Decizia nr. 16/2019
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 117 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală și ale art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- OG nr. 92/2003 24 decembrie 2003 (prevederi anume) privind Codul de procedură fiscală
- OUG nr. 8/2014 26 februarie 2014 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Fabian Niculae
- magistrat-asistent
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 117 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală
și ale
art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014
pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Alina Nicoleta Martinescu în Dosarul nr. 58.144/300/2015 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.273D/2017.
2.
Dezbaterile au avut loc la data de 11 decembrie 2018, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 57
și
art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , a amânat pronunțarea pentru data de 15 ianuarie 2019, dată la care a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
3.
Prin Încheierea din 22 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 58.144/300/2015, Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 117 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală
și ale
art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014
pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Alina Nicoleta Martinescu într-un dosar având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.
4.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât prin inexistența controlului judecătoresc asupra începerii executării silite s-a conferit executorului fiscal competența de a decide cu privire la legalitatea și temeinicia titlului executoriu, titlu pe care îl întocmește tocmai organul care realizează și activitatea de executare silită.
5.
Autoarea excepției a invocat principiul egalității în drepturi consacrat de
art. 16 din Constituție
și a menționat că ar fi neconstituțional să se admită că statul ar trebui să beneficieze de un tratament diferit, preferențial și o procedură separată în materia executării obligațiilor fiscale.
6.
De asemenea a susținut că se poate admite că pot apărea dificultăți în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești având ca obiect acordarea contravalorii taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, având în vedere influența negativă pe care o are executarea silită asupra bugetului, însă aceste dificultăți pot fi înlăturate prin introducerea în bugetul anului următor a unui fond pentru astfel de sume de rambursat, conform unor politici fiscale analizate și aprobate în prealabil.
7.
Contribuabilul achită integral o taxă, o datorie la bugetul de stat, și plătește penalități de întârziere, astfel că ar fi contrar principiului constituțional menționat mai sus să se admită faptul că statul, în calitate de debitor, poate plăti o datorie, o sumă ce a fost în prealabil încasată integral, într-un termen de 5 ani, eșalonat, și fără alte penalități, dobânzi pentru această perioadă până la achitarea integrală.
8.
În final, a precizat că procedura executării silite prevăzută de
Codul de procedură civilă tr ebuie să se aplice în mod egal atât debitorilor persoane fizice, cât și instituțiilor statului, statul neputând beneficia de un tratament diferit în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor de natură fiscală.
9.
Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Aceasta arată că, din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul la justiție, garantat de
art. 6 din Convenție , protejează în egală măsură și punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive și obligatorii, care, într-un stat ce respectă preeminența dreptului, nu pot rămâne fără efect în defavoarea uneia dintre părți. Prin urmare, executarea unei hotărâri judecătorești nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp. În ceea ce privește modalitatea de executare se apreciază că executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este unica modalitate de executare care poate fi aplicată. Cu toate acestea, instanța apreciază că dispozițiile
art. XV din ordonanța de urgență
care instituie modalități procedurale specifice pentru executarea deciziilor judecătorești având ca obiect rambursarea cuantumului taxelor care au fost declarate contrare dreptului Uniunii, respectiv instituirea unui termen de 5 ani pentru plata eșalonată a sumelor și suspendarea procedurii de executare silită în cadrul acestui termen, sunt mai puțin favorabile decât cele aplicabile pentru acțiunile având ca obiect restituirea taxelor nedatorate întemeiate pe o încălcare a dreptului intern. Astfel, procedura instituită de
art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014
menține o situație de nelegalitate prin instituirea unui termen de 5 ani pentru rambursarea unor sume datorate în temeiul unor hotărâri judecătorești executorii, din moment ce executarea silită de drept comun este exclusă în cadrul acestui termen, iar justițiabilul nu dispune de niciun mijloc de constrângere a autorității să își execute obligația dacă aceasta nu execută de bunăvoie, indiferent dacă din motive legate de lipsa fondurilor sau din alte motive, dispozițiile fiind mai puțin favorabile decât cele care s-ar fi aplicat în lipsa lor pentru restituirea taxelor nedatorate bugetului de stat.
10.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
11.
Guvernul apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Se arată că autoarea excepției nu invocă o inegalitate de tratament juridic între cetățeni, ci un tratament juridic diferențiat între cetățeni și stat când aceștia au calitatea de debitor în cadrul unui raport juridic fiscal. În acest sens se apreciază ca fiind relevante considerentele
Deciziei Curții Constituționale nr. 561 din 16 octombrie 2014 , conform cărora cu privire la problema tratamentului diferențiat de care beneficiază statul în raport cu contribuabilii în ceea ce privește satisfacerea creanțelor, Curtea a reținut, în esență, că în cadrul raporturilor juridice dintre stat, în calitate de creditor, și contribuabil, în calitate de debitor al obligației fiscale, cele două părți nu se situează pe poziții de egalitate, între ele existând o legătură de subordonare în favoarea statului, pe baza unui regim de drept public, și, prin urmare, nu poate fi vorba de încălcarea principiului egalității în fața legilor prevăzut de
art. 16 din Constituție .
12.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
13.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2),
ale
art. 2,
3,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
14.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 117 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, și ale
art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014
pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2014, care ce au următorul cuprins:
–
Articolul 117
Se restituie, la cerere, debitorului următoarele sume:
a)
cele plătite fără existența unui titlu de creanță;
b)
cele plătite în plus față de obligația fiscală;
c)
cele plătite ca urmare a unei erori de calcul;
d)
cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale;
e)
cele de rambursat de la bugetul de stat;
f)
cele stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii;
g)
cele rămase după efectuarea distribuirii prevăzute la art. 170;
h)
cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din reținerile prin poprire, după caz, în temeiul hotărârii judecătorești prin care se dispune desființarea executării silite.
Prin excepție de la prevederile alin. (1), sumele de restituit reprezentând diferențe de impozite rezultate din regularizarea anuală a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice se restituie din oficiu de organele fiscale competente, în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.
(2^1)
Prin excepție de la prevederile alin. (1), sumele încasate prin poprire, în plus față de creanțele fiscale pentru care s-a înființat poprirea, se restituie din oficiu de organul fiscal în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data încasării.
Diferențele de impozit pe venit de restituit mai mici de 5 lei vor rămâne în evidența fiscală spre a fi compensate cu datorii viitoare, urmând a se restitui atunci când suma cumulată a acestora depășește limita menționată.
Prin excepție de la alin. (3), diferențele mai mici de 5 lei se vor putea restitui în numerar numai la solicitarea contribuabilului.
În cazul restituirii sumelor în valută confiscate, aceasta se realizează conform legii, în lei la cursul de referință al pieței valutare pentru euro, comunicat de Banca Națională a României, de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se dispune restituirea.
Dacă debitorul înregistrează obligații fiscale restante, sumele prevăzute la alin. (1), (2) și (2^1) se vor restitui numai după efectuarea compensării potrivit prezentului cod.
În cazul în care suma de rambursat sau de restituit este mai mică decât obligațiile fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea până la concurența sumei de rambursat sau de restituit.
În cazul în care suma de rambursat sau de restituit este mai mare decât suma reprezentând obligații fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea până la concurența obligațiilor fiscale restante, diferența rezultată restituindu-se debitorului.
Procedura de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, inclusiv modalitatea de acordare a dobânzilor prevăzute la art. 124, se aprobă prin ordin al ministrului economiei și finanțelor.
–
Articolul XV
Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plății integrale și cheltuielile de judecată, precum și alte sume stabilite de instanțele judecătorești, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.
Cererile de restituire ale contribuabililor prevăzuți la alin. (1) se soluționează, conform prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată , cu modificările și completările ulterioare, în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranșelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de Administrația Fondului pentru Mediu.
Termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data împlinirii termenului prevăzut la alin. (2).
În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.
Procedura de efectuare a plății titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului și schimbărilor climatice și al ministrului finanțelor publice, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).
Plățile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită se efectuează cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6).
15.
Curtea observă că prevederile
art. 117 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală
au fost abrogate prin
art. 354 lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, iar cele ale
art. XV alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014
au fost modificate prin Ordonanța Guvernului nr. 26/2015 privind modificarea
art. XV alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014
pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 21 august 2015, aprobată prin
Legea nr. 310/2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 7 decembrie 2015,
prevederile
art. XV
în ansamblul său fiind abrogate prin
Ordonanța de urgență nr. 52/2017
privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017. Însă, având în vedere considerentele
Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate, întrucât ele continuă să producă efecte juridice în cauza de față.
16.
În opinia autoarei excepției, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 16
privind egalitatea în fața legii.
17.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituționale.
18.
Astfel, în ceea ce privește
art. 117 alin. (9) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală , prin
Decizia nr. 413 din 16 iunie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 8 septembrie 2016, paragrafele 15-18, Curtea a observat că, potrivit
art. 117 alin. (1) lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală , se restituie, la cerere, creditorului sumele stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii.
19.
Având în vedere că restituirea sumelor se face la cererea creditorului, instituția publică debitoare trebuie să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată stabilită în baza titlului executoriu, potrivit unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului economiei și finanțelor. Textul de lege criticat reprezintă tocmai temeiul emiterii unui astfel de ordin de aprobare a procedurii, fără să rezulte din conținutul său normativ că organul fiscal ar avea competența de a analiza sau cenzura titlul executoriu.
20.
În continuare, Curtea a constatat că, în temeiul dispozițiilor legale criticate, se emite un ordin care privește aspecte tehnice ce țin de aplicarea legii. Actele date în executarea legilor se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă, limitându-se strict la cadrul stabilit de actele de bază în executarea cărora au fost emise, și nu pot conține soluții care să contravină acestora (în acest sens, a se vedea
art. 78 din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările și completările ulterioare).
21.
Totodată, Curtea a reținut că dacă ordinul emis în temeiul dispozițiilor legale criticate este contrar sferei de reglementare a actului pentru a cărui executare a fost dat, această chestiune reprezintă o problemă de aplicare și interpretare a legii de către instanțele judecătorești de contencios administrativ.
22.
În ceea ce privește dispozițiile
art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014
pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, prin
Decizia nr. 170 din 16 martie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 5 iulie 2017, paragraful 25, Curtea reține că le-a analizat și prin raportare la pretinsa încălcare a
art. 16 din Constituție , din perspectiva instituirii unei discriminări în ceea ce privește tratamentul juridic diferit aplicat aceleiași categorii de persoane. Curtea a statuat că această diferență se justifică în mod obiectiv și rezonabil, având în vedere că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014
urmărește un scop legitim - menținerea echilibrului bugetar și respectarea angajamentelor interne asumate în domeniul protecției mediului, și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere - executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză. Ca atare, situația particulară ivită și motivată prin existența unei situații extraordinare este una care reclamă o diferență evidentă de tratament juridic (a se vedea
Decizia nr. 133 din 10 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 19 mai 2015, paragraful 24).
23.
Așadar, statul nu se află în aceeași situație juridică cu cea a contribuabilului, activitatea legată de administrarea finanțelor publice impunând un tratament diferențiat al statului, care trebuie să asigure un anumit echilibru bugetar.
24.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții, considerentele și dispozitivul deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
25.
Referitor la sugestiile autoarei excepției de neconstituționalitate privind dificultățile statului de a plăti și care ar putea fi înlăturate prin introducerea în bugetul anului următor a unui fond pentru astfel de sume de rambursat, conform unor politici fiscale analizate și aprobate în prealabil, Curtea apreciază că acestea reprezintă critici prin care se solicită, de fapt, modificarea și completarea legii, ceea ce excedează competenței instanței de contencios constituțional.
26.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3,
al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alina Nicoleta Martinescu în Dosarul nr. 58.144/300/2015 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă și constată că prevederile
art. 117 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală
și ale
art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014
pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 15 ianuarie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.