Decizia nr. 496/2019
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 4 , 5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 57/2015 9 decembrie 2015 (prevederi anume) privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor …
Pune în aplicare 1
- Legea nr. 80/1995 11 iulie 1995 (prevederi anume) privind statutul cadrelor militare
Are ca temei 6
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
- Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice
- Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 (prevederi anume) privind sistemul unitar de pensii publice
- Legea nr. 223/2015 24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat
- Legea nr. 223/2015 24 iulie 2015 (prevederi anume) privind pensiile militare de stat
- OUG nr. 57/2015 9 decembrie 2015 (prevederi anume) privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor …
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cosmin-Marian Văduva
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Mihail Dionisie în Dosarul nr. 5.650/120/2017 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 158D/2018.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
3.
Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a depus note scrise, prin care dezvoltă motivarea excepției de neconstituționalitate ridicate în fața instanței judecătorești.
4.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită menținerea jurisprudenței Curții și ca atare respingerea, ca nefondată, a excepției.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5.
Prin Încheierea din 9 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.650/120/2017, Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 . Excepția a fost ridicată de către Mihail Dionisie într-o cauză având ca obiect asigurări sociale.
6.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia se raportează la neconstituționalitatea
art. 40 pct. 4 ,
5
și
6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , care modifică unele dispoziții din
Legea nr. 223/2015 . Arată că prin adoptarea acestora a fost micșorat, restrâns dreptul la pensie prevăzut de
art. 47 alin. (2) din Constituție , fără să fi fost respectate exigențele prevăzute de
art. 53 alin. (1) din Constituție .
7.
Se încalcă, în opinia autorului,
art. 115 alin. (4) din Constituție , întrucât nu se justifică urgența actului normativ criticat, contrar celor inserate în preambulul acestuia. Sunt menționate, în sprijinul acestei susțineri, considerente din decizii ale Curții Constituționale prin care se stabilesc condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență. În argumentarea acestei critici, autorul arată că proiectul
a fost dezbătut public, cu toate instituțiile interesate, o lungă perioadă de timp, peste 2 ani. De asemenea arată că
a fost adoptată de Parlament cu cvasiunanimitate de voturi în data de 24 iulie 2015, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015 și a intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2016, precum și faptul că din 27 iulie 2015 și până la 1 ianuarie 2016 s-a scurs un interval de 5 luni, mai mult decât suficient pentru ca legea să poată fi modificată pe calea obișnuită de legiferare.
8.
În susținerea criticii întemeiate pe dispozițiile
art. 115 alin. (4) din Constituție , autorul precizează că, deși în preambulul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015
se arată că „în textul
există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferențieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare și/sau actualizare a pensiilor militare de stat“, Guvernul nu a prezentat niciun articol din legea modificată care să determine această diferențiere. De asemenea nu s-a indicat modalitatea prin care modificările aduse
prin
punctele 4 ,
5
și
6
ale
art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
conduc la stabilirea „stării de normalitate“ și nici nu se precizează vreun element cuantificabil, independent de voința Guvernului, prin care să se demonstreze că activitatea casei de pensii sectoriale ar fi perturbată în absența modificărilor conținute în
art. 40 pct. 4 ,
5
și
6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 . O asemenea omisiune este, în opinia autorului, contrară jurisprudenței Curții Constituționale pe care o menționează.
9.
În continuare, autorul arată că sunt încălcate prevederile
art. 115 alin. (6) din Constituție , întrucât dispozițiile criticate, stabilind reducerea cu cel puțin 30% a cuantumului pensiilor, afectează dreptul fundamental la pensie, în sensul dat expresiei afectează în jurisprudența Curții Constituționale. În plus, dispozițiile criticate afectează și dreptul la un nivel de trai decent menționat în
art. 47 din Constituție .
10.
Sunt încălcate, potrivit autorului, și prevederile
art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituție . Astfel, cuantumul pensiei, drept stabilit printr-o lege organică, a fost redus cu cel puțin 30%. Or, în condițiile creșterii prețurilor care antrenează cheltuieli suplimentare cu tratamentele medicale, este imposibilă creșterea calității vieții. Autorul evocă
Decizia Curții Constituționale nr. 421 din 9 mai 2007 , în sensul că viciul de neconstituționalitate al unei ordonanțe sau ordonanțe de urgență emise de Guvern nu poate fi acoperit prin aprobarea de Parlament a ordonanței respective. În consecință, legea care aprobă o ordonanță de urgență neconstituțională este ea însăși neconstituțională.
11.
În sfârșit, autorul susține că în proiectul de lege adoptat de Senat în data de 14 martie 2016 s-au adus modificări
art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , respectiv
art. 29 alin. (1)
și
art. 30 din Legea nr. 223/2015 . Astfel, potrivit noii forme a
art. 29 alin. (1) , „militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform
articolului 3 ,
litera f)
de cel puțin 25 de ani, beneficiază la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul prevăzută la
articolul 28 “, iar, potrivit noii forme a
art. 30 , „Pensia militară de stat stabilită, recalculată sau actualizată potrivit dispozițiilor legale în vigoare, inclusiv prin aplicarea prevederilor
articolului 108
și ale
articolului 11 alineat (3) din Legea nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare, nu poate să depășească 100% din baza de calcul prevăzută la art. 28, utilizată la stabilirea, recalcularea, actualizarea pensiei“.
12.
Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă arată că instituția delegării legislative dă dreptul Guvernului să emită ordonanțe de urgență în anume situații extraordinare, cu obligația motivării urgenței, astfel că nu se încalcă principiul separației puterilor în stat. De asemenea instanța judecătorească consideră că nu este încălcat nici dreptul fundamental la pensie, întrucât este dreptul legiuitorului să stabilească, respectiv să modifice, în funcție de politica statului, de resursele financiare și de prioritatea obiectivelor urmărite, condițiile, criteriile de acordare, modul de calcul și cuantumul valoric al pensiei, cu respectarea principiilor de bază prevăzute de
13.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
14.
Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere, reținut în deciziile Curții Constituționale
nr. 366 din 30 mai 2017 ,
nr. 443 din 21 iunie 2016
și
nr. 204 din 30 martie 2017 , în sensul constituționalității
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 .
15.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
16.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
17.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile
art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Analizând însă susținerile autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că acesta critică prevederile
art. 40 pct. 4-6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , care modifică
art. 28-30 din Legea nr. 223/2015 . Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 40 pct. 4-6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
care modifică/completează
art. 28
referitor la baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat,
art. 29
referitor la modalitatea de determinare a cuantumului pensiei de serviciu și
art. 30
referitor la plafonarea pensiei de serviciu din
18.
Autorul excepției consideră că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în
art. 1 alin. (4)
privind organizarea statului potrivit principiului separației și echilibrului puterilor,
art. 1 alin. (5)
cu privire la obligativitatea respectării
Constituției , a supremației sale și a legilor,
art. 44 alin. (1)
privind garantarea dreptului de proprietate privată,
art. 47 alin. (2)
referitor la dreptul la pensie,
art. 53 alin. (1)
privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți,
art. 61 alin. (1)
privind autoritatea legiuitoare,
art. 74 alin. (1)
și
(3)
referitor la inițiativa legislativă,
art. 76 alin. (3)
cu privire la adoptarea în regim de urgență a proiectelor de legi sau a propunerilor legislative,
art. 115 alin. (4)
referitor la condițiile adoptării ordonanțelor de urgență,
art. 115 alin. (6)
privind materiile în care nu pot fi adoptate ordonanțele de urgență,
art. 135 alin. (2) lit. f)
referitor la asigurarea de către stat a creării condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții și
art. 136 alin. (5)
privind inviolabilitatea proprietății private.
19.
Examinând excepția de neconstituționalitate, cu privire la critica autorului excepției potrivit căreia
art. 40 pct. 4 ,
5
și
6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
a fost adoptat cu încălcarea
art. 115 alin. (4) din Constituție , Curtea observă că, în jurisprudența sa, a constatat că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , respectiv dispozițiile
art. 40
al acesteia, a fost adoptată într-o situație extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată. Astfel, Curtea a reținut, în
Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019 , că „în nota de fundamentare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015
modificările aduse
au fost justificate de faptul că în cuprinsul acestei legi «există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferențieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare și/sau actualizare a pensiilor militare de stat», iar «în condițiile neadoptării măsurilor de modificare și completare a
Legii nr. 223/2015 , este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior și există riscul apariției unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010- 2012». Curtea apreciază că situația extraordinară care a impus reglementarea de urgență a dispozițiilor
art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
are în vedere consecințele neconstituționale pe care le atrage o reglementare care este susceptibilă de a genera tratamente diferite pentru persoane aflate în situații identice și față de care apariția unui val semnificativ de litigii este doar un efect secundar. O reglementare neclară, care are ca efect interpretări arbitrare, este contrară nu doar prevederilor
art. 1 alin. (5) din Constituție , dar și principiului constituțional al egalității în drepturi, potrivit căruia persoanele care se află în situații similare trebuie să se bucure de un tratament juridic identic, iar constatarea acestor consecințe, în timpul demersurilor autorităților, prilejuite de imediata intrare în vigoare a unei asemenea reglementări, justifică o intervenție legislativă imediată a Guvernului, potrivit
art. 115 alin. (4) din Constituție , destinată prevenirii acestor rezultate contrare
Legii fundamentale “ (a se vedea
Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019 , paragraful 34).
20.
Cu privire la critica autorului excepției potrivit căreia
art. 40 pct. 4 ,
5
și
6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
a fost adoptat cu încălcarea
art. 115 alin. (6) din Constituție , potrivit căruia „Ordonanțele de urgență [...] nu pot afecta [...] drepturile [...] prevăzute de
Constituție
[...]“, respectiv de
art. 47 alin. (1)
referitor la nivelul de trai decent și de
art. 47 alin. (2)
referitor la dreptul la pensie, Curtea constată că o asemenea critică este neîntemeiată. Astfel, dispozițiile criticate reglementează modalitatea de determinare a cuantumului pensiei de serviciu a destinatarilor
Legii nr. 223/2015 : veniturile care intră în baza de calcul și, corelativ, veniturile excluse din aceasta; procentul în care se calculează cuantumul pensiei de serviciu; modul de valorificare la determinarea cuantumului pensiei de serviciu a vechimii care depășește vechimea cumulată de 25 ani, necesară pentru deschiderea dreptului la pensia de serviciu; procentul din baza de calcul la care se plafonează cuantumul pensiei de serviciu. Astfel de norme nu vizează, în mod nemijlocit, substanța dreptului la pensie, de exemplu condițiile în care aceasta se poate obține sau persoanele eligibile.
21.
În plus, Curtea reține că pensiile reglementate de
se acordă în temeiul principiului recunoștinței față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei (a se vedea
art. 2 lit. f) din Legea nr. 223/2015 ). Pensiile de serviciu reglementate de
nu se cuvin, deci, „în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite“, așa cum se cuvin pensiile din sistemul unitar de pensii publice reglementate de
22.
Această deosebire conceptuală se reflectă și în modul de reglementare a finanțării pensiilor de serviciu și, respectiv, ale celor contributive. Astfel, potrivit
art. 5 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 , „Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat și a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele instituțiilor prevăzute la alin. (1)“ (potrivit acestor dispoziții, „Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Român de Informații asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special și exercită controlul aplicării acestora“), în vreme ce, potrivit
art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010 , fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii [a se vedea în acest sens
cap. II (art. 20-26) din Legea nr. 263/2010
referitor la Bugetul asigurărilor sociale de stat și
cap. III (art. 27-50)
referitor la Contribuția de asigurări sociale].
23.
Ținând cont de cele menționate, Curtea reține că dispozițiile criticate nu încalcă prevederile
art. 115 alin. (6) din Constituție .
24.
Cele reținute anterior sunt valabile și cu privire la
art. 47 alin. (1) din Constituție , invocat de către autorul excepției. Dreptul la pensie este, din perspectiva categoriei de persoane din care face parte și autorul excepției, un drept mai specific decât dreptul prevăzut de
art. 47 alin. (1) din Constituție
referitor la nivelul de trai decent. Or, dacă dispozițiile criticate nu afectează dreptul fundamental la pensie a fortiori nu este afectat
art. 47 alin. (1)
referitor la nivelul de trai decent.
25.
În continuare, Curtea reține că, referitor la critica autorului întemeiată pe dispozițiile
art. 1 alin. (5)
și ale
art. 53 din Constituție , sunt mutatis mutandis valabile cele constatate anterior cu privire la critica întemeiată pe dispozițiile
art. 115 alin. (6) din Constituție .
26.
În sfârșit, cu privire la critica întemeiată pe dispozițiile
art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituție , potrivit cărora „Statul trebuie să asigure:... f) crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții“, Curtea reține că limitarea plafonului pensiilor de serviciu nu face parte din categoria de măsuri prin care statul își încalcă obligația de a crea condițiile necesare pentru creșterea calității vieții, câtă vreme este acceptat că legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment (a se vedea în acest sens
Decizia Curții Constituționale nr. 322 din 21 mai 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 4 octombrie 2019, paragraful 16).
27.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihail Dionisie în Dosarul nr. 5.650/120/2017 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și constată că dispozițiile
art. 40 pct. 4 ,
5
și
6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 17 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.