Hotărârea nr. 71/2019
privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, formulată de domnul Nicolae Ivășchescu
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Marieta Safta
- prim-magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1.
Pe rol se află soluționarea cererii formulate de domnul Nicolae Ivășchescu de invalidare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019.
2.
Cererea a fost transmisă prin poșta electronică în data de 8 noiembrie 2019 și a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 11 noiembrie 2019, formând obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.998 F/2019.
3.
În temeiul dispozițiilor
art. 52 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale
art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004
pentru alegerea Președintelui României, cererile de anulare a alegerilor se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.
4.
În cererea formulată, domnul Nicolae Ivășchescu arată că „se impune invalidarea alegerilor prezidențiale 2019, deoarece s-au încălcat în textul legii regulile elementare privind perioada campaniei electorale, precum și ora și data terminării votului“. Arată, în acest sens, că votul de bază este pe teritoriul României, iar votul în străinătate reprezintă o excepție. Condițiile pentru exercitarea votului trebuie să fie similare din toate punctele de vedere, dar mai ales sub următoarele aspecte: campania electorală trebuie să înceteze atât în România, cât și în străinătate cu 24 de ore înaintea începerii votului în cea mai estică secție de votare din lume; votul în toate secțiile de votare din lume trebuie încheiat până la ora de închidere a votului din România. Or, „atât Parlamentul, cât și Președinția au adoptat, respectiv promulgat legea cu aceste vicii deosebite, fiecare sperând la posibile avantaje“. Arată și faptul că, fiind în Franța, în data de 8 noiembrie 2019, deși secțiile de votare s-au deschis la ora locală 12,00, a găsit pe internet anunțuri de campanie electorală la ora locală 15,00.
5.
Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul
art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 , solicită respingerea cererii formulate.
CURTEA,
examinând cererea în raport cu prevederile
Constituției , ale
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale
pentru alegerea Președintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, reține următoarele:
6.
Potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. f) din Constituție , ale
art. 37
și
art. 52 din Legea nr. 47/1992 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum și celor ale
art. 52 din Legea nr. 370/2004
pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze cererea privind anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019. Curtea reține în acest sens că noțiunea de „invalidare“, utilizată în cuprinsul cererii, este sinonimă sub aspectul efectelor preconizate de autorul acesteia cu cea de „anulare“, cuprinsă în textele legale menționate, texte care circumstanțiază competența Curții Constituționale în cadrul contenciosului electoral pentru alegerea președintelui României.
7.
Examinând cererea astfel cum a fost formulată, Curtea observă că, potrivit
art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004
pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, „Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar, potrivit alineatului (2) al aceluiași articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază“.
8.
Față de dispozițiile legale citate, Curtea reține că una dintre condițiile de admisibilitate a cererilor de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României o reprezintă aceea de a fi formulate de către „partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri“. Or, în cauza de față, domnul Nicolae Ivășchescu nu are calitatea de titular al dreptului de sesizare în conformitate cu
art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 , astfel încât cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019 formulată de acesta urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
9.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. f) din Constituție , al
art. 37
și
art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată , precum și al
art. 52 din Legea nr. 370/2004 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, formulată de domnul Nicolae Ivășchescu.
Hotărârea este definitivă și general obligatorie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 12 noiembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Prim-magistrat-asistent, Marieta Safta
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.