Hotărârea nr. 70/2019

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Marieta Safta

- prim-magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea cererii formulate de domnul Popescu Eracle-Mihai de „nerecunoaștere și nevalidare“ a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019.

2.

Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 8 noiembrie 2019, formând obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.997 F/2019.

3.

În temeiul dispozițiilor

art. 52 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale

art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, cererile de anulare a alegerilor se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

4.

În cererea formulată, domnul Popescu Eracle-Mihai solicită Curții să oprească alegerile sau să nu le valideze, sugerând o reprogramare pentru sfârșitul lunii decembrie, pentru a permite rezolvarea problemelor conflictuale dintre

Constituția României

și legea electorală, „prin care drepturile de a fi aleși ale cetățenilor români sunt îngrădite sau puse (în realitate) în situația de a fi exercitate foarte greu sau deloc“. Invocă, în acest sens, încălcarea

art. 37 din Constituție

prin impunerea numărului de 200.000 de semnături de susținere pentru candidații independenți, „lipsa de candidați valizi pentru aceste alegeri din cauza falsurilor în documente (semnături false) care coroborat cu semnătura pe proprie răspundere face să devină un fapt penal“. Apreciază că acesta este un motiv în plus pentru „nerecunoașterea și nevalidarea acestor alegeri din 9 și 10 noiembrie pentru alegerea Președintelui României“, o dată „mult mai potrivită“ fiind 21-22 decembrie 2019, când se împlinesc 30 de ani de la „evenimentul cunoscut ca Revoluția din 21-22 decembrie 1989“. Anunță intenția de a candida la Președinția României și semnalează faptul că au fost trimise sesizări mai multor autorități publice din România, precum și Curții Europene a Drepturilor Omului și Curții de Justiție a Uniunii Europene.

5.

Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul

art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 , solicită respingerea cererii formulate.

CURTEA,

examinând cererea în raport cu prevederile

Constituției , ale

Legii nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale

Legii nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, reține următoarele:

6.

Potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. f) din Constituție , ale

art. 37

și

art. 52 din Legea nr. 47/1992 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum și celor ale

art. 52 din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze cererea privind anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019. Curtea reține în acest sens că solicitarea de „oprire“ a alegerilor, respectiv de „nerecunoaștere“ și „nevalidare“ a acestora, din cuprinsul cererii, se subsumează, sub aspectul efectelor preconizate de autorul acesteia, celei de „anulare“, cuprinsă în textele legale menționate, texte care circumstanțiază competența Curții Constituționale în cadrul contenciosului electoral pentru alegerea președintelui României.

7.

Examinând cererea astfel cum a fost formulată, Curtea observă că, potrivit a rt. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, „Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar, potrivit alineatului (2) al aceluiași articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază“.

8.

Față de dispozițiile legale citate, Curtea reține că una dintre condițiile de admisibilitate a cererilor de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României o reprezintă aceea de a fi formulate de către „partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri“. Or, în cauza de față, domnul Popescu Eracle-Mihai nu are calitatea de titular al unei astfel de cereri în conformitate cu

art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 . Ca urmare, cererea de anulare a alegerilor formulată de acesta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

9.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. f) din Constituție , al

art. 37

și

art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată , precum și al

art. 52 din Legea nr. 370/2004 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, formulată de domnul Popescu Eracle-Mihai.

Hotărârea este definitivă și general obligatorie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 12 noiembrie 2019.