Decizia nr. 477/2020
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 165/2013 16 mai 2013 (prevederi anume) privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalen…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Valentina Bărbățeanu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 15 din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Katalin Lazar în Dosarul nr. 2.860/117/2015 al Tribunalului Cluj - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.476D/2017.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Magistratul-asistent referă asupra faptului că părțile Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor au transmis la dosar
note scrise cu privire la excepția de neconstituționalitate, exprimându-și opinia în sensul netemeiniciei acesteia.
4.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că textul de lege criticat este în acord cu prevederile Legii fundamentale invocate în motivarea acesteia.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5.
Prin Încheierea din 15 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.860/117/2015, Tribunalul Cluj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 15 din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Katalin Lazar într-o cauză civilă referitoare la soluționarea unei notificări formulate în condițiile
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
6.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că pentru notificările formulate în temeiul
care au fost soluționate anterior intrării în vigoare a
nu a existat nicio plafonare a suprafeței ce putea fi restituită sau a sumei maxime ce putea fi acordată în compensație. De altfel, nici în prezent nu este în vreun fel plafonată suma ce poate fi acordată în compensare pentru imobilele construcții preluate de statul român în perioada 1945-1989. Stabilirea unui astfel de plafon, după 12 ani de la intrarea în vigoare a
Legii nr. 10/2001 , determină un tratament discriminatoriu aplicat unor persoane aflate în aceeași situație. Cei care au avut șansa să le fie soluționate cererile de restituire înainte de data intrării în vigoare a
sunt plasați pe o poziție net superioară persoanelor ale căror cereri nu au fost soluționate până la această dată, din motive care nu țin de comportamentul solicitanților. Instituirea limitei de 50 ha/proprietar, în condițiile în care dreptul de proprietate al acestuia depășește această limită, echivalează cu o consolidare a preluării abuzive și cu o nouă confiscare abuzivă de către stat. Prin modul de aplicare temporală, textul de lege criticat contravine și dispozițiilor
art. 15 alin. (2) din Constituție
privind neretroactivitatea legii civile, întrucât persoanele care au formulat cereri de restituire în temeiul legilor de fond funciar sau în temeiul
au dobândit speranța legitimă că vor beneficia de efectele acestor legi, or, plafonul de 50 ha pentru fiecare persoană îndreptățită la restituire/despăgubire, prevăzut de textul de lege criticat, se aplică cererilor formulate în temeiul
Legii nr. 10/2001 , care nu prevedea o asemenea limită.
7.
Tribunalul Cluj - Secția civilă consideră că limitările aduse de legiuitor în materia restituirii proprietăților nu contravin egalității cetățenilor în fața legii și nici neretroactivității legii, raportat la jurisprudența constantă a Curții Constituționale în materia aplicării principiului de drept tempus regit actum.
8.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferențe determinate de condițiile obiective în care au fost adoptate.
10.
Avocatul Poporului opinează că textul de lege criticat este constituțional, fiind în concordanță cu dispozițiile din Legea fundamentală invocate în motivarea criticii.
11.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
12.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2),
ale
art. 2,
3,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 15 din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut: „Cererile vizând restituirea terenurilor intravilane, agricole la data preluării abuzive, formulate potrivit
Legii nr. 10/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, se soluționează cu respectarea limitei de 50 ha de proprietar deposedat, cu condiția ca această suprafață să nu fi fost restituită prin aplicarea legilor fondului funciar“.
14.
În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din
Constituție cuprinse în art. 15 alin. (2)
care statuează cu privire la neretroactivitatea legii civile și
art. 16 alin. (1)
și (2) referitor la principiul egalității. Se mai invocă, prin raportare la
art. 20 din Constituție , și prevederile
art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
privitoare la interzicerea discriminării și cele ale
Protocolului nr. 12
adițional la convenția menționată, referitoare la interzicerea generală a discriminării.
15.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul de lege criticat a fost analizat prin
Decizia nr. 384 din 6 iunie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 30 octombrie 2017, în considerentele căreia Curtea a reținut (paragraful 23) că, prin intermediul legilor reparatorii, și anume prin dispozițiile
art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , coroborate cu cele ale
art. 8 alin. (3)
și ale
art. 9 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , legiuitorul a consacrat posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate pentru persoanele fizice în echivalent arabil în limita a 50 ha de proprietar deposedat. Curtea a constatat că reconstituirea dreptului de proprietate privată se realizează asupra terenurilor cu destinație agricolă, indiferent că acestea sunt situate în intra- sau extravilanul localităților.
16.
Curtea a observat (paragraful 25), totodată, că
Legea nr. 10/2001, prin art. 8 alin. (1),
clarifică relația dintre măsurile de
restituire reglementate de
și
stabilind că nu intră sub incidența
terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării și nici cele al căror regim juridic este reglementat prin
și prin
Deși
nu reglementează nicio limitare sub aspectul suprafeței în privința restituirii imobilelor care intră sub incidența sa, instituind, așadar, o restitutio in integrum, prin prevederile
art. 8 alin. (1),
antereferite, exclude din sfera sa de aplicare terenurile care la data preluării erau agricole, plasându-le implicit în domeniul de aplicare al
Legii nr. 18/1991 , care instituie limitarea expresă la 50 ha.
17.
În acest context legislativ, Curtea a reținut (paragraful 27) că
art. 15 din Legea nr. 165/2013
reglementează limita care trebuie respectată pentru soluționarea cererilor de restituire vizând terenuri intravilane agricole rezultată din coroborarea dintre
și
limită care se subsumează cotei de 50 ha, stabilită de aceste acte normative. Prin urmare, Curtea a subliniat (paragraful 28) că
art. 15 din Legea nr. 165/2013
stabilește relația dintre cele două legi de restituire, precizând că reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, indiferent că sunt în intra- sau extravilanul localităților, nu trebuie să depășească 50 ha/proprietar deposedat.
18.
Așadar, noua reglementare - conținută în textul de lege ce formează obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate -, continuând linia firească trasată de legile reparatorii de restituire, nu permite depășirea cotei maxime stabilite de lege prin alternanța dintre măsurile reparatorii cuprinse în cele două legi. Curtea a apreciat că o viziune contrară ar duce la caracterul iluzoriu al cotei de 50 ha - condiție de ordine publică în domeniul restituirilor - pentru că, în realitate, aceasta ar privi numai terenurile extravilane agricole, iar cele intravilane agricole ar urma să se restituie fără nicio limită. În acest fel, ar fi schimbat criteriul avut în vedere de legiuitor atunci când a adoptat
Legea nr. 18/1991 , în sensul că acesta s-ar circumscrie caracterului intra-/extravilan în determinarea limitei de 50 ha (a locului unde se află terenul aparținând unei unități administrativ-teritoriale de bază), când, în realitate, legea se referă la criteriul categoriei de folosință a terenurilor.
19.
Curtea a mai observat (paragraful 29 din
Decizia nr. 384 din 6 iunie 2017 ) că sintagma „agricole la data preluării abuzive“ subliniază faptul că, dacă, ulterior preluării, categoria de folosință a acestor terenuri a fost schimbată, nu înseamnă că ele intră sub incidența
și că ar putea fi restituite indiferent de suprafață în temeiul acestei legi, ci faptul că legea aplicabilă este
Legea nr. 18/1991 , cu respectarea cotei de 50 ha. O atare reglementare este firească din moment ce legile reparatorii vizează, de principiu, reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, astfel cum aceasta exista la data preluării.
20.
Prin urmare, din această perspectivă, Curtea a constatat (paragraful 30) că
art. 15 din Legea nr. 165/2013
are caracter explicativ, fără a aduce vreun element novatoriu în privința substanței măsurilor de restituire sau a procedurii de restituire.
21.
Așadar, nu se poate reține susținerea autoarei prezentei excepții în sensul că
art. 15
ar crea o situație discriminatorie, dezavantajoasă celor ale căror notificări sunt soluționate prin luarea în considerare a condiționalității impuse de acesta, de vreme ce și sub imperiul
exista o asemenea limitare, dedusă din interpretarea coroborată mai sus prezentată. Din același considerent, al continuității în timp a soluției legislative, nu se poate pune nici problema retroactivității dispozițiilor
art. 15 din Legea nr. 165/2013 .
22.
De altfel, în ceea ce privește limitarea suprafeței restituite pe fiecare titular deposedat, la 50 ha pentru terenurile agricole și 10 ha pentru terenurile forestiere, potrivit
Legii nr. 18/1991 , Curtea a constatat în jurisprudența sa, reprezentată, de exemplu, de
Decizia nr. 43 din 4 februarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 11 aprilie 2003, că reprezintă o soluție legislativă care corespunde unei opțiuni politice ce ține de competența legiuitorului, nefiind o problemă de contencios constituțional.
23.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3,
al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Katalin Lazar în Dosarul nr. 2.860/117/2015 al Tribunalului Cluj - Secția civilă și constată că dispozițiile
art. 15 din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 25 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.