Decizia nr. 341/2020
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative și ale art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- OUG nr. 82/2017 8 noiembrie 2017 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea unor acte normative
- Legea nr. 3/2018 3 ianuarie 2018 (prevederi anume) bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel-Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia-Doina Stanciu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cosmin-Marian Văduva
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017
pentru modificarea și completarea unor acte normative și ale
art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018 , excepție ridicată de Ioan Birăroiu în Dosarul nr. 1.753/54/2018 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.072D/2018.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 519D/2019 și nr. 957D/2019 având obiect identic. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Mihaela Ciucă și de către Alexandru Gutuleanu în Dosarele nr. 3.092/63/2018 și nr. 9/54/2019 ale Curții de Apel Craiova - Secția I civilă.
4.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
5.
Curtea pune în discuție, din oficiu, conexarea dosarelor nr. 519D/2019 și 957D/2019 la Dosarul nr. 2.072D/2018. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor.
6.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 519D/2019 și nr. 957D/2019 la Dosarul nr. 2.072D/2018, care este primul înregistrat.
7.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, având în vedere că stabilirea punctului de pensie intră în atribuția legiuitorului, fiind o măsură de politică în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
8.
Prin Decizia civilă nr. 3.174 din 29 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.753/54/2018, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017
pentru modificarea și completarea unor acte normative și ale
art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018 . Excepția a fost ridicată de Ioan Birăroiu, revizuent în calea de atac a revizuirii formulate împotriva unei decizii a Curții de Apel Craiova - Secția I civilă prin care a fost soluționată o cauză, aflată în faza procesuală a apelului, referitoare la indexarea pensiei conform
art. 102 din Legea nr. 263/2010 . Autorul excepției și-a întemeiat cererea de revizuire pe prevederile
art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă , arătând că instanța de apel a omis să se pronunțe cu privire la excepția de neconstituționalitate pe care a ridicat-o. Cererea de revizuire a fost admisă în parte, în sensul că instanța de judecată a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate ridicată în calea de atac a apelului.
9.
Prin Încheierea din 27 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.092/63/2018, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017
pentru modificarea și completarea unor acte normative și ale
art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018 . Excepția a fost ridicată de Mihaela Ciucă, apelantă într-o cauză având ca obiect indexarea pensiei conform
art. 102 din Legea nr. 263/2010 .
10.
Prin Decizia civilă nr. 613 din 11 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 9/54/2019, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017
pentru modificarea și completarea unor acte normative și ale
art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018 . Excepția a fost ridicată de Alexandru Gutuleanu, revizuent în calea de atac a revizuirii formulate împotriva unei decizii, pronunțate în apel, a Curții de Apel Craiova - Secția I civilă, prin care a fost soluționată o cauză referitoare la indexarea pensiei conform
art. 102 din Legea nr. 263/2010 . Autorul excepției și-a întemeiat cererea de revizuire pe prevederile
art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă , arătând că instanța de apel a omis să se pronunțe cu privire la excepția de neconstituționalitate pe care a ridicat-o. Cererea de revizuire a fost admisă în parte, în sensul că instanța de judecată a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate ridicată în calea de atac a apelului.
11.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată că cei 2 indicatori prevăzuți de
art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 , potrivit căruia „Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat“, au valori pozitive, nefiind aplicabile prevederile
art. 102 alin. (3)
și
(4) din Legea nr. 263/2010 . Se încalcă
art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție
care instituie obligația ca regimul general privind protecția socială, în care se include, potrivit autorilor, și noțiunea de pensii, să fie reglementat prin lege organică, deoarece prevederile
art. 102 alin. (2)-(4) din Legea nr. 263/2010 , lege organică, au fost modificate prin ordonanță de urgență, respectiv
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017
și lege ordinară, respectiv
12.
Autorii mai arată că, în ceea ce privește
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017 , se încalcă și prevederile
art. 115 alin. (4) din Constituție , deoarece, potrivit avizului negativ al Consiliului Economic și Social, urgența nu se justifică, în condițiile în care
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017
a intrat în vigoare la 1 iulie 2018.
13.
Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă, în Dosarul Curții nr. 2.072D/2018, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
14.
În Dosarul Curții nr. 519D/2019, aceeași instanță apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, dispozițiile criticate sunt clare și precise din punctul de vedere al rigorii normative, se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor destinatarilor și nu afectează dreptul constituțional la pensie. De asemenea, prevederile
art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție
nu sunt încălcate, deoarece măsurile criticate reglementează doar valoarea punctului de pensie, nu și condițiile și modalitățile de ieșire la pensie. În sfârșit, se mai arată că Guvernul a indicat elemente care vizează interesul public general de natură să satisfacă cerințele
art. 115 alin. (4) din Constituție .
15.
În Dosarul Curții nr. 957D/2019, instanța arată că indexarea pensiilor reprezintă un element care ține de politica bugetară, legiuitorul beneficiind de marja de apreciere în acest domeniu, respectiv de a decide cu privire la existența unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și cu privire la alegerea modalităților de aplicare a acestuia, care să facă „posibilă menținerea unui echilibru între interesele aflate in joc“. În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
16.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
17.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
18.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
19.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017
pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 16 noiembrie 2017 și
art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 3 ianuarie 2018 care au următorul conținut:
–
Articolul I
alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017:
Începând cu data de 1 iulie 2018, prin derogare de la prevederile
art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, valoarea punctului de pensie se majorează cu 10% și este de 1.100 lei.
–
Articolul 19
din Legea nr. 3/2018:
În perioada 1 ianuarie-1 iulie 2018 valoarea punctului de pensie este de 1.000 lei.
20.
Articolul 102
alin. (2) din Legea nr. 263/2010 , la care face trimitere
art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017 , în forma anterioară abrogării din 12 iulie 2019, dispuse prin
privind sistemul public de pensii, are următorul conținut:
Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.
21.
În opinia autorilor excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din
Constituție
cuprinse în
art. 1 alin. (5)
privind standardele de calitate a legii,
art. 47 alin. (2)
privind dreptul la pensie,
art. 73 alin. (3) lit. p)
privind obligativitatea reglementării prin lege organică a regimului general privind protecția socială și
art. 115 alin. (4)
privind condițiile adoptării ordonanțelor de urgență.
22.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că punctul de pensie este o noțiune esențială pentru determinarea cuantumului pensiei în sistemul public de pensii. Astfel, potrivit
art. 94 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , „Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie“.
23.
Curtea reține că anumite concepte/instituții juridice sunt de așa natură încât sunt greu de încadrat, în mod rigid, într-un singur domeniu, în sensul pe care îl are această noțiune în
art. 73 alin. (3) din Constituție . Acesta este și cazul reglementării valorii punctului de pensie care este, deopotrivă, încadrabil în domeniul protecției sociale care, potrivit
art. 73 alin. (3) lit. p) ultima teză din Constituție , se reglementează numai prin lege organică, și al politicii bugetare a statului pentru a cărui reglementare
Constituția
nu impune condiția adoptării unei legi organice. Stabilirea valorii punctului de pensie reprezintă o pârghie prin care statul acționează deopotrivă în domeniile protecției sociale și al politicii bugetare.
24.
Dacă s-ar admite că Guvernul nu poate stabili prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat valoarea în anul respectiv a punctului de pensie, s-ar ajunge la concluzia, inacceptabilă, că Guvernul este privat de un instrument normativ important în formularea politicii bugetare a statului din simplul motiv că legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu are caracter organic. Valoarea punctului de pensie reflectă deopotrivă resursele financiare ale statului la un moment dat, precum și opțiunea legiuitorului ca, în funcție de aceste resurse, să stabilească/modifice această valoare. Ca atare, valoarea punctului de pensie se încadrează deopotrivă în domeniul politicilor statului în domeniul protecției sociale și al politicilor bugetare, astfel încât fixarea valorii punctului de pensie prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat din 2018, lege cu caracter ordinar, nu este contrară
art. 73 alin. (3) lit. p) ultima teză din Constituție .
25.
În plus, Curtea reține că, potrivit
art. 138 alin. (2) din Constituție , „Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat și pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului“. Această dispoziție constituțională evidențiază caracterul aparte al legilor bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat. În primul rând, doar Guvernul este cel care poate întocmi proiectul celor două bugete naționale. Într-adevăr,
Constituția
nu doar împuternicește, ci instituie o veritabilă îndatorire în sarcina Guvernului de a elabora proiectele celor două proiecte de bugete. Este o prerogativă intrinsec legată de natura puterii executive din cadrul oricărui stat. În al doilea rând, Guvernul elaborează anual cele două proiecte de buget. În al treilea rând, ele se supun aprobării Parlamentului. Chiar dacă rezultatul final al procedurii îl reprezintă adoptarea a două legi fără caracter organic, întrucât nicăieri în
Constituție
nu se stipulează necesitatea aprobării printr-o lege organică, atrage atenția particularitatea semnalată de procedura aprobării. Este o procedură distinctă de procedura standard de legiferare în care fie Guvernul inițiază proiecte de legi, fie parlamentarii ori cetățenii inițiază propuneri legislative, potrivit
art. 75 alin. (1) din Constituție : „Se supun spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi și propunerile legislative [...]“. Nicio altă dispoziție constituțională nu predetermină cu o asemenea precizie conținutul unei legi - bugetul național și bugetul asigurărilor sociale de stat - precum și condițiile de adoptare a acestora - în fiecare an se vor adopta două legi distincte având un asemenea obiect și la inițiativa Guvernului.
26.
Astfel, având în vedere și natura particulară a legii prin care Parlamentul aprobă, anual, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat, se reține că
art. 19 alin. (1) din Legea nr. 3/2018
nu este contrar
art. 73 alin. (3) lit. p) ultima teză din Constituție .
27.
În continuare, cu referire la presupusa încălcare a prevederilor
art. 73 alin. (1) lit. p) din Constituție , potrivit cărora „Prin lege organică se reglementează: [...] regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială“, trebuie reamintit că, așa cum reiese din prevederile
art. 115 alin. (5) teza finală din Constituție , Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în materii care, potrivit
art. 73 din Constituție , trebuie să fie reglementate prin lege organică.
28.
În ceea ce privește critica de neconstituționalitate întemeiată pe prevederile
art. 115 alin. (4) din Constituție , Curtea observă că în preambulul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2017
se menționează următorul considerent: „luând în considerare reglementările din
privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora majorările anuale ale valorii punctului de pensie prevăzute de lege reprezintă praguri minime, urmând ca valori superioare ale punctului de pensie să poată fi stabilite prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat“. Ținând seama de acest aspect, precum și de faptul că, în ceea ce privește formularea politicilor bugetare, Guvernul este, prin atribuții constituționale și toate caracteristicile instituționale pe care le posedă, cel mai bine situat pentru a orienta și defini politica bugetară a statului, Curtea Constituțională va ține seama de aprecierea Guvernului cu privire la caracterul extraordinar al situației care l-a determinat să adopte
Ordonanța de urgență nr. 82/2017 , precum și aprecierii că reglementarea acestei situații nu mai putea fi amânată. Astfel, întrucât nu pot fi sesizate temeiuri evidente care să impună o intervenție a Curții în acest sens, se impune constatarea că prevederile
art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017
sunt conforme cu
art. 115 alin. (4) din Constituție .
29.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Birăroiu, de Mihaela Ciucă și de către Alexandru Gutuleanu în Dosarele nr. 1.753/54/2018, nr. 3.092/63/2018 și nr. 9/54/2019 ale Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și constată că prevederile
art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017
pentru modificarea și completarea unor acte normative și ale
art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 11 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.