Hotărârea nr. 42/2019

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Irina-Loredana Gulie

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea contestației formulate de domnul Viorel Rînghilescu privind neînregistrarea candidaturii sale la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.

2.

Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 25 septembrie 2019 și formează obiectul Dosarului nr. 2.501F/2019, la care a fost atașată o copie de pe adresa Biroului Electoral Central, înregistrată cu nr. 137/C/BEC/P/2019 din 25 septembrie 2019, prin care i se aduce la cunoștință acestuia că nu a depus, împreună cu candidatura sa la alegerile pentru Președintele României din anul 2019, lista cu semnăturile a cel puțin 200.000 de susținători.

3.

În temeiul dispozițiilor

art. 52 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale

art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

4.

Domnul Viorel Rînghilescu arată că formulează prezenta contestație împotriva respingerii, de către Biroul Electoral Central, a candidaturii sale la alegerile pentru Președintele României din anul 2019, depusă în data de 22 septembrie 2019. Se arată că dosarul de candidatură conținea, în acord cu prevederile legale incidente, propunerea de candidatură, copia actului de identitate, declarația de acceptare a candidaturii, declarația de avere și interese, declarația pe propria răspundere referitoare la faptul că nu a deținut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, precum și liste conținând numele, datele personale și semnăturile a unui număr de 44 de susținători.

5.

Se arată că Biroul Electoral Central a respins înregistrarea candidaturii sale, cu motivarea că nu a îndeplinit cerința legală cuprinsă în

art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, referitoare la existența unui număr de cel puțin 200.000 de semnături în cadrul listelor de susținători. În consecință, apreciază că aceste prevederi legale contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 4 alin. (2) , referitoare la criteriile de nediscriminare, dat fiind faptul că obligativitatea depunerii unui număr mare de semnături de susținere a candidaturii la funcția de Președinte al României presupune costuri financiare extrem de ridicate și în consecință prohibitive pentru un cetățean care nu deține o avere considerabilă. Mai mult, această cerință legală nu reprezintă o garanție a valorii morale a candidatului, ci deschide calea spre metode incorecte de colectare a listelor de susținători.

6.

Se mai susține că prevederile

art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004

contravin și dispozițiilor

art. 16 alin. (1) din Constituție , referitoare la egalitatea în drepturi, discriminând cetățenii care nu dispun de mijloacele financiare pentru colectarea numărului legal de semnături.

7.

Totodată, invocă o necorelare între dispozițiile constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (1) , referitoare la caracterul de stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil al statului român, și

alin. (2)

al aceluiași text constituțional, potrivit căruia forma de guvernământ a statului este republica, pe de o parte, și dispozițiile

art. 2 alin. (1) din Constituție , pe de altă parte, referitoare la exercitarea suveranității naționale de către poporul român. În acest sens arată, în esență, că forma de guvernământ republicană este rezultatul unor împrejurări istorice tragice pentru poporul român și a fost impusă la data de 30 decembrie 1947 fără consultarea acestuia.

8.

În consecință, pentru toate aceste motive, invocă excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004 , arătând că declararea ca neconstituționale a acestor prevederi legale va presupune decalarea tuturor termenelor privind organizarea alegerilor pentru Președintele României până la data când acestea se vor putea desfășura în temeiul unei legi constituționale.

9.

Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul

art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 , republicată, apreciază că, în măsura în care nu se aplică considerentele

Hotărârii Curții Constituționale nr. 21 din 25 septembrie 2019 , contestația formulată este neîntemeiată.

CURTEA,

examinând contestația în raport cu prevederile

Constituției , ale

Legii nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale

Legii nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:

10.

Potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. f) din Constituție , ale

art. 37

și

38 din Legea nr. 47/1992, republicată

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum și celor ale

art. 31 alin. (1)

și

(2) din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația privind neînregistrarea candidaturii domnului Viorel Rînghilescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.

11.

Raportat la motivarea contestației, Curtea reține că aceasta vizează invocarea neconstituționalității dispozițiilor

art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată , în acest sens susținându-se încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi, precum și o pretinsă necorelare între prevederile

alin. (1)

și

(2) cuprinse în art. 1 din Constituție , iar nu actul prin care Biroul Electoral Central a respins înregistrarea candidaturii sale, respectiv o adresă de comunicare a soluției de neînregistrare a candidaturii. Din acest punct de vedere, prezenta contestație este distinctă de cea soluționată prin

Hotărârea nr. 21 din 25 septembrie 2019 , prin care Curtea Constituțională a admis contestația formulată de domnul Nicolae-George Epurescu și a obligat Biroul Electoral Central să emită, potrivit legii, o decizie cu privire la candidatura sa la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.

12.

Analizând contestația formulată, Curtea reține că atât condițiile de eligibilitate, cât și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute expres și limitativ în

Constituție

și în

Legea nr. 370/2004 .

13.

Potrivit

art. 37 din Constituție , coroborat cu

art. 16 alin. (3) ,

art. 36

și

art. 40 alin. (3) din Constituție , au dreptul de a fi aleși pentru funcția de Președinte al României cetățenii cu drept de vot care, până în ziua alegerilor inclusiv, au împlinit 35 de ani, au domiciliul în țară și cărora nu le este interzisă asocierea în partide politice. Totodată, conform

art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 ,

(2)

Propunerile se fac în scris și vor fi primite numai dacă:

a)

sunt semnate de conducerea partidului sau a alianței politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent;

b)

cuprind prenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația și profesia candidatului și precizarea că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a candida;

c)

sunt însoțite de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat, de declarația de avere, declarația de interese, de o declarație pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, precum și de lista susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători.

14.

Curtea constată că, în cauză, contestatorul este nemulțumit de soluția legislativă potrivit căreia candidaturile propuse de partidele și de alianțele politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători, sens în care susține neconstituționalitatea

art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004 . Curtea constată că verificarea constituționalității legilor pe calea controlului a posteriori de constituționalitate se realizează pe calea excepției de neconstituționalitate, potrivit

art. 146 lit. d) din Constituție . O asemenea excepție poate fi analizată numai în cadrul exercitării atribuției Curții Constituționale prevăzute de

art. 146 lit. d) din Constituție , potrivit căruia Curtea „hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial; excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată și direct de Avocatul Poporului“, iar nu și în cadrul atribuției reglementate de dispozițiile

art. 146 lit. f) din Constituție , potrivit cărora Curtea Constituțională „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului“, astfel că nu poate face obiectul contenciosului electoral [ Hotărârea nr. 45 din 7 noiembrie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 24 noiembrie 2000,

Hotărârea nr. 19 din 10 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.085 din 23 noiembrie 2004,

Hotărârea nr. 1 din 16 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 21 octombrie 2009,

Hotărârea nr. 3 din 20 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 26 octombrie 2009, sau

Hotărârea nr. 6 din 22 septembrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 24 septembrie 2019].

15.

Pentru considerentele arătate, în temeiul

art. 146 lit. f) din Constituție , al

art. 11 alin. (1) lit. B.a) , al

art. 37

și

38 din Legea nr. 47/1992 , precum și al

art. 31 alin. (1)

și

(2) din Legea nr. 370/2004 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge contestația formulată de domnul Viorel Rînghilescu privind neînregistrarea candidaturii sale la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.

Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2019.