Decizia nr. 349/2019

Valer Dorneanu

- președinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Patricia Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016

privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Constantin Pavăl în Dosarul nr. 14.756/3/2016 al Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.541D/2017.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul pe fond reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea civilă din 27 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 14.756/3/2016, Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016

privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Constantin Pavăl cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 3.530 din 21 noiembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Cluj în Dosarul nr. 14.756/3/2016, având ca obiect pretenții.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile

art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016

sunt contrare prevederilor constituționale ale

art. 1 alin. (3)

și (5). În acest sens, arată că suspendarea repetată, pentru mai mulți ani la rând, a dreptului bănesc acordat cu prilejul trecerii în rezervă, prevăzut de

art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 , afectează caracterul previzibil al legii și lipsește de eficiență dispozițiile acestui articol de lege. Lipsa de previzibilitate conduce la afectarea caracterului de lex certa al normei aplicabile și, implicit, în condițiile unei legi despre care nu se știe momentul la care va fi aplicată, la relativizarea garanțiilor care însoțesc dreptul la un proces echitabil, prevăzute de

art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .

6.

Prin folosirea procedeului de suspendare repetată a unui drept legiuitorul a adus atingere, în final, demnității umane, „care presupune două dimensiuni inerente, respectiv relațiile dintre oameni, ceea ce vizează dreptul și obligația oamenilor de a le fi respectate și, în mod corelativ, de a respecta drepturile și libertățile fundamental ale semenilor săi.“ De asemenea, se creează o situație mai favorabilă statului român prin emiterea și aplicarea unui nou act normativ într-un litigiu pendinte, astfel că se încalcă principiul egalității de arme.

7.

Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, deoarece drepturile bănești solicitate reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituțional.

8.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

9.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitatea unor dispoziții de lege prin care s-a dispus neacordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. În acest sens, amintește

Decizia nr. 170 din 19 martie 2015

și

Decizia nr. 443 din 21 iunie 2016 , prin care Curtea Constituțională a reținut că „nu există o obligație constituțională a legiuitorului de a reglementa acordarea de ajutoare sau indemnizații la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.“ Cu privire la caracterul previzibil al dispozițiilor de lege criticate, Guvernul invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015 , potrivit cărora „persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum.“

10.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale și invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale prin

Decizia nr. 170 din 19 martie 2015

și

Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015 . De asemenea, invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului prin Hotărârea pronunțată în Cauza Dumitru Daniel și alții contra României, paragraful 41, și Decizia din 7 mai 2013, pronunțată în cauzele Ioanna Koufaki și Adedy împotriva Greciei.

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile

art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016

privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016 și aprobată prin

Legea nr. 152/2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 27 iunie 2017. Analizând critica de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta vizează doar dispozițiile

art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 , astfel că numai acestea vor fi supuse controlului de constituționalitate. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare: „(1) În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.“

14.

Autorul excepției susține că aceste dispoziții de lege aduc atingere prevederilor

art. 1 alin. (3)

și

(5) din Constituție , care consacră statul de drept și prevăd obligația respectării

Constituției , a supremației sale și a legilor.

15.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate raportat la critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză, prin

Decizia nr. 616 din 2 octombrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 5 februarie 2019. Astfel, respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, Curtea, prin paragraful 48 al deciziei mai sus amintite, a reținut că drepturile bănești acordate cu prilejul ieșirii la pensie, retragerii, încetării raporturilor de serviciu ori trecerii în rezervă reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituțional, așa încât legiuitorul este liber să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora, precum și să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora, fără a fi necesară întrunirea condițiilor stabilite de

art. 53 din Legea fundamentală .

16.

De asemenea, prin paragraful 55 din

Decizia nr. 616 din 2 octombrie 2018 , Curtea, referindu-se la caracterul previzibil al dispozițiilor de lege analizate, a reținut că persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum.

17.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele Deciziei nr. 616 din 2 octombrie 2018 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

18.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Constantin Pavăl în Dosarul nr. 14.756/3/2016 al Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile

art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016

privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 23 mai 2019.