Decizia nr. 788/2018
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin. (1) lit. c) și alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței
prezumat în vigoare
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Fabian Niculae
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 80 alin. (1) lit. c)
și
alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Maria Mihoc și Vasile Mihoc în Dosarul nr. 3.265/96/2013/a11 al Tribunalului Harghita - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 897D/2018.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 898D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 80 alin. (1) lit. c)
și
alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Maria Mihoc și Vasile Mihoc în Dosarul 3.265/96/2013/a12 al Tribunalului Harghita - Secția civilă.
4.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
5.
Având în vedere obiectul identic al excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 898D/2018 la Dosarul nr. 897D/2018.
6.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 898D/2018 la Dosarul nr. 897D/2018, care este primul înregistrat.
7.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale criticate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
8.
Prin încheierile nr. 945 și nr. 946 din 8 iunie 2018, pronunțate în dosarele nr. 3.265/96/2013/a11, respectiv nr. 3.265/96/2013/a12, Tribunalul Harghita - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 80 alin. (1) lit. c)
și
alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Maria Mihoc și Vasile Mihoc, în cauze având ca obiect procedura insolvenței.
9.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată, în esență, că prevederile legale sunt neconstituționale, întrucât au o formulare neclară și nu îndeplinesc condiția previzibilității. Ele lasă, astfel, posibilitatea unei interpretări diverse și contradictorii. Din formularea textului legal nu rezultă cu exactitate care este conduita pe care persoana trebuie să o adopte, având în vedere că sunt folosiți termeni neclari.
10.
Tribunalul Harghita - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța arată că formularea este suficient de clară încât să poată fi înțeleasă de subiectele cărora li se adresează și suficient de precisă pentru a permite instanțelor judecătorești o interpretare previzibilă.
11.
Interpretarea normei juridice este atributul instanțelor judecătorești care, în mod evident, trebuie să o facă fără încălcarea normelor constituționale, dar chiar și în cazul în care în practică ar apărea interpretări contradictorii ale unor texte de lege, unificarea practicii judecătorești este realizată prin alte mecanisme legale, și nu pe calea mecanismului de verificare a constituționalității.
12.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
13.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
14.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
15.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 80 alin. (1) lit. c)
și
alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următorul cuprins:
–
Articolul 80
alin. (1) lit. c) :
(1)
Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terți și pentru restituirea de către aceștia a bunurilor transmise și a valorii altor prestații executate, realizate de debitor prin următoarele acte: [...]
c)
acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenția tuturor părților implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile;
–
Articolul 80
alin. (2) lit. e) :
(2)
Următoarele operațiuni, încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii cu persoanele aflate în raporturi juridice cu debitorul, vor putea, de asemenea, să fie anulate și prestațiile recuperate, dacă sunt în dauna creditorilor: [...]
e)
cu orice altă persoană fizică ori juridică, deținând o poziție dominantă asupra debitorului sau a activității sale;
16.
Curtea observă că
privind procedura insolvenței a fost abrogată prin
privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Având în vedere considerentele
Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar și dispozițiile
art. 343 din Legea nr. 85/2014 , potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate.
17.
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în
art. 1 alin. (5)
în componenta sa privind calitatea legii și în
art. 21 alin. (3)
privind dreptul la un proces echitabil.
18.
Examinând excepția de neconstituționalitate, se constată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra soluției legislative criticate, constatând constituționalitatea acesteia.
19.
Astfel, prin
Decizia nr. 386 din 9 mai 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 29 mai 2006 și prin
Decizia nr. 74 din 26 februarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 1 aprilie 2004, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate ce conțineau aceeași soluție legislativă ca în prezenta cauză constituie o aplicare - în cadrul procedurii falimentului - a prevederilor
art. 975 din Codul civil din 1864
privind acțiunea pauliană, prin care se stabilește dreptul creditorilor de a ataca actele frauduloase încheiate de debitori în dauna lor. Spre deosebire de titularii acțiunii pauliene, și anume creditorii, titularii acțiunii în anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor săi pot fi administratorul sau lichidatorul desemnat în cauză. Totodată, Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile legale criticate sancționează tocmai reaua-credință în exercitarea de către debitori a drepturilor lor, prin acte juridice încheiate în dauna creditorilor. Dacă scopul părților contractante sau cel puțin al debitorului la încheierea actului juridic respectiv l-a constituit fraudarea creditorilor, atunci actul are o cauză ilicită, iar, potrivit
art. 966 din Codul civil din 1864 , acesta nu poate avea niciun efect.
20.
De asemenea, distinct de cele de mai sus, Curtea constată că
art. 1.562 din noul Cod civil
reglementează acțiunea revocatorie, care conturează chiar un regim juridic mai coerent.
21.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
22.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Mihoc și Vasile Mihoc în dosarele nr. 3.265/96/2013/a11 și nr. 3.265/96/2013/a12 ale Tribunalului Harghita - Secția civilă și constată că prevederile
art. 80 alin. (1) lit. c)
și
alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Harghita - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 29 noiembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.