Decretul nr. 132/1949
pentru organizarea judecătorească
prezumat în vigoare
PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAȚIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE
În temeiul art. 44, pct. 2 și art. 45 din Constituția Republicii Populare Române,
Vazand decizia Consiliului de Miniștri,
Emite următorul decret:
Titlul PRELIMINAR
Dispozițiuni generale
Articolul 1
Justiția în Republica Populara Română are ca sarcina sa apere:
a) Structura Social - economică și de Stat, stabilite prin Constituția R.P.R.;
b) Drepturile fundamentale politice, de muncă și de odihnă, precum și toate celelalte drepturi și interese garantate cetățenilor de Constituția R.P.R.;
c) Drepturile și interesele, cunoscute de lege, instituțiilor și întreprinderilor de Stat, organizațiilor cooperatiste și celorlalte organizații obștești.
Articolul 2
Justiția în R.P.R. are ca îndatorire aplicarea legilor în mod egal față de toți cetățenii și în scopul intaririi și promovării regimului democrației populare.
Articolul 3
Judecata în R.P.R. educa, prin activitatea sa pe cetățeni în spiritul de devotament față de patrie și legile R.P.R., de grija deosebită față de bunurile comune ale poporului, disciplina în munca, îndeplinire a îndatoririlor față de Stat și societate și respectul față de regulile conviețuirii sociale.
Articolul 4
În regiunile locuite și de populații de alta naționalitate decât cea română, justiția va folosi, oral și în scris și limba naționalitatilor respective.
Articolul 5
Justiția în R.P.R. se realizează prin următoarele instanțe judecătorești:
Judecătoriile populare.
Tribunalele.
Curțile.
Curtea Suprema.
Instanțele, cu excepția Curții Supreme, judeca cu asesorii populari.
Articolul 6
La toate instanțele de judecată dezbaterile sînt publice, afară de cazurile special prevăzute de lege.
Dreptul de apărare este garantat.
Articolul 7
Judecătorii, fie ca fac parte din personalul judecătoresc, fie ca sînt asesori populari, se supun, în exercițiul atributiunilor, numai legii.
Partea I Organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești
Titlul I Instanțele judecătorești
Capitolul 1 Judecătoriile populare
Articolul 8
Judecătoriile populare sînt urbane, rurale sau mixte, după felul comunelor care compun circumscripțiile lor.
Acolo unde sînt cărți funciare, judecătoriile populare vor avea un serviciu de carte funciară.
Articolul 9
Fiecare judecătorie populara are o reședința principala și poate avea una sau mai multe resedinte secundare.
În cazurile excepționale, infracțiunile intrand în competența judecătoriilor populare, vor putea fi judecate, cu avizul Parchetului de pe lîngă tribunal, chiar în comuna în care ele au fost săvîrșite.
Articolul 10
La resedintele secundare ale judecătoriei populare, judecata se va face în zilele ce se vor stabili de șeful judecătoriei populare; ele vor fi aduse din timp la cunoștința publică prin afișare la sediul Sfatului Popular și prin alte mijloace potrivite de publicitate.
Articolul 11
La judecătoria populara, judecata se face de un judecător cu doi asesori populari sau de un judecător ajutor cu doi asesori populari.
Capitolul 2 Tribunale
Articolul 12
În fiecare capitala de județ va funcționa un tribunal; la nevoie va mai putea funcționa un tribunal și un alt oraș al județului.
Tribunalul poate fi divizat în mai multe secțiuni și are unul sau mai multe cabinete de instrucție.
La tribunalele divizate secțiunile vor fi penale și civile.
Articolul 13
Fiecare tribunal, va fi condus de un președinte.
La tribunalele cu mai multe secțiuni președintele tribunalului va îndeplini și funcția de președinte al Secției I-a. Președintele Tribunalului Ilfov nu îndeplinește funcția de președinte la nici una din secțiuni; el are dreptul sa prezideze oricare din secțiunile tribunalului.
Articolul 14
Funcția de judecător de instrucție se va exercita de judecătorii desemnați, în acest scop, de președintele tribunalului.
Judecătorii de instrucție pot fi chemați sa ia parte la lucrările tribunalului.
Articolul 15
La începutul anului judecătoresc, președintele tribunalului va repartiza un judecător care împreună cu doi asesori vor alcătui camera de instrucție.
La tribunalele cu mai multe secțiuni, președintele tribunalului va putea repartiza, în acest scop, mai mulți judecători.
La aceste tribunale va putea funcționa o camera de instrucție, ca secțiune permanenta cu mai multe complete de judecată.
Articolul 16
Președintele tribunalului va repartiza după necesitați, judecătorii care vor îndeplini și însărcinările de judecători sindici.
Articolul 17
Tribunalele judeca cu un judecător și cu doi asesori populari sau cu un ajutor și cu doi asesori populari.
Capitolul 3 Curțile
Articolul 18
Curțile pot fi divizate în mai multe secțiuni. La Curțile divizate secțiunile vor fi penale și civile.
Articolul 19
Fiecare Curte va fi condusă de un președinte. La Curțile cu mai multe secțiuni, președintele Curții va îndeplini și funcțiunea de președinte al secțiunii I-a. Președintele Curții București, nu îndeplinește funcțiunea de președinte la nici una din secțiuni; el are dreptul sa prezideze oricare din secțiunile Curții.
Articolul 20
Curțile judeca cu doi consilieri de Curte și cu trei asesori populari.
Capitolul 4 Curtea Suprema
Articolul 21
Curtea Suprema este formată din două secțiuni și este condusă de un prim-președinte.
La fiecare secțiune funcționează un președinte de secție. Numărul consilierilor pentru întreaga Curte este de 28. Primul președinte va face, după necesitați, repartiția lor pe secțiuni.
Articolul 22
Prim-președintele Curții Supreme prezidează Curtea în secțiuni unite și completele de 9 membri ale secțiunilor, în cazul prevăzut de art. 25. El poate prezida oricare dintre secțiunile Curții și poate desemna, în caz de lipsa, consilieri de la o secțiune, pentru formarea completelor celeilalte secțiuni.
În caz de lipsa sau de împiedicare, primul-președinte va fi înlocuit de președintele de secție desemnat de el, iar în lipsa acestuia, de celălalt președinte.
De asemeni primul-președinte va desemna înlocuitorii președinților de secție, precum și ordinea consilierilor pe întreaga Curte și pe secțiuni.
Articolul 23
Curtea Suprema judeca în complet de cinci.
Articolul 24
Curtea Suprema judeca în secțiuni unite, cu cel puțin 21 membri și întotdeauna cu un număr de membri fără soț.
Cînd se constituie cu mai mult de 21 membri, iar judecata recursului rămîne în continuare, Curtea va putea judeca în continuare cu cel puțin 21 dintre membrii care au luat parte de la început la dezbateri.
Articolul 25
În cazurile în care una din secțiunile Curții Supreme ar găsi necesar să se revină asupra unei jurisprudente stabilite, de unul din completele sale, în cursul ultimelor trei ani, recursul se judeca în completul de 9 membri.
Cînd jurisprudenta asupra căreia urmează să se revină a fost stabilită de un complet de 9 membri, de cealaltă secțiune sau de însăși secțiunile unite, recursul se judeca în secțiunile unite.
Articolul 26
Secțiunea penală judeca, pe lîngă recursurile penale, și următoarele recursuri:
a) În materie vamală;
b) Împotriva hotărârilor întemeiate pe dispozițiunile codului silvic;
c) Împotriva hotărârilor date de instanțele militare, în cazurile prevăzute de lege.
Secțiunea civilă judeca recursurile care nu sînt date, spre judecare, secțiunii penale.
Articolul 27
Pentru aplicarea dreptului de supraveghere prevăzut de art. 90 din Constituția Republicii Populare Române, primul-președinte al Curții Supreme sau procurorul general al R.P.R., poate sesiza Curtea suprema cu cerere de îndreptare facuta împotriva hotărârilor sau actelor judecătorești definitive și irevocabile, ale oricărei instanțe sau organe judiciare civile sau militare, ordinare sau speciale, contrare legii sau vadit nedrepte.
În cazul cînd hotărîrea atacată a fost data de o secție a Curții Supreme, cererea de îndreptare se judeca în secțiuni unite. Judecata se va face cu citarea părților, din oficiu.
Curtea Suprema procedând la judecarea cererii de îndreptare va putea:
a) Admițând cererea de îndreptare sa statueze asupra celor deduse și să se pronunțe în fond, sau, casand, sa trimită spre rejudecare cauza fie instanței care a dat hotărîrea fie unei alte instanțe de același grad cu acesta;
b) În cazul cînd soluționarea cererii de îndreptare necesita administrarea de noi probe, sa trimită dosarul oricărei instanțe organ de cercetare sau instrucție, indicând și probele ce urmează a se efectua, iar, după întoarcerea dosarului sa procedeze potrivit celor arătate la lit. a, de mai sus.
Articolul 28
Procurorul general al R.P.R., poate pune concluziuni în toate cererile de îndreptare.
De asemenea, el poate pune concluziuni în orice alte cauze și la orice alte instanțe.
În toate cazurile el poate delega orice alt procuror.
Capitolul 5 Dispozițiuni comune și speciale
Articolul 29
Ministrul justiției, luînd avizul Comisiei pentru simplificarea și rationalizarea aparatului de Stat, stabilește prin decizie:
1. Numărul judecătoriilor populare, resedinte principale și secundare ale acestora, precum și circumscripțiile lor respective.
2. Circumscripțiile tribunalelor, în cazul cînd în același județ funcționează mai multe tribunale, și numărul secțiunilor, cabinetelor de instrucție și camerelor sau secțiilor de instrucție ale tribunalelor.
3. Numărul circumscriptiilor și resedintele Curților.
4. Numărul secțiunilor Curților.
Articolul 30
Tot prin decizie, Ministrul justiției, va determina dintre judecători pe șefii judecătoriilor populare, iar la tribunalele și Curțile cu mai multe secțiuni, pe judecătorii și consilierii care vor îndeplini funcțiunea de presedinti de secție.
Articolul 31
Pe lîngă fiecare Curte, tribunal sau judecătorie populara, urbana sau mixtă, vor funcționa un număr de agenți pentru îndeplinirea procedurilor în materie penală.
Articolul 32
Prim-președintele Curții Supreme și președinții celorlalte instanțe avînd mai multe secțiuni repartizează cererile între secțiunile respective, după natura lor; ei pot delega un președinte de secție sau un alt membru al instanței pentru a face aceasta repartizare.
La tribunale și Curți, cererile speciale unei secțiuni se adresează președintelui secțiunii.
Articolul 33
Instanțele judecătorești vor tine ședințe în toate zilele de lucru; ele pot continua și în zilele de Duminica sau de sarbatori legale.
Articolul 34
La instanțele judecătorești se pot forma după trebuințele serviciului, mai multe complete care să judece în aceeași zi, concomitent sau succesiv cu celelalte.
Articolul 35
În procesele civile poate să fie însărcinat sa asculte martorii sau să facă cercetări locale un singur judecător asistat de un asesor popular.
Articolul 36
Judecătorii ajutori pot fi însărcinați îndată după intrarea lor în funcțiune, sa asculte martori, să facă cercetări locale, sa redacteze procese-verbale și hotărîri, sa prezideze consilii de familie, sa verifice socoteli de tutela și sa autentifice acte.
Ei vor putea judeca după împlinirea unui an de la intrarea lor în funcțiune.
Ei vor putea judeca, totuși, și înainte de împlinirea acestui termen, cu autorizarea ministrului justiției data după o activitate corespunzătoare de cel puțin trei luni, constatată de șefii ierarhici sau de inspectorii judecătorești.
Articolul 37
Deliberările rămase dintr-o ședința anterioară sau cele care nu se pot rezolva imediat, rămîn la sfîrșitul ședinței. Deliberările se pot fixa și pentru o zi, anume rezervată.
Articolul 38
Hotărîrile se dau cu majoritatea voturilor completului.
În cazul cînd un membru al completului a decedat sau se găsește în imposibilitate de a-și manifesta voința sau de a se pronunța, dacă ceilalți judecători care au luat parte la judecata pot forma majoritatea cerută de alin. precedent, hotărîrea va fi data. În caz contrar, pricina se va judeca din nou și cu precădere.
Articolul 39
Hotărîrile vor fi redactate de judecătorul sau de unul dintre judecătorii care au judecat și care va fi însărcinat de președinte prin însuși procesul-verbal de ședința.
Redactarea rămîne supusă controlului completului a cărui opera colectivă devine.
Articolul 40
În caz de împiedicare a unuia din judecători, hotărîrea se va semna de șeful instanței sau de președintele completului, iar în caz de împiedicare a grefierului, ea va fi semnată de grefierul șef sau de grefierul principal, făcându-se mențiune despre cauza care a împiedicat pe judecător sau pe grefier să semneze.
Articolul 41
Hotărîrile date în recurs vor fi subscrise de toți judecătorii, fără menționarea părerii minorității.
În celelalte hotărîri, părerea minorității va fi motivată, în cazul cînd cei rămași în minoritate sînt asesori, ei nu sînt obligați să-și motiveze părerea.
Articolul 42
Hotărîrile trebuiesc pronunțate în termen de șapte zile de la închiderea dezbaterilor și redactate în termen de 15 zile de la pronunțarea lor.
Pentru motive întemeiate, pronunțarea se poate amana cu cel mult 15 zile.
Articolul 43
Anul judecătoresc începe la 1 Ianuarie și se încheie la 31 Decembrie.
Articolul 44
La tribunalele și Curțile avînd mai multe secțiuni de același fel, președintele, la înțelegere cu președinții de secțiuni, repartizează la începutul fiecărui an judecătoresc, judecătorii și consilierii între secțiunile respective.
Articolul 45
În caz de lipsa sau de împiedicare, președintele unei instanțe judecătorești va fi înlocuit de șefii secțiilor acelei instanțe, după ordinea în care îi va fi desemnat în prealabil, sau de unul dintre judecători, în aceeași ordine.
În interiorul fiecărei instanțe, a oricărei secțiuni sau judecătorii, șeful respectiv va stabili o ordine a judecătorilor, fie în vederea înlocuirii lui, fie pentru a se orandui, acolo unde este cazul, care dintre ei va prezida completul.
Articolul 46
La judecătoriile populare, în caz de lipsa sau împiedicare simultană a judecătorilor și a judecătorilor ajutori, președintele tribunalului respectiv va delega, pentru a-i înlocui, în termen de cel mult 30 zile, un judecător sau un judecător ajutor de la o alta judecătorie populara, ori un judecător de la tribunal; delegațiunea va fi comunicată de îndată Ministerului Justiției.
Articolul 47
Dacă, din orice împrejurare, un tribunal rămîne fără numărul legal de judecători, președintele tribunalului va putea delega, pentru completare, sub rezerva dispozițiunilor alineatului următor, unul sau mai mulți judecători ajutori sau judecători de la judecătoriile populare din acel oraș.
La tribunalele și Curțile avînd mai multe secțiuni, președintele împlinește lipsurile de judecători, prin delegare dintre membrii prezenți de la celelalte secțiuni.
Articolul 48
În toate cazurile cînd nevoile serviciului o cere, ministrul justiției, poate delega judecători de la orice instanța.
Aceasta dispozițiune nu se aplică la Curtea suprema.
De asemenea, ministrul justiției poate delega, de la alt tribunal, unul sau mai mulți judecători pentru a îndeplini temporar, funcțiunea de judecător de instrucție, în același timp cu titularul.
Articolul 49
Delegatiunile date pentru o singura ședința implica și participarea la judecarea cauzelor rămase în continuare, chiar dacă sînt fixate pentru alte ședințe.
Titlul II Grefele judecătorești
Articolul 50
Personalul judecătoresc indeplinind funcțiuni de grefa este obligat sa ia parte la lucrările ședințelor și sa redacteze procese-verbale. Cei ce fac parte din acest personal trebuie să contrasemneze orice acte încheiate de judecătorii instanței pe lîngă care funcționează, dacă au luat parte la lucrările pe care actul le constata.
În caz de lipsa ori împiedicare a personalului judecătoresc indeplinind funcțiuni de grefa, șeful instanței va putea delega, pentru îndeplinirea atributiunilor lor, orice salariat administrativ de pe lîngă instanța.
Articolul 51
Șeful grefei sau inlocuitorul sau, eliberează copiile și extrasele de pe actele din dosar și certifica exactitatea lor, păstrând, sub a sa răspundere, documentele și valorile ce i se încredințează.
Titlul III Inspectorii judecătorești
Articolul 52
Pe lîngă Ministerul de Justiție vor funcționa inspectorii pentru Curți, tribunale și judecătorii populare precum și pentru serviciile auxiliare ale acestora.
Atribuțiunile lor vor fi stabilite prin decizia ministerului justiției.
Partea II Asesorii populari
Articolul 53
Pentru toate instanțele, cu excepția Curții Supreme, se va alege câte o lista de asesori populari după cum urmează:
a) Pentru fiecare reședința principala și secundară a judecătoriilor populare rurale și pentru fiecare reședința secundară a judecătoriilor populare mixte, o lista de 24 membri;
b) Pentru fiecare judecătorie populara urbana și pentru fiecare reședința principala a judecătoriilor populare mixte, o lista de 32 membri;
c) Pentru fiecare secțiune de tribunal, o lista de 32 membri;
d) Pentru fiecare tribunal nedivizat, o lista de 40 membri;
e) Pentru parchetele tribunalelor, o lista de 24 membri;
f) Pentru Parchetului Tribunalului Ilfov, o lista de 80 membri;
g) Pentru fiecare secțiune de Curte, o lista de 36 membri;
h) Pentru fiecare Curte nedivizata, o lista de 48 membri.
Articolul 54
Din aceste liste, președinții tribunalelor vor desemna, prin tragere la sorți, cu 15 zile înainte de începerea fiecărui trimestru al anului judecătoresc, câte 2 asesori populari pentru resedintele principale sau secundare ale judecătoriilor populare rurale și pentru resedintele secundare ale judecătoriilor populare mixte, câte 4 asesori populari pentru judecătoriile populare urbane, pentru resedintele principale ale judecătoriilor populare mixte, pentru secțiunile de tribunal și pentru tribunalele nedivizate, câte 2 pentru parchetele tribunalelor, 10 pentru Parchetul Tribunalului Ilfov, câte 3 pentru secțiunile de Curte și câte 6 pentru Curțile nedivizate.
Tot astfel vor fi desemnați, ca supleanți, câte 4 asesori populari, pentru resedintele principale și resedintele secundare ale judecătoriilor populare rurale; pentru resedintele principale și resedintele secundare ale judecătoriilor populare mixte, pentru judecătoriile populare urbane și pentru secțiunile de tribunal, câte 6 pentru tribunalele nedivizate; câte 2 pentru parchetele tribunalelor, 10 pentru Parchetul Tribunalului Ilfov, câte 6 pentru secțiunile de Curți și pentru curțile nedivizate și în același mod vor fi completate locurile devenite vacante.
În cazul cînd listele noilor aleși nu sînt înaintate președintelui tribunalului, înainte de începerea anului judecătoresc, desemnarea asesorilor populari se va face din lista anului precedent.
Articolul 55
Repartizarea asesorilor populari la judecătoriile populare urbane, la resedintele principale ale judecătoriilor populare mixte, la tribunalele sau secțiunile tribunalelor, poate fi schimbată oricînd după nevoi, de către președintele tribunalului. De asemenea, repartizarea de secțiuni a asesorilor populari de la Curți, poate fi oricînd schimbată, după nevoi, de președintele curții.
Articolul 56
Dispozițiunile art. 48 se aplică și asesorilor populari, de la tribunale și de la Curți.
Articolul 57
Dacă nevoile serviciului o cer, președintele tribunalului va putea trage la sorți, pentru judecătoriile populare urbane și tribunalele nedivizate, un număr suplimentar de asesori populari, pentru a sigura judecare la timp a pricinilor.
Dispozițiunea de mai sus se aplică și în privinta asesorilor populari de la Curți.
Articolul 58
În caz de necesitate a serviciului, asesorii populari de la o instanța pot fi delegați la o alta instanța pe termen de cel mult 30 zile.
Articolul 59
Asesorii populari de pe lîngă parchete pot fi însărcinați să facă cercetări.
Articolul 60
Sarcina funcțiunii de asesor este obligatorie.
Asesorii populari își păstrează, în timpul exercițiului funcțiunii, locul ce ocupa în câmpul muncii.
În caz de necesitate a serviciului, asesorii populari supleanți vor putea funcționa ca asesori populari titulari.
Articolul 61
La intrarea în funcțiune asesorii populari vor depune în fața șefului instanței, jurământul prevăzut pentru personalul judecătoresc indeplinind funcțiuni de judecată.
Articolul 62
Executarea însărcinării de asesor popular este incompatibilă cu profesiunea de avocat. Recuzarea asesorilor populari se va face potrivit dispozițiunilor legale privind pe judecători.
Articolul 63
Asesorii populari sînt asimilați cu personalul judecătoresc, indeplinind funcțiuni de judecată în ceea ce privește aplicarea dispozițiunilor art. 42, alin. 1, 75 și 76 din decretul de fața.
Permisiunile se vor acorda de șeful instanței.
Articolul 64
Dreptul de a alege asesori populari și de a fi ales asesor popular, îl au în comunele rurale membrii sindicatelor de salariați agricoli și taranii muncitori, iar în comunele urbane, membrii sindicatelor și ai asociațiilor profesionale.
Vîrsta pentru a alege este de 18 ani împliniți, iar pentru a fi ales 23 ani împliniți.
Nu pot alege și nu pot fi aleși asesorii populari, acei, care sînt nedemni, potrivit legii electorale și acei care exploatează, în orice fel munca altora.
Candidații de asesori populari pot fi propuși de Partidul Muncitoresc Roman, Sfaturile locale, Confederatia Generală a Muncii și Organizațiile de masa.
Modul de alegere al asesorilor populari, precum și condițiile lor de salarizare se vor stabili prin decizia Consiliului de Miniștri.
Partea III Dispozițiile privitoare la personalul judecătoresc
Titlul I Ierarhia personalului judecătoresc
Articolul 65
Ierarhia la Curtea Suprema este următoarea:
I. Primul președinte al Curții Supreme;
II. Președinții de secțiuni ai Curții Supreme;
III. Consilierii Curții Supreme.
Articolul 66
Ierarhia la Curți, tribunale și judecătorii populare este următoarea:
I. Președinții de Curte;
II. Consilierii de Curte;
III. Președinții de tribunal I;
IV. Președinții de tribunal II și grefierii-șefi, la Curtea Suprema;
V. Judecătorii de tribunal și grefierii principali la Curtea Suprema;
VI. Judecătorii de judecătorii populare, grefierii la Curtea Suprema și șefii de secție administrativă II;
VII. Judecătorii ajutori, grefierii șefi I și șefii de secție administrativă II, contabili principali;
VIII. Grefierii-șefi II, portărel-șef I, contabil I;
IX. Grefierii principali, portarei-șefi II, contabili II, dactiloscopii-șefi, dactilografii-șefi;
X. Conducătorii de carte funciară, grefierii, portăreii principali, contabilii-ajutori, dactiloscopii, dactilografii principali, registratorii-șefi, arhivarii-șefi;
XI. Conducătorii ajutori de carte funciară, grefierii ajutori, portăreii, contabili în pregătire, dactiloscopii-ajutori, dactilografii I, arhivarii I, registratorii I, referenții I, administratorii de imobil I;
XII. Referenții II, dactilografii II, registratorii II, arhivarii II, agenții portarei, administratorii de imobil II;
XIII. Referenții stagiari, arhivarii ajutori, registratori-ajutori, intendenții I;
XIV. Ingrijitorii I, intendenții II, portarii I;
XV. Ingrijitorii II, portarii II, liftierii;
Titlul II Condițiunile de numire și angajare în funcțiunea personalului instanțelor de judecată
Articolul 67
Primul președinte, președinții de secție și consilierii Curții Supreme, se numesc de prezidiul Marii Adunări Naționale a R.P.R., la propunerea Guvernului după recomandarea ministerului justiției.
Articolul 68
Pentru a fi angajat funcționar judecătoresc se cer condițiunile prevăzute în
Decretul Nr. 29 din 29 ianuarie 1949 , precum și condițiile de pregătire profesională ce se vor stabili prin decizia ministerului justiției.
Pentru a fi angajat ca funcționar administrativ la instanțele de judecată se cer numai condițiunile prevăzute în
Decretul Nr. 29 din 29 ianuarie 1949 .
Articolul 69
La judecătoriile populare, tribunalele și Curțile în a căror circumscripție locuiesc și populații de alta naționalitate decât cea română, funcționarii judecătorești de orice fel, pentru a fi numiți, vor trebui sa cunoască și limba naționalității respective.
Articolul 70
Înainte de a intră în exercițiul funcțiunii, judecătorii vor depune următorul jurământ:
"Jur de a fi credincios poporului și de a apara Republica Populara Română împotriva dusmanilor din afară și dinauntru.
Jur a respecta legile Republicii Populare Române și de a păstra secretul în serviciu".
Jurământul nu este necesar în caz de mutare în aceeași funcțiune sau în caz de angajare într-o alta funcțiune judecătorească.
Titlul III Drepturile și îndatoririle personalului judecătoresc indeplinind funcțiuni de judecată
Articolul 71
Personalul judecătoresc indeplinind funcțiuni de judecată, are drepturile și îndatoririle prevăzute de
decretul Nr. 29 din 29 Ianuarie 1949 , cu derogarile din prezentul decret.
Articolul 72
Personalul judecătoresc de orice fel al judecătoriilor populare va primi, pentru timpul deplasarii la sediile secundare, o indemnizație de transport și locuinta ce se va stabili prin decizia Consiliului de Miniștri la propunerea ministrului justiției.
Articolul 73
Șefii ierarhici sînt obligați să raporteze Ministerului Justiției cazurile în care salariații judecătorești indeplinind funcțiuni de judecată, de sub supravegherea lor, nu dovedesc însușiri profesionale sau nu-și mai pot îndeplini în mod normal, funcțiunile.
Titlul IV Dreptul de supraveghere și disciplina
Articolul 74
Dreptul de supraveghere indreptateste la controlul și notarea însușirilor profesionale ale salariaților judecătorești și lucrările lor, precum și a raporturilor lor de serviciu cu justițiabilii și avocații, și a moralității lor.
Articolul 75
Președinții Curților au dreptul de priveghere asupra salariaților judecătorești de orice fel și asesorilor populari din circumscripția Curților respective.
Ei pot exercita acest drept și prin președinții tribunalelor respective.
Articolul 76
Primul președinte al Curții Supreme are dreptul de priveghere asupra președinților și membrilor Curții Supreme, asupra președinților Curților, precum și asupra grefierilor de la Curtea Suprema.
Articolul 77
Dreptul de priveghere impune îndatorirea de a raporta constatările făcute Ministerului Justiției.
Articolul 78
Ministrul Justiției exercita dreptul de priveghere direct sau prin delegații săi, atît asupra activității instanțelor, cat și asupra salariaților judecătorești.
Articolul 79
Dreptul la disciplina indreptateste la aplicarea pedepselor disciplinare. El aparține ministrului justiției.
Articolul 80
Revocarea membrilor Curții Supreme se va face prin decret al Prezidiului Marii Adunări Naționale la propunerea Guvernului în urma raportului ministrului justiției.
Partea IV Dispozițiuni finale și tranzitorii
Articolul 81
Cauzele pendinte înaintea instanțelor care devin incompetente din pricina schimbării circumscripției judecătorești, vor continua să fie judecate de instanțele la care au fost introduse.
Articolul 82
Serviciul interior al instanțelor judecătorești și al cancelariilor se va organiza prin decizia ministerului justiției.
Articolul 83
Procurarea localurilor necesare judecătoriilor populare rurale și cheltuielile de mobilier, întreținere, încălzit și luminat sînt în sarcina Sfaturilor populare județene.
Pentru judecătoriile populare urbane și mixte, localurile și cheltuielile de mobilier, întreținere, încălzit și luminat sînt în sarcina Sfatului popular comunal.
Articolul 84
Procurarea localurilor necesare tribunalelor cat și cheltuielile de mobilier, întreținere, încălzit și luminat cad în sarcina Sfaturilor populare județene.
Articolul 85
Ori de câte ori legile întrebuințează denumiri de instanțe sau de funcțiuni judecătorești care au fost modificate prin efectul decretului de fața, termenii intrebuintati în ele se socotesc înlocuiți prin noile denumiri.
Articolul 86
Actualii presedinti de secție, de tribunal și de Curte vor continua sa îndeplinească funcțiunea de președinte de secție, de tribunal sau de Curte pînă ce se vor face desemnarile prevăzut de art. 30 din prezentul decret.
Articolul 87
Dispozițiunile art. 25 sînt aplicabile și în cazul cînd urmează a se reveni asupra unei jurisprudente ce a fost stabilită de un complet de divergenta.
Articolul 88
Listele asesorilor populari, aleși la primele alegeri ce vor avea loc în cursul anului 1949, vor servi pentru desemnarea asesorilor populari, la instanțele respective pînă la 31 Decembrie 1950.
Numărul asesorilor populari ce urmează a fi aleși va fi, pentru fiecare din listele prevăzute la art. 58, mai mare cu o pătrime din numărul acolo arătat.
Articolul 89
Dispozițiunile art. 413, 414 și 415 din codul de procedura penală și art. 329 din codul de procedura civilă, se abroga. Din art. 416, alin. 1, din codul de procedura penală se inlatura cuvintele "contrarii legii sau".
Recursurile prevăzute de textele de mai sus, în curs de judecată, se considera cereri de îndreptare.
Articolul 90
Dispozițiunile prezentului decret intră în vigoare după cinci zile de la publicarea în Buletinul Oficial R.P.R.
Pe aceeași dată se abroga Legea Nr. 341 din 5 Decembrie 1947, pentru organizarea judecătorească, cu modificările ei ulterioare.
Dat în București la 1 Aprilie 1940.
C. I. PARHON
MARIN FLOREA IONESCU Ministrul justiției, Avram Bunaciu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.