Ordinul nr. 101/2004

Anexa INSTRUCȚIUNI

cu privire la calculul cifrei de afaceri în cazurile de comportament
anticoncurențial prevăzute la art. 5 alin.(1) din Legea concurenței nr.
21/1996 și în cazurile de concentrare economică
În temeiul
art. 28 alin. (1) și (3) din Legea concurenței nr. 21/1996 , cu modificările și completările ulterioare, Consiliul Concurenței adoptă prezentele instrucțiuni:
1. Introducere
Scopul prezentelor Instrucțiuni este de a aduce clarificări de ordin procedural și practic, necesare aplicării
art. 8, 15 și 16 din Legea concurenței nr. 21/1996 , cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare lege.
Principiile de bază în acest domeniu sunt stipulate la cap. VII - Dispoziții comune și finale - art. 67, 68 și 69 din lege.
2. Cifra de afaceri ca reflectare a activității
2.1. Conceptul de cifră de afaceri (Q)
Cifra de afaceri se calculează în conformitate cu prevederile
Legii contabilității nr. 82/1991 , republicată și a tuturor actelor normative emise în aplicarea acesteia.
Din punct de vedere contabil, cifra de afaceri se regăsește în "Contul de profit și pierderi" din bilanțul contabil.
Așa cum este definită în art. 67 alin. (1) din lege, cifra de afaceri se referă în mod explicit la veniturile rezultate din vânzarea produselor și/sau prestarea serviciilor realizate de un agent economic în cursul ultimului exercițiu financiar, din care se scad sume datorate cu titul de obligații fiscale și valoarea contabilizată a exporturilor efectuate direct sau prin mandatar.
În consecință, această cifră de afaceri este corectată față de cifra de afaceri contabilă.
2.2. Cifra de afaceri ajustată (QA)
În accepțiunea legii, cifra de afaceri care se utilizează pentru compararea cu pragurile valorice stabilite la art. 8 și 15 se obține prin corectarea cifrei de afaceri (Q), prevăzută în bilanțul contabil, cu anumite sume și se calculează prin următoarea formulă:
QA = Q - (F+E),
în care
QA = cifra de afaceri ajustată;
Q = cifra de afaceri din bilanțul contabil;
F = sumele datorate cu titlu de obligații fiscale;
E = valoarea contabilizată a exporturilor efectuate direct sau prin intermediar ori mandatar.
a) Sumele datorate cu titlu de obligații fiscale (F) - accizele înregistrate ca obligații de plată și declarate în ultimul an financiar.
b) Valoarea contabilizată a exporturilor efectuate direct sau prin mandatar
(E) pe bază de declarații vamale de export, în ultimul an financiar.
Prevederile de mai sus se referă la activități obișnuite urmând a trata cazurile particulare în capitole separate.
3. Adaptarea regulilor de calcul al cifrei de afaceri la diferitele tipuri de operațiuni
3.1. Regula generală; excepția
În conformitate cu prevederile art. 67 alin. (1) din lege, cifra de afaceri calculată în vederea comparării cu pragurile valorice prevăzute la art. 8 și 15 din lege, reprezintă suma veniturilor realizate de agenții economici implicați din vânzările de produse și/sau din prestările de servicii realizate în cursul ultimului exercițiu financiar.
Principiul de bază este că, pentru fiecare agent economic implicat, se va lua în considerare cifra de afaceri pe ultimul an financiar anterior datei tranzacției sau recurgerii la comportamente succeptibile a fi calificate practici anticoncurențiale.
Consiliul Concurenței se bazează pe cifrele înscrise în bilanțurile contabile, din care se calculează cifra de afaceri, și nu va lua în considerare evidențe contabile provizorii decât în împrejurări excepționale.
Astfel, în cazul în care o concentrare economică are loc în prima parte a anului, când bilanțurile contabile nu sunt disponibile, cifrele de afaceri care se iau în considerare sunt cele din balanța de verificare la data de 31 decembrie a anului anterior și documentele care au stat la baza întocmirii ei.
Dacă bilanțul contabil se publică după ce Consiliul Concurenței a încheiat analiza și a luat o decizie, iar datele din bilanț diferă semnificativ de cele din balanța de verificare, Consiliul Concurenței își rezervă dreptul de a reveni asupra deciziei și de a reanaliza cazul.
Ca o excepție de la principiul de bază, pentru a justifica achiziționările sau dezmembrările ulterioare datei ultimelor bilanțuri contabile aprobate, întotdeauna trebuie făcute adaptările de rigoare, pentru a fi identificate adevăratele resurse care se concentrează. Astfel, dacă agentul economic implicat desființează o filială sau închide o fabrică la orice dată înainte de semnarea acordului final, dată care determină concentrarea economică, sau, dacă astfel de desființări sau închideri sunt o precondiție pentru realizarea operațiunii, cifra de afaceri realizată de respectiva filială sau fabrică trebuie scăzută din cifra de afaceri a agentului economic implicat și care este prezentată în ultimul bilanț contabil aprobat.
Cifra de afaceri realizată din active al căror control este achiziționat de agentul economic implicat, ulterior încheierii celui mai recent bilanț contabil aprobat, trebuie adăugată.
Alți factori, cum ar fi scăderea cererii de produse sau o încetinire a procesului de producție în perioada anterioară tranzacției, care pot afecta temporar cifra de afaceri, nu vor fi luați în seamă la calcularea cifrei de afaceri, nici o ajustare de bilanț neputându-se face pentru a introduce influența acestor factori.
3.2. Achiziționarea de elemente de activ
În aplicarea prevederilor art. 67 alin.(2) din lege, se va avea în vedere ca, în cazul operațiunilor de concentrare economică realizate în modalitatea prevăzută la art. 11 alin.(2) lit.b) din lege, prin cumpărarea de elemente de activ, la calculul cifrei de afaceri se va avea în vedere cifra de afaceri a achizitorului, respectiv a grupului din care acesta face parte și cifra de afaceri aferentă activelor care fac obiectul tranzacției.
Când acest lucru nu este posibil de determinat, deoarece activitatea sau specificul activelor care fac obiectul tranzacției nu permite acest lucru, se va lua în considerare o cifră de afaceri calculată pe baza ponderii activelor respective în totalul patrimoniului.
3.3. Operațiuni eșalonate în timp
Uneori, anumite tranzacții succesive sunt doar pași distincți într-o strategie mai largă a acelorași părți la concentrarea economică.
Luarea în considerare a fiecărei tranzacții în parte, chiar numai pentru determinarea atingerii pragurilor valorice, ar însemna ignorarea realităților economice. Cu toate că unele dintre aceste operațiuni eșalonate pot fi înfăptuite pentru a îndeplini mai bine necesitățile părților implicate, nu este exclus ca alte asemenea operațiuni să fie eșalonate în vederea sustragerii de la controlul concentrării economice realizate.
Aceste situații sunt reglementate la art. 67 alin. (3) din lege, care prevede că, dacă în cursul unei perioade de 2 ani, două sau mai multe tranzacții, în înțelesul art. 11 alin. (2) și al art. 67 alin. (2) din lege, au loc între aceleași persoane fizice și/sau juridice, ele sunt considerate ca o singură operațiune de concentrare economică, realizată la data ultimei tranzacții.
Practic, prevederile acestui text se aplică astfel:
Dacă agentul economic A realizează o primă operațiune de concentrare economică conform art. 11 alin.(2) lit.b) din lege prin cumpărare de elemente de activ de la agentul economic B, dar nu sunt depășite pragurile prevăzute la art. 15 din lege pentru ca aceasta să fie supusă controlului Consiliului Concurenței, iar în decurs de doi ani de la prima operațiune, între aceleași părți sunt realizate tranzacții asemănătoare, prin care B achiziționează elemente de activ de la A, data realizării operațiunii de concentrare economică care intră sub controlul Consiliului Concurenței va fi cea la care se îndeplinește condiția de prag prevăzută la art 16 din lege. La calculul cifrei de afaceri pentru îndeplinirea pragului se va avea în vedere, configurația părții cumpărate la data primei achiziții.
3.4. Cifra de afaceri a grupului
În cazul în care un agent economic care este implicat, în baza art. 5 alin. (1) din lege, în recurgerea la comportamentele susceptibile a fi calificate drept practici anticoncurențiale, sau care, în baza art. 16 din lege, este implicat într-o concentrare economică, face parte dintr-un grup de agenți economici, în conformitate cu art. 69 din lege, pentru cifra sa de afaceri se va lua în considerare cifra de afaceri cumulată a agenților economici participanți la acel grup, deci a întregului grup, în vederea stabilirii dacă pragurile valorice prevăzute de lege sunt sau nu atinse.
Pentru definirea grupului, se va stabili dacă agentul economic, ca parte a grupului, are dreptul să conducă afacerile agenților economici din cadrul grupului și care dintre agenții economici care au anumite legături directe sau indirecte cu agentul economic implicat au dreptul sau pot să conducă afacerile agentului economic direct implicat, deci care pot fi considerați ca parte a grupului din care face parte agentul economic direct implicat.
Fără a aduce atingere prevederilor art. 67 alin. (2) din lege, care se referă la achiziționarea de elemente de activ dintr-un agent economic, pentru a constata dacă pragurile valorice prevăzute de lege sunt sau nu sunt atinse, cifra de afaceri totală va fi calculată prin adăugarea cifrelor de afaceri ale componenților grupului, după cum urmează:
a) agentul economic direct implicat;
b) agenții economici la care agentul economic implicat, în mod direct sau indirect, îndeplinește una dintre următoarele condiții:
- deține mai mult de jumătate din capitalul social sau din active;
- are puterea de a exercita mai mult de jumătate din drepturile de vot;
- are puterea de a desemna mai mult de jumătate din numărul membrilor consiliului de administrație sau ai organismelor care îi reprezintă legal pe agenții economici;
- are dreptul să conducă afacerile agenților economici respectivi;
c) agenții economici care dețin la agentul economic implicat drepturile sau puterile prevăzute la lit. b);
d) agenții economici la care un agent economic dintre cei prevăzuți la lit. c) deține drepturile sau puterile prevăzute la lit. b);
e) agenții economici (societățile în comun) la care doi sau mai mulți agenți economici dintre cei prevăzuți la lit. a), b) și c) dețin în comun drepturile sau puterile prevăzute la lit. b).
În cazul apartenenței la un grup, la cifra de afaceri a agentului economic direct implicat în operațiuni [lit. a)] va trebui să se adauge, după caz:
- cifra de afaceri a filialei sale [lit. b)];
- cifra de afaceri a companiilor-mamă (de origine) [lit. c)];
- cifra de afaceri a altor filiale ale companiilor-mamă [lit. d)],
și
- cifra de afaceri a altor agenți economici (societăți în comun), controlați de doi sau mai mulți agenți economici aparținând grupului [lit. e)].
Un exemplu grafic pentru un agent economic implicat și pentru grupul acestuia se prezintă astfel:
a = agentul economic implicat;
b - filialele agentului economic implicat;
b1, b2 = filialele aparținând unei filiale a agentului economic implicat;
c = companiile-mamă ale agentului economic implicat;
c1 = companiile-mamă care dețin una dintre companiile-mamă ale agentului economic implicat;
d = altă filială a uneia dintre companiile-mamă ale agentului economic implicat;
e = agenți economici (societăți în comun), controlați de doi sau mai mulți agenți economici aparținând grupului.
NOTĂ:
Literele folosite în exemplul grafic corespund literelor folosite la numerotarea paragrafelor care enumera componenții grupului luați în considerare la calculul cifrei de afaceri.
┌────┐
┌────┐
│ c1 │
│ c1 │
└─┬──┘
└─┬──┘
50% │
│50%
└─────┐┌────┘
┌─┴┴─┐
┌────┐
│ c
│
│ c
├──────────────────┐
└─┬──┘
└─┬──┘
│100%
50% │
│50%
┌─┴──┐
│
│
│ d
│
└───────┐┌───────────┘
└────┘
┌─┴┴─┐
│ a
│
└─┬──┘
┌───────┴─────┬─────────────┐
51% │
│51%
│100%
┌─┴──┐
┌─┴──┐
┌──┴─┐
│ b
│
│ b
│
│ b
│
└─┬──┘
└─┬──┘
└─┬──┘
│
50% │
│50%
100% ┌──────┴───┐100%
└─────┐┌─────┘
┌─┴──┐
┌──┴─┐
┌──┴┴─┐
│ b1 │
│ b2 │
│
e
│
└────┘
└────┘
└─────┘
În legătură cu exemplul grafic de mai sus, se fac următoarele precizări:
3.4.1. Când condițiile pentru lit.b), privind controlul de către agentul economic implicat, sunt îndeplinite, va fi luată în considerare întreaga cifră de afaceri a filialei sau a filialelor în cauză, indiferent de ponderea acțiunilor deținute de agentul economic care exercită controlul 50%, 51% sau 100%. în exemplul dat va fi inclusă întreaga cifră de afaceri a celor trei filiale b ale agentului economic implicat.
3.4.2. În cazul în care doi sau mai mulți agenți economici controlează în comun agentul economic implicat, cifra de afaceri a acestora va trebui inclusă, în exemplul dat, cele doua companii-mamă c ale agentului economic implicat a vor trebui luate în considerare la calcularea cifrei de afaceri împreună cu companiile-mamă ale acestora c1.
3.4.3. În cazul în care oricare dintre agenții economici identificați ca aparținând grupului controlează la rândul lor alți agenți economici, aceștia din urmă vor trebui, de asemenea, incluși în calcul, în exemplul dat, una dintre filialele b ale agentului economic implicat a are, la rândul ei, propriile filiale b1 și b2, iar una dintre companiile-mamă c are o filială d.
3.4.4. Cifra de afaceri internă din cadrul grupului, respectiv vânzările între agenții economici din cadrul grupului, nu se ia în calculul cifrei de afaceri a agentului economic implicat care face parte din grupul respectiv.
3.5. Calculul cifrei de afaceri atunci când doi sau mai mulți agenți economici implicați exercită controlul în comun asupra unui alt agent economic (societate în comun)
În cazul în care doi sau mai mulți agenți economici implicați într-o concentrare economică exercită controlul în comun asupra unui alt agent economic, la calculul cifrei de afaceri a agenților economici implicați nu se va lua în considerare nici cifra de afaceri aferentă vânzărilor de produse și/sau prestărilor de servicii efectuate între societatea în comun și fiecare dintre agenții economici implicați și nici cifra de afaceri aferentă vânzărilor de produse și/sau prestărilor de servicii efectuate între societatea în comun și oricare alt agent economic legat cu oricare dintre societățile-mamă, prin control.
Scopul acestei reguli este de a evita înregistrarea dublă a cifrei de afaceri a agenților economici implicați.
În ceea ce privește cifra de afaceri rezultată din vânzările de produse și prestările de servicii efectuate între societatea în comun și oricare agent economic terț, aceasta va fi repartizată în mod egal între agenții economici implicați care controlează societatea în comun.
În cazul în care doi sau mai mulți agenți economici creează o societate în comun care constituie o concentrare economică, cifra de afaceri cumulată se calculează pentru agenții economici implicați, respectiv se însumează cifrele de afaceri ale companiilor fondatoare care înființează societatea în comun, fiind depășit astfel pragul reprezentând echivalentul în lei a 10.000.000 euro, iar cel puțin două dintre societățile fondatoare trebuie să realizeze pe teritoriul României, fiecare în parte o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei a 4.000.000 euro.
3.6. Grupuri existente în momentul tranzacției
Art. 69 din lege și pct. 3.4. din prezentele Instrucțiuni se referă doar la grupul existent, din care face parte deja fiecare agent economic implicat în operațiune, și nu la noua structură creată ca rezultat al concentrării economice.
De exemplu: dacă agenții economici A și B, împreună cu filialele lor care formează grupul A, respectiv grupul B hotărăsc să fuzioneze, sunt considerați agenți economici implicați, A și B, și nu noua entitate rezultată din fuzionare, cifra de afaceri a fiecăruia dintre cele doua grupuri urmând să fie calculată independent și apoi însumată.
4. Alocarea geografică a cifrei de afaceri
4.1. Concentrările economice care depășesc pragurile prevăzute la art.15 din lege, respectiv:
a) echivalentul în lei a 10.000.000 euro, reprezentând cifra de afaceri cumulată a agenților economici implicați, și
b) echivalentul în lei a 4.000.000 euro, reprezentând cifra de afaceri realizată pe teritoriul României de către cel puțin doi dintre agenții economici implicați în operațiune, fiecare în parte, sunt supuse controlului și trebuie notificate Consiliului Concurenței.
Prin urmare, concentrările economice vor intra sub jurisdicția Consiliului Concurenței chiar și în cazul unei operațiuni internaționale de concentrare economică, dacă aceasta realizează o cifră de afaceri mondială care depășește pragul de 10.000.000 de euro stabilit la art. 15 din lege și pe teritoriul României există cel puțin doi agenți economici implicați, achizitor (inclusiv grupul, după caz), respectiv achiziționat (inclusiv grupul, după caz) care, fiecare în parte, realizează o cifră de afaceri mai mare de 4.000.000 de euro. Echivalentul în lei se calculează la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României valabil pentru ultima zi a exercițiului financiar din anul anterior operațiunii.
Cifra de afaceri pe piața românească va include produsele vândute și serviciile prestate agenților economici și consumatorilor de pe piața României.
4.2. Referirea la produse vândute și servicii prestate nu este făcută cu intenția marcării unei diferențieri între produse și servicii, prin atenționarea că vânzarea, în cazul produselor, poate fi localizată, iar pentru servicii locul în care sunt prestate, poate fi diferit de locul în care au fost vândute.
În ambele cazuri, atât pentru produse, cât și pentru servicii, cifra de afaceri va fi atribuită ariei geografice în care își au reședința clienții, deoarece aceasta este locul în care, în majoritatea cazurilor, se încheie afacerile și, respectiv, se manifestă concurența dintre furnizori.
5. Calculul cifrei de afaceri pentru societățile bancare, instituțiile de credit, alte instituții și societăți financiare, precum și pentru societățile de asigurare
5.1. Definiții
Dată fiind natura specifică activității societăților bancare, instituțiilor de credit, instituțiilor și societăților financiare precum și cea a societăților de asigurare, art. 68 din lege cuprinde prevederi distincte pentru calcularea cifrei de afaceri în aceste sectoare.
În sensul prezentelor instrucțiuni, termenii de mai jos semnifică după cum urmează:
a) societăți bancare și instituții de credit sunt persoane juridice al căror obiect principal de activitate îl constituie atragerea de fonduri de la persoane juridice și fizice, sub formă de depozite și acordarea de credite;
b) instituții și societăți financiare sunt persoane juridice, altele decât instituțiile de credit, a căror activitate principală este de a dobândi acțiuni sau de a desfășura una sau mai multe din următoarele activități:
-acordarea de credite (credite de consum, credite ipotecare, factoring)
-leasing financiar
-servicii de transmitere a banilor
-emiterea și managementul instrumentelor de plată (cărți de credit, cecuri de călătorie și polițe bancare)
-emiterea de garanții și asumarea de angajamente (obligații de plată)
-tranzacții în nume propriu sau în numele clienților cu instrumente monetare negociabile, cu valută, instrumente și opțiuni financiare la termen, contracte privind ratele de schimb și ratele dobânzilor
-participarea la emiterea de acțiuni și furnizarea de servicii privind astfel de acțiuni
-consultanță de afaceri privind structura capitalului, strategii industriale, servicii de consultanță în domeniul fuziunilor și achizițiilor
-servicii de brokeraj financiar, cum ar fi cele de tip "money broking"
-consultanță în administrarea portofoliului
-depozitarea în siguranță și managementul valorilor mobiliare.
Conform definiției "instituțiilor financiare" este evident că atât companiile de tip holding cât și persoanele juridice care au ca activitate principală una sau mai multe din activitățile enumerate mai sus, trebuie privite ca instituții financiare.
5.2. Calculul cifrei de afaceri
Pentru societățile bancare și instituțiile de credit, celelalte instituții și societăți financiare și pentru societățile de asigurări, cifra de afaceri este înlocuită conform prevederilor art. 68 lit. a) și b) din lege.
5.2.1. Societățile bancare și instituțiile de credit, celelalte instituții și societăți financiare, altele decât companiile de tip holding financiar
Pentru societățile bancare și instituțiile de credit, celelalte instituții și societăți financiare (altele decât companiile de tip holding financiar) cifra de afaceri este înlocuită prin a zecea parte din valoarea bilanțului.
În mod normal nu există dificultăți particulare în aplicarea criteriilor pentru definirea cifrei de afaceri a societăților bancare și instituțiilor de credit, a altor instituții și societăți financiare.
Aceste dificultăți pot să apară în alocarea geografică a cifrei de afaceri. Din acest motiv, criteriul cel mai potrivit este acela al reședinței sucursalei sau filialei căreia îi este acordat împrumutul, și nu locului în care își are sediul societatea bancară de care aparține sucursala sau filiala împrumutată.
5.2.1.1. Cifra de afaceri pentru societățile de leasing
Trebuie făcută distincția fundamentală dintre leasingul financiar și cel operațional. Leasingul financiar se referă la perioade mai lungi decât cel operațional și proprietatea este în general transferată beneficiarului la sfârșitul perioadei, în termenii opțiunii inclusă în contractul de leasing, în cazul leasingului operațional, dimpotrivă, proprietatea nu este transferată proprietarului la sfârșitul perioadei și costul întreținerii, reparării și asigurării echipamentului este inclus în chirie. Un leasing financiar funcționează ca un împrumut de la cel care închiriază, dând posibilitatea chiriașului să cumpere bunul respectiv. O companie de leasing financiar este deci o instituție financiară a cărei cifră de afaceri trebuie calculată prin aplicarea regulilor specifice calculului cifrei de afaceri la instituțiile de credit și alte instituții financiare.
Întrucât activitatea de leasing operațional nu are funcția de creditare, aceasta nu este considerată ca aparținând instituțiilor financiare și, prin urmare, i se aplică regulile generale pentru calcularea cifrei de afaceri, respectiv vânzarea produselor și/sau serviciilor.
5.2.2. Societăți de asigurare
5.2.2.1. Primele brute emise
Conceptul de prime brute emise, destinat comensurării cifrei de afaceri a societăților de asigurare reprezintă sumele primite sau de primit (care includ și sumele primite sau de primit din reasigurare, dacă societatea desfășoară și activitate de reasigurare). Primele cedate sau de cedat în reasigurare, adică totalitatea primelor plătite sau de plătit de către societatea de asigurare către reasiguratori, sunt incluse deja în primele de asigurare emise (încasate sau de încasat de la asigurați).
Oriunde este utilizat cuvântul "prime" (prime brute, prime nete, prime de reasigurare), acestea se referă nu numai la noile contracte de asigurare încheiate pe parcursul anului financiar luat în considerare, ci și la primele aferente contractelor încheiate în anii anteriori, care rămân valabile pe parcursul perioadei luate în considerare, după deducerea obligațiilor stabilite prin prezentele instrucțiuni.
Conform prevederilor art. 68 lit. b) din lege, cifra de afaceri (QA) pentru societățile de asigurare se determină după următoarea formulă:
QA = Q-T,
în care:
Q = valoarea primelor brute emise
T = obligațiile ce decurg din prevederile
art. 45 alin. (4) din Legea nr. 32/2000
privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare (fondul de protejare a asiguraților).
5.2.2.2. Investițiile societăților de asigurare
În vederea constituirii rezervelor necesare care să permită rambursarea drepturilor pretinse de asigurați, societățile de asigurare, în calitate de investitori instituționali, dețin în mod normal un portofoliu imens pentru investiții în acțiuni, titluri de valoare, terenuri și imobile, precum și în alte bunuri care furnizează un venit anual ce nu este considerat ca cifră de afaceri pentru societatea de asigurare.
Din punct de vedere al reglementării concentrărilor economice, trebuie făcută distincție între investițiile pur financiare, în care societățile de asigurare nu sunt implicate în conducerea agenților economici la care au fost făcute investițiile, și investițiile care au condus la achiziționarea pachetului de control la un anumit agent economic - acestea permițând societății de asigurare să exercite o influență decisivă în conducerea activității agentului economic respectiv, în aceste cazuri, pentru a aprecia dacă prin respectiva operațiune se ating pragurile valorice prevăzute de lege, la cifra de afaceri a societății de asigurare în cauză se adaugă și cifra de afaceri a agentului economic achiziționat, conform pct. 3.4.
5.2.3. Cifra de afaceri pentru companiile de tip holding financiar
Un holding financiar este considerat ca o instituție financiară și deci calculul cifrei de afaceri urmează criteriul stabilit pentru calculul cifrei de afaceri a instituțiilor de credit și altor instituții financiare. Totuși, atunci când scopul principal al holdingului financiar este achiziționarea șimanagementul participațiilorîn alte societăți, se aplică de asemenea și pct. 3.4. referitor la aceste participări care permit holdingului financiar să exercite o influență decisivă în conducerea activității societăților în cauză.
Astfel, cifra de afaceri a holdingului financiar este calculată conform criteriilor stabilite pentru instituțiile de credit și financiare, dar este necesar să se adauge și cifrele de afaceri ale societăților la care holdingul exercită o influență decisivă în conducerea activității.
În practică, se ia în calcul în primul rând cifra de afaceri a holdingului financiar (neconsolidată) la care se adaugă cifrele de afaceri ale societăților la care holdingul exercită o influență decisivă în conducerea activității, având totuși grijă să fie deduse dividendele și alte venituri distribuite de către aceste societăți holdingului financiar.
De exemplu: - mil EUR
1.Cifra de afaceri aferentă activității financiare
(neconsolidată calculată conform pct. 5.2.1) 3.000
2.Cifra de afaceri aferentă activității de asigurare
(calculată conform pct.5.2.3 ) 300
3.Cifra de afaceri aferentă activității industriale
(calculată conform pct.2.2) 2.000
4.Deducerea dividendelor și a celorlalte venituri
repartizate de către societățile 2 și 3 (200)
5.Cifra de afaceri totală a holdingului financiar 5.100
La efectuarea acestor calcule este important ca în cazul companiilor de tip holding caracterizate prin numărul mare, diversitatea societăților controlate și procentul de control asupra filialelor, companiilor afiliate și altor companii asupra cărora se deține controlul, să se procedeze la o examinare mai atentă a datelor.
În practică, calcularea cifrei de afaceri a companiilor descrise mai sus se dovedește a fi dificil de realizat. De aceea aplicarea strictă și detaliată a acestei metode va fi necesară numai în cazurile în care cifra de afaceri a unei companii de tip holding pare a fi apropiată pragurilor de minimis prevăzute prin lege; în cazurile în care este evident că cifra de afaceri depășește pragul de minimis, rapoartele publicate sunt suficiente.
6. Dispoziții finale
Pe data intrării în vigoare a prezentelor Instrucțiuni, se abrogă Instrucțiunile cu privire la calculul cifrei de afaceri în cazurile de comportament anticoncurențial prevăzute la
art. 5 și 6 din Legea concurenței nr. 21/1996
și în cazurile de concentrare economică, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr.57 bis din 4 aprilie 1997.
-----