Decizia nr. 370/2019
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 86/2006 10 aprilie 2006 (prevederi anume) privind Codul vamal al României
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Valer Dorneanu
- președinte
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Daniela Ramona Marițiu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horațiu Radu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României , excepție ridicată de Elena Claudia Zamfir, Petrișor Zamfir, Ion Badea și de Dumitru Pană în Dosarul nr. 1.052/828/2017 al Judecătoriei Topoloveni. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.859D/2017.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. Arată că, inițial, Directiva 91/477/CEE a fost transpusă la nivel național „prin Ordonanța de urgență a Guvernului privind frontiera de stat a României, prin Legea privind regimul armelor și al munițiilor și prin Legea privind Codul vamal al României“. Susține că directiva prevede o armonizare minimă, aceasta neaducând atingere dreptului statelor membre de a lua măsuri în vederea prevenirii traficului ilegal de arme. Apreciază că România a realizat o transpunere mai restrictivă, care este însă permisă, deoarece statele se bucură de o marjă largă în procedura transpunerii legislației europene. În continuare, face referire la art. 3 din directivă, potrivit căruia statele membre pot adopta, în cadrul propriilor legislații, măsuri mai stricte decât cele prevăzute în directivă. Astfel, reglementarea unei infracțiuni care împiedică comerțul ilegal de arme este prevăzută și permisă de directivă.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Încheierea din 24 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.052/828/2017, Judecătoria Topoloveni a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României , excepție ridicată de Elena Claudia Zamfir, Petrișor Zamfir, Ion Badea și de Dumitru Pană, cu ocazia soluționării unei cauze penale referitoare la nerespectarea regimului armelor și munițiilor.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale ale
art. 148
și Directivei 91/477/CEE. Apreciază că în urma integrării României în Uniunea Europeană a intervenit o relaxare a regimului acestor arme.
6.
Judecătoria Topoloveni apreciază că autorii excepției de neconstituționalitate invocă prevederile
art. 148 din Constituție , indicând ca norme interpuse celei de referință pe cele cuprinse în Directiva 91/477/CEE. Instanța judecătorească reține că inadmisibilitatea unei astfel de sesizări poate fi constatată doar de Curtea Constituțională, în acest caz filtrul admisibilității presupunând în mod necesar constatarea condiționalității cumulative, astfel cum a fost stabilit prin
Decizia nr. 668 din 18 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011. Potrivit deciziei amintite, această condiționalitate presupune că norma interpusă de dreptul Uniunii Europene trebuie să fie suficient de clară, precisă și neechivocă și trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanță constituțională, astfel încât conținutul său normativ să susțină posibila încălcare de către legea națională a
Constituției . Or, această operațiune comportă, de asemenea, un grad de relativitate, astfel că doar Curtea Constituțională este în măsură să constate incidența sau nu a condiționalității sus-menționate.
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Guvernul apreciază ca fiind relevante considerentele din cuprinsul
Deciziei nr. 1.596 din 26 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2010. De asemenea, Guvernul arată că, potrivit
Deciziei nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992
precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“. Prin urmare, având în vedere că nu este îndeplinită condiția motivării, cuprinsă în
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.
9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 aprilie 2006. Dispozițiile criticate au fost modificate prin
art. 30 pct. 1 din Legea nr. 49/2018
privind precursorii de explozivi, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 2 martie 2018. Dispozițiile criticate aveau, la momentul intrării în vigoare a
Legii nr. 86/2006 , următorul conținut: „Introducerea în sau scoaterea din țară, fără drept, de arme, muniții, materiale explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanțe radioactive, substanțe toxice, deșeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase constituie infracțiunea de contrabandă calificată și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare.“ În prezent, după modificarea prin
Legea nr. 49/2018 , dispozițiile criticate au următorul conținut: „Introducerea în sau scoaterea din țară, fără drept, de arme, muniții, materiale explozibile, precursori de explozivi restricționați, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanțe radioactive, substanțe toxice, deșeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase constituie infracțiunea de contrabandă calificată și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare.“
12.
Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în
art. 148
referitor la integrarea în Uniunea Europeană.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în motivarea acesteia, autorii s-au limitat la a face trimitere la dispozițiile constituționale ale
art. 148 , fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată. Astfel, autorii excepției apreciază doar că drept „urmare a integrării României în Uniunea Europeană a intervenit o relaxare a regimului acestor arme“ fără a prezenta alte elemente care să susțină eventuala neconstituționalitate reclamată.
14.
Or, potrivit
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile
art. 146 din Constituție . În același sens a statuat Curtea și prin
Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992
precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“.
15.
În consecință, Curtea urmează să respingă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României
ca inadmisibilă.
16.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României , excepție ridicată de Elena Claudia Zamfir, Petrișor Zamfir, Ion Badea și de Dumitru Pană în Dosarul nr. 1.052/828/2017 al Judecătoriei Topoloveni.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Topoloveni și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.