Decizia nr. 553/2019
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. e) , art. 29 și art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cosmin-Marian Văduva
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 40 pct. 4 lit. e) ,
pct. 5
și
pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , care modifică
art. 28 ,
art. 29
și
art. 108 din Legea nr. 223/2015 , excepție ridicată de Gheorghe Cioroianu în Dosarul nr. 1.202/110/2017 al Tribunalului Bacău - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 180D/2018.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și să se constate că principiile invocate de către autorul excepției au mai fost analizate. Reglementarea criticată a mai fost analizată de Curtea Constituțională, nefiind rațiuni de la îndepărtarea de la această jurisprudență.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 12 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.202/110/2017, Tribunalul Bacău - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 40 pct. 4 lit. e) ,
pct. 5
și
pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , care aduc modificări
art. 28 ,
art. 29
și
art. 108 din Legea nr. 223/2015 . Excepția a fost ridicată de către Gheorghe Cioroianu, contestatar într-o cauză având ca obiect contestarea deciziei de pensionare.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile criticate încalcă dreptul la pensie, în care se regăsește și principiul contributivității, așa cum a statuat și Curtea Constituțională prin
deciziile nr. 872 din 25 iunie 2010
și, respectiv,
nr. 874 din 25 iunie 2010 , dar și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în aplicarea
art. 1 din Protocolul adițional
la
Convenție . În situația concretă a autorului excepției, acesta arată că legislația în vigoare în perioada în care a fost încadrat îi garanta că se va folosi de pensia aferentă contribuției la pensia suplimentară și a primelor de parașutare, generând astfel o „prezumție legitimă a unui drept de proprietate“, care este însă încălcată prin dispozițiile criticate.
6.
Contribuțiile plătite pentru primele de salt reprezintă, în opinia autorului, în mod clar contribuții la sistemul de asigurări sociale. În schimb, autorul excepției admite că persistă un dubiu cu privire la caracterul contributiv al contribuției la pensia suplimentară. Cu toate acestea, autorul menționează
Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 , pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care, în opinia autorului, a consfințit caracterul contributiv al contribuției la pensia suplimentară. Limitarea cuantumului pensiei la 65% din baza de calcul prevăzută de
art. 28 din Legea nr. 223/2015
are ca efect excluderea contribuțiilor plătite în vederea acordării pensiei suplimentare, iar excluderea primelor de parașutare din baza de calcul al pensiei, dar pentru care au fost realizate contribuții, are ca efect nevalorificarea acestor contribuții.
7.
Tribunalul Bacău - Secția I civilă arată că dispozițiile criticate sunt în concordanță cu prevederile constituționale ale
art. 47 . Astfel, împrejurarea invocată de către autor nu se circumscrie încălcării principiului constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor. Faptul că legiuitorul a stabilit un alt procent al calculului pensiei nu echivalează cu un tratament discriminatoriu la care este supus autorul.
8.
De asemenea, în opinia instanței judecătorești, nu rezultă din economia textelor criticate care este elementul discriminatoriu, câtă vreme dreptul la pensie militară este recunoscut de lege, calculându-se pentru toate persoanele care au această calitate, reclamantul continuând să se bucure de pensie, potrivit
9.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
10.
Avocatul Poporului arată că dispozițiile
art. 40 pct. 4 lit. e) ,
pct. 20
și
pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, față de critici similare, precum și faptul că își menține punctul de vedere în sensul constituționalității normelor criticate, reținut în
deciziile Curții nr. 656 din 30 octombrie 2018 ,
nr. 43 din 22 ianuarie 2019
și
nr. 783 din 29 noiembrie 2018 .
11.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
12.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile
art. 40 pct. 4 lit. e) ,
pct. 5
și
pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, prin care a fost modificată și completată
privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Cu toate acestea, formal, Curtea urmează a se pronunța asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 28 alin. (1) lit. e) ,
art. 29
și
art. 108 din Legea nr. 223/2015 , astfel cum au fost modificate prin dispozițiile criticate. Temeiul acestei circumscrieri îl reprezintă dispozițiile
art. 62 teza întâi
(„Efectele dispozițiilor de modificare și de completare“) din
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“. Dispozițiile criticate din
vizează
art. 28 alin. (1) lit. e)
referitor la neincluderea anumitor venituri în baza de calcul al pensiilor militare de stat,
art. 29
referitor la determinarea cuantumului pensiei de serviciu și
art. 108
referitor la acordarea sporului pentru plata contribuției la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget.
14.
Autorul excepției consideră că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în
art. 44
privind garantarea dreptului de proprietate privată și
art. 47 alin. (2)
privind dreptul la pensie. De asemenea, se consideră că este încălcat și
art. 1 din Primul Protocol adițional
la
Convenția
drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind protecția proprietății.
15.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă, cu referire la critica autorului privind excluderea primelor de parașutare din baza de calcul al pensiilor de serviciu, că ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor (a se vedea, în acest sens,
deciziile nr. 350 din 22 mai 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragraful 15, sau
nr. 736 din 24 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). Cu alte cuvinte, contrar celor susținute de către autorul excepției, achitarea sau nu a unei contribuții sociale aferente încasării unor astfel de prime nu reprezintă un criteriu de care legiuitorul trebuie să țină seama atunci când stabilește care sunt veniturile care intră în baza de calcul al pensiilor de serviciu.
16.
În ceea ce privește critica adusă
art. 108 din Legea nr. 223/2015 , Curtea observă că, în
Decizia nr. 322 din 21 mai 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 4 octombrie 2019, a constatat constituționalitatea acestuia. Astfel, în paragraful 16 al deciziei menționate, a făcut trimitere la
Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, potrivit căreia „prevederile
art. 25 din Legea nr. 164/2001
instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul în mod obligatoriu asigurat în cadrul asigurărilor sociale de stat. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de
art. 47 alin. (2) din Constituție , potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor
art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 , nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor“.
17.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Cioroianu în Dosarul nr. 1.202/110/2017 al Tribunalului Bacău - Secția I civilă și constată că dispozițiile
art. 28 alin. (1) lit. e) ,
art. 29
și
art. 108 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.