Cicloserină.
Administrează antidepresive. Întrerupe temporar medicamentul
suspect.
Îmbunătățește circumstanțele socio-economice
Poate duce la idei de suicid (cea mai grava forma)
Simptome psihotice
Cicloserina, Fluorochinolone, Izoniazida, Protionamida
Administrează antipsihotice.
Haloperidol 1 - 5 mg p.o sau i.m., repetă la fiecare oră;
Alprazolam O,5-1mg, Diazepam 5-1O mg dacă anxietatea este semnificativă.
Întrerupe agentul cauzal pentru o perioadă scurtă (1-4 săptămâni) până la controlul simptomelor, apoi reintrodu-l în doze mici.
Consult psihiatric, psihoterapie. Crește doza de Piridoxină.
Reacții moderate: iritabilitate, anxietate, tulburări de comportament.
Reacții severe: psihoze, depresii, tendințe de suicid.
Unii pacienți necesită medicamente antipsihotice pentru întreaga perioadă a tratamentului pentru TB DR.
Istoricul cu antecedente de afecțiuni psihiatrice nu constituie contraindicație pentru administrarea medicamentelor implicate.
Simptomele sunt de obicei reversibile .
Reacții
gastrointestinale
Dispepsie Grețuri Vărsături Diaree
PAS
Izoniazida Pirazinamida Protionamida
Rehidratare 1 l NaCl O,O9% iv în primele 12 ore apoi i.v. sau p.o. Tratamentul antiemetic: po cu 3O min. înainte de administrarea tratamentului antituberculos (metroclopramid 1O-3O mg) sau adm. im. sau iv. în cazuri severe. Scade dozele medicamentelor implicate:
PAS: de la 12 g la 8 g
Protionamida de la O,75 g la O,5 g;
administrează Ptm divizat în 3 prize/zi
PAS se administrează după celelalte medicamente cu lapte, iaurt, suc de fructe.
Asociere de benzodiazepine dacă
pacientul este anxios.
Simptomele sunt comune în timpul primei luni de tratament și de obicei dispar la administrarea de medicamente adjuvante.
Monitorizarea nivelului de electroliți și înlocuirea lor în vărsături severe.
Simptomele sunt reversibile după reducerea dozei sau întreruperea agentului cauzal.
Gastrite
Protionamida Etambutol Pirazinamida Izoniazida PAS
Evită alimente iritante, țigări, alcool.
Scade doza sau întrerupe medicamentul implicat (1-7 zile). Administrează mai curând inhibitori de pompă protonică sau anti H2 decât antiacide: carbonat de calciu, hidroxid de aluminiu, hidroxid de Mg.
Efectuează examen radiologic
diagnostic, endoscopie.
Simptomele sunt reversibile la întreruperea medicamentului suspendat.
Atenție la administrarea antiacidelor pentru a nu interfera cu absorbția medicamentelor antituberculoase.
Hepatita toxică (creștere transaminaze
1x4VN)
Pirazinamida Flurochinolone Protionamida
Izoniazida
Evaluarea testelor hepatice: transaminaze crescute de 4 ori, creșterea bilirubinei - întrerupe
tratamentul.
Factori de risc pentru hepatotoxicitate: antecedente de hepatită, consum de alcool, vârsta
peste 5O ani, administrarea altor
Rifampicina
Exclude alte cauze de hepatotoxicitate (hepatita virala B,C).
După normalizatea testelor hepatice, reîncepe tratamentul prin administrarea medicamentelor unul câte unul, ultimul medicament fiind cel mai hepatotoxic.
Înlocuiește medicamentul
hepatotoxic cu unul cu aceeași eficiență.
medicamente hepato-toxice. Istoricul cu antecedente de hepatită trebuie atent analizat pentru a preciza agentul hepatotoxic; acesta trebuie evitat în regimurile terapeutice viitoare.
În general, sunt reversibile după sistarea drogurilor implicate.
Tulburari metabolice
Hipopotasemie Hipomagneziemie
Injectabile (S, Km, Ak,Cpm)
Administrare suplimentară de Km și Magneziu, peros și chiar iv (1O-
3O mmol iv zilnic) până la corectare
Nu se mai administrează injectabile.
Acidoza metabolică
Linezolid
Monitorizare clinică, ASTRUP, gazometrie pentru pH, acid lactic seric
Se oprește Lnz, corectare cu bicarbonați
Nu se va mai relua Lnz.
Modificari hematologice anemie, trombocitopenie,
leucopenie
Linezolid Fluorochinolone
Exclude alte cauze.
Adăugare de fier peros, acid folic, transfuzii sânge, masă trombocitară
Reversibile la întreruperea medicamentelor.
Tulburari endocrine
Hipotiroidism
PAS,
Etionamida/ Protionamida, mai ales folosite în combinații
Consult endocrinologie
Tratament cu Euthirox 25 mcg/zi și crește doza la fiecare 2-3 săptămâni dacă este necesar.
Dacă simptomele nu se ameliorează se reduc dozele de PAS, Etm sau se întrerupe
administrarea lor.
Normalizarea TSH după 2-3 luni când se întrerupe Euthirox.
Complet reversibil la întreruperea PAS sau E tm /Ptm.
Ginecomastie
Izoniazida Pirazinamida
Mărirea uni/bilaterală glande mamare, prin hiperplazie de țesut
mamar, dureroasă
Se remite după încheierea tratamentului.
Reacții renale
Insuficieță renală
Injectabile (S, Km, Ak, Cpm)
Monitorizează lunar ureea, creatinina.
Înlocuiește Km cu Cpm sau scade dozele sau întrerupe agentul cauzal.
Exclude alte cauze.
Dacă este foarte severă întrerupe toate medicamentele antituberculoase.
Reintrodu medicamentele antituberculoase după normalizarea ureei și creatininei.
Doza maximă recomandată pe 6 luni, 15O g.
De obicei reversibilă la oprirea tratamentului.
Factori de risc:
dozele și durata tratamentului,
hipopotasemie,
vârsta înaintată,
afecțiunile hepatice și renale,
administrarea concomitentă a altor medicamente potențial nefrotoxice .
Reacții osteoarticulare
Artralgii Artrita Tendinita Mialgii
Pirazinamida Fluorochinolone
Tratament cu antinflamatorii nesteroidiene
Fizioterapie
Scade doza sau întrerupe medicamentului suspectat. Înlocuiește, dacă e posibil, medicamentul.
Simptomele se atenuează în timp chiar fără nici o intervenție.
Nivelul acidului uric poate fi crescut la unele persoane iar terapia antigută a dovedit ocazional beneficii la acești pacienți (Alopurinollul pentru controlul hiperuricemiei).
Aspirina nu este recomandată.
Reactii la nivelul acusticovestibular
Vertij Amețeli Tinitus
Scăderea acuității auditive pana la Hipoacuzie severă
Injectabile (S,Km,Ak,Cpm)
Pot apare de la doze mici sau ulterior prin acumulare de doză, administrarea întermitentă ar putea întârzia apariția efectului.
Foarte puțin reversibile, este un efect advers invalidant care a dus la cautare de noi opțiuni terapeutice.
Reactii cardiovasculare
Prelungirea conducerii ventriculare (QT c
peste 5OOmsec)
Fluorochinolone Clofazimina Bedaquilina Delamanid
Incă se studiază efectul cumulativ la asocierea medicamentelor cu aceeasi reacție adversă.
Poate duce la deces prin favorizarea de torsada vârfurilor.
Moxifloxacina mai mult decat levofloxacina. Reversibilă după întreruperea medicației.
Înregistrarea, monitorizarea și evaluarea cazurilor TB DR
Definiții, înregistrare cazuri TB DR
Cazul de TB DR este definit în funcție de spectrul de chimiorezistență, localizarea bolii, istoricul terapeutic și statusul HIV 7 :
Clasificarea TB DR după spectrul de rezistență
(mono/poli rezistență, TB RR, TB MDR, TB XDR) a fost discutată la capitolul „Definiții chimiorezistență"
Localizarea bolii 7
Tuberculoză pulmonară (TBP)
- dacă leziunile sunt în parenchimul pulmonar, în arborele traheo-bronșic sau în laringe.
Acestea sunt forme contagioase, importante din punct de vedere epidemiologic.
Tuberculoză extrapulmonară (TBEP)
-
dacă leziunile sunt în alte locuri decât cele de mai sus.
Cazul de TB
cu două sau mai multe localizări , dintre care cel puțin una pulmonară, va avea ca diagnostic principal pe cel al localizării pulmonare, iar ca diagnostic secundar (diagnostice secundare) pe cel (cele) al (ale) localizărilor extrapulmonare. Cazul se va înregistra ca TB pulmonară.
Dacă nici una dintre localizări nu este pulmonară, se va considera diagnostic principal cel al localizării celei mai grave, iar celelalte localizări vor fi înscrise ca diagnostice secundare. Cazul se va înregistra ca TB extrapulmonară.
TB
diseminată , dacă are și localizare pulmonară, se va considera ca localizare pulmonară. Se va înscrie la diagnostic principal forma anatomo-radiologică pulmonară, iar la diagnostice secundare localizările extrapulmonare.
TB
copilului
va fi considerată cu localizare pulmonară dacă se evidențiază leziuni ale parenchimului pulmonar, ale arborelui traheo-bronșic sau ale laringelui (diagnostic principal), respectiv cu localizare extrapulmonară dacă nu sunt leziuni în aceste structuri (diagnostic principal cel al localizării unice sau cel al localizării celei mai grave).
Adenopatia traheo-bronșică, neînsoțită de alte determinări va fi înregistrată ca diagnostic principal, iar localizarea se va considera extrapulmonară. Dacă însă la un astfel de caz, rezultatul examenului bacteriologic din spută sau dintr-un alt produs recoltat este pozitiv, se va presupune existența fistulei traheo-bronșice, chiar dacă aceasta nu a fost evidențiată, iar cazul va fi înregistrat cu localizare pulmonară.
I storicul terapeutic
Cazurile de TB DR
vor fi încadrate atât într-o categorie de caz de TB, conform definițiilor cazurilor la înregistrare folosite la cazurile de tuberculoză sensibilă, respectiv 6,7 :
Caz nou (N) -
este pacientul care nu a luat niciodată tratament cu medicamente antituberculoase în asociere pe o perioadă mai mare de o lună de zile. Cazurile de TB neconfirmate pot fi înregistrate în această categorie în baza deciziei colectivului medical. La încadrarea pacientului "Caz nou" nu se ia în considerare chimioterapia preventivă.
Caz cu retratament -
este unul din următoarele categorii:
Recidivă (R)
- pacientul care a fost evaluat vindecat sau tratament complet în urma unui tratament antituberculos și care are un nou episod de TB confirmat bacteriologic sau histopatologic. Cazurile de TB neconfirmate pot fi înregistrate ca "recidive" în baza deciziei colectivului medical.
Retratament pentru eșec (E) -
pacientul care începe un retratament după ce a fost evaluat "eșec" al unui tratament anterior.
Retratament pentru abandon (A)
- pacientul care începe un retratament după ce a fost evaluat "abandon" sau "pierdut" la un tratament anterior și este bacteriologic pozitiv sau negativ, la care se decide reluarea tratamentului.
Cronic (Cr)
- pacientul care începe un nou retratament după ce a fost evaluat "eșec" al unui retratament anterior.
Cazurile TB RR/MDR/XDR vor fi încadrate și într-una din categoriile următoare , conform anamnezei terapeutice 6,7
:
Caz nou de TB RR/MDR/XDR:
pacientul care nu a primit înainte de episodul actual tratament antituberculos în asociere mai mult de o lună;
Caz de TB RR/MDR/XDR tratat anterior numai cu medicamente de linia I:
pacientul care a primit anterior episodului actual tratament antituberculos mai mult de o lună, dar numai cu medicamente de linia I;
Caz de TB RR/MDR/XDR tratat anterior cu medicamente de linia a II-a : pacientul care a primit în antecedente tratament antituberculos mai mult de o lună cu medicamente de linia a II-a, indiferent dacă a primit și medicație de linia I.
Suspectul TB RR/MDR/XDR (caz RR/MDR/XDR neconfirmat)
6,7
este pacientul la care se suspectează rifampicin/multidrug - rezistența, dar la care nu există temporar confirmarea prin ABG, de ex:
eșecul unui tratament/retratament pentru TB;
recidivă la un pacient care a avut în antecedente un tratament pentru TB MDR;
contactul apropiat al unui caz cunoscut cu TB MDR;
copii cu TB din focare TB MDR;
rezultat pozitiv cu rezistența RMP detectată GeneXpert.
Statusul HIV 7
Cazul de TB DR HIV- pozitiv
este cazul cu TB DR confiramt sau prezumtiv care este HIV- pozitiv la testarea efectuată cu ocazia diagnosticării TB, sau în orice altă ocazie anterioară (statusul HIV anterior trebuie susținut de documente medicale cum ar fi cele care atestă terapia ARV).
Cazul de TB DR HIV- negativ
este cazul cu TB DR confiramt sau prezumtiv care este HIV- negativ la testarea efectuată cu ocazia diagnosticării TB. În cazul în care la o testare ulterioară este depistat HIV- pozitiv, va fi reclasificat.
Înregistrarea informaților privind cazurile TB DR Anunțarea .
Pentru orice caz de TB inclusiv TB DR la care se decide începerea tratamentului antituberculos se va
completa "Fișa de anunțare a cazului de tuberculoză", prevăzută în anexa 16 la actualul Ghid Metodologic de Implementare a PNPSCT 7 , în cel mult 48 ore. Fișa de anunțare este completată de către medicul care a diagnosticat cazul și/sau care a inițiat tratamentul și este imediat trimisă (prin fax sau prin poștă) DPF de pe teritoriul căruia locuiește în fapt bolnavul, indiferent de adresa înscrisă în documentele sale de identitate 7 .
Pentru cazurile TB DR, documentația medicală (fișa de anamneză terapeutică, orice alte date clinico- radiologice și bacteriologice relevante) este completată de către medicul curant și trimisă Comisiei MDR și coordonatorului tehnic județean TB. Inițierea tratamentului pentru această categorie de bolnavi se va face prin consultarea Comisiei MDR (vezi capitolul 5.4.4).
Dovada completării și trimiterii Fișei de anunțare a cazului către DPF de pe teritoriul căruia locuiește în fapt bolnavul va trebui regăsită la foaia de observație a pacientului. Astfel, în foaia de observație se va consemna DPF și data expedierii.
Declararea și înregistrarea
După depistarea / primirea fișei de anunțare a unui caz de TB (chiar decedat), dacă pacientul locuiește la adresa comunicată, DPF anunță în termen de 3 zile apariția cazului - prin scrisoare medicală - medicului de familie al teritoriului, pentru declanșarea anchetei de contact (ancheta epidemiologică)
7 .
Totodată pacientul este înregistrat atât în Registrul TB, cât și în baza de date electronică TB a DPF.
După înregistrare, cazul înscris în baza de date electronică TB apare concomitent atât la Unitatea Județeană (UJ) cât și în serverul din UC-PNPSCT.
Îndată ce un caz TB este diagnosticat cu rezistență la RMP (cu sau fără alte rezistențe asociate), i se va deschide și i se va completa în baza electronică TB casuța „MDR".
În funcție de locul în care i se inițiază tratamentul episodului în curs, casuța „MDR" va fi completată de DPF teritorial de care aparține pacientul.
Monitorizarea cazurilor TB DR
Vezi capitolul
5.11. Monitorizarea progresului tratamentului . Examenul clinic și radiologic au numai un rol orientativ în monitorizarea evoluției sub tratament.
Evaluarea cazurilor TB DR
Evaluarea cazurilor TB cu mono/polirezistență
se face ca și la cazurile cu sensibilitate, într-una din categoriile prezentate mai jos (tabelul nr. 7)
6,7 :
Tabelul nr 7 Evaluarea cazurilor TB cu mono/polirezistență
Categorie
Descriere
Vindecat (V)
Pacientul cu TB DR pulmonară confirmat bacteriologic, care a urmat o cură
completă de tratament și care este negativ la cultură la sfârșitul tratamentului și cel puțin la încă un control anterior.
Tratament complet (Tc)
Pacientul care a urmat o cură completă de tratament, dar care nu are criteriile pentru a fi evaluat ca vindecat (fie nu a fost confirmat bacteriologic, fie nu are două controale bacteriologice, din care unul la sfârșitul tratamentului și celălalt
cu o ocazie anterioară), sau localizarea bolii a fost extrapulmonară.
Eșec (E)
Cazul care rămâne pozitiv la examenul bacteriologic în cultură sau redevine pozitiv în cultură în luna a 5-a de tratament corect administrat va fi evaluat ca "Eșec". Pacientul va continua tratamentul în fază intensivă până la reluarea schemei pentru "Eșec".
Pacienții care sunt identificați cu o tulpina
MDR
în orice moment
în timpul monitorizarii respectivului episod de tratament sunt evaluați "Eșec" *
Cazurile evaluate ca "Eșec" vor fi reînregistrate imediat ca "Retratament pentru eșec" (sau cazuri "Cronice" dacă eșecul a fost constatat în cursul sau la sfârșitul unui retratament) și vor începe o cură de retratament cu regimul II sau
individualizat în funcție de rezultatul ABG.
Abandon (A)
Pacientul care a întrerupt tratamentul mai mult de 2 luni consecutive sau mai mult de 2O% din totalul prizelor indicate.
Pacienții cu întreruperi ale tratamentului mai scurte de 2 luni, dar care nu au pierdut mai mult de 2O% din numărul total al prizelor recomandate, vor recupera prizele omise la sfârșitul fazei de tratament în care acestea au fost înregistrate.
Decedat (D)
Pacientul care decedează din orice cauză în timpul tratamentului pentru TB.
La aceste cazuri se va menționa într-o rubrică specială cauza decesului: TB sau altă cauză.
Cazurile declarate post-mortem vor fi evaluate ca decese prin TB.
Transferat (T)
Pacientul transferat după înregistrare și declarare, în timpul tratamentului antituberculos, într-un alt DPF pentru continuarea tratamentului.
Pierdut (P)
Pacientul care a abandonat tratamentul și care nu mai este găsit la adresa cunoscută pentru a fi recuperat.
Categorie
Descriere
Continuă tratamentul (C)
Pacientul TB DR care are o evoluție favorabilă sub tratament , dar care trebuie să continue tratamentul peste 12 luni** (TB extrapulmonare, RR/MDR/XDR, polichimiorezistențe).
*Pacienții care la
T0
au o
ABG
cu rezultatul
RR, NU
se evalueaza
EȘEC!
Se trece pe medicație de linia a II- si se continuă monitorizarae si evaluarea in cadrul aceleiași înregistrări.
Chiar daca ABG-ul de la TO sosește la momentul lunii a 3-4-a de tratament, contează momentul recoltării sputei
Pacientii care la
T0
au avut
SENSIBILITATE la R
și la una din sputele recoltate între
T1-T4
au rezultat
RR, se evaluează ESEC,
chiar înainte de T5!
**Cazurile care rămân pozitive la culturi pe parcursul a 12 luni , nu vor fi evaluate"Continuă tratamentul", ci "Eșec" și vor fi redeclarate 7 .
Evaluarea cazurilor TB RR/MDR/XDR
Pe parcursul tratamentului
pacienții cu TB RR/MDR/XDR vor fi evaluați din 12 în 12 luni (în Categoria „Continuă tratamentul") ,7 .
Evaluarea finală
se va face după încheierea tratamentului, îndată ce sunt disponibile toate informațile necesare pentru evaluare, inclusiv rezultatul culturilor de la finalul tratamentului.
Pentru toate cazurile TB RR, TB MDR și TB XDR, evaluarea se face în orice moment înainte de împlinirea
termenelor
sus-menționate
dacă
intervine
o
situațe
ireversibilă
(abandon,
eșec
al tratamentului, pacient pierdut, deces).
În
perspectiva
introducerii
noilor
regimuri
scurte
de
tratament,
NU
au
fost
făcute
încă recomandări privind momentul evaluării cazurilor RR/MDR/XDR-TB.
Evaluarea acestor cazuri se va face la momentul obținerii rezultatelor ultimelor culturi recoltate, la încheierea tratamentului.
În perioada cuprinsă între începerea tratamentului și până la evaluarea finală se va face
evaluarea intermediară
privind statusul bacteriologic:
Categoriile de evaluare pentru cazurile TB RR/MDR/XDR 6,7
sunt prezentate în tabelul nr. 8.
Tabelul nr 8 Evaluarea cazurilor TB RR/MDR/XDR
Categorie
Descriere
Vindecat (V)
Un pacient RR/MDR/XDR care:
Ca excepJie, un pacient poate fi considerat vindecat chiar dacă are numai o cultură
pozitivă în acest interval, dar nu în ultimele trei produse recoltate.
a efectuat o cură completă de tratament conform protocolului țării (continuarea tratamentului încă 18 luni după conversie în cultură) și
a avut minimum 5 culturi negative consecutive recoltate la minim 3O de zile, în ultimele 12 luni de tratament.
Categorie
Descriere
Tratament complet (Tc)
Un pacient RR/MDR/XDR care:
Eșec (E)
Un pacient care prezintă:
chimiorezistențe la fluorochinolone și/sau injectabile de linia a II-a.
Abandon (A)
Un pacient care:
Decedat (D)
Pacientul cu MDR/XDR care decedează pe parcursul tratamentului, indiferent de cauză (pentru aceste cazuri se va înscrie în rubrica specială din soft cauza decesului:
TB sau altă cauză).
Transferat (T)
Pacientul cu RR/MDR/XDR care se mută într-o altă unitate teritorială în timpul
tratamentului.
Pierdut (P)
Pacientul cu RR/MDR/XDR care întrerupe tratamentul și care nu mai poate fi
recuperat, întrucât nu mai locuiește la adresa cunoscută.
Continuă
tratamentul (C)
Pacientul având o evoluție favorabilă la tratament și care nu a îndeplinit criteriile
unei evaluări finale pe parcursul ultimelor 12 luni.
a încheiat o cură de tratament complet dar nu îndeplinește criteriile pentru a fi evaluat vindecat sau eșec ca urmare a lipsei sau numărului insuficient de rezultate bacteriologice.
mai mult de o cultură pozitivă în ultimele 12 luni de tratament, dintr-un minimum de 5 culturi efectuate în ultimele 12 luni; sau
una dintre ultimele 3 culturi finale este pozitivă; sau
absența conversiei în cultură la sfârșitul fazei intensive de tratament; sau
decizia colectivului medical pentru întreruperea definitivă a tratamentului, mai devreme decât prevede protocolul, din cauza evoluției clinico-radiologice defavorabile sau/și a intoleranțelor la medicamente, sau/și a dobândirii de noi
a întrerupt tratamentul pentru 2 luni consecutiv sau mai mult;
este pierdut din evidență mai mult de 2 luni și care nu este transfer.
Indicatori
de
rezultat
privind
diagnosticul
și
tratamentul
cazurilor
de
TB RR/MDR/XDR
Indicatorii de rezultat privind diagnosticul cazurilor de TB RR/MDR/XDR
se vor calcula pe cohorte anuale la nivel național și pe cohorte trimestriale și anuale la nivel județean, și sunt reprezentați de:
% ABG la medicamentele de primă linie efectuate la cazurile de TB confirmate (prag minim de relevanță: 75%);
% ABG verificate la un Laboratoar Național de Referință sau de excelență, la cazurile cu rezistență la cel puțin RMP (9O-95%);
% ABG la medicamentele de linia a doua la cazurile cu rezistență la cel puțin RMP (75%);
% TB DR diagnosticate din total cazuri estimate (minim 85%, conform St a rategiei Naționale).
Indicatorii de rezultat al tratmentului cazurilor de TB RR/MDR/XDR
sunt reprezentați de:
Rata de conversie în culturi la T6
(procentul de pacienți cu tuberculoză rezistentă care s-au negativat în cultură după 6 luni de tratament individualizat);
Rata de succes terapeutic
(ținta de atins, 75% până în 2O25, cu creștere anual de la nivelul actual cu 1O% ). Indicatorul se va calcula anual, pentru cohorta luată în evidență cu 24 luni anterior (pentru cazurile cu XDR-TB - cu 36 luni anterior).
Alte servicii de suport pentru pacienții cu TB DR
Vindecarea paciențior cu tuberculoză rezistentă solicită și alte intervenții, în afară de cele medicale, în anumite situații. Recomandările actuale la nivel mondial presupun implementarea unor
strategii centrate pe pacient , ca de pildă folosirea de lucrători din comunitate pentru a asigura DOT la domiciliul pacientului, educarea pacientului de către alți pacienți vindecați (peer-to-peer education sau suport între egali), oferirea de stimulente, ajutoare financiare și materiale de către serviciile sociale. Rezulatele așteptate sunt reducerea numărului de pacienți care ar putea întrerupe tratamentul din motive pecuniare. Aceste aspecte au fost legiferate în Legea 3O2/2O18 privind măsurile de controlul al tuberculozei în România, în vigoare de la 15 decembrie 2O18 42 ; normele metodologice de aplicare în viitor vor specifica modalitățile de funcționare a legii.
Servicii de suport și creșterea aderenței la tratament
Legea 3O2/2O18 prevede dreptul garantat al fiecărui cetățean la servicii medicale de prevenire, diagnostic și tratament al tuberculozei, alături de servicii psihologice, servicii sociale și indemnizații lunare de hrană pe perioada tratamentului în ambulator 42 .
Serviciile publice de asistență socială din subordinea consiliilor județene, consiliilor locale ale municipiilor și orașelor, consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București și a Consiliului General al Municipiului București asigură servicii de asistență psihosocială pacienților diagnosticați cu tuberculoză cu domiciliul în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
Serviciile psihologice și sociale
acordate vor duce la o mai bună informare, educare cu privire la tuberculoză, adoptarea unor comportamente sanogene, a unei igiene relaționale cu familia și cadrele medicale, la obținere de informații cu privire la drepturile și îndatoririle de pacient, la implementare de intervenții de sprijinire emoțională sau de motivare prin tehnica interviului motivațional.
Tulburările psihologice ca anxietatea, depresia, adicțiile, etc se instalează mai frecvent în rândul persoanelor la care se identifică anumite aspecte: factori medicali (comorbidități multiple), psihologici (motivație slabă pentru menținerea aderenței la tratament, tulburări psihice, abilități insuficient dezvoltate, credințe dezadaptative, etc), familiale (familii disfuncționale, dificultăți de reinserție socială, stigmă) și socio-economici (pierderea/modificarea suportului social, probleme financiare, pierderea locului de muncă); pe de altă parte, persoanele cu risc pentru tuberculoză provin mai frecvent din medii defavorizate, se confruntă cu multiple probleme sociale si psihologice, uneori sunt consumatori de alcool, droguri sau cu alte dependențe. În plus, pacienții aflați în tratament pentru TB DR prezintă anumite particularități. Din punct de vedere al tratamentului efectele secundare sunt mult mai neplăcute, diferite față de medicația pentru TB sensibilă, numărul de pastile administrate zilnic este foarte mare cu perioadă de tratament și spitalizare foarte lungă.
Ținând cont de aceste relații, medicul pneumolog trebuie să aibă în vedere antecedentele și comorbiditățile de natură psihiatrică a pacienților cu tuberculoză, în vederea obținerii unei aderențe bune la tratament, prin creșterea motivației, adoptarea unor comportamente adaptative la condiția medicală si gestionarea eficientă a dependențelor.
Screening-ul pentru sănătatea mentală
a pacienților cu tuberculoză prin aplicarea chestionarului Screening pentru sănătate mentală 43 (Anexa nr 5) identifică aceste tulburări la începutul dar și pe parcursul tratamentului, care ar putea influența decizia pacientului de a urma tratamentul corect.
După completarea chestionarului, pacientul va fi orientat către evaluare psihologică și/sau psihiatrică dacă punctajul este mai mare de 3, iar dacă punctajul depășește 6 este necesar consult psihiatric 43 .
Servicii de paliație și servicii de îngrijire pe termen lung
Tuberculoza este o boală infecțioasă vindecabilă în condițiile terapiei adecvate însoțite de aderență la tratament. Prin urmare, mobilizarea resurselor și îndreptarea acestora către tratamentul eficient cu viză curativă de primă intenție a oricărui caz TB DR (indiferent de spectrul de rezistență) trebuie să ducă la vindecarea acestora. Totuși există pacienți care răman cu bacteriologie pozitivă pentru MTB, mai cu seamă
prin
omisiuni
ale
medicației,
mai
rar
prin
cumul
de
comorbidități
sau
intoleranțe medicamentoase nerezolvabile.
Îngrijirile paliative 44
sunt un tip specializat de servicii medicale pentru persoane cu boli cronice pentru care tratamentul curativ nu mai asigură vindecarea. Aceste servicii sunt orientate către controlul simptomelor (durere, dispnee, depresie, anxietate, astenie, inapetență etc) provocate de stadiul avansat al bolii. Scopul paliației este îmbunătățirea calității vieții, atât pentru pacient, cât și pentru familia acestuia. Un alt tip specific de măsuri privește limitarea transmiterii infecției TB la contacți intradomiciliari, în comunitate sau unități sanitare.
Când pacienții rămân fără opțiuni terapeutice, aceștia necesită a fi izolați la domiciliu sau spitalizați, pentru asigurarea de îngrijiri pe termen lung și asigurarea întreruperii lanțului de transmisie a bolii în comunitate. Serviciile de pneumoftiziologie ce funcționează în fostele instituții de tip sanatorial pot dezvolta capacitatea de izolare a unor astfel de cazuri.
Reabilitarea respiratorie
Pacienții cu tuberculoză MDR/XDR se confruntă cu multiple provocări, legate de efectul distructiv al bolii asupra funcției pulmonare, cașexiei și incapacității funcționale, duratei tratamentului și efectelor adverse. Acești pacienți sunt spitalizați o perioadă lungă de timp, ceea ce predispune la decondiționare musculare, dar și la depresie, izolare socială și afectarea calității vieții. Programul de reabilitare respiratorie în cazul lor trebuie să înceapă imediat ce starea lor este stabilă și include antrenament pentru exerciții fizice (aerobic și rezistență), sprijin nutrițional, consiliere psihologică. O parte foarte importantă este reprezentată de educația care își propune să îmbunătățească aderența pe termen lung la tratament și participarea la activități din viața de zi cu zi, reintegrarea socială.
Managementul contacților pacienților cu TB DR
Prevenirea răspândirii TB DR, în special a TB MDR/XDR, este o prioritate globală în materie de sănătate publică și necesită eforturi sporite pentru consolidarea controlului tuberculozei în regiuni cu resurse limitate. Având în vedere costurile substanțiale de tratare a TB DR, strategiile de prevenire țintite în rândul populațiilor cu risc ridicat sunt apreciate ca fiind rentabile. Extinderea strategiilor de prevenire a TB MDR/XDR și limitarea transmiterii continue a infecției va fi critică dacă obiectivul global ambițios al eliminării TB trebuie să fie realizat 6 .
Diagnosticul și tratamentul contacților pacienților cu TB DR
Gestionarea contacților apropiați ai pacienților cu TB DR și în special ai pacienților cu TB MDR/XDR trebuie să fie ghidată de o evaluare individuală complexă, care să ia în considerare riscurile și beneficiile individuale atunci când se cântăresc avantajele și dezavantajele terapiei preventive 7,45
Contacții apropiați
(intrafamiliali / casnici) sunt definiți ca persoane ce trăiesc în aceeași gospodărie cu cazul sursă (index) sau petrec mai multe ore pe zi împreună cu pacientul în același spațiu interior 7 .
Contacții ocazionali
sunt definiți ca persoanele care au o expunere mai mica la cazul index în afara locului său de reședință (colegi de muncă, colegi de școală, prieteni etc), timpul de expunere cumulat estimat fiind de 4 ore 7 .
Ancheta de contact (ancheta epidemiologică) pentru TB se efectuează pe principiul "abordarea cercului concentric" (figura nr 4): se testează inițial contacții apropiați, apoi testarea se extinde la contacții ocazionali. Ancheta este extinsă la contacții ocazionali în funcție de contagiozitatea și riscul de transmitere (frecvența și durata); anumiți contacți (persoanele vulnerabile sau sensibile) au risc crescut de progresie de la expunere la infecție latentă și apoi la boală activă.
Figura nr 4. Prinicipiul gestionării contacților TB –cercul concentric
Algoritmul de screening în cadrul anchetei de contact (prezentat în figura nr. 5) se aplică oricărui grup de contacți identificați.
Figura nr 5. Algoritm de diagnostic al contacților pacienților cu TB DR
Contacți apropiați/ocazionali TB DR (RR,MDR,XDR)
Examinare inițială:
Istoric medical Examinare clinică
R-grafie torace
Copii și adolescenți
Adulți
NORMAL
Examinare clinică
R-grafie torace
Simptome sugestive TB
sau
R-grafie torace cu modificări
NORMAL
Examinare clinică
R-grafie torace
TCT/IGRA
Negativ
Pozitiv
Investigare pentru TB și alte boli*
TCT
la 6-8 săptămâni
Negativ
Reevaluare la 6 luni
Examinare clinică
R-grafie torace
+TCT/IGRA la copii și adolescenți dacă inițial este negativ
NOTĂ: Dacă la reevaluarea de 6 luni este NORMAL � reevaluare anuală (supraveghere clinică și paraclinică, cât timp persistă sursa (cazul index TB RR/MDR/XDR), cel puțin doi ani de la ultima expunere.
Diagnosticul de infecție latentă tuberculoasă se stabilește în mod similar pentru TB DR ca și pentru TB DS prin identificarea rezultatului pozitiv la testarea cutanată la tuberculină (IDR la PPD 2'1Omm la imunocompetenți și 2' 5mm la imunocompromiși inclusiv persoanele infectate HIV) sau la testele IGRA (QuantiferonTB Gold sau TB Spot) 7,46,47 .
Spre deosebire de contacții unui caz de TB DS, care sunt tratați pentru TB activă sau infecție latentă, în cazul TB DR este prioritară identificarea și tratarea contacților cu TB activă.
Experiența în tratamentul infecției latente la contacții apropiați ai cazurilor TB RR/MDR/XDR este limitată, și ca urmare tratamentul de rutină cu medicamente de linia a doua nu este recomandat în acest moment 44,45 .OMS recomandă amânarea deciziei de a începe terapia preventivă și recomandă în primul rând monitorizarea precoce a simptomelor de tuberculoză în rândul persoanelor contacte cu pacienți TB DR timp de cel puțin doi ani de la ultima expunere 6 .
Se recomandă testarea tuturor contacților simptomatici pentru rezistența la medicamente (de exemplu, cu Xpert MTB/RIF ULTRA) și organizarea unei baze de date pentru contacții TB DR identificați. Contacții ce dezvoltă TB activă vor fi tratați de la bun început cu regim individualizat conform spectrului de rezistență al cazului sursă, ce se va ajusta ulterior pe baza ABG efectuată din tulpina identificată
6,44,45 .
Gestionarea infecției latente în cazul contacților pacienților cu TB DR
Scopul terapiei preventive este de a preveni transformarea infecției în boală activă. O terapie preventivă eficientă pentru contacții TB DR infectați ar fi o intervenție importantă ca beneficiu individual și pentru serviciile de sănătate publică. Din păcate, în prezent există foarte puține studii comparative privind utilizarea medicamentelor antituberculoase de linia a doua pentru prevenirea bolii în cazul contacților pacienților cu TB DR, motiv pentru care OMS nu recomandă terapie preventivă ci observații clinice stricte și monitorizarea susținută 45,47 .
Studiile pe contacții apropiați ai pacienților cu TB RR/MDR/XDR care dezvoltă TB activă au arătat că aceștia au aproape întoddeauna TB DR, chiar dacă spectrul de rezistență nu este întotdeauna același. Contacții domiciliari sunt, prin urmare, candidații excelenți pentru tratament empiric (prezumtiv) pentru TB RR/MDR/XDR, deoarece întârzierea începeririi tratamentului poate duce la creștera morbidității și a mortalității precum și la transmiterea și amplificarea rezistenței la medicamente
6,45 .
12. Prevenirea și controlul transmiterii infecției cu MTB chimiorezistente
Tuberculoza cu germeni rezistenți se transmite pe cale aeriană, ca și în cazul afecțiunii cu germeni sensibili, prin inhalarea de aerosoli ce conțin MTB de către persoanele aflate în apropierea unui bolnav cu tuberculoză pulmonară care tușește, strănută sau chiar în timpul vorbitului. Importanța transmiterii este susținută de faptul că un număr important de cazuri de tuberculoză rezistentă, respectiv 3% dintre cazurile noi TB MDR declarate/an în România, apar la persoane ce nu au luat niciodată medicamente antituberculoase,
pentru
a
justifica
dobândirea
rezistențelor.
În
plus,
transmiterea
tuberculozei rezistente în spitale sau în cazul unor comunități aglomerate (penitenciare, azile de bătrâni) de la bolnavi la alți pacienți sau la personal a fost dovedită la numeroase situații 1 .
Riscul de transmitere a tuberculozei reprezintă probabilitatea ca MTB eliminat de către bolnavul cu TB să infecteze și eventual să îmbolnăvească alt individ; riscul este influențat de factori multipli, cum ar fi frecvența contactului cu sursa, proximitatea și durata contactului, contagiozitatea sursei sau statusul imun al persoanei expuse. În același timp, aplicarea măsurilor de control al transmiterii tuberculozei poate scădea semnificativ riscul de infecție la orice nivel la care el există: în comunitate, în unitățile sanitare sau în alte instituții aglomerate în care pot exista surse de infecție - cămine de bătrâni, închisori, arest, tabere militare sau tabere pentru refugiați.
Durata contagiozității pacientului cu tuberculoză cu germeni rezistenți după începerea tratamentului antituberculos eficient este greu de estimat, negativarea microscopiei sputei fiind în prezent markerul recomandat a fi utilizat pentru încheierea izolării pacientului cu TB DR.
Cele mai eficiente intervenții menite să întrerupă lanțul epidemiologic de transmitere a tuberculozei rezistente constau din diagnosticul precoce al cazurilor de tuberculoză, identificarea rapidă a rezistențelor la medicamentele antituberculoase și administrarea tratamentului eficient.
Alte activități ce pot scădea riscul de transmitere a tuberculozei 35 :
Triajul persoanelor cu semne și simpotme de boală constă din identificarea simptomaticilor de la intrarea lor în unitatea sanitară și izolarea acestora față de persoanele susceptibile. Această măsură poate reduce transmiterea MTB la personalul medical, precum și la alte categorii de persoane care își desfășoară activitatea sau vizitează instituții cu risc de transmitere a TB.
Izolarea persoanelor cu prezumție sau recent diagnosticate cu tuberculoză în camere de izolare respiratorie sau la domiciliu este recomandată pentru minim 2 săptămâni în cazul tuberculozei cu germeni sensibili (fără mutații identificate pentru rezistența la MTB la testele genetice), respectiv până la negativarea microscopiei în cazul pacienților cu suspiciune sau identificați cu germeni rezistenți.
Folosirea mijloacelor de contenție a particulelor exhalate în timpul tusei (igiena tusei): șervețele, batiste de unică folosință măști chirurgicale, iar în lipsa acesteia, educația tușitorilor să folosească fața internă a antebrațului.
Utilizarea măștilor de protecția respirației pentru personalul medical sau pentru alte persoane care se protejează de aerosolii infectanți (ex vizitatorii unităților sanitare, suporterii DOT).
Utilizarea mijloacelor de mediu de control al transmiterii tuberculozei: ventilația aerului și utilizarea radiației ultrviolete, în special în spitale, dar și în alte instituții în zone cu risc ridicat de transmitere a infecției tuberculoase.
Controlul angajaților din instituțiile medicale cu risc prin investigarea simptomelor și efectuarea unei radiografii toracice (iar în cazul modificărilor constatate pe acestea, examen de sputa pentru MTB) se va face cu periodicitate anuală.
Descrierea în detaliu a măsurilor de control al transmiterii tuberculozei sunt prezentate în ghidul
„Controlul transmiterii tuberculozei în unitățile sanitare de pneumoftiziologie și în alte instituții cu risc din România" 35 .
13 Managementul medicamentelor pentru TB DR
Medicamentele antituberculoase sunt selectate, procurate, distribuite și utilizate în cadrul unui sistem de management coordonat de către Ministerul Sănătății (Agenția Națională de Programe de Sănătate) cu suportul tehnic al Unității de Asistență Tehnică și Management a PNPSCT. Beneficiarii sunt pacienții cu tuberculoză la care medicamentele ajung prin cele aproximativ 19O de farmacii cu circuit închis ale unităților sanitare (ambulatorii și unități cu paturi) care derulează PNPSCT.
O
serie
de
alte
instituții
au
roluri
bine
determinate
în
lanțul
medicamentelor antituberculoase
sunt
reprezentate
de:
Agenția
Națională
a
Dispozitivelor
Medicale
și Medicamentelor, Compania Națională "Unifarm", furnizorii și distribuitorii de medicamente.
O parte din medicația necesară pentru tratamentul pacienților cu TB DR până în prezent a fost achiziționată printr-un mecanism distinct în cadrul unor proiecte cu finanțare externă, de la Fondul Global, Proiectele norvegiene sau alți donori.
Selectarea
medicamentelor utilizate în cadrul PNPSCT este responsabilitatea UATM și a Comisiei de
Pneumologie
a
Ministerului
Sănătății,
care
propun
pentru
includerea
pe
lista
C2 48
a medicamentelor incluse în ghidurile internaționale de referință ale Organizației Mondiale a Sănătății.
Procurarea și distribuția
medicamentelor de către unitățile sanitare se face în cadrul unui sistem centralizat de achiziție 49
organizat de către Direcția Achiziții, Patrimoniu și IT din cadrul Ministerul Sănătății, proces competițional prin care sunt selectați furnizori ce încheie acorduri cadru cu Ministerul Sănătății; acordurile cadru au valabilitate de 2 ani; ele guvernează raporturile dintre furnizori și unitățile sanitare, între care se încheie contracte subsecvente acordurilor cadru. Furnizorii distribuie cantitățile de medicamentele solicitate de către unitățile sanitare după ce acestea sunt avizate de către Direcția Achiziții, Patrimoniu și IT. Achizițiile se fac în limita bugetului repartizat fiecărei unități sanitare. În cadul proiectelor cu finațare extenă achiziția se face print-un mecanism specific agreat de finațator și aprobat de Ministerul Sănătății. Medicamentele antituberculoase care nu sunt disponibile pe piața românească dar incluse în lista C2 și cele achiziționate în cadrul unor proiecte se procură prin intermediul Companiei Naționale "Unifarm", care obține de la ANMDM autorizațiile de import și autorizare de punere pe piață prin mecanismul de nevoi speciale 5O . Compania Națională "Unifarm" este responsabilă și pentru depozitarea și distribuția medicamentelor la solicitarea unităților sanitare ce derulează PNPSCT.
Utilizarea
medicamentelor antituberculoase în unitățile sanitare este în responsabilitatea medicilor curanți, care prescriu scheme de tratament în acord cu ghidurile în vigoare. Întrucât TB DR are particularități cu care majoritatea medicilor nu sunt familiarizați, toate cazurile de tuberculoză la care se identifică rezistențe se recomandă a fi discutate în cadrul Comisiilor MDR, (vezi capitolul 5.4.4.Comisa MDR).
FIS . A DE
ANAMNEZĂ
TERAPE
U TICĂ
ANTITUBERCULOASĂ
A nexa nr 1
Pacient:
CNP
Co d
pacient
T i p pac i ent NO RO ED AD c ~
65
Anul
A n u l
Anul
'
edic a m
1
2
3
4
5
6
7
8
g
1 0
1 1
12
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
1
2
3
4
5
6
7
8
g
10
11
12
H
R
z
E
s
Of l/ Mfx
/
Lfx
Lnz
Bdq
Cs
Cfz
Dim
, Km , Ak
Cpm
Ptm / Etm
PAS
l mp-Cl n
/ Mp
n
Ex .
d ir ect'
Test genet i c
C ul t u ra
Xpe rt
LPA
ABG: 4
Se
n sib ilit ate
l a :
R ezis t en ta
l
a
:
I
Completat de :
dr .
_
1
Se
,-... nob.
,
pentru
litt.ue,
medieam om t ,
în drepml
lumi respe<: t n , e, :
X = aclm.tnc.tr.ue
zilnici
; l
=;,
dmm:t,;trare mremme.mi;
e
vo:r
incer<:cw
penoadele
de
adn:un.uir.ue
în
, p i b.l
2
H=i:zonia.zr.d. ;
R =ri fampic:.m.i ;
Z---p
Î:rilzmilml<h;
E
= etunbuto .
l;
S=meptomii:w ;
Ofl/Mfs / 1.fx = fluoroc.hino l o.n.a ( ofloxacm. moxillo:ucin, le,·oflo:ui:m }
,
Lwr-
Lne=hd. Bdq- Bwquili.n.a. .
Crciclo s
C fz=
Clof.azimma,.
D l m =
Dela.mamei. Km. = k.mamicma; Ak = amik.acma ,
Cpm=capreomicma .
Ptm!Etm=protioru.tmda
I
Ettooamich, PAS=;,c1d para amino
.'. alicihc. Imp -Cl n ./ Mp.n
=
hmpenem-cib=m
l
Merope.nem
'S e
t-.i
,
t!.ob. cu
-
re=lta.tiJ.I ponti,·
,
icu
-
rezulbbil n.e ri..-e la
controhil
chtl.
luna
te,pectin
Se ,·or
nora med.tcame.nte!e
la
car
e
s -a idennficat
•=enp
,
in hma
respecln -ă.
cu
runboJunl.e de la
n.ota
2
Anexa
nr_
Info r ma ț ii
p ri v in d
paci e ntul
c u
TB
DR
- fișa
p en tt·u
p t· eze n t u e laco mi i a l\ID R
u rne prenmne:
Vârsta
ani.
Domici li u l :
județul. ....................
.
. . .
.
l ocalitatea....... .
. ..... . ........ .
......
.
...............................
.
Dispensarn l
de pneumoftiziolog i e care are î n
evidentă bolnavul:
Pos i bilitatea de a asigura DOT în faza de continuare:
da la di
·pen
arnl de pneumoftiziologie
da ,
prin medkul
d e familie
c da ,
supravegheat de
alte
per oane
-
pecificați . .
..............
.
..
.
nu pacientul
va
p r imi med i camentele pentru autoadmini trare
Complianța pac i entu l ui Ja
administrarea
tratamentulu i
:
foarte buna
buna
atisfăcătoare
labă
foarte proastă
? . Starea
generală
a pacientul u
i : a foarte bună
bună
atisfacătoare
med i ocră
foarte proastă
foarte proastă cu insuficiență respiratorie
severă
Comorb i d i tăți a ociate tube r culozei multidrog rezistente:
Scurtă de criere
r adiologică:
Medicul pneumolog ce propune cazul :
Comi
s
ia
A1DR TB
Bu
c ur eș ti :
c
o111i
s
im11
d
r
.
b11
c
11r
es
1i@g11
1
ni
/.c
o11
1
Co111i s ia
MDR
TB
Bi se ri ca 11i:
m
d
r
.
e
fnil@
s
pit
a
l1
1
lbi
se
ri
cn
1
1
i
.
ro
:
o
ffi
ce
@
s
pit
n
l11lbi
se
ri
cc
11
1
i
.ro
68
Anexa
nr4
T ipul de
· paci!!III
}.,
[DR
O caz nou M DR.
nel!'ll t a i
antenor pentru
h.tberotlo-zii
Ocaz nou de }.,
[DR TB
,
mtat anterior cu medicament e de lima I (
>
I
lună) O caz de
MDR TB. tratai
amerior cu medicamente de lima
Il..;i
(
I
lună
)
FIȘA DE MOXITORIZA.RE
S L13 TRATA.,IE l
'
.i""' I A PA C IEWCL UI
CC TlJl3ERCULOZA IL"LTIDROG REZI S TE='lT Ă
(
MDRTB
)
Nume,
prenllml!
_
Adresa -----------------
Sex
l\1/F Vârsta
DÎa@lOStlC
Cod pacimt
Dispensar
TB
Județ
Tip Test/Rezultat
Identifi
care
Genetică a
Identificare
Genetica
a
in.dicatorilor
de
rezisl=!ă
Comn le :rului
-
tub erculo
sis
GeuoT Yp e
x u
D A
NU
R
H
I
Q
I
A!µ/Cpm
Data
I
Nr
.
Lab
.
I
I
Xver t/l\
ITB/RIF
11)
D A
NU
R
Data
I
Nr .
Lab .
Test genetic EFECTUAT :
D A / NU
L un ;i d e
rr: 11 a m e u 1
R ez ul 1a1ele
rxa m en ul ui bacr e rio l o c
R e zu hatele antib i ogra me i
(
. .\B G,
G
K g
RX
(rrimmria l )
D a r a
Nr.Lab.
R e 'ZuJ r
[Xc .
dir
en
D a r a obp n erii
c ultur ii
Rezul tat culmrii
D arn
obr in erii
AB G
H
R
z
[
s
A k/
Km
Cpm
oar
1h/
1lli
Cs
P nn
/E nn
P AS
Bd q
D im
Lnz
Imp ,
-Cin
/Mp n
T O
îl
T2
T3
T4
T 5
T 6
T 7
T 8
T9
TI O
Tl l
Tl 2
Tl.3
Tl.t
Tl 5
Tl 6
Tl 7
Tl 8
Tl 9
no
TII
TI2
TI3
TI4
Anexa nr
5
Scl'eening
pentl'u sănătate
mentală
um:e,
prenume pac i ent
Data:
PHQ-4
('Patient Health
Que
tiom1aire-4 1 )
In ultimele 2
săptămâni,
cat de des
,-au cleranj i at
următoarele probleme?
( Fo los;ț;
bifa
"
.,
pentru
a
indica
r ă spunsul)
Deloc
Câte a
zile
Pe
te
jumătate
clin zile
Apt · oa.pe
zilnic
.
. . , ,
1 .
Sentimentul
de ner
.
ozitate. auxi .
etate
au
o
1
tensiune
2.
Incapacitatea de a
ă
. opri au
conn-ola
o
1
2
3
îng:rijonu · ea
3.
Interesul
au
plăcerea
l imitate
de a
face diverse
lucnui
o
1
2
3
4
.
Sentimentul
de t1istețe. deprimru
· e
au
deznădăjduire
o
1
..,
.:,
entru PHQ-4
ruiază
intre
O i
12.
cu
1muătoa r ele ubcate201ii :
Severitatea
simptomdor
Recomandă1 · i mecli<'a l e
ihiau:ică
Scor Total
T
+
+
ubscala
arndeta
te =
s uma
itemilor
1 i
_
(s corn i
i
ntre O
s i
6 Subscala depresie
=suma itemilor ...
si 4
corul
intre
O
i
6
Peurru fiecare
ub cală. un
COI
de 3
au
mai mare e
te
con iderar poziti v
penn-u
copul creening-
ului
i e rec o manda con u 1t
p
ihologic
au p
ihiatiic.
E alual'e
a
cons u mului de
sub tanțe
alte dependente
si
a riscului uicida.r
1.
f°
avut
v
reodată
probleme la locul
de
muncă
sau
în
[elațiile
cu
ceila1r
'
i din cauza con
umului
de alcool, a
con s umului de dro . g ..
mi
or i medicamente
au a jocm
i
lor de
nome ?
DA
- ati gândit au aț i
mcercat
vreodată
ă
ă
luați
v
iața
?
DA
Scornre
Pent
rn
fiecare
răs
p
uns
afinnath
,
e
a
lu
a rea
e
aprofundează sau se
trimite căt r e evaluare psihologi c ă/ psihiat1ică .
Medic
pneumolog
_
Bibliografie selectivă
Global Tuberculosis Report 2018 . World Health Organization; 2O18
The End TB Strategy . World Health Organization; 2O14.
http://www.who.int/tb/strategy/end-tb/en/. Accessed March 14, 2O19
Strategia Națională de Control a Tuberculozei în România 2015-2020 . Guvernul României.
http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/strategia-nationala-de-control-a-tuberculozei-in-romania- 2O15-2O2O. Accessed April 7, 2O19
World Health Organization.
Implementing the End TB Strategy : The Essentials. World Health Organization; 2O15
Paul Ioan Stoicescu et al.
Managementul Cazurilor de Tuberculoză Multidrogrezistentă . România. Ministerul Sănătății, Insitutul de Pneumologie "Marius Nasta" , Programul Național de Control al Tuberculozei; 2OO5
Companion Handbook to the WHO Guidelines for the Programmatic Management of Drug- Resistant Tuberculosis . World Health Organization; 2O14
Arghir
Oana
Cristina,
Chiotan
Domnica
Ioana,
Cioran
Nicoleta
Valentina,
Danteș
Elena, Homorodean Daniela, Palaghianu Luminița Silvia, Popa Cristian George, Popescu Georgeta Gilda, Socaci Adriana, Spînu Victor (autori în ordinea alfabetică).
Ghid Metodologic de implementare a Programului NaJional de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei . Ministerul Sănătății, Insitutul de Pneumologie "Marius Nasta", Programul Național de Control al Tuberculozei; 2O15
Dheda K, Gumbo T, Gandhi NR, et al . Global control of tuberculosis: from extensively drug- resistant to untreatable tuberculosis . Lancet Respir Med. 2O14;2(4):321-338
Emily A. Kendall, Mariam O. Fofana and David W. Dowdy.The burden of transmitted multi-drug resistance among epidemics of tuberculosis: A transmission model .
Lancet Respir Med. 2O15 Dec; 3(12): 963-972
1O. Daniela Homorodean, Adriana Moisoiu.
Ghid Național Pentru Rețeaua Laboratoarelor TB.
Ministerul Sănătății, Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", Programul Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei. București; 2O17
Algorithm for Laboratory Diagnosis and Treatment-Monitoring of Pulmonary Tuberculosis and Drug-Resistant Tuberculosis Using State-of-the-Art Rapid Molecular Diagnostic Technologies: Expert Opinion of the European Tuberculosis Laboratory Initiative Core Group Members for the WHO European Region . World Health Organization, Regional Office for Europe; 2O17
Technical manual for drug susceptibility testing of medicines used in the treatment of tuberculosis . World Health Organization; 2O18
Rapid
Communication:
Key
changes
to
treatment
of
multidrug-
and
rifampicin-resistant tuberculosis (MDR/RR-TB). World Health Organization; August 2O18
Global Tuberculosis Programme. WHO Treatment Guidelines for Drug-Resistant Tuberculosis: 2016 Update .; WHO 2O16.
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK39O455/
WHO
consolidated
guidelines
on
drug-resistant
tuberculosis
treatment .
World
Health Organization; 2O19
WHO Treatment Guidelines for Isoniazid-Resistant Tuberculosis: Supplement to the WHO Treatment Guidelines for Drug-Resistant Tuberculosis . World Health Organization; 2O18
Mielu Z.
Introducere în psihologie . Ediția III. Ed. POLIROM, 2O15 ISBN: 978-973-465-8299
LEGE nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal . PARLAMENTUL Roamaniei; 2OO9.
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/1O9854
The role of surgery in the treatment of pulmonary TB and multidrug- and extensively drug- resistant TB . World Health Organization; 2O14
2O. Subotic, D., Yablonskiy, P., Sulis, G., Cordos, I., Petrov, D., Centis, R., & Migliori, G. B.
Surgery and pleuro-pulmonary tuberculosis: a scientific literature review . Journal of Thoracic Disease. 2O16; 8(7), E474
Ahuja SD, Ashkin D, Avendano M, et al.
Multidrug Resistant Pulmonary Tuberculosis Treatment Regimens and Patient Outcomes: An Individual Patient Data Meta-analysis of 9,153 Patients . PLOS Med. 2O12; 9(8):e1OO13OO
Fox GJ, Mitnick CD, Benedetti A, et al.
Surgery as an adjunctive treatment for multidrug-resistant tuberculosis: an individual patient data metaanalysis . Clin Infect Dis. 2O16;62(7):887-895
Harris RC, Khan MS, Martin LJ, et al.
The effect of surgery on the outcome of treatment for multidrug-resistant tuberculosis: a systematic review and meta-analysis.
BMC Infect Dis. 2O16; 16:262
Kang M-W, Kim HK, Choi YS, et al.
Surgical treatment for multidrug-resistant and extensive drug-resistant tuberculosis.
Ann Thorac Surg. 2O1O;89(5):1597-16O2
Marilena Umbrița Crișan, Elena Barbu.
Ghid pentreu Managementul Cazurilor de TB La Copii . Ministerul Sănătății, Insitutul de Pneumologie "Marius Nasta", Programul Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei.. București; 2O17
Drug-Resistant Tuberculosis: A Survival Guide for Clinicians, 3rd edition . Curry International Tuberculosis Center. 2O16; 324
Adriana Socaci, Adriana Hristea.
Ghid National Managementul cazurilor TB HIV . Ministerul Sănătății, Insitutul de Pneumologie "Marius Nasta", Programul Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei.; 2O17
Harries AD, Kumar AM, Satyanarayana S, Lin Y, Zachariah R, Lonnroth K, Kapur A..
Diabetes mellitus and tuberculosis: programmatic management issues . Int J Tuberc Lung Dis. 2O15 Aug;19(8):879-86
Balewgizie Sileshi Tegegne, Melkamu Merid Mengesha, Andreas A. Teferra, Mamaru Ayenew Awoke and Tesfa Dejenie Habtewold. .
Association between diabetes mellitus and multi-drug- resistant tuberculosis: evidence from a systematic review and meta-analysis . Syst Rev. 2O18; 7: 161
3O. Malikowski T, Mahmood M, Smyrk T, Raffals L, Nehra V.
Tuberculosis of the gastrointestinal tract and associated viscera . J Clin Tuberc Mycobact Dis. 2O18;12:1-8
Wang S, Shangguan Y, Ding C, et al.
Risk factors for acute liver failure among inpatients with anti-tuberculosis drug-induced liver injury . J Int Med Res. 2O18
Dhiman RK, Saraswat VA, Rajekar H, Reddy C, Chawla YK.
A guide to the management of tuberculosis in patients with chronic liver disease . J Clin Exp Hepatol. 2O12;2(3):26O-27O
Sonya S, Guerra D, Rich M, et al.
Treatment of multidrug-resistant tuberculosis during pregnancy: a report of 7 cases . Clinical Infectious Diseases. 2OO3;36(8):996-1OO3
PIH Guide to the Medical Management of Multidrug-Resistant Tuberculosis 2nd Edition . Partners In Health, 2O13. https://www.pih.org/practitioner-resourc
e/pih-guide-to-the-medical-management- of-multidrug-resistant-tuberculosis-2nd. Accessed June 22, 2O19
Casandra Butu, Cristian Popa, Cristina Popa, Elmira Ibraim,Gilda Georgeta Popescu, Odette Popovici,
Mădălina
Dragoș,Valeriu
Crudu,
Grigory
Volchenkov,
Amalia
Șerban.
Controlul transmiterii tuberculozei în unitățile sanitare de pneumoftiziologie și în alte instituții cu risc din România . Ministerul Sănătății, Insitutul de Pneumologie "Marius Nasta", Programul Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei. București, 2O17
H. Chantaphakul, W. Cheungpasitporn, K. Ruxrungtham, J. Klaewsongkram.
Adverse Reaction to Anti-tuberculosis Drugs.
The Journal of Allergy and Clinical Immunology February 2O1O,Volume 125, Issue 2, Supplement 1, Page AB154
Subramanian Natarajan, Poonam Subramanian.
Adverse drug reactions to second line anti tuberculosis drugs: A prospective study in Mumbai, India . European Respiratory Journal 2O13 42: P282O
Abhijeet Singha, Rajendra Prasada, Viswesvaran Balasubramaniana, Nikhil Guptab, Pawan Guptaa.
Prevalence of adverse drug reaction with first-line drugs among patients treated for pulmonary tuberculosis .Clinical Epidemiology, 2O15Volume 3, Supplement 1, Pages S8O-S9O
M.Smith, A.Accinelli, F.R.TejadaM.K.Kharel . Side Effects of Drugs Annual . Volume 38, 2O16; Capter28;Pages283-293. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/SO3786O8O163OO3O7
4O. Duong TA, Valeyrie-Allanore L, Wolkenstein P, Chosidow O. .
Severe cutaneous adverse reactions to drugs . Lancet. 2O17 Oct 28;39O(1O1O6):1996-2O11
Tae-Ok Kim, Hong-Joon Shin, Yu-Il Kim, Sung-Chul Lim, Young-Il Koh, Yong-Soo Kwon.
Cutaneous
adverse
drug
reactions
in
patients
with
peripheral
blood
eosinophilia
during antituberculosis treatment . Korean J Intern Med 2O19; kjim.2O18.O63
LEGE nr. 3O2 din 1O decembrie 2O18 privind măsurile de control al tuberculozei. Parlamentul Romaniei. Decembrie 2O18.
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/2O8647
Kroenke K, Spitzer RL, Williams JBW, Lowe B.
An ultra-brief screening scale for anxiety and depression: the PHQ-4 Psychosomatics.
2OO9; 5O:613-621.
http://www.midss.org/content/patient- health-questionnaire-4-phq-4
Mosoiu D, Mitrea N, Dumitrescu M.
Palliative care in Romania . J Pain Symptom Manage. 2O18;55(2):S67-S76
EDCE GUIDANCE.
Management of contacts of MDR TB and XDR TB patients . 2O12
Adriana Socaci, Georgeta Gilda Popescu, Constantin Marica, " InfecJia tuberculoasă latentă- Întrebări și răspunsuri"
-Ed. Partoș Timișoara 2O14. ISBN 978-6O6-8427-74-4
World Health Organization.
Latent Tuberculosis Infection: Updated and Consolidated Guidelines for Programmatic Management . World Health Organization; 2O18
HOTĂRÂRE nr. 720 din 9 iulie 2008
pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile
comune
internaționale
corespunzătoare
medicamentelor
care
se
acordă
în
cadrul programelor naționale de sănătate,
subpunctul B. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculoză actualizat la 23.O3.2O18 . Guvernul Rămâniei legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/95556
Legea nr.98/2O19 privind achizițiile publice. PAELAMENTUL României.
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/178667
5O. ORDIN nr. 85 din 7 februarie 2O13 (*actualizat*) pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor art. 7O3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 95/2OO6*) privind reforma în domeniul sănătății referitoare la medicamentele utilizate pentru rezolvarea unor nevoi speciale (actualizat până la data de 6 ianuarie 2O17*). Ministerul Sănătății.
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/1853O1
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.