Decretul-lege nr. 3631/1918
privitor la alipirea Transilvaniei la Regatul României
prezumat în vigoare
Articol unic
Tinuturile cuprinse în hotărîrea Adunării Naționale din Alba-Iulia dela 18 Noemvrie/1 Decemvrie 1918 sînt și rămîn de-a-pururea unite cu Regatul României. Raportul d-lui președinte al consiliului de miniștrii către M. S. Regele, în sprijinul decretului de mai sus No. 3631/1918. De veacuri neamul românesc tinde spre unitatea lui. De aceea, cînd prin rasboiul general o parte din omenire a întreprins lupta pentru libertate și drepturile națiunilor, Regatul Roman a socotit de datoria lui să se alipeasca acestor Puteri și împreună cu ele să-și jertfeasca fiii pentru desrobirea fraților nostri asupriti. După mari suferințe vitejia minunata a ostirii noastre își găsește rasplata. Alături de gloriosii ei aliați, România este astăzi printre invingatorii lumei, Basarabia și Bucovina s'au unit cu patria muma, iara peste Carpați, românii, cari împreună cu noi de atîta vreme asteptau ceasul intregirii neamului, îndată ce și-au putut spune gandul, au proclamat, prin marea lor Adunare Naționala întrunită la Alba-Iulia în 18 Noemvrie/1 Decemvrie 1918 unirea lor necondiționată și de-a-pururea cu Regatul României.
Delegația Adunării Naționale a înfățișat Maiestatii Voastre actul Unirii, pe care cerem prin decretu-lege de fața Maiestatii Voastre sa-l întărească, spre a da o formă definitivă unității noastre naționale, acum deplin infaptuita peste toate tinuturile locuite de români.
Unirea aceasta, în ziua cînd marii nostri aliați sînt invingatori, isvoraste din puterea de vieata a poporului român, din vitejia soldatilor nostri și din voința hotarita a românilor de pretutindeni. Ea se întemeiază pe fiinta însăși a neamului românesc, care de aproape doua mii de ani, în mijlocul tuturor vitejilor vremi, a știut să-și păstreze neatins caracterul de constiinta naționala. Ea se reazima pe cerințele istoriei, cari îi impun desființarea tuturor granițelor nedrepte și nefirești și statornicirea Statelor după principiile naționalitatilor. Ea e voita în fine de nevoile neamului românesc care nu poate trai despărțit și care numai prin unirea la olalta a tuturor fiilor lui își poate îndeplini cu folos pentru omenire și cu stralucire pentru el misiunea civilizatoare în aceasta parte a lumei.
Consfintind prin acest decret-lege voința Adunării din Alba-Iulia, Maiestatea Voastra înscrie în Istoria poporului românesc de totdeauna și de pretutindeni cel mai mare act al Istoriei noastre naționale, acel pentru care generații întregi au luptat și au murit, acel în nadejdea căruia au trăit dela Nistru și panala Tisa toți Românii despărțiți de o soarta nemiloasa și puneti, Sire, pentru vecie temelia unei Românii mari și a unei vieți naționale pe care să se poată de aci înainte desvolta în pace și în fericire întregul neam românesc.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.