Decizia nr. 789/2018
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 304 alin. (1) din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 134/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură civilă
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Fabian Niculae
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 304 din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Victor Belcin în Dosarul nr. 483/121/2016* al Judecătoriei Galați - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.240D/2018.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Se mai arată că nu este încălcat nici dreptul la apărare, iar legiuitorul poate institui unele limitări în conformitate cu dispozițiile legale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 13 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 483/121/2016*, Judecătoria Galați - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate
a prevederilor
art. 304 din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Victor Belcin, într-o cauză având ca obiect obligația de a face.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care, raportate la situația de înscriere în fals prevăzută de
art. 43 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 , nu permit angajarea procedurii falsului pentru orice mențiune cuprinsă în împuternicirea avocațială. Practic,
exclude exercitarea acestui mijloc de apărare pentru alte elemente decât semnăturile și scrisul din cuprinsul împuternicirii avocațiale. Așadar, prevederile legale criticate sunt restrictive prin excluderea aplicării prevederilor
art. 44 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 .
6.
Judecătoria Galați - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța arată că instituirea unor limitări în ceea ce privește verificările pe care instanța civilă le poate face în procedura cercetării unui înscris denunțat ca fals, determinate de însăși natura faptei a cărei săvârșire este reclamată, fals material sau fals intelectual, nu aduce atingere nici principiului egalității în fața legii, regulile prescrise de lege fiind valabile erga omnes, și nici dreptului la apărare, partea fiind liberă să declare, motivat, refuzul recunoașterii unui înscris ce i se opune.
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
9.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2),
ale
art. 2,
3,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile
art. 304 din Codul de procedură civilă . Din examinarea excepției de neconstituționalitate rezultă că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie prevederile
art. 304 alin. (1) din Codul de procedură civilă , dispoziții care au următorul cuprins: „(1) Dacă cel mai târziu la primul termen după prezentarea unui înscris folosit în proces una dintre părți declară că acesta este fals prin falsificarea scrierii sau semnăturii, ea este obligată să arate motivele pe care se sprijină.“
11.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în
art. 1 alin. (3)
privind statul de drept,
art. 1 alin. (5)
privind obligativitatea respectării
Constituției
și a supremației sale,
art. 15 alin. (1)
privind universalitatea drepturilor,
art. 16 alin. (1),
(2) și (3) privind egalitatea în fața legii și în
art. 24 alin. (1)
privind dreptul la apărare.
12.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aspectele reliefate de autorul excepției de neconstituționalitate țin de interpretarea și aplicarea legii, care excedează competenței Curții Constituționale. Revine instanței judecătorești misiunea de a verifica elementele din cuprinsul împuternicirii avocațiale prin raportare la prevederile din
și/sau la prevederile din
Legea nr. 51/1995 , în funcție de elementele care trebuie verificate. Potrivit
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , „Sunt neconstituționale prevederile actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile
Constituției “, alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]“. Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit
art. 126 alin. (1) din Constituție , „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege“ (a se vedea
Decizia nr. 1.665 din 15 decembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 19 februarie 2010).
13.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3,
al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 304 alin. (1) din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Victor Belcin în Dosarul nr. 483/121/2016* al Judecătoriei Galați - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Galați - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 29 noiembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.