Hotărâre · Curtea Constituțională

Hotărârea nr. 73/2019

privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019, formulată de domnul Iosipescu Zambra Nicolae Mircea

prezumat în vigoare

Data actului
15 noiembrie 2019
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 935 din 20 noiembrie 2019
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 7.448 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Marieta Safta

- prim-magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019, formulată de domnul Iosipescu Zambra Nicolae Mircea.

2.

Cererea a fost transmisă Curții Constituționale cu Adresa Biroului Electoral Central nr. 60/CT/BEC/P/2019 din data de 12 noiembrie 2019 și a fost înregistrată la Curtea Constituțională în aceeași dată, formând obiectul Dosarului nr. 3.023 F/2019.

3.

În temeiul dispozițiilor

art. 52 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale

art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cererile de anulare a alegerilor se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

4.

În cererea formulată, domnul Iosipescu Zambra Nicolae Mircea solicită Curții să anuleze scrutinul din data de 10 noiembrie 2019 privind alegerile prezidențiale, pentru o serie de motive, expuse în cele ce urmează. Astfel, „până la data de 8 noiembrie 2019 au fost primite și înregistrate 2.000 de plicuri cu voturi prin corespondență pentru turul doi, ele vor fi desigilate abia în seara zilei de 24 noiembrie, după ora 21,00. În cazul în care pe buletinul de vot opțiunea pe care a selectat-o alegătorul nu se regăsește în turul doi, adică candidatul selectat nu se regăsește între cei doi candidați care participă la turul al doilea, votul va fi anulat, considerat nul, astfel candidatul (Viorica Dăncilă sau Dan Barna) care va intra în turul doi va fi privat de voturile declarate nule, iar alegătorii vor fi privați a vota în raport cu candidații în turul doi.“ Apreciază și că abțibildul aplicat la buletinele de vot prin corespondență „se poate dezlipi foarte ușor și reaplica pe opțiunea dorită de către servicii care (...) susțin ieșirea câștigător a domnului Klaus-Werner Iohannis, agreat de Germania și Uniunea Europeană.“ Mai arată faptul că în București, la o anume adresă, „425 persoane au domiciliul fictiv“, astfel că la această secție de votare apar alte procente, contrare realității, fapt datorat unui „grup infracțional“, situații similare fiind și la alte adrese din București, Timișoara și Arad.

5.

Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul

art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, solicită respingerea cererii ca inadmisibilă.

CURTEA,

examinând cererea în raport cu prevederile

Constituției , ale

Legii nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale

Legii nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, reține următoarele:

6.

Potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. f) din Constituție , ale

art. 37

și

art. 52 din Legea nr. 47/1992 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și celor ale

art. 52 din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze cererea privind anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019.

7.

Examinând cererea astfel cum a fost formulată, Curtea observă că, potrivit

art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, „Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar, potrivit alineatului (2) al aceluiași articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază“.

8.

Față de dispozițiile legale citate, Curtea reține că una dintre condițiile de admisibilitate a cererilor de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României o reprezintă aceea de a fi formulate de către „partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri“. Or, în cauza de față, domnul Iosipescu Zambra Nicolae Mircea nu are calitatea de titular al unei astfel de cereri în conformitate cu

art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare. Ca urmare, cererea de anulare a alegerilor formulată de acesta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

9.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. f) din Constituție , al

art. 37

și

art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată , cu modificările și completările ulterioare, precum și al

art. 52 din Legea nr. 370/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019, formulată de domnul Iosipescu Zambra Nicolae Mircea.

Hotărârea este definitivă și general obligatorie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 15 noiembrie 2019.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.