Hotărârea nr. 23/2019
privind contestarea înregistrării candidaturii și a semnului electoral ale domnului Klaus-Werner Iohannis la alegerile pentru Președintele României din anul 2019
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Andreea Costin
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1.
Pe rol se află soluționarea contestației formulate de domnul Bogdan Scurtu împotriva înregistrării candidaturii și a semnului electoral ale domnului Klaus-Werner Iohannis la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.
2.
Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 24 septembrie 2019 și formează obiectul Dosarului nr. 2.478F/2019, la care au fost atașate propunerea de candidatură a domnului Klaus-Werner Iohannis, împreună cu Decizia nr. 13/D din 22 septembrie 2019 privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului Klaus-Werner Iohannis pentru alegerea Președintelui României din anul 2019, transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 132/C/BEC/P/2019 din 22 septembrie 2019, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 7.221 din 22 septembrie 2019.
3.
În temeiul dispozițiilor
art. 52 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale
art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004
pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.
4.
Domnul Bogdan Scurtu contestă înregistrarea candidaturii domnului Klaus-Werner Iohannis, întrucât există suspiciunea colectării nelegale a datelor cu caracter confidențial ale susținătorilor în baza cărora s-a înregistrat candidatura. Astfel, în temeiul
pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, candidatul propus de partide politice sau alianțe politice ori persoanele desemnate de acesta trebuie să aibă calitatea de operator de date cu caracter personal. În dosarul de candidatură nu există niciun înscris care să certifice dreptul de a colecta date cu caracter personal de către candidat, membrii grupurilor de inițiativă ori de către persoanele împuternicite de aceștia.
5.
Se mai susține că legislația este lacunară, întrucât nu precizează cine are dreptul de desemnare a candidatului pentru alegeri, cine are dreptul de a colecta semnăturile și nici care este scopul colectării, creându-se astfel suspiciunea colectării nelegale a semnăturilor. La aceeași concluzie se ajunge având în vedere și existența la dosar a unor file fotocopiate conținând date și semnături ale susținătorilor.
6.
Pentru aceste motive se solicită Curții Constituționale să verifice dreptul de a colecta semnături de către candidat, de către membrii grupurilor de inițiativă, precum și de către persoanele împuternicite, în conformitate cu
Legea nr. 677/2001 . De asemenea, Curtea este chemată să verifice calitatea candidatului de operator înregistrat în registrul electronic de evidență a prelucrărilor de date cu caracter personal, precum și calitatea de împuternicit a persoanei desemnate pentru efectuarea prelucrării datelor cu caracter personal, în baza
7.
În subsidiar, solicită să se menționeze care au fost criteriile de alegere a celor 63 de bibliorafturi cu listele de susținători supuse verificării, respectiv dacă alegerea acestora s-a făcut în ordine crescătoare, descrescătoare sau în mod aleatoriu.
8.
Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul
art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004
pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, solicită respingerea contestației.
CURTEA,
examinând contestația în raport cu prevederile
Constituției , ale
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale
pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:
9.
Potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. f) din Constituție , ale
art. 37
și
38 din Legea nr. 47/1992 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și celor ale
art. 31 alin. (1)
și
(2) din Legea nr. 370/2004
pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului Klaus-Werner Iohannis la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.
10.
Curtea reține că atât condițiile de eligibilitate, cât și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute expres și limitativ în
Constituție
și în
Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare.
11.
Potrivit
art. 37 din Constituție , coroborat cu
art. 16 alin. (3) ,
art. 36
și
art. 40 alin. (3) din Constituție , au dreptul de a fi aleși pentru funcția de Președinte al României cetățenii cu drept de vot care, până în ziua alegerilor inclusiv, au împlinit 35 de ani, au domiciliul în țară și cărora nu le este interzisă asocierea în partide politice. Totodată, conform
art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare,
(2)
Propunerile se fac în scris și vor fi primite numai dacă:
a)
sunt semnate de conducerea partidului sau a alianței politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent;
b)
cuprind prenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația și profesia candidatului și precizarea că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a candida;
c)
sunt însoțite de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat, de declarația de avere, declarația de interese, de o declarație pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, precum și de lista susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători.
12.
Distinct de aceasta, Curtea reține că, potrivit
art. 29 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea candidaturilor la funcția de Președinte al României, Biroul Electoral Central decide în sensul înregistrării sau respingerii înregistrării acestora. Prevederile
art. 31 alin. (1)
din aceeași lege dau dreptul candidaților, partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice, alianțelor electorale și alegătorilor de a contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor. Contestațiile pot fi formulate în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut de
art. 29 alin. (2)
din aceeași lege.
13.
Curtea reține că cererea de înregistrare a candidaturii domnului Klaus-Werner Iohannis a fost depusă la Biroul Electoral Central de către Partidul Național Liberal la data de 20 septembrie 2019, iar Biroul Electoral Central a decis înregistrarea candidaturii domnului Klaus-Werner Iohannis, pe data de 22.09.2019, Decizia Biroului Electoral Central nr. 13/D din 22 septembrie 2019 fiind afișată pe site-ul www.bec.ro la aceeași dată la ora 18,00, astfel cum rezultă din Procesul-verbal nr. 13/D/BEC/P/2019 din 22 septembrie 2019.
14.
Sub acest aspect, Curtea constată că prezenta contestație, depusă și înregistrată la Curtea Constituțională pe data de 24 septembrie 2019, a fost introdusă cu depășirea termenului prevăzut de
Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare.
15.
Pentru considerentele arătate, în temeiul
art. 146 lit. f) din Constituție , al
art. 11 alin. (1) lit. B.a) , al
art. 37
și
38 din Legea nr. 47/1992, republicată , cu modificările și completările ulterioare, precum și al
art. 31 alin. (1)
și
(2) din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația formulată de domnul Bogdan Scurtu privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului Klaus-Werner Iohannis la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.
Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din 25 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.