Normele din 21 septembrie 2018

În cuprinsul prezentei norme sanitare veterinare se folosesc următoarele abrevieri:

În sensul prezentei norme sanitare veterinare, termenii și expresiile de mai jos se definesc astfel:

(a)

abator

– unitate utilizată pentru sacrificarea și eviscerarea animalelor a căror carne este destinată consumului uman;

(b)

agenți patogeni

– microorganisme - bacterii, virusuri, ricketsii, paraziți, ciuperci - și alte entități precum prionii, organismele modificate genetic, culturile celulare, care pot provoca boli oamenilor și animalelor;

(c)

albine de acoperire

- categoria de albine lucrătoare care îndeplinește funcția de protecție a puietului depus pe fagure;

(d)

amplicon

- produsul reacției de amplificare a PCR clasic;

(e)

animal acvatic

- peștii, inclusiv icrele sau gameții, moluștele și crustaceele vii din unități de acvacultură sau animalele acvatice provenite din mediul sălbatic, în scop de creștere sau pentru repopulare a mediului acvatic. Nu sunt incluși amfibienii, reptilele, păsările și mamiferele acvatice;

(f)

autoritate competentă

– Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;

(g)

biorisc

- combinația între probabilitatea apariției unei afecțiuni și severitatea acesteia, atunci când sursa este un agent biologic sau o toxină. Sursa afecțiunii poate fi o expunere neintenționată, eliberare accidentală sau pierderea, furtul, utilizarea greșită, accesul neautorizat sau eliberarea neautorizată intenționată;

(h)

biosecuritate

- măsurile de securitate luate la nivel instituțional și la nivelul persoanelor din cadrul D.S.V.S.A., cu scopul prevenirii diversiunilor/atentatelor sau a eliberării intenționate de patogeni sau toxine precum și pentru prevenirea pierderii, furtului sau folosirii greșite a acestora;

(i)

biosiguranță

- principiile de securizare, tehnologiile și regulile care trebuie urmate pentru a preveni expunerea neintenționată si/sau accidentală la agenți patogeni și toxine sau eliberarea lor în mediu;

(j)

cerere de analiză

pentru probele prelevate - documentul de însoțire al probelor;

(k)

confirmare

– furnizarea de informații complete sau complementare care permit identificarea univocă a unui analit și, după caz, cuantificarea la un nivel considerat acceptabil de către laboratorul național de referință a rezultatelor obținute, prin teste de laborator, de către L.S.V.S.A.;

(l)

control oficial

– orice formă de control pe care autoritatea competentă o efectuează pentru verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare, produsele medicinale veterinare, precum și cu regulile de sănătate și bunăstare animală;

(m)

contraprobă

– una sau mai multe unități de eșantionare păstrate o perioadă de timp definită, în anumite condiții de depozitare, cu scopul de a repeta analiza de laborator, în cazul clarificării unor observații din partea beneficiarilor sau alte incidente; sunt considerate contraprobe eșantioanele extrase din probele care au fost trimise pentru supraveghere, monitorizare, suspiciune, confirmare și expertiză, în cazul în care probele respective sunt pozitive, sau probele pentru certificarea stării de sănătate a animalelor care fac obiectul schimburilor comerciale indiferent de rezultat;

(n)

data prelevării

- data la care a fost recoltată proba.

(o)

eșantionare

– procedură prin care o parte dintr-o substanță, material sau produs este prelevată, pentru încercarea sau etalonarea unui eșantion reprezentativ al întregului; eșantionarea poate fi cerută, de asemenea, de specificația corespunzătoare față de care va fi analizată substanța, materialul sau produsul; în anumite cazuri – de exemplu, analize medico-legale – eșantionul poate să nu fie reprezentativ, dar este determinat de disponibilitate;

(p)

expertiză (EST)

– set de analize efectuat în scopul stabilirii diagnosticului diferențial pe probe provenite de la rumegătoare cu semne clinice neurologice;

(q)

expertiză medico-legală veterinară de laborator

– cercetare cu caracter tehnic prin analize de laborator;

(r)

exploatație

– orice incintă împrejmuită cu unul sau mai multe adăposturi, orice construcție sau, în cazul unei ferme în aer liber, orice loc în care sunt ținute, deținute, îngrijite, sacrificate sau manipulate animale;

(s)

familie de albine/colonie de albine

– un grup de indivizi din aceeași specie, care trăiesc împreună, depind unii de alții, prezintă organizare socială proprie și sunt specializați pentru îndeplinirea unor anumite activități; familia de albine este alcătuită din următoarele categorii de indivizi: matcă, albine lucrătoare și trântori;

(t)

formular de mișcare F2

- document oficial eliberat de autoritatea competentă, cu regim special, înregistrat cu serii care permit trasabilitatea acestuia, însoțește animalele în timpul mișcării acestora pe teritoriul României, se înregistrează în B.N.D. și permite urmărirea trasabilității animalelor;

(ț)

formular de declarare eveniment F3

- document oficial eliberat de autoritatea competentă, cu regim special, înseriat cu serii care permit trasabilitatea acestuia, care atestă evenimentele suferite de unul sau mai multe animale și care se înregistrează în B.N.D.;

(u)

formular de consemnare F6

– formular de sacrificare în abator și/sau de export și de înregistrare eveniment de sacrificare și/sau de înregistrare a evenimentului de export;

(v)

hrană pentru animale

– orice substanță sau produs, inclusiv aditivii, indiferent dacă sunt prelucrate, parțial prelucrate sau neprelucrate, destinate hrănirii, pe cale orală, a animalelor;

(x)

insecte utile

- toate speciile de insecte considerate a fi de importanță economică; din această categorie fac parte: speciile de albine melifere, bondarii polenizatori, viermii de mătase și specii de brahicere pentru pescuit, inclusiv stadiile de dezvoltare ale acestora, precum ouăle, larvele și nimfele;

(y)

laborator sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor oficial

– laboratorul desemnat de autoritatea competentă în conformitate cu cerințele art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor;

(``)

lot

– grup de produse identice sau asemănătoare fabricate/depozitate simultan sau succesiv; (aa)

material vegetal

- materie primă sau semifabricată, reprezentată de sau derivată din plante;

(bb)

medic veterinar oficial

- medicul veterinar desemnat de autoritatea competentă pentru a realiza activități veterinare publice stabilite de aceasta;

(cc)

monitorizare

- sistem de colectare, analiză și diseminare a datelor, fără a se lua măsuri de control activ, atunci când sunt detectate cazuri pozitive;

(dd)

oglinda stupului

- suprafața de teren de 1 m 2

din fața urdinișului stupului;

(ee)

organisme modificate genetic

- organisme ale căror materiale genetice au fost modificate intenționat și în mod artificial, cu ajutorul ingineriei genetice;

(ff)

personal de specialitate

– persoana căreia i-au fost delegate competențe și deține cunoștințe și deprinderi atestate oficial;

(gg)

planșeul stupului

- partea inferioară a stupului;

(hh)

prelevare

– acțiunea de recoltare a probelor în scopul efectuării examenului de laborator;

(ii)

prevalență -

numărul total de cazuri sau focare ale unei boli prezentă într-o populație de animale expusă riscului, la un moment dat sau într-o perioadă determinată;

(jj)

probă

– material biologic derivat dintr-o matrice de origine animală și utilizat în scop de testare (pentru domeniul sănătate animală), respectiv set de unul sau mai multe elemente preluat dintr-un lot și destinate să furnizeze informații privind lotul (pentru domeniul siguranța alimentelor);

(kk)

probe cu risc

– probe prelevate de la animale cu semne clinice specifice unor boli notificabile sau probe cu rezultat pozitiv la teste screening efectuate de laboratoarele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor pentru boli notificabile;

(ll)

probă de animale acvatice

- un număr reprezentativ de exemplare de pești sau de alte animale acvatice ori de organe ale acestora, din aceeași specie sau din specii diferite, dar cu aceeași proveniență și sursă de alimentare cu apă, pentru care se poate efectua un examen complet de laborator;

(mm)

probe de sanitație

– probă rezultată în urma prelevării cu un tampon steril, de pe o suprafață de 100 cm 2

decontaminată dintr-un obiectiv;

(nn)

Programul acțiunilor de supraveghere

- Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor;

(oo)

risc

- combinarea probabilității de producere a unui pericol cu severitatea acelui pericol;

(pp)

substanțe infecțioase

- substanțe despre care se știe sau despre care există motive să se creadă că pot conține agenți patogeni - în ceea ce privește transportul;

(qq)

supraveghere

– colectarea, analiza, interpretarea și raportarea sistematică a datelor referitoare la sănătatea animalelor;

(rr)

zonă de cules

- zona cu o rază de 1-5 km în jurul stupului, unde există plante melifere, în perioadă de înflorire.

desemnate de autoritatea competentă.

-

Cererile de analiză, pentru probele prelevate în cadrul controlului oficial, precum și tabelele anexate, trebuie să fie completate și semnate, după caz, de medicul veterinar oficial sau de medicul veterinar de liberă practică împuternicit și vizate de către personalul de specialitate din cadrul D.S.V.S.A., în conformitate cu planul cifric și cerințele din Programul acțiunilor de supraveghere.

Cererile de analiză, pentru probele prelevate în cadrul controlului oficial, se trimit la L.S.V.S.A care efectuează analizele, atât pe suport de hârtie cât și în format electronic prin aplicația LIMS.

completează în 3 exemplare originale, semnate, dintre care un exemplar însoțește probele care se trimit la laborator, un exemplar rămâne la persoana care a efectuat prelevarea, iar un exemplar rămâne la proprietar.

În situația probelor multiple, prelevate de la mai multe exploatații, cererea de analiză se întocmește în 2 exemplare originale dintre care un exemplar însoțește probele care se trimit la laborator, iar al doilea exemplar rămâne la persoana care a efectuat prelevarea.

În cazul în care, prelevarea se desfășoară pe parcursul a două sau mai multe zile, în Formularul nr. 1 ,

prevăzut la Anexa B, în coloana „Semnătură Proprietar” se înscrie suplimentar și data la care a fost efectuată prelevarea.

cele editate în format Excel, completate și semnate de către medicul veterinar oficial sau de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, după caz, și vizate de personalul de specialitate, acolo unde formularul o prevede.

Prin excepție de la prevederile art. 13, în situația riscului epidemiologic, inclusiv de

animale identificate înainte de expedierea lor spre laborator, sunt verificate și vizate de către personalul de specialitate din cadrul structurii responsabile pentru realizarea controlului oficial din cadrul D.S.V.S.A, în corelație cu planul cifric și cerințele din Programul acțiunilor de supraveghere.

Dacă la sincronizarea datelor din aplicția LIMS cu cele din SNIIA apar neconcordanțe

precizate în cererea de analiză, se efectuează teste de laborator pentru stabilirea originii materialului biologic.

Prelevarea fiecărei probe destinate unei analize de laborator se realizează conform cerințelor prevăzute în prezenta normă sanitară veterinară.

Identificarea probelor se efectuează prin metode care asigură integritatea și lizibilitatea informațiilor.

Ambalarea probelor trebuie efectuată astfel încât să nu permită substituirea, contaminarea sau degradarea acestora.

Responsabilitatea privind pregătirea coletului, ambalarea și înscrierea corectă a adresei destinatarului, aparține persoanei/instituției care expediază probele.

Responsabilitatea privind transportul probei/probelor, în condițiile prevăzute de prezenta normă sanitară veterinară către laboratorul desemnat, aparține persoanei/instituției care expediază probele.

De la toate rumegatoarele care au prezentat semne clinice nervoase, se trimit la laborator probe de creier pentru expertiza EST, în vederea realizării diagnosticului diferențial față de alte neuropatii, respectiv

rabia, listerioza, boala Aujeszky.

au reacționat pozitiv sau dubios la testul rapid pentru EST , se trimit la LNR - EST pentru confirmare sau infirmare diagnostic și sunt reprezentate de:

(a)

fragmentele de creier și omogenatul de creier rămase în urma efectuării testului rapid;

(b)

capul animalului suspect de EST ,

dacă în urma primirii rezultatelor, la rubrica „Rezultate” este înscris

probă în lucru sau suspiciune EST

sau dacă rezultatul la testul rapid este „ pozitiv” sau „dubios” sau

„suspiciune EST ”;

capul animalelor sacrificate în abator pentru supravegherea EST este păstrat sub reținere oficială până se primește de la L.S.V.S.A/I.D.S.A Buletinul de analiză cu rezultat

negativ

la testul rapid;

(c)

Fragmente de țesut din lichidul fixator, preparate histologice permanente și /sau blocuri de parafină.

Prelevarea selectivă a segmentelor de

trunchi cerebral și cerebel

se realizează prin tehnica de prelevare „ foramen magnum” , cu ajutorul truselor speciale, în conformitate cu cerințele din Manualul de standarde și vaccinuri al Organizației Mondiale a Sănătații Animalelor (OIE), denumit în continuare Manualul OIE, Manualul de diagnostic pentru EST și Manualul Operațional al României pentru ESB;

Probele de

cap întreg

se prelevează prin detașarea capului de trunchi, între vertebra atlas și condilii occipitali.

Probele

de creier integral

se prelevează prin tehnica de prelevare integrală a creierului, conform procedurilor descrise în Manualul de diagnostic pentru EST, în Manualul OIE și în Manualul Operațional al României pentru ESB.

(a)

se ambalează în recipienții din plastic din trusa de recoltare sau în saci de plastic sigilați, după caz.

(b)

în cazul tăierilor realizate în abatoarele autorizate, recipienții din plastic sau sacii de plastic se identifică prin etichetare, specificându-se numărul de prelevare al probei, codul de identificare al animalului, data tăierii, numărul din registrul de tăiere și numărul carcasei,.

(c)

recipienții sau sacii etichetați se introduc într-un container corespunzător ca volum, care asigură, pe durata transportului, condiții de refrigerare.

(d)

probele de creier prelevate de la rumegătoarele sănătoase se transmit laboratoarelor în stare refrigerată în maxim 48 h de la prelevare; probele de creier provenite de la rumegătoarele moarte se transmit la laborator în termen de 48 h în stare refrigerată și în maxim 7 zile în stare congelată.

(e)

pentru probele congelate nu se efectuează teste histologice și imunohistochimice.

(f)

probele prelucrate histologic nu necesită refrigerare și trebuie etichetate, ambalate și transportate corespunzător, astfel încât să se asigure integritatea fragmentelor de țesut din lichidul fixator, a preparatelor histologice permanente și a blocurilor de parafină.

(g)

în momentul transmiterii probelor la laborator este obligatorie respectarea măsurilor de biosecuritate specifice EST, conform prevederilor Manualului OIE și Manualului de diagnostic pentru EST.

Probele de trunchi cerebral, cap întreg și creier se transmit laboratorului împreună cu cererea de analiză însoțită de formularele nr. 2, 3, 4 sau 5 în funcție de specie, iar în caz de confirmare/infirmare a bolii însoțită de formularul nr. 6, prevăzute în Anexa B.

Cererea de analiză, împreună cu tabelul aferent, se completează, se semnează și se vizează, după caz, de către personalul de specialitate, conform atribuțiilor.

Probele prelevate de la animale provenite din exploatații non-profesionale și/sau comerciale sunt transmise laboratorului împreună cu formularul de declarare a evenimentului F3, prevăzut în Anexa B, eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau tipărit de pe stația de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul. Evenimentul se înregistrează în BND; completarea, eliberarea și înregistarea în BND a formularului F3 se efectuează anterior expedierii probelor la laborator.

Probele prelevate de la animalele sacrificate în abatoare sunt transmise laboratorului împreună cu copii ale formularului de mișcare F2 și ale formularului de consemnare F6, tipărite de pe stația de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit cât și operarea evenimentului în BND.

Înainte de recepția probelor în laborator se face verificarea și vizarea, de către personalul de specialitate din cadrul DSVSA, a conformității tuturor datelor din cererea de analiză și a tabelelor anexă cu BND.

Pentru probele prelevate de la animalele suspecte, în afara cerințelor prevăzute la art 32. alin. (1) – (5) se transmit către LNR - EST, fișele de lucru, citirile de la testele rapide efectuate, buletinul de analiză eliberat de laboratorul de morfopatologie cu rezultatul pozitiv, raportul de notificare a suspiciunii de EST și fișa de observație clinică pentru EST.

Dacă în urma primirii rezultatelor, în formularele nr. 2, 3, 4 și 5, prevăzute în anexa B, se specifică

probă în lucru/suspiciune EST

sau dacă, în urma primirii Buletinului de analiză, este precizat rezultatul la testul rapid, pozitiv/dubios/suspiciune EST, existând suspiciunea că proba testată nu aparține animalului identificat, așa cum reiese din documentele de însoțire a probei, capul animalului suspect de EST se trimite la LNR - EST din cadrul I.D.S.A. în vederea efectuării testelor moleculare de discriminare și a identificării genetice a animalului, pentru evidențe specifice sau pentru obținerea materialelor de referință pentru EST din țesutul nervos central restant.

reprezentate de

tampoane de sanitație .

Probele prelevate pentru examenul histologic, prevăzute la art. 37, se identifică cu etichete

toată durata transportului.

(3)

Probele de țesut/țesuturi proaspăt recoltate se introduc în recipienți din material plastic, cu închidere etanșă și cu etichetă autocolantă pe care se trec datele de identificare ale animalului, proprietarul și felul probelor, precum și categoria și tipul țesutului.

(4)

Recipientul se introduce într-o pungă/container din material plastic, cu închidere etanșă și se transportă în cel mai scurt timp la laborator; în cazul cadavrelor / seturilor de organe transportul se face la temperatura de refrigerare.

(5)

În cazul preparatelor histologice permanente și a blocurilor de parafină probele se ambalează astfel încât să se asigure integritatea fragmentelor de țesut din lichidul fixator, iar temperatura de transport este cea a mediului ambiant.

Transportul probelor se realizează în cel mai scurt timp la laborator cu asigurarea integrității acestora pe

împreună cu cererea de analiză și, după caz, formularul nr. 1, prevăzut în Anexa B.

(2)

Cererea de analiză, împreună cu tabelul aferent, se completează, se semnează și se vizează, după caz, de către personalul de specialitate, conform atribuțiilor.

În cazul în care analizele se efectuează la solicitarea proprietarului, se completează formularul nr. 20 sau, în cazul oncopatiilor, formularul nr. 22, prevăzute în Anexa B.

Probele prelevate pentru examenul histologic, precizate la art. 37, se trimit la laborator

organe sau țesuturi

în stare

proaspată, refrigerată sau congelată.

Probele prelevate pentru examen necropsic se identifică lizibil cu numărul de prelevare

reprezentate de:

a)

cadavre/porțiuni de cadavre/seturi de organe sau țesuturi proaspete, refrigerate sau congelate.

b)

fragmente de țesuturi în lichid fixator;

c)

preparate histologice permanente nedeparafinate/colorate;

d)

țesuturi incluse în blocuri de parafină.

Probele prelevate

pentru

expertiză/confirmare/suspiciune, cu excepția EST, se identifică

animalelor se trimit la laborator împreună cu cererea de analiză și, după caz, formularul nr. 1 prevăzut în Anexa B.

Cererea de analiză, împreună cu tabelul aferent, se completează, se semnează și se vizează, după caz, de către personalul de specialitate, conform atribuțiilor.

În cazul în care analizele se efectuează la solicitarea proprietarului, se completează formularul nr. 20, prevăzut în Anexa B.

Probele prelevate destinate

expertizei medico-legale veterinare

de laborator se identifică

de către organul de urmărire penală.

În cazul în care analizele se efectuează la solicitarea proprietarului, se completează formularul nr. 20, prevăzut în Anexa B.

Probele de

sânge integral fără anticoagulant sau ser pe coagul

se prelevează individual

Probele de

sânge integral cu anticoagulant

se prelevează într-un vacutainer cu anticoagulant, se percutează ușor, imediat, sub capac, pentru a nu lăsa aditivul să adere la pereții tubului sau la capacul acestuia.

Probele de sânge se prelevează individual în vacutainere cu heparină litiată sau altă substanță anticoagulantă, cum ar fi citratul de sodiu sau EDTA.

Cantitatea minimă necesară de sânge recoltat/animal trebuie să fie de 5 ml pentru animale de talie mare, 3 ml pentru animalele de talie mijlocie și de minimum 1 ml pentru animale de talie mică și păsări.

Probele de sânge cu anticoagulant trebuie să fie prelevate steril, nu trebuie să conțină coaguli și nu trebuie să fie hemolizate.

După recoltare, vacutainerul se agită ușor cu o mișcare de rotație din încheietura mâinii sau se agită ușor pe verticală de 5 - 6 ori.

Probele de sânge nu se congelează.

Probele de sânge integral fără anticoagulant/ser pe coagul și probele de sânge integral cu aticoagulant

se identifică cu etichete scrise lizibil, vizibil și durabil care conțin numărul de prelevare corespunzător numerotării din tabelul anexat cererii de analiză.

Transportul probelor de sânge la laborator trebuie să se efectueze după exprimarea serului la temperatura de refrigerare.

Probele se așează în stative în poziție verticală, iar stativele se așează în cutii de transport adecvate ca volum.

Probele trebuie transportate astfel încât să se evite răsturnarea sau vărsarea lor.

Intervalul de timp cuprins între momentul prelevării probelor și momentul recepționării acestora de către laborator nu trebuie să depășească 72 de ore.

Probele de sânge integral fără anticoagulant/ser pe coagul și probele de sânge integral cu aticoagulant se trimit la laborator împreună cu cererea de analiză și formularele nr. 1, 10 sau 11, prevăzute în Anexa B, după caz.

Cererea de analiză, împreună cu tabelul aferent, se completează, se semnează și se vizează, după caz, de către personalul de specialitate, conform atribuțiilor.

este cuprinsă între 4 și 10 ml.

(2)

Probele prelevate se identifică cu etichete scrise lizibil, vizibil și durabil care conțin numărul de prelevare corespunzător numerotării din tabelul anexat cererii de analiză.

Probele se transportă la laborator în cel mai scurt timp posibil și în condiții de refrigerare.

Probele de

lichid cefalorahidian

se prelevează aseptic într-o seringă, cantitatea necesară

tifon, care se introduc în cavitățile nazale, executându-se mișcări de rotație și de translație, cu o intensitate moderată, evitându-se lezionarea mucoasei; de la fiecare animal se prelevează 3-5 tampoane.

Pentru izolarea virusului Rinotraheitei infecțioase bovine se prelevează tampoane nazale de la 5-10 animale afectate, aflate în faza incipientă a bolii.

Secrețiile nazale se prelevează cu ajutorul tampoanelor sterile și sunt, ulterior, imersate în mediu de transport.

Acest tip de probă se prelevează în perioada febrilă a afecțiunilor respiratorii sau în faza catarală a procesului inflamator.

Pentru prelevarea probelor de

secreții nazale

se utilizează tampoane sterile din vată sau

După prelevarea probelor de secreții nazale, tamponul se introduce într-un tub steril cu mediu de transport care corespunde cerințelor de prezervare pentru păstrarea viabilității virusului suspectat a fi prezent în probă.

În cazul izolării virusului Rinotraheitei infecțioase bovine, tamponul se introduce într-un tub steril cu mediu de transport constituit din mediu pentru culturi celulare cu 2-10% ser fetal bovin liber de herpesvirusul bovin tip

-1 și se menține la temperatură de refrigerare; expedierea la laborator se face în cel mai scurt timp.

Probele prelevate se identifică cu etichete scrise lizibil, vizibil și durabil care conțin numărul de prelevare corespunzător numerotării din tabelul anexat cererii de analiză.

fundul de sac conjunctival, cu o mișcare ușoară dar fermă dinspre unghiul interior spre unghiul exterior al ochiului.

(2)

După prelevare, tamponul se introduce într-un tub steril cu mediu de transport, se menține la temperatură de refrigerare și se expediază în termen de maxim 24 h la laborator.

(3)

Probele de secreție oculară prelevate se identifică cu etichete scrise lizibil, vizibil și durabil care conțin numărul de prelevare corespunzător numerotării din tabelul anexat cererii de analiză.

Probele de

secreție oculară

se recoltează cu un tampon umezit în ser fiziologic steril, din

care ulterior sunt imersate în mediul de transport sau prin lavaj prepuțial.

În cazul existenței leziunilor vizibile și circumscrise se prelevează secreții de la nivelul acestora.

Pentru detecție directă de antigen, se poate recurge la raclajul acestor mucoase pentru executarea de frotiuri pe lame de sticlă și/sau pentru izolare de virus.

Probele de

secreții prepuțiale și vaginale

se prelevează cu ajutorul tampoanelor sterile

vizibil și durabil care conțin numărul de prelevare corespunzător numerotării din tabelul anexat cererii de analiză.

Probele se ambalează și se expediază la laborator, în cel mai scurt timp.

Probele de secreții prepuțiale și vaginale prelevate se identifică cu etichete scrise lizibil,

se efectuează cu ajutorul truselor care conțin materialele necesare, conform prevederilor Manualului Operațional pentru febra aftoasă.

Probele prelevate de la animale afectate de boli veziculoase, sunt reprezentate de:

(a)

epiteliul aftelor recent sparte care se prelevează cu o forfecuță în cantitate de aproximativ 1-2 g;

(b)

lichid din afte nedeschise, care se prelevează prin extragere cu seringa în cantitate de aproximativ 1 ml.

Fragmentele de epiteliu se prelevează conform mențiunilor din Manualul Operațional pentru febra aftoasă.

Pentru diagnosticul dermatitei nodulare virale bovine sau variolei ovine și caprine, se prelevează probe, în tuburi sterile, prin raclajul crustelor din zonele cutanate afectate.

Prelevarea probelor de

epitelii cutanate ale mucoaselor și de lichid din aftele nedeschise

Probele de epitelii cutanate prelevate se ambalează și se transportă la laborator conform instrucțiunilor prevăzute în Manualul operațional pentru febra aftoasă.

Probele de epitelii cutanate, noduli și cruste se ambalează și se transportă la laborator conform instrucțiunilor prevăzute în manualele operaționale pentru dermatoză nodulară virală și variolă ovină și caprină.

Probele prelevate se identifică cu etichete scrise lizibil, vizibil și durabil care conțin numărul de prelevare corespunzător numerotării din tabelul anexat cererii de analiză.

În suspiciunile de boli veziculoase, atunci când animalele sunt într-o fază avansată a bolii sau când evoluția este subclinică, se pot preleva și probe de

secreții bucofaringoesofagiene

și de

epiteliu faringoesofagian .

Probele de secreții și de epiteliu faringoesofagian se recoltează prin metoda "probang", conform procedurilor descrise în Manualul operational pentru febra aftoasă.

În cazul suspiciunii de pesta micilor rumegătoare, de la nivelul leziunilor mucoasei bucale se prelevează probe de tampoane bucale.

Probele de secreții bucofaringoesofagiene și de epiteliu faringoesofagian prelevate se introduc într-un tub steril cu mediu de transport, se mențin la temperatură de refrigerare și se expediază, în cel mai scurt timp posibil, la laborator.

Ambalarea și transportul probelor la laborator se realizează conform instrucțiunilor prevăzute în Manualul operațional pentru febra aftoasă.

Probele prelevate se identifică cu etichete scrise lizibil, vizibil și durabil care conțin numărul de prelevare corespunzător numerotării din tabelul anexat cererii de analiză.

Probele de

fecale

eliminate recent se prelevează cu ajutorul unui instrument de prelevare în recipiente sterile prevăzute cu dop sau cu ajutorul unor tampoane rectale sau cloacale, în cazul prelevării de probe de la păsări.

De la păsările vii, în caz de influență aviară sau boala de Newcastle, se prelevează pe mediu de transport probe de tampoane traheale și cloacale.

În cazul suspiciunii de pesta micilor rumegătoare, de la animalele vii se prelevează probe de tampoane rectale.

După prelevarea probelor de fecale, tamponul se introduce într-un tub steril cu mediu de transport constituit din tampon fosfat salin și antibiotic în cantitate de 5 ml care se menține la temperatură de refrigerare și se expediază, în ziua prelevării, la laborator.

După prelevare, flacoanele cu fecale se mențin la temperatura de refrigerare și se expediază, în ziua prelevării, la laborator.

Probele prelevate cu tampoane cloacale și traheale se transportă la laborator, în cel mai scurt timp posibil.

În cazul în care transportul nu se efectuează în 24 h de la prelevare, probele se congelează imediat și se transportă ulterior la laborator.

Probele prelevate se identifică cu etichete scrise lizibil, vizibil și durabil care conțin numărul de prelevare corespunzător numerotării din tabelul anexat cererii de analiză.

cu cererea de analiză și, după caz, formularul nr. 1, prevăzut în Anexa B.

(2) Cererea de analiză, împreună cu tabelul aferent, se completează, se semnează și se vizează, după caz, de către personalul de specialitate, conform atribuțiilor.

Probele prelevate de la animalele vii , prevăzute la art. 48, se trimit la laborator împreună

Probele prelevate de la

animale moarte/ sacrificate

sunt reprezentate de:

b) organe.

a) cadavre;

a)

Se prelevează cadavre de la animalele mici și mijlocii.

b)

Se pot preleva și expedia la laborator și cadavre de la animalele mari din categoria tineret.

Prelevarea probelor de la

cadavre :

Cadavrele prelevate sunt ambalate în recipiente etanșe sau în saci dubli de plastic, între care se introduce material absorbant îmbibat cu substanțe dezinfectante.

În cazul în care transportul nu se efectuează în 24 h de la prelevare, probele se congelează imediat și se transportă ulterior la laborator.

Probele de cadavre se identifică cu etichete scrise lizibil, vizibil și durabil care conțin numărul de prelevare corespunzător numerotării din tabelul anexat cererii de analiză, după caz.

prelevează în cantitate de 20 – 100 g.

(2) Probele de organe și/sau fragmente de organe se prelevează cu ajutorul unor instrumente sterile, adecvate.

Probele de

organe

prelevate se ambalează în pungi sau recipiente sterile, după caz, și se transportă în condiții de refrigerare, în cel mai scurt timp posibil, la laborator.

În cazul în care transportul nu se efectuează în 24 h de la prelevare, probele se congelează și se transportă ulterior la laborator.

Pentru fiecare organ se folosește câte o pungă sau recipient cu capac etanș.

Probele prelevate se identifică cu etichete scrise lizibil, vizibil și durabil care conțin denumirea tipului de organ și numărul de prelevare corespunzător numerotării din tabelul anexat cererii de analiză, după caz.

împreună cu cererea de analiză și, după caz, formularul nr. 1, prevăzut în Anexa B.

(2) Cererea de analiză, împreună cu tabelul aferent, se completează, se semnează și se vizează, după caz, de către personalul de specialitate, conform atribuțiilor.

Probele prelevate de la animale moarte/sacrificate, prevăzute la art 66 se trimit la laborator

PROBE DESTINATE EXAMENULUI SEROLOGIC

Prelevarea

probelor de sânge integral fără anticoagulant/ser pe coagul

se efectuează în

conțin heparină litiată ca anticoagulant, în volum de aproximativ 7,5 ml.

Probele de sânge prelevate nu se vor depozita la temperatura de refrigerare (frigider, congelator, gheață), se vor recolta/menține/ transporta la temperatura ambiantă de 20-25  C și se trimit la laborator imediat, astfel încât stimularea plasmei cu tuberculine, să se efectueze, în maxim 8 h de la prelevare.

Dacă analiza se efectuează în 48–72 h de la prelevare, plasma se stochează la temperatura de refrigerare de 5±3°C.

Probele de plasmă stimulate cu tuberculine, se depozitează la temperatura de refrigerare de 5±3°C, timp de 7 zile sau la temperatura de congelare de -20°C, până la efectuarea analizei.

Probele de sânge recoltate pentru detecție de y-IFN , se prelevează în vacutainere ce

de analiză și formularul nr. 1, prevăzut în Anexa B;

Cererea de analiză, împreună cu tabelul aferent, se completează, se semnează și se vizează, după caz, de către personalul de specialitate, conform atribuțiilor.

Probele prelevate menționate la art. 72 lit. a) - b) se trimit la laborator împreună cu cererea

anterior recoltării, mameloanele sunt spălate, șterse și dezinfectate, iar primele jeturi de lapte se elimină, pentru a se reduce riscul contaminării bacteriene.

Prelevarea probelor de lapte amestec din tancul de răcire se face numai dacă în fermă sunt cel puțin 30% din vaci în perioada de lactație asigurând trasabilitatea fiecărui animal care a depus laptele în tanc.

După colectarea cantității totale de lapte în tanc, se lasă tancul în agitare, cel puțin 2 minute, timp în care se notează litrajul și se pregatește un flacon steril pentru recoltare.

Cu o pipeta serologică de 10 - 25 ml cu pompă, se prelevează 20 ml probă de lapte care se toarnă în flacon.

Flaconul identificat se închide imediat și se introduce într-un recipient izoterm.

Probele de lapte

individuale se prelevează în recipiente sterile prevăzute cu dop etanș;

conțin numărul de prelevare corespunzator numerotării din tabelul anexat cererii de analiză.

Transportul probelor se efectuează la temperatura de refrigerare de 1– 4°C.

Proba de lapte prelevată nu se congelează.

Proba prelevată trebuie să ajungă la laborator în maximum 3 zile de la recoltare și se păstrează în condiții de refrigerare în tot acest timp.

Probele de lapte prelevate se identifică cu etichete scrise lizibil, vizibil și durabil care

formularele nr. 1 sau 13, prevăzute în Anexa B, după caz.

Probele prelevate din tancul de răcire se transmit la laborator împreună cu cererea de analiză, formularul nr. 13, prevăzut în Anexa B, precum și un tabel cu codurile de identificare ale bovinelor care au depus laptele în tancul de colectare/de răcire ,

la momentul prelevării probei.

Cererea de analiză, împreună cu tabelul aferent, se completează, se semnează și se vizează, după caz, de către personalul de specialitate, conform atribuțiilor.

Probele de

sânge

pentru examenul hematologic se prelevează dimineața, înainte ca animalul să-și consume rația furajeră.

Pentru a evita hemoconcentrația progresivă, intervalul de timp de la executarea stazei și până la prelevarea propriu-zisă a probei nu trebuie să depășească 2 minute .

Sângele se prelevează în vacutainere cu substanță anticoagulantă de tip K 3

EDTA, după care se agită ușor, pentru omogenizare.

Cantitatea minimă necesară de sânge recoltat/animal, trebuie să fie de:

a)

3 ml pentru animalele de talie mare și mijlocie;

b)

1 ml pentru animalele de talie mică și păsări.

conțin numărul de prelevare corespunzător numerotării din tabelul anexat cererii de analiză.

(2)

Tabelul care însoțește cererea de analiză conține date referitoare la vârstă și starea fiziologică a animalului.

(3)

Probele de sânge se transmit la laborator, la temperatura de refrigerare de 4  C, iar intervalul de timp de la prelevarea sângelui până în momentul examinării acestuia nu trebuie să depășească 24 ore.

(4)

Probele de sânge prelevate în tuburi cu substanțe anticoagulante se păstrează la frigider până în momentul examinării, la temperatura de refrigerare pentru conservarea integrității morfologice a elementelor sanguine.

Probele de sânge prelevate se identifică cu etichete scrise lizibil, vizibil și durabil care

formularul nr. 1, prevăzut în Anexa B.

Cererea de analiză, împreună cu tabelul aferent, se completează, se semnează și se vizează, după caz, de către personalul de specialitate, conform atribuțiilor.

Probele de sânge prelevate se transmit la laborator împreună cu cererea de analiză și

Probele de hrană pentru animale se prelevează în pungi de hârtie, cutii sau flacoane cu

Probele de cadavru provenite de la speciile de animale de talie mică și mijlocie și avortonii de la toate speciile se introduc în saci de plastic.

Probele de

set de organe sau țesuturi

se prelevează cu ajutorul trusei de necropsie după cum urmează:

a)

de la cadavrele speciilor de animale de talie mare se prelevează fragmente mari de organe, precum: lobi hepatici sau lobi pulmonari, întregi și nesecționați;

b)

de la cadavrele speciilor de animale de talie mijlocie și mică se prelevează organe întregi nesecționate;

c)

prelevarea organelor/fragmentelor de organe se face înaintea deschiderii tubului digestiv pentru a se evita contaminarea lor prin contact direct cu alte organe sau cu produse patologice adiacente;

d)

prelevarea probelor se face la cât mai scurt timp după moarte, pentru a se evita diseminarea florei bacteriene de putrefacție;

e)

la prelevare se utilizează câte o pungă sau recipient cu capac etanș pentru fiecare țesut/organ, pe care se notează tipul, urmând ca acestea să fie închise foarte bine pentru a se evita scurgerile de lichide.

Probele de secreții, excreții, lichide de puncție și exsudat se prelevează, după igienizarea prealabilă a locului de elecție, în recipiente sterile.

Probele de fanere, cum ar fi păr, unghii, cruste, scuame, se prelevează în tuburi sau plăci curate.

Probele de ouă embrionate se prelevează în cofraje.

Probele de paiete cu material seminal congelat se prelevează în containere de transport.

Probele de material seminal proaspăt se prelevează în recipiente sterile.

Probele de lapte se prelevează în recipiente sterile, ulterior igienizării mamelonului și eliminării primului jet de lapte.

Probele prelevate pentru examenele micologice și micotoxicologice se identifică cu etichete scrise lizibil, vizibil și durabil care conțin numărul de prelevare corespunzător numerotării din tabelul anexat cererii de analiză.

Cantitatea, ambalarea și transportul probelor sunt prevăzute la art. 82.

Probele prelevate pentru examenele micologice și micotoxicologice se trimit la laborator împreună cu cererea de analiză și formularele nr. 1 sau 12, prevăzute în Anexa B, după caz.

Cererea de analiză, împreună cu tabelul aferent, se completează, se semnează și se vizează, după caz, de către personalul de specialitate, conform atribuțiilor.

PROBE DESTINATE EXAMENULUI BACTERIOLOGIC

Prelevarea probelor destinate examenului bacteriologic se realizează înaintea instituirii tratamentului antimicrobian, astfel:

a)

probele de

cadavru

provenite de la speciile de animale de talie mică și mijlocie se introduc în saci de plastic și se transmit la laborator, fără a fi, în prealabil, deschise;

b)

probele de

avortoni cu învelitori fetale

se prelevează în saci de plastic;

c)

probele de

secreții, excreții, lichide de puncție, exsudat

se prelevează, după igienizarea prealabilă a locului de elecție, în recipiente sterile;

d)

probele de

lichid cerebrospinal, lichid pericardic, lichid peritoneal

se prelevează prin puncție/ aspirare directă, în recipienți sterili.

Probele de

organe / țesuturi

se prelevează, după cum urmează:

a)

prelevarea probelor trebuie să se facă la cât mai scurt timp după moarte, pentru a se evita diseminarea florei bacteriene de putrefacție;

b)

organele se prelevează înaintea deschiderii tubului digestiv și se evită contaminarea lor prin contact direct cu alte organe sau cu produse patologice adiacente;

c)

în cazul în care se transmit la laborator doar organe, acestea trebuie să fie întregi, nesecționate;

d)

în cazul animalelor de talie mare se prelevează fragmente mari de organe; lobii hepatici sau lobii pulmonari, se prelevează întregi și nesecționați; oasele lungi precum femurul, metacarpul și metatarsul se prelevează nedeschise;

e)

în cazul animalelor de talie mică și mijlocie se prelevează organe întregi nesecționate;

f)

în situația în care se suspicionează anaerobioze, se evită aerarea probelor, prin plasarea acestora în recipiente închise ermetic și prin transportul cât mai rapid posibil la laborator;

g)

la prelevare trebuie să se folosească câte o pungă sau recipient cu capac etanș pentru fiecare țesut/organ, pe care se notează tipul probei, urmând ca acestea să fie închise pentru a se evita scurgerile de lichide.

Probele de

masă gastro-intestinală

se prelevează în totalitate, în cazul animalelor de talie mică sau sub formă de fragmente din aceasta, din zonele cu leziuni, în cazul animalelor de talie mare și mijlocie; secționarea acestor fragmente se face între duble ligaturi, pentru a evita revărsarea conținutului

În caz de suspiciune

de paratuberculoză

se prelevează porțiuni de ileon terminal în lungime de 25 - 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni și limfocentrii mezenterici aferenți; probele se prelevează în pungi sau saci de plastic închise pentru a se evita scurgerile de lichide.

În caz de

bruceloze , se prelevează următoarele tipuri de probe:

a)

de la animalele vii secreții cervico-vaginale, sânge prelevat pe anticoagulant în stadiul acut al bolii în perioada febrilă, spermă, secreții prepuțiale, secreții conjunctivale, lapte, urină, învelitori fetale, avortoni, lichide fetale, produși nou-născuți neviabili, testicule cu epididim de la animale castrate și lichide articulare;

b)

de la animalele moarte/sacrificate: limfonoduri din regiunea capului, submaxilare, retrofaringiene, supramamare, iliace interne, lombare, splină, ficat, glandă mamară sau fragmente din fiecare cartier, aparat genital femel, testicule cu epididim, glande seminale, articulații, țesuturi cu inflamații necrotice, granulomatoase sau purulente.

Probele de

cecumuri

de la

suinele abatorizate

se realizează pe baza unei selecții randomizate a zilelor de prelevare, în decursul fiecărei luni, respectându-se următoarele cerințe:

a)

lotul de sacrificare de la care se prelevează proba de cecum trebuie să fie ales în mod aleatoriu, indiferent de originea animalelor ce urmează a fi abatorizate;

b)

prelevarea probelor se va efectua în spațiul destinat prelucării mațelor, după efectuarea examenului de abator al masei gastro-intestinale, astfel încât să fie evitată orice contaminare a carcaselor rezultate cu conținut intestinal, ca urmare a secționării și ligaturării;

c)

pentru un lot de animale abatorizate se va preleva o proba de cecum de la un singur animal ales aleatoriu pe linia de tăiere, asigurându-se trasabilitatea;

d)

cecumul trebuie să fie intact /neînțepat și cu conținut;

Probele de

cecumuri

de

la puii de carne

se prelevează aleator din interiorul lotului de sacrificare selectat, respectându-se următoarele cerințe:

a)

carcasele de la care se prelevează probele de cecumuri nu trebuie să se succeadă în mod consecutiv;

b)

trebuie să se evite prima parte din lotul de sacrificare;

c)

având în vedere rezistența scăzută a

Campylobacter spp.

în exteriorul intestinului gazdă, trebuie avut grijă ca probele de cecum să fie prelevate în momentul eviscerării; în vederea evitării contaminării încrucișate și externe se prelevează cecumul cu precauție prin tractare la joncțiunea cu intestinul;

d)

cecumul prelevat trebuie să fie

intact/neînțepat și plin ; dacă nu se respectă aceste două condiții proba este respinsă de la recoltare;

e)

prelevarea acestora se face în pungi sau saci de plastic închise etanș pentru a se evita scurgerile de lichide.

Probele de

limfonoduri

se prelevează în pungi de plastic sau recipienți sterili.

Probele de

sânge

se prelevează individual prin puncționarea marilor vene, în vacutainere cu substanță anticoagulantă cum ar fi heparină sau EDTA, după care se agită ușor, pentru omogenizare.

Probele de

urină

se prelevează prin cateterism uretral, adaptând o seringă sterilă la cateter sau în timpul micțiunii, în recipiente sterile.

Probele de

materii fecale,

eliminate recent, se prelevează fie cu ajutorul unui instrument de prelevare, în recipiente sterile prevăzute cu capac, fie cu ajutorul unor tampoane rectale sau cloacale, în cazul prelevării de probe de la păsări.

Probele de

mediu

pot fi constituite din: deșeuri de incubație, meconiu, așternut din spațiile de cazare a animalelor, praf, sol contaminat; acestea se prelevează în pungi/recipienți sterili.

Probă de

meconiu

– în cazul puilor de 1 zi sunt prelevate una până la maxim 10 probe de meconiu de pe suprafața internă a cutiilor în care puii au fost livrați la o exploatație, pentru fiecare 500 de pui livrați; la prelevare se utilizează mănuși de unică folosință, imediat după dezambalarea bateriilor în care puii au fost livrați, deoarece acestea pot fi ușor contaminate cu

Salmonella spp.

reziduală din praful dintr-o hală ce nu a fost dezinfectată corespunzător.

Prelevarea probelor de

praf,

în efectivele de păsări, se face prin colectarea, din mai multe locuri din tot adăpostul, de pe suprafețe pe care praful este așezat în mod vizibil; pentru a colecta această probă de praf trebuie folosite unul sau mai multe tampoane sterile umede de material textil, acoperind , în total, o suprafață de cel puțin 900 cm 2 .

Probele de

material seminal

se prelevează în recipiente sterile.

Probele de

ouă

destinate incubației/embrionate se prelevează în cofraje.

Probele de

lapte

se prelevează în recipiente sterile, după ce în prealabil a fost igienizat mamelonul și a fost eliminat primului jet de lapte.

Probele de

hrană pentru animale

se prelevează în pungi de polietilenă, pungi de hârtie, cutii sau flacoane cu capac; probele se prelevează din hrănitori și/sau din același lot din care au consumat animalele.

Probele de

apă

se prelevează în flacoane de sticlă sau de plastic sterile.

Probele de

tulpini bacteriene

se prelevează conform procedurilor specifice laboratorului.

- Salmonelozele zoonotice:

Pentru categoria găini ouătoare:

a)

în cadrul

controlului oficial sistem de creștere la sol , se prelevează, la categoria adulte, cel puțin 2 probe compuse din 2 perechi huse/hală și o probă praf /hală sau cel puțin 3 probe compuse din 3 perechi huse/hală;

b)

în cadrul

controlului oficial sistem de creștere în baterii , se prelevează, la categoria adulte, cel puțin 2 probe/hală compuse din câte150 grame fecale/probă și o probă praf /hală sau cel puțin 3 probe/hală compuse din câte150 grame fecale/probă;

c)

în cadrul programului de

autocontrol sistem de creștere la sol , se prelevează, la puii de o zi maxim 10 probe meconiu și 60 cadavre, la categoria tineret se prelevează 2 probe compuse din 2 perechi huse/hală iar la categoria adulte se prelevează 2 probe compuse din 2 perechi huse/hală;

d)

în cadrul programului de

autocontrol sistem de creștere în baterii , se prelevează, la categoria tineret, 2 probe/hală compuse din câte 150 grame fecale/probă iar la categoria adulte se prelevează 2 probe/hală compuse din câte150 grame fecale/probă.

Pentru categoria

găini reproducție:

a)

în cadrul

controlului oficial sistem de creștere la sol , se prelevează, la categoria adulte, 2 probe compuse din 5 perechi huse/hală;

b)

în cadrul

controlului oficial sistem de creștere în baterii , se prelevează, la categoria adulte 2 probe/hală compuse din câte150 grame fecale/probă;

c)

în cadrul

programului de autocontrol, sistem de creștere la sol , se prelevează, la puii de o zi maxim 10 probe meconiu și 60 cadavre, la categoria tineret se prelevează 2 probe compuse din 2 perechi huse/hală iar la categoria adult se prelevează 2 probe compuse din 5 perechi huse/hală;

d)

în cadrul programului de

autocontrol ,

sistem de creștere în baterii , se prelevează, la categoria tineret 2 probe/hală compuse din câte150 grame fecale/probă iar la categoria adulte se prelevează 2 probe/hală compuse din câte 150 grame fecale/probă.

Pentru categoria

pui carne

în cadrul

controlului oficial/autocontrol sistem de creștere la sol , se prelevează 1 probă compusă din 2 perechi huse/hală.

Pentru categoria

curcani la îngrășat

în cadrul

controlului oficial/autocontrol sistem de creștere la sol , se prelevează 1 probă compusă din 2 perechi huse/hală.

a)

limfonodurile capului, respectiv retrofaringian stâng și drept, mandibular stâng și drept și parotidian stâng și drept;

b)

limfonodurile traheobronhice stâng și drept;

c)

limfonodurile mediastinale anterior și posterior;

d)

limfonodurile hepatice;

e)

limfonodurile iliace intern și extern;

f)

limfonodurile retromamare superior și inferior;

g)

limfonodurile poplitee;

h)

porțiuni de pleură, pulmoni, splină, ficat, intestin, rinichi, glandă mamară și organe genitale, cu leziuni suspecte.

Probele prelevate pentru examenul bacteriologic se identifică cu etichete scrise lizibil,

expediază către laborator pe medii selective sau mediu de transport specifice fiecărui tip de germen.

(5) Probele de organe destinate examenului bacteriologic pentru

bruceloză

se pot transporta și în stare

congelată .

(4) Probele de tulpini bacteriene destinate confirmării și tipizării trebuie să fie în stare proaspătă și pure și se

Probele prelevate pentru examenul bacteriologic se trimit la laborator împreună cu cererea de analiză și formularele nr. 1, 8, 14, 15, 16, 17 sau 19, iar pentru probele de apă formularul nr. 12, prevăzute în Anexa B.

Cererea de analiză, împreună cu tabelul aferent, se completează, se semnează și se vizează, după caz, de către personalul de specialitate, conform atribuțiilor.

PROBE DESTINATE EXAMENULUI TOXICOLOGIE-CHIMIE/ECOTOXICOLOGIE

Probele de

sânge integral

fără anticoagulant se prelevează individual în vacutainere; după prelevare, vacutainerul se păstrează la temperatura camerei, pentru exprimarea serului; sângele se lasă să coaguleze, se decolează, se centrifughează 15 minute la 3500 rotații/minut și se prelevează serul rezultat care se analizează sau se păstrează la 2-8°C maxim 72 h, până la introducerea în lucru.

Probele de

sânge pe anticoagulant

se prelevează individual, în vacutainere cu substanță anticoagulantă EDTA, după care se agită ușor, pentru omogenizare.

Probele de

urină

se prelevează prin metode care să nu permită contaminarea probelor cu secreții, celule sau alte substanțe existente pe căile urinare; este de preferat a se utiliza cateterismul vezical; flacoanele de recoltare trebuie să fie închise perfect etanș și libere de orice contaminare.

Probele de

organe și de conținut gastric

se prelevează de la fiecare animal afectat, în flacoane etanșe, de dimensiuni potrivite, libere de orice contaminare, confecționate din sticlă sau material plastic, rezistente la temperatura de refrigerare sau congelare.

Probele de

hrană pentru animale

se prelevează în pungi de plastic sau hârtie sau în flacoane etanșe confecționate din sticlă sau material plastic, de dimesiuni potrivite, libere de orice contaminare, rezistente la temperatura de refrigerare sau congelare.

Probele de

material vegetal , altele decât cele folosite pentru hrana animalelor, dar suspectate că ar fi implicate în afectarea stării de sănătate a unor specii se prelevează în pungi de plastic sau hârtie sau în flacoane etanșe confecționate din sticlă sau material plastic, de dimesiuni potrivite, libere de orice contaminare, rezistente la temperatura de refrigerare sau congelare.

Probele de

apă

se prelevează în recipiente de sticlă sau de material plastic, polietilenă, PTFE, PVC, PET, curate, clătite în prealabil de câteva ori cu proba de analizat. În cazul în care analiza nu poate fi efectuată la locul de prelevare este necesară conservarea probelor, utilizându-se agenți de conservare. Aceștia se adaugă la probă imediat după prelevare sau, în prealabil, în recipientul gol; adăugarea agenților de conservare se face sub formă de soluții relativ concentrate, astfel încât să se folosească volume reduse. Tehnicile de conservare a probelor, în funcție de parametrul care va fi determinat, sunt prevăzute în SR EN ISO 5667-3.

Probele de

albine

se prelevează în flacoane etanșe, de dimesiuni potrivite, libere de orice contaminare, confecționate din sticlă sau material plastic, rezistente la temperatura de refrigerare sau congelare;

Probele de

pește

se prelevează în pungi de plastic.

Alte tipuri de probe

care pot conduce la identificarea unei substanțe toxice - momeli, corp delict - se prelevează în flacoane etanșe, de dimensiuni potrivite, curate, libere de orice contaminare, confecționate din sticlă sau material plastic, rezistente la temperatura de refrigerare sau congelare.

Probele prelevate pentru examenul toxicologic se identifică cu etichete scrise lizibil, vizibil

prelevare, la temperatura de refrigerare și se anunță, în prealabil, L.S.V.S.A care efectuează analizele.

(4)

Probele de urină, organe, conținut gastric, hrană pentru animale, material vegetal, albine, pește sau de altă natură se transportă la laborator în maxim 24 h la temperatura de refrigerare sau se păstrează maxim 72 h la temperatura de congelare de -20°C, după care se trimit la laborator.

(5)

Probele de apă, ca atare sau conservate, se trimit la laborator în maxim 24 h la temperatura de refrigerare.

(3)

Probele prelevate pentru determinarea methemoglobinei se transportă la laborator în maxim 4 ore de la

Probele prelevate pentru examenul toxicologic se trimit la laborator împreună cu cererea de analiză și, după caz, formularul nr. 1 sau 12, prevăzute în Anexa B.

Cererea de analiză trebuie să cuprindă toate informațiile care pot conduce la identificarea factorului toxic și, după caz, stabilirea diagnosticului de „intoxicație”.

Toate probele pentru examenul toxicologic, specifice unui eveniment, se completează în aceeași cerere de analiză.

Cererea de analiză, împreună cu tabelul aferent, se completează, se semnează și se vizează, după caz, de către personalul de specialitate, conform atribuțiilor.

În cazul în care în L.S.V.S.A, nu pot fi executate toate analizele toxicologice pentru toate tipurile de matrici, prelevate în cadrul controlului oficial sau solicitate de către client, proba/probele se trimite/trimit la I.D.S.A, în cel mai scurt timp posibil.

Probele de

secreții, excreții, lichide de puncție, exsudat,

se prelevează, după igienizarea prealabilă a locului de elecție, în recipiente sterile, astfel:

probele de

secreții

se prelevează cu ajutorul unor tampoane sterile îmbibate în prealabil în ser fiziologic steril sau prin raclare ușoară cu o spatulă fină.

probele de

secreții de la nivelul organelor genitale

se prelevează în condiții de asepsie, folosind tehnici și procedee adecvate segmentelor genitale vizate:

a)

prelevarea

secrețiilor prepuțiale

se realizează prin metoda spălării cavității prepuțiale sau cu ajutorul ansei prepuțiale;

b)

prelevarea

secrețiilor utero – vaginale,

în caz de piometru, se realizează prin raclare, cu ajutorul unei anse sterile sau prin masaj transrectal;

c)

prelevarea de la avortoni se realizează prin raclarea membranelor fetale și prin aspirarea lichidelor cavitare;

d)

probele de

material seminal congelat

se introduc în containere cu azot lichid;

e)

probele de

material seminal proaspăt

se prelevează în recipiente sterile sau cu mediu de transport special pentru

Trichomonas spp .

mamelonul și a fost eliminat primul jet de lapte.

Probele de

acarieni :

a)

căpușele

din genul

Ornithodoros

- vectori pentru pesta porcină africană se prelevează manual sau cu capcane prevăzute cu gheața carbonică, ce eliberează CO 2 ;

b)

căpușele

din celelalte genuri se prelevează de pe vegetație, în perioada de maximă activitate aprilie- octombrie și/sau, de pe animal, tot timpul anului;

c)

probele de

oribatide și acarieni de pășune

se prelevează în perioada aprilie-noiembrie în borcane cu capac, prevăzute cu un tampon de vată îmbibat cu cloroform sau acetonă, lăsându-se în contact cu acest tampon minim 24 de ore.

Căpușele trebuie transferate într-un recipient prevăzut cu dop etanș, în care se pun câteva fire de iarbă, hârtie poroasă sau vată umectată ușor sau se imersează de vii în alcool de 70%.

este necesară înregistrarea coordonatelor geografice - latitudine, longitudine și altitudine prin intermediul dispozitivelor GPS în toate punctele de colectare a acarienilor.

Probele de

gasteropode

se prelevează în toate anotimpurile și trebuie să se țină cont de biotopii regiunii în care urmează să se efectueze prelevările:

a)

în cazul gasteropodele

acvatice

se prelevează fie cu ajutorul unui fileu folosit pentru insecte, fie cu o sită;

b)

în cazul gasteropodele

terestre

se prelevează manual sau cu pensa.

Probele prelevate de la gasteropode se introduc în recipienți etichetați cu specificarea datei prelevării și a locului de unde au fost prelevate.

Este necesară înregistrarea coordonatelor geografice - latitudine, longitudine și altitudine prin intermediul dispozitivelor GPS, în toate punctele de colectare a gasteropodelor.

Probele reprezentate de

coleoptere

se prelevează din zonele pe care acestea le

Probele reprezentate de

lumbricide

se prelevează prin dragare din locurile cu pământ gras, din bălegar, din grădini sau de pe câmpie.

Timpul optim de prelevare este noaptea și mai ales după ploaie, când acestea sunt în număr foarte mare;

Perioada de prelevare este primăvara - vara - toamna;

După prelevare, se introduc în borcane prevăzute cu dop filetat, iar conservarea lor se poate realiza în alcool 70% sau formol 5%.

Probele prelevate pentru examenul parazitologic se identifică cu etichete scrise lizibil, vizibil și durabil care conțin numărul de prelevare corespunzător numerotării din tabelul anexat cererii de analiză.

Transportul materialului biologic prelevat din teren se face în tuburi, cutii de carton, de plastic sau din tablă, cu posibilitate de aerisire, dar și în săculeți de pânză sau de plastic.

Toate probele prelevate se identifică cu data și locul de unde s-au recoltat.

Probele prelevate se trimit la laborator împreună cu cererea de analiză și formularul nr. 1

PROBE DESTINATE EXAMENULUI DE

BIOLOGIE MOLECULARĂ ȘI ORGANISME MODIFICATE GENETIC

Probele reprezentate de

organe și țesuturi

se prelevează individual folosindu-se, pentru fiecare probă, instrumentar sterilizat, echipament de protecție, mănuși și consumabile de unică folosință - pensă, bisturiu sau lame de bisturiu, foarfece.

Deoarece cantitățile necesare analizelor de biologie moleculară sunt reduse, se admit fragmente de organe/țesuturi, acestea fiind recoltate, obligatoriu, din zonele de elecție specifice fiecărei boli în parte.

Se prelevează probe din fragmente de organe și țesuturi afectate, iar acolo unde este cazul, fragmentele de organe sau țesuturi sunt însoțite și de probe de secreții/excreții normale și patologice, în cantități reduse.

Prelevarea fragmentelor de organe/țesuturi se face în mod individual în tuburi sterile sau în pungi de biohazard, în sistemul "pungă în pungă" sau în plăci Petri sterile, ambalate individual în pungi de plastic și transportate la laborator într-o cutie biohazard.

Probele reprezentate de sânge pe anticoagulant se prelevează individual prin puncționarea marilor vene, după o prealabilă pregătire a locului de elecție, în vacutainere cu substanță anticoagulantă EDTA, după care se agită ușor, pentru omogenizare.

Nu se efectuează prelevarea pe alte tipuri de substanță anticoagulantă.

În momentul prelevării se interzice contaminarea părților exterioare ale vacutainerelor cu materii organice, inclusiv a sângelui animalului de la care s-a realizat prelevarea.

(2)

Probele reprezentate de

culturi bacteriene

se transportă în plăci Petri, la temperatura de refrigerare, la I.D.S.A.

(3)

Probele reprezentate de tampoane, pentru identificarea

Mycoplasma gallisepticum

și

Mycoplasma meleagridis , se trimit la laborator, fără mediu de transport, la o temperatură cuprinsă între 4ºC și 8ºC, cu condiția să nu se depășească 24 ore de la prelevare.

Probele reprezentate de

culturi virale

se prelevează în tuburi Eppendorf.

procedurilor specifice de laborator și se prelevează în tuburi Eppendorf libere de DN-aze și RN-aze.

Probele reprezentate de produși de amplificare sau ampliconi se prelevează în tuburi

sau în pungi de biohazard în sistemul "pungă în pungă".

Probele prelevate se identifică cu etichete scrise lizibil, vizibil și durabil care conțin numărul de prelevare corespunzător numerotării din tabelul anexat cererii de analiză.

După prelevare, toate pungile cu fragmentele de organe provenite de la un animal se comasează într-o pungă unică și apoi în cutia biohazard închisă ermetic.

Alternativ, se pot utiliza și plăci Petri, ambalate individual în pungi de plastic și care sunt transportate la laborator într-o cutie biohazard.

Probele destinatele examenului de biologie moleculară se transportă la laborator în recipiente închise, refrigerate sau pe gheață uscată, la temperaturi de refrigerare.

În situația în care perioada de timp dintre momentul prelevării și cel al sosirii în laborator nu depășește 4 - 5 ore, probele se transportă la temperaturi de refrigerare, iar dacă perioada de timp depășește intervalul menționat anterior, probele se conservă și se transportă la temperaturi de congelare.

Probele de fragmente de organe și țesuturi se prelevează în mod individual, în tuburi sterile

-

Probele prelevate pentru examenul de biologie moleculară se trimit la laborator împreună

(1)

Probele pentru examene destinate detecției organismelor modificate genetic sunt prelevate conform metodologiilor aprobate de A.N.S.V.S.A.

Probele sunt prelevate în duplicat, una reprezentând proba, iar cealaltă contraproba și sunt sigilate separat.

Probele destinate detecției organismelor modificate genetic sunt ambalate în saci de

Probele prelevate pentru detecția organismelor modificate genetic se trimit la laborator împreună cu cererea de analiză și formularul nr. 21, prevăzut în Anexa B.

Cererea de analiză, împreună cu tabelul aferent, se completează, se semnează și se vizează, după caz, de către personalul de specialitate, conform atribuțiilor.

a) genotipizare aleatorie;

Examenele pentru genotipizare scrapie

se realizează în cadrul următoarelor programe:

c)

genotipizare din focar;

d)

genotipizarea probelor pozitive.

Tipurile de probe biologice folosite pentru genotipizare sunt:

a)

sânge integral prelevat în recipient cu substanță anticoagulantă EDTA;

b)

probe de creier.

b) genotipizare pentru creșterea rezistenței berbecilor;

prevederile art. 50 alin. 1) al prezentei norme sanitare veterinare.

Pentru prelevarea, ambalarea și etichetarea probelor de creier în stare proaspătă, pentru

un recipient din plastic, după care se închide capacul recipientului.

Recipientul se etichetează cu etichete autocolante, pe care sunt menționate data tăierii, numărul din registrul de tăiere, codul de identificare al animalului, numărul carcasei, iar în cazul tăierilor realizate în abatoarele autorizate, și programul din cadrul căruia face parte recoltarea.

Recipientul etichetat se introduce în punga din plastic a trusei, care se închide etanș.

Probele astfel etichetate și ambalate se introduc într-un container etanș, corespunzător ca volum, care asigură, pe durata transportului, o temperatură de refrigerare cuprinsă între 2-8°C.

Containerul se transportă în maxim 24h la laboratorul de destinație.

În cazul în care transportul nu se efectuează în 24 h de la prelevare, probele se congelează imediat și se transportă ulterior la laborator.

Fragmentele de trunchi cerebral sau cerebel pentru genotipizare scrapie se introduc într-

Probele prelevate pentru genotipizare scrapie se trimit la laborator împreună cu cererea de analiză și formularul nr. 1, prevăzut în Anexa B;

Cererea de analiză, împreună cu tabelul aferent, se completează, se semnează și se vizează, după caz, de către personalul de specialitate, conform atribuțiilor.

-

În caz de suspiciune de

pestă porcină clasică sau de pestă porcină africană

se

fragmente de

20-50

g și nu organele întregi.

Atunci când este posibil, probele de organe se prelevează de la animalele moarte recent și nu de la cele la care au început procesele de putrefacție.

Pentru

diagnosticul pestei porcine

clasice și al pestei porcine africane se prelevează

-

Tipurile de probe care se prelevează de la mistreții împușcați, sunt reprezentate de:

a)

seturi de organe;

b)

stern;

c)

tonsile;

d)

splină și rinichi;

e)

limfonoduri

precum cele retrofaringiene, gastrohepatic, parotidiene, mandibulare sau mezenterice;

f)

porțiunea distală a ileonului;

g)

pulmon în cazul pestei porcine africane;

i)

probe de sânge.

De la mistreții morți se prelevează numai seturile de organe menționate la alin. (1) lit. a) – g);

Probele de sânge de la animalele vii se prelevează în vacutainere prin puncția unui vas de dimensiuni adecvate, profund sau superficial, confluentul jugular sau auricular.

Poate fi utilizat ca sânge integral sau ser sanguin.

După prelevare, probele de sânge sunt lăsate la temperatura camerei, până la exprimarea serului și sunt transportate în cel mai scurt timp la laborator.

În cazul probelor de sânge prelevate de la mistreți, serul se transferă într-un tub curat, care se închide etanș și se transportată, în cel mai scurt timp, la laborator.

În cazul în care nu pot fi transportate în cel mai scurt timp la laborator, serul se păstrează la -20 0 C; prelucrarea probelor de sânge, pentru obținerea serului, se efectuează conform prevederilor art. 49 alin. (4).

Probele de sânge coagulat nu se congelează.

Probele de sânge recoltate pe substanță anticoagulantă nu se congelează.

Instrumentele folosite la prelevarea probelor pot fi folosite la un alt animal numai după ce au fost sterilizate, pentru a se evita contaminarea acestora cu material viral de la animalul anterior.

un arzător alimentat de la o sursă de gaz portabilă sau folosind o sursă locală de combustibil.

(3)

Dacă nu există mai multe seturi de instrumente sterile sunt utilizate instrumente de sterilizare în etanol absolut.

(4)

Substanțele dezinfectante nu sunt folosite pe/sau lângă țesuturile care trebuie prelevate, pentru a nu se afecta infectivitatea virusului, necesară în cazul izolării pe culturi celulare.

(5)

Persoana care prelevează probele și ajutoarele acesteia trebuie să fie echipate cu echipament de protecție.

(6)

Echipamentele de unică folosință utilizate într-o exploatație sunt decontaminate și trimise la incinerare.

Instrumentele pot fi sterilizate la locul recoltării, timp de 20 de minute, într-un boiler care poate fi încălzit pe

Probele constituite din fragmente de organe și țesuturi se prelevează în mod individual, în recipiente sterile prevăzute cu capac cu filet; recipientele se pun în pungi în care se introduce material absorbant îmbibat cu substanțe dezinfectante.

Probele prelevate se identifică cu etichete scrise lizibil, vizibil și durabil care conțin numărul de prelevare corespunzător numerotării din tabelul anexat cererii de analiză și tipul de organ.

După prelevare, toate recipientele cu fragmentele de organe provenite de la un animal se comasează într-un recipient și apoi în cutia biohazard închisă ermetic.

În cazul probelor de sânge prelevate de la mistreți, fiecare tub se individualizează și se menționează dacă provine din cord, vena cardiacă, vena cavă caudală,vena iliacă externă, din sânge toracal sau abdominal și, împreună cu probele de organe, sunt expediate la laborator, cât mai rapid, în condiții de refrigerare, în cutia biohazard/lăzi izoterme.

Pe durata transportului la laborator, probele sunt însoțite de un delegat instruit care răspunde de securitatea acestora.

În cazul transportului probelor de la L.S.V.S.A la I.D.S.A pe exteriorul pachetului sunt lipite etichete cu însemnele de biohazard, specificându-se:

“Material patologic animal, perisabil și fragil. A se deschide numai în laborator"

laborator împreună cu cererea de analiză și formularul nr. 11 pentru suine sau formularul nr. 10 pentru mistreți, prevăzute în Anexa B.

(2) Cererea de analiză, împreună cu tabelul aferent, se completează, se semnează și se vizează, după caz, de către personalul de specialitate, conform atribuțiilor.

Probele prelevate pentru pestă porcină clasică sau pestă porcină africană se trimit la

virusul rabic, se prelevează probe de creier, prin decalotarea cutiei craniene.

Probele de creier recoltate se ambalează în recipienți de plastic, închiși ermetic, iar între aceștia și sacul de ambalare se introduce material absorbant îmbibat cu substanțe dezinfectante.

În cadrul supravegherii pasive pentru

rabie , se testează toate animalele susceptibile la

efectuează numai în cadrul laboratoarelor, după cum urmează:

a)

probele de

creier

se prelevează, prin decalotarea cutiei craniene, în recipienți de plastic închiși ermetic;

b)

probele de

mandibulă

se obțin prin prelevarea mandibulei în întregime, care se curăță de blană și țesuturile moi și apoi se pune în pungi de plastic, identificate corespunzător, separat de probele de ser/sânge/lichid toracic;

c)

probele de ser/sânge/ lichid toracic

se prelevează din cavitatea toracică cu ajutorul unei seringi sau a unei pipete, în cantitate de aproximativ 3-5 ml lichid care se pun în recipienți de plastic închiși ermetic, identificate corespunzător, ambalate separat de mandibule;

d)

dacă proba de creier nu se poate preleva în timp util, se congelează craniul întreg.

În cadrul supravagherii active pentru

rabie , prelevarea probelor de la vulpile împușcate se

protecția muncii și de biosecuritate:

a)

vaccinarea antirabică a personalului responsabil;

b)

se utilizează un echipament de protecție individual, constituit din: halat, ochelari de protecție, mască de protecție și mănuși de cauciuc, în momentul prelevării probelor;

c)

masa de lucru și instrumentarul utilizat la necropsierea cadavrului și recoltarea probelor se dezinfectează; personalul care a recoltat probele își dezinfectează mâinile.

Pentru prelevarea și manipularea probelor pentru rabie se aplică următoarele măsuri de

care conțin numărul de prelevare corespunzător numerotării din tabelul anexat cererii de analiză.

Probele destinate examenelor de laborator, în cazul suspiciunii de rabie, sunt ambalate în flacoane din plastic etanșe sau în cutii speciale, după caz, astfel încât să se evite orice contaminare a persoanelor care manipulează probele.

Transportul probelor este efectuat în containere etichetate cu mențiunea “ PROBE BIOLOGICE CU RISC CRESCUT

- ATENȚIE RABIE

", la temperaturi de refrigerare sau congelare.

Proba de creier prelevată se transportă la laborator în stare refrigerată, în cel mai scurt timp posibil, iar dacă depășește 24 h de la moartea animalului, proba se congelează imediat și se transportă ulterior la laborator.

Probele prelevate pentru rabie, se identifică cu etichete scrise lizibil, vizibil și durabil,

formularele nr. 1, 9 A sau 10, prevăzute în Anexa B.

Cererea de analiză, împreună cu tabelul aferent, se completează, se semnează și se vizează, după caz, de către personalul de specialitate, conform atribuțiilor.

În situația obținerii unui rezultat negativ la testul de imunoflorescență L.S.V.S.A trimite la I.D.S.A, probe de mandibulă și lichid toracic pentru verificarea eficienței vaccinării antirabice, împreună cu cererea de analiză și formularul nr. 9B, iar în cazul probelor de creier formularele nr. 1 sau 10, după caz, prevăzute în anexa B;

De la vulpile cu rezultat pozitiv la imunoflorescență nu se mai recoltează mandibulă și ser/sânge/lichid toracic.

În situația în care testul de imunoflorescență este pozitiv, proba/ele se trimit/e la IDSA pentru confirmare, împreună cu cererea de analiză și formularul nr. 1, prevăzut în anexa B.

Probele prelevate pentru rabie se trimit la laborator împreună cu cererea de analiză și

În cazul bolii limbii albastre -

Bluetongue , se prelevează probe de la animale în viață, reprezentate de:

a)

probele de

sânge integral

fără anticoagulant se prelevează în vacutainere, de la animale clinic sănătoase sau de la animale care au prezentat semne clinice cu cel puțin șapte zile anterior;

b)

probele de

sânge pe EDTA

se prelevează în vacutainere cu substanță anticoagulantă EDTA, de la animale cu sau fără semne clinice, după care se agită ușor, pentru omogenizare;

Probele prelevate de la animalele moarte sunt reprezentate de:

a)

fragmente de organe, splină, pulmon, limfonoduri, timus de la tineretul sugar sau avortoni, care se prelevează în pungi sterile;

b)

sânge care se prelevează din cord, în vacutainere cu substanță anticoagulantă EDTA;

c)

măduvă roșie, de la animalele abatorizate, care se prelevează în pungi sterile;

d)

os lung nedeschis, în cazul cadavrelor în stare avansată de descompunere, care se prelevează în saci/pungi de plastic.

Probele de vectori

sunt reprezentate de:

a)

insecte care se prelevează în soluție slabă de detergent pentru identificarea genului și speciei, precum și pentru examenul PCR;

b)

insecte care se prelevează în tampon fosfat salin 1X, pH 7,0 – 7,4, în cazul examenelor virusologice de izolare de virus.

Probele prelevate pentru Bluetongue se identifică cu etichete scrise lizibil, vizibil și durabil care conțin numărul de prelevare corespunzător numerotării din tabelul anexat cererii de analiză.

Probele de sânge prelevate pe substanță anticoagulantă EDTA și fragmentele de organe sunt depozitate, până în momentul transportului, la temperaturi de refrigerare.

Probele de sânge prelevate pe EDTA și fragmentele de organe prelevate se transportă la laborator imediat după prelevare, în condiții de refrigerare.

În cazul in care nu pot fi transportate imediat, probele de sânge pe anticoagulant EDTA și organele prelevate pentru PCR sunt depozitate la o temperatură de minim – 20  C.

Probele de sânge pe anticoagulant EDTA și organele destinate izolării de virus nu se congelează, ci se depozitează în condiții de refrigerare.

Probele de sânge recoltate fără anticoagulant, după prelevare se păstrează la temperatura camerei și, dacă este posibil, la întuneric, cel puțin o oră, pentru exprimarea serului.

Intervalul de timp de la prelevare până la momentul recepției probelor în laborator nu trebuie să depășească 48h.

Probele de sânge prelevate fără anticoagulant/ser pe coagul nu se congelează.

Probele prelevate pentru Bluetongue se trimit la laborator împreună cu cererea de analiză și formularul nr. 1, prevăzut în Anexa B.

Cererea de analiză, împreună cu tabelul aferent, se completează, se semnează și se vizează, după caz, de către personalul de specialitate, conform atribuțiilor.

PROBE PRELEVATE DE LA ANIMALE ACVATICE DESTINATE EXAMINĂRII DE LABORATOR

Pentru constituirea probelor de pește

pentru diagnosticul bolilor virale precum septicemia hemoragică virală, necroza hematopoietică infecțioasă, necroza pancreatică infecțioasă, necroza epizootică infecțioasă și viremia de primăvară a crapului, în funcție de mărimea peștilor, se prelevează următoarele:

a)

la alevini și pești cu dimensiunea sub 4 cm, peștele întreg, fără sacul vitelin, dacă este prezent;

b)

la pești cu dimensiunea de 4-6 cm, toată masa viscerală, inclusiv rinichiul și encefalul;

c)

la pești cu dimensiunea de peste 6 cm, rinichiul, splina, și, după caz, cordul sau encefalul;

d)

la pești reproducători, lichid ovarian și/sau țesut.

Pentru diagnosticul bolilor virale ale peștilor, probele prevăzute la art 163 lit. a) – d) se introduc într-un tub steril conținând 4 ml mediu de transport, cu 2% antibiotic și 10% ser fetal bovin.

Pentru constituirea probelor de pește pentru diagnosticul

herpesvirozei crapului koi , se recoltează de la exemplare de crap

 4 cm, branhii și rinichi care se introduc în recipiente cu alcool etilic absolut, se congelează sau se introduc în mediul de transport; raportul dintre materialul patologic recoltat/alcool etilic absolut este de 1:9.

Pentru constituirea probelor de pește pentru diagnosticul

anemiei infecțioase a somonului,

se recoltează un fragment de rinichi median și se transferă într-un microtub de centrifugare care conține 1 ml de soluție de conservare ARN; greutatea țesutului în eșantion trebuie să fie de 0,5 g; în cazul în care peștii sunt prea mici pentru a se putea preleva eșantioane cu greutatea necesară, se prelevează fragmente de rinichi, inimă, splină, ficat sau cecurile pilorice, în aceasta ordine a preferințelor, pentru a obține o greutate de 0,5 g; recoltarea se realizează de la 5 exemplare de pește, în mediul de transport menționat, constituind un eșantion global.

septicemia hemoragică virală, necroza hematopoietică infecțioasă, necroza pancreatică infecțioasă, necroza epizootică infecțioasă și viremia de primăvară a crapului, în funcție de statusul clinic

se au în vedere următoarele:

a)

probele sunt constituite din

pool-uri de

câte

10 exemplare de pește

sau din organe ale acestora;

b)

probele comasate de lichid ovarian provenite de la 10 reproducători nu trebuie să depășească în volum 5 ml, adică 0,5 ml/pește reproducător;

c)

probele comasate de organe trebuie să conțină minimum 0,5 g de țesut.

(2)

În cazul infecției clinice sau al unei mortalități, o probă este formată din minim 10 exemplare de pește cu semne clinice și/sau modificări anatomopatologice.

(3)

Pentru detecția purtătorilor asimptomatici, numărul de exemplare de pește ce se recoltează va fi conform prevederilor art. 168, pentru a asigura un nivel de confidență de 95%, la o prevalență a bolii de 5%.

(4)

Pentru diagnosticul bolilor virale ale peștilor, probele prelevate potrivit prevederilor art. 163 lit. a) - d) sunt constituite din pești sub 4 cm, viscere, fragmente de organe și lichid ovarian, după caz; acestea se introduc într- un tub steril conținând 4 ml mediu de transport, cu 2% antibiotic și 10% ser fetal bovin.

Pentru constituirea probelor de pește pentru diagnosticul bolilor virale precum

la 2 pești, în cazul supravegherii, și probe comasate de organe de la cel mult 5 pești, în cazul infecției acute; pentru detecția purtătorilor asimptomatici recoltarea se realizează conform prevederilor art. 164 alin (3).

(6) Pentru detecția virusului

anemiei infectioase a somonului

probele se constituie conform prevederilor art. 163 alin 4). Pentru detecția purtătorilor asimptomatici, numărul de exemplare de pește ce se recoltează va fi conform prevederilor art. 168, pentru a asigura un nivel de confidență de 95%, la o prevalență a bolii de 2 %.

(5)

Pentru detecția

herpesvirusului crapului koi

prin metode PCR se realizează probe comasate de organe de

a)

<14  C pentru septicemia hemoragică virală;

b)

<14  C pentru necroza hematopoietică infecțioasă;

c)

11-20  C pentru necroza hematopoietică epizootică;

d)

≤ 22  C pentru viremia de primăvară a crapului;

e)

16-28

 C

pentru herpesvirusul crapului koi;

f)

≤ 17  C pentru necroza pancreatică infecțioasă.

Probele de pește și modul lor de constituire pentru bolile bacteriene, micotice și parazitare în funcție de statusul clinic:

a)

în cazul infecției clinice sau al unei mortalități anormale, o probă este formată din minim

10 exemplare de pește

cu semne clinice și/sau modificări anatomopatologice;

b)

pentru detecția purtătorilor asimptomatici, numărul de exemplare de pește care se recoltează este conform prevederilor art. 168, pentru a asigura detecția animalelor bolnave la un nivel de confidență de 95%, cu o prevalență a bolii de 5%;

c)

pentru detecția bolilor bacteriene probele sunt constituite din exemplare cu dimensiuni



4 cm;

d)

pentru detecția de

Gyrodactilus salaris,

se recoltează exemplare vii de salmonide care se conservă în alcool etilic 96  ; în cazul exemplarelor mari de pește se recoltează înotătoarele; raportul dintre materialul patologic recoltat/alcool etilic este de 1:9;

Prelevarea probelor se face în pungi de plastic.

e)

pentru diagnosticul infecției cu

Aphanomyces invadans

se recoltează exemplare de pește din familiile

Mugilidae, Salmonidae, Siluridae, Anguilidae, Percidae și Ciprinidae

- caras, roșioară, în perioadele când temperatura apei este de 18 - 22°C;

prevalența bolii, pentru detecția purtătorilor asimptomatici, în cazul supravegherii bolilor virale, bacteriene, micotice și parazitare, este prezentat în tabelul următor:

Probele de

moluște bivalve

pentru supravegherea bolilor declarabile, se constituie din

vârsta de 2 ani sau peste 2 ani, iar în absența acestei categorii de vârstă se recoltează exemplare de moluște și din categorii de vârstă inferioare; recoltarea moluștelor trebuie efectuată iarna sau la începutul primăverii.

c)

în cazul speciilor din genul

Crasosstrea,

pentru detecția de

Mikrocytos mackini

și

Perkinsus marinus

se procedează astfel: pentru detecția de

Mikrocytos mackini

se recoltează moluște cu vârsta de 3 ani sau peste 3 ani, iar în absența acestei categorii de vârsta se recoltează exemplare de moluște și din categorii de vârstă inferioare; recoltarea moluștelor trebuie efectuată o dată pe an, primăvara după perioade îndelungate cu temperatura apei

 10  C; pentru detecția de

Perkinsus marinus

se recoltează moluște o dată pe an, toamna.

d)

în cazul speciilor

Mya arenaria și Tridacna maxima,

pentru detecția de

Perkinsus olseni

,

recoltarea se realizează o dată pe an, când temperatura apei este în intervalul 15-21  C.

Pentru probele de moluște bivalve necesare investigării cazurilor de mortalitate anormală în populația de moluște, se prelevează 30 de exemplare, indiferent de vârstă; se recoltează, preferențial, moluște bivalve cu cochilii deformate, muribunde.

b) în cazul speciilor din genul

Ostrea,

pentru detecția de

Bonamia ostreae/exitiosa

se recoltează exemplare cu

din minim:

a)

20 - 36 de exemplare de stridii/probă;

b)

20 - 60 de exemplare de midii/probă;

c)

24 - 30 exemplare de

Mya arenaria /probă;

d)

60 - 100 exemplare de

Cerastoderma edule /probă;

e)

pentru alte specii de moluște se recoltează un număr suficient de exemplare pentru a realiza o probă de 100 - 200 g țesut de moluște.

(2)

Probele de moluște bivalve pentru detecția contaminanților virali se constituie din 10 – 30 exemplare de moluște bivalve/probă, în vederea realizării examenului PCR, astfel încât să se obțină în laborator 2 g de glandă digestivă.

Probele de moluște bivalve pentru detecția biotoxinelor marine se constituie din 20 – 50 exemplare de moluște bivalve/probă, astfel încât să se obțină, în laborator, 450 g de țesut.

Probele de

moluște bivalve pentru detecția contaminanților bacterieni

se constituie

a)

pentru fiecare zonă sunt selectate mai multe puncte de prelevare, pentru a crește șansele de detecție a agenților patogeni ai moluștelor bivalve, a contaminanților bacterieni și virali și a biotoxinelor marine;

b)

nu se prelevează exemplare de moluște bivalve moarte pentru detecția agenților patogeni;

c)

nu se prelevează exemplare de moluște bivalve moarte, muribunde sau cu cochilia spartă pentru detecția contaminanților bacterieni și virali;

d)

prelevarea probelor de moluște bivalve se poate realiza concomitent pentru diagnosticul bolilor declarabile și pentru monitorizarea contaminanților bacterieni și virali, precum și a biotoxinelor marine, ținându-se cont de cantitatea de material biologic necesară investigațiilor.

Prelevarea probelor de apă din bazine piscicole pentru examen

toxicologic,

se realizează

5. probele de apă pentru analiza zooplanctonului se conservă cu aldehidă formică 40%, care se adaugă probei astfel încât concentrația finală să fie de 2-3%.

4. fileul planctonic trebuie să fie confecționat dintr-un material care să permită reținerea organismelor de 60μ;

ambalate în pungi de plastic, câte 5 exemplare întregi de pește/pungă, dacă au greutatea sub 500 g, și individual, dacă au greutatea peste 500 g/exemplar; pungile sunt strâns legate și etichetate.

Probele de organe de pește pentru examen virusologic se recoltează în tuburi, se plasează într-un stativ și se etichetează cu etichete în care se menționează specia, numărul de exemplare de la care au fost prelevate organele, data prelevării și, după caz, identificarea bazinului;

Probele de moluște și de crustacee sunt ambalate pe specii într-un material absorbant îmbibat în apa din zona de creștere; probele se introduc în pungi de plastic și se etichetează.

Probele de pește/moluște bivalve/crustacee sunt identificate cu etichete scrise lizibil, vizibil și durabil care conțin informații despre bazinul de creștere sau cursul de apă, data, ora și numărul de exemplare prelevate.

Toate probele de pește, moluște bivalve și crustacee, precum și probele de apă, cu excepția probelor de apă pentru examenul biologic, se introduc în lăzi frigorifice alături de pungi de gheață sau pachete de glicol congelat, pentru a fi transportate la laborator.

Probele de pește, moluște bivalve și crustacee sunt transportate la laborator într-un interval de 12 - 24 ore la temperaturi de refrigerare.

Dacă probele de animale acvatice nu pot fi transportate imediat, acestea se congelează până la expediere doar în cazul examenului virusologic.

Probele de apă sunt prelevate și transportate potrivit prevederilor art. 95.

cererea de analiză și formularul nr. 1, prevăzut în Anexa B, după caz.

(2)

Cererea de analiză, împreună cu tabelul aferent, se completează, se semnează și se vizează, după caz, de către personalul de specialitate, conform atribuțiilor.

(3)

În cazul în care se solicită examene de laborator pentru precizare diagnostic sau monitorizare stare de sănătate a efectivului piscicol și sunt recoltate atât probe de animale acvatice cât și probe de apă, se completează aceeași cerere de analiză.

În cazul în care se solicită examene de laborator pentru confirmare tulpini bacteriene, se completează cererea de analiză și formularul nr. 19, prevăzut în Anexa B.

Probele de pește, moluște bivalve și crustacee prelevate se trimit la laborator împreună cu

PROBE PRELEVATE DE LA INSECTE UTILE DESTINATE EXAMINĂRII DE LABORATOR

Tipurile de probe care se prelevează de la

speciile de albine sunt:

a)

albine vii,

prelevate de la

urdiniș,

în cantitate de minim 25 g/probă, pentru paratifoză și septicemie;

b)

fagure cu puiet căpăcit și/sau necăpăcit -

fragment de 10/10 cm - cu modificări sau o

ramă întreagă cu puiet

și

rezervă de hrană, respectiv miere căpăcită

și

păstură,

pentru loca americană și loca europeană;

c)

albine vii,

prelevate din

stup,

în cantitate de minim 15 g/ probă, pentru acarapioză;

d)

albine vii

sau

moarte,

prelevate de la

urdiniș,

în cantitate de minim 10 g/ probă, pentru nosemoză, amibiază și alte endoparazitoze digestive;

e)

albine vii,

prelevate din

stup

sau

albine moarte,

prelevate de pe planșeul stupului, în cantitate de minim 25g sau un

fragment

de 10/15 cm

fagure cu puiet căpăcit de trântor

sau de albină lucrătoare ori o

ramă întreagă cu puiet căpăcit

sau

detritus

de pe planșeul stupului pentru varooză;

f)

fragment de fagure cu puiet căpăcit de 10/15 cm sau o ramă întreagă cu puiet căpăcit ori detritusul de pe planșeul stupului pentru tropilelapsoză, galerioză și alte ectoparazitoze ale puietului;

g)

insecte si larve, recoltate din interiorul stupului, altele decât cele de albine și faguri întregi sau porțiuni de minim 10/15 cm/ probă, fagure cu puiet și rezervă de hrană, miere și păstură pentru atacul gândacului mic de stup -

Aethina tumida;

(h)

albine moarte,

prelevate de la

urdiniș,

de pe planșeul și de pe oglinda stupului, în cantitate de minim 10 g/ probă sau un fragment de fagure cu puiet căpăcit de 10x15 cm pentru boli micotice ale albinelor și puietului;

(i)

albine vii,

prelevate din

stup,

în cantitate de minim 15 g/probă sau un

fragment de fagure cu puiet căpăcit

cu modificări, de 20 cm 2

sau 10-15

botci

cu modificări, din fiecare stupină, pentru boli virale ale albinelor și puietului.

Tipurile și cantitățile de probe prelevate pentru examenul toxicologic sunt:

a)

albine moarte

sau muribunde, prelevate de pe oglinda stupului, de la urdiniș și din stup, în cantitate de minim150 g/ probă;

b)

o ramă întreagă de

fagure cu rezervă de hrană, respectiv

nectar, miere căpăcită și păstură;

c)

plante melifere

întregi din zona de cules a familiei minimum 150 g, după caz;

d)

minim 50 g de

flori

din zona de cules a familiei, după caz;

e)

apă

din sursa de apă a stupinei minimum 2 litri, după caz;

f)

sol

prelevat din oglinda stupului minimum 100 g, după caz.

Probele de

culturi bacteriene

destinate confirmării tulpinii patogene se transmit, pe medii specifice, în plăci Petri sau liofilizate.

infecțioase și parazitare la albine, numărul probelor prelevate trebuie să reprezinte cel puțin 5% din efectivul unei stupine de producție și 15% din efectivul unei pepiniere de mătci, care se calculează în funcție de efectivul stupinei, în așa fel încât să se poată detecta cu o precizie de minim 95%, cel puțin 5% din albinele bolnave.

(2) Perioadele din an indicate pentru realizarea supravegherii sanitare-veterinare active a familiilor de albine și pentru prelevarea de probe pentru examene de laborator sunt prevăzute în tabelul următor:

Pentru supraveghere sanitar-veterinară și, în caz de necesitate, pentru diagnosticul bolilor

BOALA NOTIFICATĂ

IAN.

FEBR.

MAR.

APR.

MAI

IUN.

IUL.

AUG.

SEPT.

OCT.

NOV.

DEC.

Loca americană

#

#

#

#

Loca europeană

#

#

#

#

Acarapioza

#

#

Varroza

#

#

#

#

#

#

#

#

#

#

#

#

Nosemoza

#

#

#

#

Tropilelapsoza

#

#

#

#

#

Atacul gândacului mic de stup

#

#

#

#

#

#

#

Legenda:

#

Perioada de posibilă evoluție clinică a bolii

Perioada de evoluție subclinică a bolii

(4)

Probele de albine vii se prelevează prin măturare cu peria apicolă ori se aspiră cu un dispozitiv special de pe rame și de la urdiniș.

(5)

Fragmentele de fagure se prelevează prin decupare între zonele de inserție metalică ale ramei, cu ajutorul unui bisturiu, după îndepărtarea albinelor de acoperire.

(6)

Ramele întregi cu conținut se extrag din stup și se scutură albinele de pe fagure deasupra stupului deschis.

(7)

Pentru prelevarea probelor se folosește instrumentar steril.

(8)

Prelevarea se poate realiza concomitent, pentru monitorizarea atât a bolilor infecțioase, cât și a celor parazitare.

(3) Pentru prelevarea probelor de albine se poartă echipamentul de protecție prevăzut la art. 177 lit a).

a)

bondari adulți

sau

puiet,

prelevate din stup, constituite din minimum 10 bondari vii sau 20 larve ori nimfe cu modificări, pentru boli virale, bacteriene și micotice;

b)

bondari vii

sau

morți,

prelevate din stup, constituite din minimum 10 bondari sau din minimum 20 de celule cu puiet căpăcit, pentru boli parazitare;

c)

rezervă de hrană,

prelevată din sursa de hrană a stupului sau bondari muribunzi ori morți în cantitate de minimum 150 g, pentru examen toxicologic.

-

Pentru prelevarea probelor de bondari se poartă echipament de protecție specific.

genurile BOMBYX, PHYLOSAMIA și ANTHERAEA sunt reprezentate de:

a)

larve vii mici,

un număr de minim 30-50 de larve /probă, pentru vârstele I-III;

b)

larve vii mari,

un număr de minim 15-20 larve mari/probă, pentru vârstele IV-V;

c)

crisalide

și

fluturi vii,

minim 15-20 larve/probă;

d)

ouă

0,25 g /probă.

Tipurile de probe enumerate la art. 182 alin. (1) lit. a) – d) sunt specifice pentru bolile virale, bacteriene, micotice și parazitare.

Probe de larve muribunde sau moarte, în diferite stadii de dezvoltare, în cantitate de 150 g/probă.

Probe de frunză de dud/ricin/stejar se recoltează în cantitate de150 g/probă.

Tipurile de probe enumerate la art. 182 alin. (3) și (4) sunt specifice pentru examenul toxicologic.

-

Tipurile de probe care se prelevează de la

speciile de

viermi/fluturi de mătase din

infecțioase și parazitare ale insectelor utile, probele se prelevează pe rase și loturi de creștere, din fiecare spațiu destinat unei etape din tehnologia de creștere.

Pentru prelevarea probelor se folosește instrumentar steril și echipament corespunzător.

Probele de albine și de bondari vii se prelevează în cuști tip “Foti" sau mini-stupi, iar în lipsa acestora se pot folosi pungi și cutii de carton, recipiente curate din plastic sau din sticlă, acoperite cu capace perforate; aceste recipiente se pot ambala în cutii de transport confecționate din carton, prevăzute cu capac perforat și orificii laterale pentru asigurarea unei ventilații permanente.

Probele de albine sau de bondari morți se prelevează în pungi de hârtie sau în cutii din carton.

Probele de fagure cu puiet căpăcit sau necăpăcit ori de faguri cu rezervă de hrană se ambalează în cutii din carton cu capac.

Probele de apă se prelevează în recipiente de sticlă sau de material plastic.

Probele de floră meliferă, frunze de dud, de ricin și de stejar, precum și probele de sol se ambalează în pungi de plastic sau în alte tipuri de recipiente închise etanș.

Probele de ouă de viermi de mătase, larve de viermi de mătase ori de fluturi se ambalează în pungi de hârtie sau în cutii din carton cu capac perforat, pe substrat de hârtie absorbantă.

Probele de larve pentru pescuit se ambalează în recipiente din plastic cu capac perforat, pe suport de material absorbant, precum talașul.

Probele prelevate se identifică cu etichete scrise lizibil, vizibil și durabil care conțin numărul de prelevare corespunzător cererii de analiză.

de ore din momentul prelevării, la o temperatură maximă de 25°C.

(2) Pentru materialul biologic prelevat după survenirea morții, probele se transportă la laborator în cel mai scurt timp posibil, nu mai târziu de 72 de ore de la moartea insectelor; transportul acestor probe se realizează pe gheață naturală sau artificială, în recipiente izoterme care mențin temperatura de refrigerare.

Pentru materialul biologic prelevat viu, probele sunt transportate la laborator în maxim 24

(4) Probele care constituie obiectul unui litigiu se sigilează conform procedurilor legale în vigoare.

(3) Probele de culturi bacteriene sunt transportate în maxim 24 de ore la laborator, la temperatura de refrigerare.

prevăzut în Anexa B.

Cererea de analiză, împreună cu tabelul aferent, se completează, se semnează și se vizează, după caz, de către personalul de specialitate, conform atribuțiilor.

În cazul în care se solicită examene de laborator pentru confirmare tulpini bacteriene se completează cererea de analiză și formularul nr. 19, prevăzut în Anexa B.

Probele prelevate se trimit la laborator împreună cu cererea de analiză și formularul nr. 1,

PROBE PRELEVATE DESTINATE VERIFICĂRII EFICIENȚEI DECONTAMINĂRII

-

Pentru recoltarea probelor de sanitație sunt necesare: un tampon, un tub cu diluant, soluție

Pe etichetă se menționează tipul probei, obiectivul, punctul de recoltare, data recoltării și scopul analizei solicitate.

În timpul transportului, probele sunt protejate de acțiunea directă a razelor solare și se păstrează maxim 4 ore la frigider.

Probele se examinează cât mai repede posibil, dar nu mai târziu de 24 ore.

-

Probele de tampoane de sanitație se etichetează cu scris lizibil, vizibil și durabil.

analiză și formularele nr. 7 sau 12, prevăzute în Anexa B, după caz.

Cererea de analiză, împreună cu tabelul aferent, se completează, se semnează și se vizează, după caz, de către personalul de specialitate, conform atribuțiilor.

Probele de tampoane de sanitație prelevate se trimit la laborator împreună cu cererea de

Condițiile de biosecuritate, modul de efectuare a transportului și documentele însoțitoare, pentru transportul probelor cu potențial patogen, în țară sau în afara țării,

sunt cele menționate în tabelul următor:

EXEMPLE INDICATIVE DE SUBSTANȚE INFECȚIOASE INCLUSE ÎN CATEGORIA A, INDIFERENT DE FORMĂ, DACĂ NU SE INDICĂ ALTFEL

Număr UN și denumirea corectă

Microorganism

de expediere

UN 2814

Substanțe infecțioase care afectează oamenii

Bacillus anthracis

(doar culturi)

Brucella abortus

(doar culturi)

Brucella melitensis

(doar culturi)

Brucella suis

(doar culturi)

Burkholderia mallei-Pseudomonas mallei -

răpciuga (doar culturi)

Burkholderia pseudomallei-Pseudomonas Pseudomalei

(doar culturi)

Chlamydia psittaci -

tulpini aviare (doar culturi)

Clostridium botulinum

(doar culturi)

Coccidioides immis

(doar culturi)

Coxiella burnetii

(doar culturi)

Virusul febrei hemoragice Crimeea-Congo

Virusul Dengue (doar culturi)

Virusul encefalitei eqvine estice (doar culturi)

Escherichia coli , verotoxinogen (doar culturi)

1

Virusul Ebola

Virusul Flexal

Francisella tularensis

(doar culturi)

Virusul Guanarito

Virusul Hantaan

Hantavirusurile care provoaca febra hemoragică cu sindrom renal

Virusul Hendra

Virusul hepatitei B (doar culturi)

Virusul herpetic B (doar culturi)

Virusul imunodeficienței umane (doar culturi)

Virusul gripei aviare înalt patogen (doar culturi)

Virusul Encefalitei Japoneze (doar culturi)

Virusul Junin

Virusul bolii Padurii Kyasanur

Virusul Lassa

Virusul Machupo

Virusul Marburg

Poxvirusul simian

Mycobacterium tuberculosis

(doar culturi)

1

Virusul Nipah

Virusul febrei hemoragice Omsk

Virusul Polio (doar culturi)

Virusul rabic (doar culturi)

Rickettsia prowazekii

(doar culturi)

Rickettsia rickettsii

(doar culturi)

Virusul febrei Rift Valley (doar culturi)

Virusul encefalitei ruse de primavara-vara

Virusul Sabia

Shigella dysenteriae tip 1

(doar culturi)

1

Virusul encefalitei de căpușă (doar culturi)

Virusul variolic

Virusul encefalitei eqvine venezuelene (doar culturi)

Virusul West Nile (doar culturi)

Virusul febrei galbene (doar culturi)

Yersinia pestis

(doar culturi)

UN 2900

Substanțe infecțioase care afectează

numai animalele

Virusul febrei porcine africane (doar culturi)

Paramyxovirusul aviar Tip 1 - Virusul velogenic al bolii Newcastle (doar culturi)

Virusul febrei porcine clasice (doar culturi)

Virusul febrei aftoase (doar culturi)

Virusul bolii lumpy skin (doar culturi)

Mycoplasma mycoides -

pleuropneumonia bovină contagioasa (doar culturi)

Virusul pestei micilor rumegatoare (doar culturi)

Virusul Rinderpest (doar culturi)

Poxvirusul ovin (doar culturi)

Poxvirusul caprin (doar culturi)

Virusul bolii veziculare porcine (doar culturi)

Virusul stomatitei veziculare (doar culturi)

Expeditorul este responsabil pentru

clasificarea, ambalarea, etichetarea

și emiterea documentelor necesare pentru toate probele cu potențial patogen care urmează a fi transportate.

Probele transportate trebuie însoțite de fișe tehnice cu date de securitate.

-

Condițiile pentru transportul rutier al probelor sunt următoarele:

a)

certificat de agreere pentru vehiculul care transportă probele, eliberat de ,,Registrul Auto Român” - R.A.R.;

b)

vehicolul să fie dotat cu panouri pentru semnalizare;

c)

pe autovehicul să fie etichete aplicate care indică clasa de pericol, prevăzute la art. 193 alin. (4);

d)

conducătorul vehiculului să posede certificat de transport mărfuri periculoase A.D.R. - certificat de pregătire profesională eliberat de Ministerul Transporturilor, prin Autoritatea Rutieră Română - A.R.R.;

e)

conducătorul vehiculului să posede permis de conducere cu o vechime mai mare de un an de la data eliberării acestuia pentru conducătorul autovehiculului care transportă probele.

Autovehiculul trebuie să fie dotat cu următoarele echipamente:

a)

lăzi frigorifice;

b)

echipament de protecție,inclusiv ochelari și scut transparent pentru protecția feței;

c)

materiale absorbante/prosoape de hârtie;

d)

mătură și făraș;

e)

dezinfectant corespunzător;

f)

lichid pentru spălarea ochilor;

g)

două dispozitive de avertizare independente;

h)

mănuși de protecție;

i)

container impermeabil pentru deșeuri biologice, rezistent la înțepare;

j)

o lanternă portabilă;

k)

căte o vestă fluorescentă pentru fiecare membru al echipajului.

-

Ambalarea probelor cu potențial patogen se face prin sistemul triplei ambalări :

a)

recipient primar -

un recipient de bază, etanș, în care se introduce proba respectivă; recipientul se ambalează cu suficient material absorbant care, în caz de spargere a recipientului, să poată absorbi întreaga cantitate de lichid;

b)

ambalaj secundar –

reprezintă al doilea ambalaj, etanș și rezistent, care acoperă și protejează recipientul primar; într-un ambalaj secundar se pot pune mai multe recipiente primare cu material pentru amortizare, dar se va folosi suficient de mult material absorbant astfel încât, în caz de spargere, să poată absorbi întreaga cantitate de lichid;

c)

ambalaj exterior -

ambalajele secundare se așează în ambalaje exterioare de transportare, prevăzute cu material pentru amortizare corespunzător; ambalajele exterioare au rolul de a proteja materialul transportat împotriva factorilor externi ( ex.

avarii fizice survenite în timpul transportului); dimensiunea minimă exterioară trebuie să fie de 10 cm x 10 cm.

Figura 1.

Model de sistem cu triplă ambalare utilizat la ambalarea și etichetarea substanțelor infecțioase din

categoria A

Sursa:

Ghid de reglementări pentru Transportul Substanțelor Infecțioase 2011-2012,

Organizația Mondială a Sănătății, Ediția, 2010

Ambalajele se marchează pentru a furniza informații despre conținutul acestora, natura riscului și standardele de ambalare aplicate. Toate marcajele de pe ambalaje se plasează într-un loc vizibil și nu se acoperă de nici o altă etichetă sau marcaj.

Pe fiecare ambalaj exterior se consemnează următoarele

date :

a)

numele și adresa expeditorului;

b)

numărul de telefon al persoanei responsabile, care să aibă cunoștință de expedierea respectivă;

c)

numele și adresa destinatarului;

d)

numărul

UN

urmat de denumirea corectă de expediere

UN 2814

“SUBSTANȚE INFECȚIOASE PERICULOASE PENTRU OM” sau

UN 2900

“SUBSTANȚE INFECȚIOASE PERICULOASE PENTRU

ANIMALE”, după cum este cazul, urmate de denumirea agentului patogen/potențial patogen și cantitatea netă a probei;

e)

cerințe referitoare la temperatura de transport, opțional;

f)

denumirea tehnică a refrigerantului, numărul

UN

și cantitatea netă - în cazul în care se folosește gheață carbonică sau azot lichid.

Pe pachetele cu probe sunt indicate conținuturile prin aplicarea etichetelor prezentate în fig. 2 și 3:

Figura 2.

Etichetă pentru substanțe infecțioase - Clasa 6.2 Dimensiune: 300*300mm

(Autocolant PVC de securitate pentru exterior)

Figura 3.

Etichetă de orientare pentru indicarea poziției deschiderilor recipientelor primare; la transportul de substanțe infecțioase lichide din

categoria A

care depășesc 50 ml per pachet; Dimensiuni minime: Standard A7: 74 x 105 mm

Număr de etichete per pachet: 2 pe laturile opuse Culoare: alb-negru sau roșu-alb

Pe partea superioară a ambalajului poate apărea mențiunea

„THIS SIDE UP” (a se așeza cu această parte în sus)

„THIS END UP” (a se așeza cu această margine în sus)

Documentele însoțitoare pentru transportul probelor:

Pentru transportul rutier:

a)

cererea de analiză pentru probele prelevate, prevăzută în anexa B;

b)

lista de ambalare;

c)

declarația de expediție.

Documente însoțitoare pentru transportul aerian sunt:

a)

declarația expeditorului cu privire la materialele periculoase - formularul firmei de transport;

b)

listă de ambalare/factură proformă - 1 exemplar, prezentă în formularul nr. 24, prevăzut în anexa B;

c)

cererea de analiză în 2 exemplare - 1 exemplar în interiorul coletului, 1 exemplar la firma de transport;

d)

numele persoanelor de contact, adresa instituției, numere de telefon/fax, e-mail, atât pentru expeditor, cât și pentru destinatar, în 2 exemplare - 1 exemplar în interiorul coletului, 1 exemplar la firma de transport.

În cazul vărsării materialului infecțios sau potențial infecțios trebuie aplicate și respectate, următoarele instrucțiuni de curățare/tratare:

a)

se poartă mănuși, îmbrăcăminte de protecție, ochelari și scut transparent pentru protecția feței, dacă este cazul;

b)

se acoperă materialul vărsat cu prosoape de hârtie pentru a-l reține;

c)

se toarnă dezinfectantul corespunzător peste materialul absorbant folosit și peste zona din imediata vecinătate; de regulă se utilizează soluție de Cloramină 5%;

d)

se aplică dezinfectantul concentric și centripet, dinspre marginea zonei spre interior;

e)

după expirarea timpului de acțiune se îndepărtează materialele absorbante, iar dacă există cioburi de sticlă sau alte obiecte ascuțite, se utilizează un făraș pentru strângerea acestora și punerea lor într-un container pentru obiecte ascuțite;

f)

se curăță și dezinfectează aria contaminată iar dacă este necesar, se repetă etapele prevăzute la lit. b) - e);

g)

se evacuează materialele contaminate într-un container impermeabil pentru deșeuri, rezistent la înțepare;

h)

după dezinfectare, se informează autoritatea competentă că locul a fost decontaminat. Art. 197

-

(1)

Instrucțiuni pentru decontaminare:

a)

în caz de expunere la orice substanță infecțioasă, locul afectat se spăla și se dezinfectează imediat, indiferent de agentul implicat;

b)

în cazul în care substanța infecțioasă vine în contact cu pielea, care nu este intactă, este recomandată spălarea imediată a zonei afectate, cu apă și săpun sau cu o soluție antiseptică pentru a reduce riscul infectării;

c)

dacă se suspectează o expunere la substanțele infecțioase care s-au scurs dintr-un ambalaj deteriorat, se efectuează un consult medical;

(d) în cazul în care o substanță infecțioasă, inclusiv sângele, se scurge din ambalaj, trebuie respectate prevederile art. 196.

DISPOZIȚII FINALE