HG nr. 1122/2004
privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism - I.N.C.D.T. București
prezumat în vigoare
În temeiul art. 108 din Constituție, republicată, al
art. 11 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002
privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 324/2003 , cu modificările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articolul 1
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism - I.N.C.D.T. București, înființat prin
Hotărârea Guvernului nr. 866/1998 , se organizează și funcționează ca persoană juridică română, în temeiul prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 57/2002
privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 324/2003 , cu modificările ulterioare, precum și în temeiul prevederilor prezentei hotărâri, în coordonarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism - I.N.C.D.T. București are sediul în municipiul București, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism - I.N.C.D.T. București funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, calculează amortismente și conduce evidența contabilă în regim economic.
Articolul 2
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism - I.N.C.D.T. București are ca obiect principal de activitate efectuarea de cercetări fundamentale și aplicative, de interes public și național, care privesc dezvoltarea și promovarea turismului românesc.
Articolul 3
Structura organizatorică a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism - I.N.C.D.T. București se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Articolul 4
Patrimoniul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism - I.N.C.D.T. București, stabilit pe baza situației financiare anuale încheiate la data de 31 decembrie 2003, este de 621.004 mii lei.
Articolul 5
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism - I.N.C.D.T. București își desfășoară activitatea în conformitate cu reglementările legale în vigoare, precum și cu regulamentul de organizare și funcționare prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Articolul 6
Personalul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism - I.N.C.D.T. București se consideră preluat și își păstrează salariile avute la data preluării, până la negocierea noului contract colectiv de muncă.
Articolul 7
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism - I.N.C.D.T. București administrează, cu diligența unui bun proprietar, spațiile deținute de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, aflate în municipiul București, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5, precum și bunuri proprietate publică și privată a statului și cele dobândite în condițiile legii sau realizate din venituri proprii, în conformitate cu reglementările în vigoare.
Articolul 8
Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, în calitate de minister coordonator, va cuprinde în bugetul său fondurile necesare realizării de investiții, dotări, aparatură și echipamente.
Articolul 9
Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri,
Hotărârea Guvernului nr. 866/1998
privind înființarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism - I.N.C.D.T. București, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 15 decembrie 1998, se abrogă.
PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE Contrasemnează: ──────────────── Ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului, Miron Tudor Mitrea p. Ministrul educației și cercetării, Radu Damian, secretar de stat Ministrul muncii, solidarității sociale și familiei, Dan Mircea Popescu p. Ministrul finanțelor publice, Maria Manolescu, secretar de stat București, 15 iulie 2004. Nr. 1.122.
Anexa REGULAMENT
de organizare și funcționare a Institutului Național
de Cercetare-Dezvoltare în Turism - I.N.C.D.T. București
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism - I.N.C.D.T. București, denumit în continuare institut național, este persoană juridică română în coordonarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, denumit în continuare minister coordonator.
Institutul național funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, calculează amortismente, conduce evidența contabilă în regim economic și își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 57/2002
privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 324/2003 , cu modificările ulterioare, precum și ale prezentului regulament.
Articolul 2
Institutul național este înființat în scopul desfășurării activității de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică în domeniul turismului.
Institutul național contribuie, în principal, la elaborarea strategiei de dezvoltare a turismului, potrivit hotărârii de înființare, și la realizarea cu prioritate a obiectivelor științifice și tehnologice stabilite prin programele naționale de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică.
Capitolul II Obiectul de activitate
Articolul 3
Obiectul de activitate al institutului național cuprinde:
A. Activități de cercetare-dezvoltare în turism:
a) în cadrul Planului național pentru cercetare-dezvoltare și inovare;
b) alte activități de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică;
c) pentru realizarea planurilor sectoriale și a programelor-nucleu;
d) în cadrul programelor internaționale de cercetare-dezvoltare și inovare.
În acest scop, institutul național realizează:
A.1. cercetări fundamentale de bază pentru dezvoltarea turismului, a metodelor și metodologiei de studiere a fenomenelor și proceselor desfășurate în domeniul turismului sau în sectoarele conexe acestuia;
A.2. cercetări aplicative pentru dezvoltarea și creșterea eficienței activității de turism și integrarea turismului românesc în cel mondial, care se referă la: valorificarea optimă a resurselor turistice și protejarea acestora, modernizarea și dezvoltarea turismului românesc în ansamblu, la nivel sectorial și teritorial, recâștigarea piețelor turistice tradiționale și atragerea de noi piețe, optimizarea activității de turism, creșterea competitivității ofertei și serviciilor turistice românești pe piața externă, integrarea turismului românesc în cel european și mondial, îmbunătățirea imaginii României peste hotare prin turism;
A.3. studii și cercetări privind: conjunctura pieței interne și internaționale, investigații sociologice în domeniu, prognoze și strategii pentru dezvoltarea turismului, a politicii de marketing și management în turism, monitorizarea și managementul resurselor turistice, informatizare, bănci de date în turism, proiectare și design în amenajarea și dezvoltarea turismului, utilizarea resurselor materiale, financiare și umane în turism, sinteze și materiale documentare tehnico-științifice;
A.4. studii și cercetări privind: impactul socio-economic și asupra mediului înconjurător, fundamentarea unor criterii și norme de identificare a resurselor turistice, de clasificare și protejare a acestora, determinarea capacității de suport ecologic în localitățile și zonele ce se amenajează în scopuri turistice, elaborarea și perfecționarea metodelor, metodologiilor de cercetare și a tehnicilor de calcul în domeniu.
B. Activități conexe activității de cercetare-dezvoltare în turism:
a) participare la elaborarea strategiei în domeniul turismului;
b) studii de oportunitate și fezabilitate pentru dezvoltarea unor zone și pentru obiective de investiții;
c) strategii de marketing și planuri de afaceri pentru produse turistice și obiective de investiții;
d) studii privind piața produselor și serviciilor turistice, precum și a domeniilor conexe turismului;
e) evaluări de societăți comerciale, active și terenuri;
f) elaborare de documentații tehnice pentru participarea la licitații pentru proiectare, modernizare și execuție în turism;
g) consultanță și asistență tehnică de specialitate pentru restructurarea agenților economici;
h) asistență tehnică pentru proiectarea și execuția obiectivelor de investiții din turism și din domenii conexe acestuia;
i) formare și specializare profesională în meserii din domeniul turismului;
j) pregătire profesională în colaborare cu unități de învățământ în domeniul propriu de activitate la nivel postuniversitar prin cursuri postuniversitare, studii aprofundate și altele asemenea;
k) editare și tipărire de publicații de specialitate: buletine de informare, studii, rapoarte, sinteze, cursuri tematice, ghiduri, hărți, pliante, reviste, monografii și alte publicații în domeniu;
l) prestări de servicii turistice;
m) proiectare și realizare de baze de date, pagini web și altele asemenea;
n) activități de transfer științific al rezultatelor cercetării din turism către alte unități de cercetare interesate sau către agenți economici;
o) organizări și participări la expoziții și manifestări tehnico-științifice interne și internaționale;
p) activități de cooperare tehnico-științifică internațională.
În cadrul obiectului său de activitate, institutul național poate colabora și la realizarea unor activități de cercetare-dezvoltare privind domeniile strategice și de apărare națională sau poate desfășura și alte activități conexe, cu aprobarea ministerului coordonator și cu avizul autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare.
Capitolul III Patrimoniul
Articolul 4
Patrimoniul institutului național este de 621.004 mii lei, conform situației financiare anuale încheiate la data de 31 decembrie 2003.
Institutul național administrează, cu diligența unui bun proprietar, bunuri proprietate publică și privată a statului, precum și bunurile proprii dobândite în condițiile legii sau realizate din venituri proprii. Bunurile proprietate publică și privată a statului administrate de institutul național, precum și bunurile proprii dobândite în condițiile legii sau realizate din venituri proprii se înregistrează distinct în patrimoniul acestuia, în conformitate cu reglementările în vigoare.
Rezultatele cercetărilor obținute în baza derulării unui contract finanțat din fonduri publice aparțin institutului național, în calitate de persoană juridică executantă, și ordonatorului principal de credite, în egală măsură, dacă prin contract nu s-a prevăzut altfel. Administrarea, înregistrarea în evidența contabilă a institutului național, precum și înstrăinarea, închirierea sau concesionarea și casarea rezultatelor cercetărilor obținute în baza derulării unui contract finanțat din fonduri publice se fac potrivit
Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 , aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 324/2003 , cu modificările ulterioare.
În exercitarea drepturilor sale, institutul național posedă și folosește bunurile aflate în patrimoniul său și, după caz, dispune de acestea în condițiile legii, în scopul realizării obiectului său de activitate.
Institutul național poate realiza servicii sau activități de microproducție prin asociere în participațiune, în scopul stimulării valorificării rezultatelor cercetării, cu aprobarea ministerului coordonator și a autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare.
Patrimoniul institutului național poate fi modificat conform prevederilor legale în vigoare.
Capitolul IV Structura organizatorică și funcțională
Articolul 5
Institutul național poate avea în structură departamente, secții, laboratoare și alte structuri organizatorice necesare realizării obiectului său de activitate.
Structura organizatorică a institutului național se aprobă prin ordin al ministrului coordonator, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, și cuprinde, pe lângă structura organizatorică prevăzută la alin. (1), și următoarele compartimente: compartimentul juridic, compartimentul de marketing, compartimentul financiar-contabil, compartimentul de audit și control financiar, compartimentul de diseminare a informațiilor, relații publice și mass-media.
Prin decizie a directorului general, cu aprobarea consiliului de administrație, se pot organiza colective specializate sau colective interdisciplinare proprii ori în colaborare cu alte unități din țară sau din străinătate.
Capitolul V Organele de conducere
Articolul 6
Conducerea institutului național este asigurată de:
a) consiliul de administrație;
b) comitetul de direcție;
c) directorul general.
Articolul 7
Orientarea și coordonarea activității tehnico-științifice din institutul național sunt asigurate de consiliul științific.
Consiliul de administrație
Articolul 8
Consiliul de administrație este format din 7 membri, cetățeni români, numiți prin ordin al ministrului coordonator, cu avizul autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare, la propunerea conducerii autorității de la care aceștia provin, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit pentru încă o perioadă de cel mult 4 ani.
Din consiliul de administrație fac parte:
a) directorul general al institutului național, care este președintele consiliului de administrație;
b) președintele consiliului științific al institutului național;
c) un reprezentant al autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare;
d) un reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice;
e) un reprezentant al Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei;
f) un reprezentant al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;
g) un specialist în domeniu, propus de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.
Revocarea membrilor consiliului de administrație se face de același organ care a făcut numirea, în caz de abateri sau de nerespectare a îndatoririlor ce le revin.
Articolul 9
Membrii consiliului de administrație își păstrează calitatea de angajat la instituția sau unitatea de la care provin, precum și toate drepturile și obligațiile care derivă din această calitate.
Pentru activitatea desfășurată în calitatea de membru al consiliului de administrație, aceștia beneficiază de o indemnizație lunară stabilită de consiliul de administrație, dar nu mai mult de 20% din salariul de bază al directorului general al institutului național.
Persoanele numite ca membri ai consiliului de administrație nu pot face parte din mai mult de două consilii de administrație ale institutelor naționale și nu pot participa în aceeași calitate la alte unități cu care institutul național are relații contractuale sau interese concurente.
Sunt incompatibili cu calitatea de membru al consiliului de administrație cei care, personal, soțul/soția ori rudele până la gradul al doilea inclusiv, sunt în același timp patroni sau asociați la alte unități cu același profil sau cu care institutul național se află în relații comerciale directe.
Articolul 10
Consiliul de administrație are următoarele atribuții:
a) aprobă, la propunerea consiliului științific, strategia și programele concrete de dezvoltare ale institutului național, de introducere a unor tehnologii de vârf și de modernizare a celor existente, în concordanță cu strategia generală a domeniului propriu de activitate;
b) propune modificarea structurii organizatorice și funcționale a institutului național;
c) analizează și avizează proiectul bugetului de venituri și cheltuieli, care se depune la ministerul coordonator în vederea aprobării conform reglementărilor legale;
d) analizează și avizează situația financiară anuală și contul de profit și pierdere, pe care le supune spre aprobare ministerului coordonator, și aprobă raportul de gestiune asupra activității desfășurate de institutul național în anul precedent;
e) analizează realizarea criteriilor de performanță și raportarea trimestrială privind activitatea realizată de institutul național și aprobă măsuri pentru desfășurarea acesteia în condiții de echilibru al bugetului de venituri și cheltuieli;
f) analizează, aprobă sau, după caz, propune spre aprobare, potrivit prevederilor legale, investițiile care urmează a fi realizate de institutul național;
g) propune spre aprobare majorarea sau diminuarea patrimoniului, precum și concesionarea ori închirierea unor bunuri din patrimoniul institutului național, în condițiile legii;
h) aprobă valorificarea bunurilor proprii dobândite, cu respectarea prevederilor legale;
i) aprobă volumul creditelor bancare prevăzute la art. 30 și stabilește modul de rambursare a acestora;
j) aprobă utilizarea disponibilităților în valută;
k) aprobă mandatul pentru negocierea contractului colectiv de muncă;
l) aprobă criteriile și comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul institutului național.
Consiliul de administrație exercită orice alte atribuții stabilite potrivit prevederilor legale.
Articolul 11
Consiliul de administrație își desfășoară activitatea pe baza regulamentului propriu de organizare și funcționare, avizat de ministerul coordonator. Acesta hotărăște în problemele privind activitatea institutului național, cu excepția celor care, potrivit legii, sunt date în competența altor organe.
Articolul 12
Consiliul de administrație se întrunește, de regulă, o dată pe lună sau ori de câte ori interesele institutului național o cer, la convocarea președintelui sau, în lipsa acestuia, a vicepreședintelui ori la solicitarea unei treimi din numărul membrilor consiliului de administrație.
Dezbaterile consiliului de administrație sunt conduse de președintele consiliului, iar în lipsa acestuia, de către vicepreședintele ales de către membrii consiliului.
Articolul 13
Consiliul de administrație își desfășoară activitatea în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi. Dacă nu este îndeplinită această condiție, ședința consiliului de administrație poate fi reprogramată într-un interval de cel mult 15 zile, având aceeași ordine de zi.
Hotărârile consiliului de administrație se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, dar nu mai puțin de jumătate plus unu din numărul total al membrilor.
Articolul 14
La ședințele consiliului de administrație poate participa, în calitate de invitat, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul național sau un reprezentant al salariaților, în cazul în care aceștia nu sunt constituiți în sindicat.
Articolul 15
Pentru luarea unor decizii vizând probleme complexe, consiliul de administrație poate atrage în activitatea de analiză consilieri și consultanți din diferite sectoare de activitate. Activitatea acestora va fi remunerată conform prevederilor legale.
Articolul 16
Membrii consiliului de administrație sunt răspunzători, în condițiile legii, pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin și răspund solidar pentru gestionarea patrimoniului institutului național.
Membrii consiliului de administrație care s-au abținut ori s-au împotrivit luării unei decizii ce s-a dovedit păgubitoare pentru institutul național nu răspund dacă au consemnat expres punctul lor de vedere în registrul de ședințe al consiliului de administrație și dacă au anunțat în scris despre aceasta ministerul coordonator.
Membrii consiliului de administrație care nu respectă prevederile art. 9 alin. (3) și (4) răspund, potrivit legii, pentru daunele cauzate institutului național ca urmare a acestui fapt.
Articolul 17
În primul trimestru al fiecărui an consiliul de administrație prezintă ministerului coordonator un raport asupra activității desfășurate în anul precedent și asupra programului de activitate pentru anul în curs.
Articolul 18
Secretariatul consiliului de administrație este asigurat de institutul național. Atribuțiile secretariatului sunt prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare a consiliului de administrație.
Comitetul de direcție
Articolul 19
Conducerea operativă a institutului național este asigurată de un comitet de direcție compus din directorul general și conducătorii principalelor compartimente din structura organizatorică a institutului național.
La ședințele comitetului de direcție poate participa, în calitate de invitat, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul național sau un reprezentant al salariaților, în cazul în care aceștia nu sunt constituiți în sindicat.
Articolul 20
Comitetul de direcție exercită atribuții și are răspunderi în limita competențelor propuse de directorul general și aprobate de consiliul de administrație.
Comitetul de direcție stabilește acțiunile concrete necesare pentru realizarea obiectivelor rezultate din:
a) strategia programelor de dezvoltare ale institutului național;
b) programul anual de cercetare-dezvoltare;
c) bugetul de venituri și cheltuieli;
d) programul de investiții;
e) sistemul de asigurare a calității;
f) alte obligații.
Articolul 21
Comitetul de direcție se întrunește decadal și ori de câte ori interesele institutului național o impun, la convocarea directorului general.
Directorul general
Articolul 22
Activitatea curentă a institutului național este condusă de directorul general, numit pentru o perioadă de 4 ani, pe baza rezultatelor concursului de selecție organizat conform legislației în vigoare. La expirarea acestui termen, în funcție de performanțele realizate, numirea directorului general poate fi prelungită pentru încă o perioadă de cel mult 4 ani.
Numirea și eliberarea din funcție a directorului general se fac prin ordin al ministrului coordonator, cu avizul autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare.
Articolul 23
Directorul general are, în principal, următoarele atribuții și responsabilități:
a) reprezintă, personal sau prin delegat, interesele institutului național în relațiile cu celelalte organe, organizații și agenți economici, precum și cu persoane fizice din țară și din străinătate;
b) propune consiliului de administrație modificarea structurii organizatorice și funcționale a institutului național;
c) numește directorii și conducătorii compartimentelor din structura organizatorică a institutului național, în urma concursului organizat pe baza criteriilor propuse de comitetul de direcție, și îi revocă, după caz, cu avizul consiliului de administrație;
d) angajează și concediază personalul institutului național, conform prevederilor legale și ale contractului colectiv de muncă;
e) asigură negocierea contractului colectiv de muncă la nivelul institutului național și a salariilor personalului acestuia, prin comitetul de direcție; aprobă salariile rezultate din negocierea directă;
f) răspunde de administrarea întregului patrimoniu, cu respectarea prevederilor legale;
g) analizează lunar stadiul valorificării rezultatelor cercetării, inclusiv activitatea compartimentului de marketing;
h) are atribuții și răspunderi similare unui ordonator de credite pentru sumele alocate institutului național de la bugetul de stat;
i) poate delega, în condițiile legii, o parte din atribuțiile sale celorlalte persoane din conducerea institutului național;
j) exercită orice alte atribuții ce îi sunt delegate de consiliul de administrație;
k) stabilește atribuțiile, competențele și relațiile la nivelul subunităților și departamentelor institutului național, precum și relațiile acestora cu terții, cu avizul consiliului de administrație;
l) adoptă măsuri și urmărește realizarea operațiunilor de comerț interior și de import-export, prin compartimentele proprii specializate.
Consiliul științific
Articolul 24
Consiliul științific este format din 5 membri, reprezentând principalele compartimente din cadrul institutului național care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare.
Consiliul științific este alcătuit din cercetători cu realizări deosebite în domeniu, salariați ai institutului național, aleși pe 4 ani, prin vot secret, de către cadrele cu studii superioare din institutul național.
Din consiliul științific fac parte, de drept, directorul general și directorul științific al institutului național.
Consiliul științific este condus de un președinte și un vicepreședinte, aleși prin vot secret de către membrii consiliului științific.
Consiliul științific se organizează și funcționează în conformitate cu regulamentul propriu aprobat de consiliul de administrație.
Articolul 25
Atribuțiile consiliului științific sunt următoarele:
a) participă la elaborarea strategiei de dezvoltare a activității de cercetare-dezvoltare a institutului național și la elaborarea programelor proprii de cercetare-dezvoltare;
b) analizează, avizează și urmărește realizarea lucrărilor de cercetare științifică;
c) propune spre aprobare consiliului de administrație programul anual de cercetare-dezvoltare și inovare al institutului național;
d) avizează hotărârile consiliului de administrație care implică politica de cercetare a institutului național;
e) propune măsuri pentru perfecționare profesională, încadrarea personalului de cercetare în grade profesionale;
f) organizează și coordonează desfășurarea manifestărilor cu caracter științific;
g) avizează acțiunile de cooperare, interne și internaționale, cu scop științific;
h) avizează acordarea de burse de studii și stagii de perfecționare, în țară și în străinătate.
Capitolul VI Bugetul de venituri și cheltuieli și execuția acestuia. Relații financiare
Articolul 26
Institutul național întocmește anual bugetul de venituri și cheltuieli, situația financiară și contul de profit și pierdere, potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor Publice.
Situația financiară anuală se aprobă de către ministerul coordonator, în condițiile legii.
Articolul 27
Veniturile și cheltuielile institutului național se stabilesc prin buget pentru fiecare exercițiu financiar.
Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește pe baza indicatorilor de performanță stabiliți de ministerul coordonator și se aprobă prin ordin al ministrului coordonator, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice și al Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.
Articolul 28
Institutul național determină anual volumul de venituri de realizat și de cheltuieli totale de efectuat, corelat cu contractele încheiate pentru activitatea programată.
Articolul 29
Salariile individuale ale personalului se stabilesc prin negociere, conform reglementărilor legale și prevederilor contractului colectiv de muncă, în limita fondului total destinat plății salariilor, prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli stabilit, potrivit legii.
Salariul de bază al directorului general se stabilește prin ordin al ministrului coordonator, potrivit reglementărilor legale în vigoare.
Articolul 30
Pentru acoperirea cheltuielilor curente, în situația în care, în cursul unui an, resursele financiare ale institutului național nu sunt suficiente, acesta poate contracta credite bancare în valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent.
Contractarea de credite peste plafonul stabilit se efectuează cu aprobarea ministerului coordonator și a Ministerului Finanțelor Publice.
Articolul 31
Institutul național hotărăște cu privire la investițiile ce urmează a fi realizate, potrivit obiectului său de activitate, finanțarea efectuându-se din surse proprii și din credite bancare, precum și din surse bugetare, prin ministerul coordonator, potrivit legii.
Ministerul coordonator va cuprinde în bugetul său fondurile necesare realizării unor investiții, dotări cu aparatură, echipamente, instalații și altele asemenea.
Execuția investițiilor prevăzute la alin. (1) și (2) se adjudecă potrivit legii.
Articolul 32
Operațiunile de încasări și plăți ale institutului național se efectuează prin conturi deschise la bănci comerciale cu sediul în România.
Institutul național poate efectua operațiuni de încasări și plăți în lei și în valută, prin casieria proprie, cu respectarea nivelului plafonului de casă și a normativelor de disciplină financiar-valutară stabilite prin actele normative în vigoare.
Institutul național poate efectua operațiuni de comerț exterior, aferente obiectului său de activitate, potrivit legii. Operațiunile de încasări și plăți cu străinătatea se vor efectua prin conturi bancare deschise la unitățile bancare specializate cu sediul în România.
Articolul 33
Institutul național își va organiza controlul financiar preventiv propriu și auditul financiar, potrivit legii.
Capitolul VII Reglementarea litigiilor
Articolul 34
Litigiile institutului național cu persoane fizice sau persoane juridice, nesoluționate pe cale amiabilă, sunt supuse spre rezolvare instanțelor judecătorești române de drept comun.
Capitolul VIII Dispoziții finale
Articolul 35
Prezentul regulament se completează cu celelalte reglementări legale aplicabile activității institutelor naționale de cercetare-dezvoltare.
Modificările și completările prezentului regulament se pot face la propunerea consiliului de administrație, cu respectarea actelor normative în vigoare, cu aprobarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și cu avizul autorității centrale pentru cercetare-dezvoltare, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 36
Statutul de institut național se reînnoiește periodic prin reacreditare, care are loc într-un interval de maximum 5 ani, sau la modificările obiectului de activitate al institutului național.
_______________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.