Plan din 3 aprilie 2019

HOTĂRÂREA nr. 203 din 3 aprilie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 10 aprilie 2019

PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE ÎN DOMENIUL EFICIENȚEI ENERGETICE IV

Al IV-lea PNAEE a fost întocmit de un consultant independent contractat de Ministerul Energiei, pe baza informa ì iilor publice, precum

è i pe baza informa ì iilor relevante privind consumul energetic, economii de energie, planuri de investiții

è .a., furnizate în perioada august – noiembrie 2017 de către următoarele ministere/entită ì i care implementează măsuri de eficien ì ă: Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene 1 , Ministerul Economiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ANRE

è i Departamentul de eficien ì ă energetică din cadrul ANRE, precum

è i operatori economici

è i asocia ì ii ale acestora.

1

Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene a fost reorganizat în anul 2018 prin înființarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a Ministerului Fondurilor Europene

CUPRINS

1

INTRODUCERE

2

Privire Generală privind Țintele Naționale privind Energia și Economiile Realizate

2.1

Introducere

2.2

Progresele României înregistrate în vederea atingerii obiectivului pentru 2020 în materie de eficiență energetică

2.3

Cel de al IV-lea Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020

2.3.1

Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie

2.3.2

Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 pentru consumatorul final de energie - art.7 din Directiva 2012/27/UE

3

Politici și Măsuri de Implementare a Directivei 2012/27/UE

3.1

Măsuri orizontale

3.1.1

Scheme de obligații în ceea ce privește eficiența energetică și măsuri alternative

3.1.2

Audituri energetice și sisteme de gestionare a energiei

3.1.2.1.

Audituri energetice

3.1.2.2.

Management energetic

3.1.2.3.

Monitorizarea rezultatelor obținute în activitatea de audit energetic și management energetic

3.1.3

Contorizarea și facturarea

3.1.4

Programe de informare a consumatorilor și de pregătire profesională

3.1.5

Disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare și certificare

3.1.6

Servicii energetice

3.1.7

Economiile rezultate de la măsurile orizontale

3.1.8

Finanțarea măsurilor orizontale

3.2

Măsuri de Eficiență Energetică în Clădiri

3.2.1

Introducere

3.2.2

Economii rezultate din măsurile ce se referă la eficiența energetică în clădiri rezidențiale

3.2.3

Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în clădiri rezidențiale

3.3

Măsuri de eficiență energetică în clădirile organismelor publice

3.3.1

Clădiri guvernamentale

3.3.2

Clădiri ale altor organisme publice

3.3.3

Achiziții realizate de organismele publice

3.3.4

Economii rezultate din măsurile aplicate la nivel guvernamental și la alte organisme publice

3.3.5

Finanțarea măsurilor de eficiență energetică la organismele publice

3.4

Inițiativa Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente

3.4.1

Principalele măsuri ce se referă la eficiență energetică în industrie

3.4.2

Economii rezultate de măsurile în industrie

3.4.3

Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în industrie

3.5

Măsuri de eficiență energetică în sectorul construcții

3.5.1

Introducere

3.5.2

Principalele măsuri ce se referă la eficiență energetică în sectorul construcții

3.5.3

Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în sectorul construcții

3.6

Măsuri de eficiență energetică în transport

3.6.1

Introducere

3.6.2

Principalele măsuri ce se referă la eficiență energetică în transport

3.6.2.1.

Transportul feroviar

3.6.2.2.

Transport naval

3.6.2.3.

Transport aerian

3.6.2.4.

Transport rutier

3.6.2.5.

Transport urban al populației

3.6.3

Economii rezultate de măsurile în transport

3.6.4

Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în transport

3.7

Măsuri de eficiență energetică în serviciile de încălzire și răcire

3.7.1

Realizarea serviciilor de încălzire și răcire

3.7.2

Evaluare cuprinzătoare a potențialului de aplicare a cogenerării de înaltă eficiență și a termoficării și răcirii centralizate eficiente

3.7.3

Alte măsuri cu referire la eficiență energetică în serviciile de încălzire și răcire

3.7.4

Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în serviciile de încălzire și răcire

3.8

Măsuri de eficiență energetică în agricultură și silvicultură

3.8.1

Introducere

3.8.2

Principalele măsuri ce se referă la eficiență energetică în agricultură

3.8.3

Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în sectorul agricultură

3.9

Transformarea, transportul, distribuția energiei și răspunsul cererii de energie

3.9.1

Criteriile de eficiență energetică în tarifele de rețea și reglementări

3.9.1.1.

Energie electrică

3.9.1.2.

Gaze naturale

3.9.1.3.

Energie termică

3.9.2

Ușurarea și promovarea răspunsului cererii

3.9.2.1.

Energie Electrică

3.9.2.2.

Gaze naturale

3.9.3

Eficiența energetică în proiectarea și funcționarea rețelei

3.9.3.1.

Eficiența energetică în proiectarea Rețelelor Electrice de Transport

3.9.3.2.

Eficiența energetică în funcționarea Rețelelor Electrice de Transport

3.9.3.3.

Eficiența energetică în proiectarea Rețelelor Electrice de Distribuție (RED)

3.9.3.4.

Eficiența energetică în funcționarea Rețelelor Electrice de Distribuție

3.9.3.5.

Eficiența energetică în funcționarea Sistemului National de Transport a Gazelor Naturale

3.9.3.6.

Eficiența energetică în funcționarea la SNGN Romgaz SA

3.9.3.7.

Economii realizate de la toate măsurile privind furnizarea energiei prin rețele de transport și distribuție

3.9.3.8.

Finanțarea măsurilor privind furnizarea energiei

BIBLIOGRAFIE

Anexa A Anexa B Anexa C

TABELE

Tabel 1.1. Evoluția PIB în perioada 2005 – 2015

Tabel 1.2. Evoluția structurii Valorii Adăugate Brute (VAB) în perioada 2005-2015 [%] Tabel 1.3. Evoluția contribuției diferitelor ramuri industriale la formarea VAB [%] Tabel 1.4. Evoluția consumului intern de energie primară [mii tep]

Tabel 1.5. Evoluția structurii consumului intern de energie primară în perioada 2005-2015 Tabel 1.6. Evoluția producției de energie primară [mii tep]

Tabel 1.7. Dependența de importul de energie primară pentru acoperirea consumului intern Tabel 1.8. Evoluția consumului de energie în perioada 2005 – 2015 [mii tep]

Tabel 1.9. Evoluția indicatorilor macroeconomici ai energiei în perioada 2007 – 2015 Tabel 1.10. Evoluția producției de energie electrică [GWh]

Tabel 1.11. Producția națională de energie electrică și termică în cogenerare în perioada 2007-2015 Tabel 1.12. Capacitățile electrice și termice de cogenerare instalate în anul 2015

Tabel 1.13. Cantitățile de combustibili utilizate pentru producerea de energie electrică și termică în cogenerare în perioada 2007-2015

Tabel 1.14. Producția de energie electrică și economia de energie primară obținute prin cogenerare de înaltă eficiență în perioada 2007-2015

Tabel 1.15. Consumul final de energie electrică [GWh]

Tabel 1.16. Evoluția indicatorilor referitor la energia electrică în perioada 2005-2015 Tabel 2.1. Proiecția Produsului Intern Brut

Tabel 2.2. Prognoza consumului intern de energie primară și a consumului final energetic [mii tep] Tabel 2.3. Economiile de energie pentru perioada 2014-2020 [Mtep]

Tabel 2.4. Economiile de energie în perioada 2014-2016

Tabel 2.5. Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie [Mtep]

Tabel 2.6. Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 pentru consumatorul final [Mtep]

Tabel 3.1. Situația elaborării auditurilor energetice în perioada 2010 – 2016

Tabel 3.2. Economiile de energie estimate în anul 2016 pe tipuri de audituri energetice Tabel 3.3. Economii de energie defalcate pe sectoare de activitate

Tabel 3.4. Situația proiectelor pilot realizate în anii 2015, 2016

Tabel 3.5. Structura autorizărilor/atestatelor/acreditărilor pentru anii 2014-2016 Tabel 3.6. Cosumul de energie în sectoarele rezidențial și servicii în anul 2015

Tabel 3.7. Nivelele consumului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape zero Tabel 3.8. Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețele utile de peste 500 m 2

deținute și ocupate de administrația publică centrală

Tabel 3.9. Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețele utile de sub 500 m 2

și de peste 250m 2

deținute și ocupate de administrația publică centrală

Tabel 3.10. Numărul estimativ al clădirilor administrației publice locale

Tabel 3.11. Proiecte de eficiență energetică pentru modernizarea sistemului de iluminat public de FREE Tabel 3.12. Economia de energie în anii 2015 și 2016

Tabel 3.13. Proiecte de eficiență energetică in industrie finanțat de FREE Tabel 3.14. Consumul de energie în sectorul construcții în anul 2015

Tabel 3.15. Consumul de energie în sectorul Transporturi în anul 2015 [tep]

Tabel 3.16. Evoluția parcursului mărfurilor în perioada 2007 – 2015 [1000 mil.tone- km]

Tabel 3.17. Parcursul pasagerilor în transportul interurban și internațional în perioada 2007 – 2015 Tabel 3.18. Evoluția parcului auto în perioada 1990 – 2015 [mii buc.]

Tabel 3.19. Economia de energie obținută în perioada 2014-2016

Tabel 3.20. Economia de energie obținută în perioada 2014-2016

Tabel 3.21. Indicatori de eficiență pentru transportul aerian în perioada 2011-2016 Tabel 3.22. Reînnoirea parcului de autovehicule în anul 2016

Tabel 3.23. Transportul public local de pasageri

Tabel 3.24. Transport public local de pasageri pe tipuri de vehicule de transport Tabel 3.25. Economiile de energie în perioada 2014-2016

Tabel 3.26. Economiile de energie în perioada 2017-2020

Tabel 3.27. Evoluția producției de energie termică în perioada 2010-2015 [tep]

Tabel 3.28. Evoluția consumului final de energie termică, total și pe principalele activități economice și sociale în perioada 2010-2015 [tep]

Tabel 3.29. Evoluția consumul de resurse energetice în tep, pentru producerea energiei termice Tabel 3.30. Rezultatele aplicării schemei de sprijin pentru perioada 2014-2016

Tabel 3.31. Proiecte de eficiență energetică pentru alimentarea centralizată cu energie termică finanțat de FREE

Tabel 3.32. Consumul de energie în sectorul agricultură în anul 2015 [tep]

Tabel 3.33. Evoluția parcului de tractoare și mașini agricole principale din agricultură în perioada 2010- 2015

Tabel 3.34. Exploatații agricole cu efective de porci și păsări și efectivele pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate

Tabel 3.35. Evoluția veniturilor și a costurilor aferente serviciului de transport al energiei electrice precum și investițiile planificate și realizate

Tabel 3.36. Tarifele de distribuție aplicate de la 1 ianuarie în perioada 2008-2016 [lei/MWh, termeni nominali]

Tabel 3.37. Evoluția CPT în rețelele electrice de distribuție a energiei electrice în perioada 2007-2016 Tabel 3.38. Situația costurilor recunoscute cu CPT în veniturile liniarizate ale operatorilor de distribuție a energiei electrice concesionari aferente fiecărui an al perioadei 2014-2016 (lei termeni nominali ai fiecărui an)

Tabel 3.39. Evoluția structurii consumului alimentat în piața cu amănuntul

Tabel 3.40. Economii de energie la stațiile electrice Brazi Vest 400/220/110 kV, Domnești 400/110 , Fundeni 220/110 kV

Tabel 3.41. Valorile procentuale ale CPT realizate în 2016 Tabel 3.42. Economiile de energie în perioada 2014-2016 Tabel 3.43. Economiile de energie în perioada 2017-2020

Tabel 3.44. Evoluția consumului propriu tehnologic în perioada 2013-2016

Tabel 3.45. Program de măsuri și investiții concrete pentru introducerea în cadrul infrastructurii rețelei a unor îmbunătățiri ale eficienței energetice în următorii 5 ani (2017-2021)

Tabel 3.46. Economiile de energie realizate în perioada 2014-2016

Tabel 3.47. Economii de energie din transportul de gaze naturale în perioada 2015-2016

Tabel 3.48. Programul anual de măsuri de creștere a eficienței energetice în perioada 2017-2020 Tabel 3.49. Economiile de energie în perioada 2014-2016

Tabel 3.50. Economiile de energie în perioada 2017-2020

FIGURI

Figura 1.1. Comparații internaționale privind consumul final energetic pe locuitor (tep/locuitor), în anul 2015

Figura 1.2. Comparații internaționale privind ponderea consumului final energetic în consumul intern de energie primară (%), în anul 2015

Figura 1.3 Comparații internaționale privind intensitatea energiei primare (tep/1000 Euro), în anul 2015 Figura 1.4 Schimbarea relativă a intensității energetice a României și UE-28 (%), în perioada 2000 – 2015

Figura 3.1. Numărul de audituri energetice pe sectoare de activitate în anul 2016

Figura 3.2 Evoluția autorizărilor auditorilor energetici și a operatorilor economici care au realizat audituri energetice

Figura 3.3 Zonarea climaterică a României pentru perioada de iarnă

Figura 3.4. Grad deservire SACET pentru localitățile care dispun de serviciul de alimentare cu energie termică la nivelul anului 2014

Figura 3.5. Evoluția tarifului de transport în perioada 2008-2016

Figura 3.6. Evoluția tarifelor medii de distribuție a energiei electrice în perioada 2012-2017 la clienților finali

Figura 3.7. Evoluția tarifului de distribuție pentru E.ON Distribuție SA Figura 3.8. Evoluția tarifului de distribuție pentru Distrigaz Sud Rețele SRL

Figura 3.9. Evoluția lunară a volumelor tranzacționate pe componentele pieței angro comparativ cu consumul intern

Figura 3.10. Evoluția numărului clienților alimentați în regim concurențial și a energiei electrice furnizate acestora

Figura 3.11. Rata de schimbare la Consumatori necasnici mici și casnici Figura 3.12. Rata de schimbare la Consumatori necasnici mari

Figura 3.13. Rata de schimbare la Consumatori necasnici foarte mari Figura 3.14. Proiectele de dezvoltare RET

ABREVIERI

AP -

Axă prioritară

ANRE

– Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei

ANRSC -

Autoritatea Națională de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilități Publice

BERD -

Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare.

BIRD -

Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare

CC-CPE

–Codul European de Conduită pentru Contractul de Performanță Energetică

CE

– Consiliul Europei

CNP –

Comisia Națională de Prognoză

CPT

– Consum Propriu Tehnologic

DDE -

Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică

DEE

–Departament Eficiență Energetică

EE –

Eficiența Energetică

EDS

– Directiva Servicii Energetice

ENTSO-E

–Rețeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport a Energiei Electrice

ESCO

– Companie de servicii energetice (Energy service Companies)

EU ETS

– Schema de Comercializare a Emisiilor a Uniunii Europene

FC

– Fond de Coeziune

FEADR

–Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

FEDR

Fond European de Dezvoltare Regională

FMI

– Fondul Monetar Internațional

FREE

– Fondul Român pentru Eficiența Energiei

FSI

– Fonduri Structurale și de Investiții Europene

GES

–Gaze cu efect de seră

HG

–Hotărâre de Guvern

IT – Inaltă Tensiune

IMM

– Întreprindere Mici si Mijloci

INS

– Institutul Național de Statistică

ITI –

Investiții Teritoriale Integrate

JT

- Joasă Tensiune

LED –

Diodă (Light emitting diode)

MDRAP

–Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

MDRT - Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului

ME

–Ministerul Energiei

MMSC

– Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

MT

– Medie Tensiune

OIF -

Organizații de Îmbunătățiri funciare

OG

– Ordonanța Guvernului

Opcom

– Operatorul Pieței de energie electrică

OS

– Obiectiv specific

OSD

– Operatorul Sistemelor de Distribuție a Gazelor Naturale

OT

- Obiectiv tematic

OUG

– Ordonanță de urgență a Guvernului României

P

–Priorități

PAED

–Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă

PC-OTC

-Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale cu negociere dublă continuă

PCC

– Piața Contractelor Concurențiale

PCCB

– Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale

PCCB-LE - Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale prin licitație extinsă

PCCB-NC

- Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale cu negociere continuă

PCSU

-Piața Centralizată pentru Serviciu Universal

PE

– Piață de Echilibrare de Energie Electrică

PFA - Persoană fizică autorizată

PI

– Piață Intra Zilnică de Energie Electrică

POIM - Program Operațional Infrastructură Mare

POR

– Program Operațional Regional

PZU

– Piața pentru Ziua Următoare

PES

–Economia de energie primară (Primary Energy Saving)

PIB

– Produs Intern Brut

PJ –peta Joule

PNAEE

– Planul Național de Acțiune pentru Eficiența Energetică

PNR

– Planul Național de Reformă

RD

– Rețele electrice și conducte de gaze naturale de distribuție

RT

– Rețele electrice și conducte de gaze naturale de transport

RED

– Rețele electrice de distribuție

RET

– Rețele electrice de transport

SACET

– Serviciu de alimentare centralizată cu energie termină

SD –

Sistem de Distribuție a Gazelor Naturale

SEE – Spațiu Economic European

SMI

– Sistem de măsurare inteligent

SEN

– Sistem Electroenergetic Național

STS

– Servicii Tehnologice de Sistem

SUERD

–Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării

TA - Turbină cu abur

TG

– Turbină cu gaze

tep

– tone echivalent petrol

UE

– Uniunea Europeană

VAB

– Valoarea Adăugată Brută

Mențiune: Înțelesul unor termeni și expresii se va interpreta conform definițiilor cuprinse în Legea nr.121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare sau altor acte normative primare aferente legislației în domeniul eficienței energetice.

1

INTRODUCERE

După aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, Guvernul Român a aprobat Programele Naționale de Reformă 2007 - 2010, 2011 - 2013, 2014 – 2017, 2017 – 2020, care au stabilit și stabilesc prioritățile de dezvoltare ale țării‚ ținând seama de liniile directoare ale Uniunii Europene, urmărind reducerea decalajelor față de celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Dezvoltarea economico-socială a României este strâns legată de dezvoltarea economico-socială globală și de cea a Uniunii Europene, având loc într-un mediu internațional deosebit de complex. Energia este un factor strategic în politica globală, o componentă vitală pentru dezvoltarea economică și pentru progresul societății în ansamblu.

Politica României în domeniul energiei până în anul 2020 se bazează pe obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene: durabilitate, competitivitate, siguranță în alimentare.

Măsurile privind eficiența energetică au un rol critic în garantarea realizării la cele mai mici costuri a obiectivelor stabilite prin Pachetul Energie – Schimbări Climatice, contribuind în mare măsură la obiectivele privind durabilitatea și competitivitatea în Uniunea Europeană.

Până la aderarea României la Uniunea Europeană, Guvernul României a urmărit realizarea de economii de energie primară aprobând prin Hotărâri de Guvern următoarele strategii și programe:



Strategia națională în domeniul eficienței energetice aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.163/12.02.2004 privind aprobarea Strategiei

naționale în domeniul eficienței energetice, elaborată în contextul negocierilor de aderare;



Strategia națională privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere

și

distribuție

centralizate

aprobată

prin

Hotărârea

Guvernului nr.882/03.06.2004 pentru aprobarea Strategiei naționale privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate;



Programul Național “Termoficare 2006 – 2020 căldură și confort” aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.462/2006 pentru aprobarea programului "Termoficare 2006- 2009 calitate și eficiență" și înființarea Unității de management al proiectului, republicată, cu modificările și completările ulterioare;



Strategia Energetică a României pentru perioada 2007 – 2020 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a Romaniei pentru perioada 2007-2020;



Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018 privind adoptarea Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030.

După aderarea României la Uniunea Europeană a fost aprobat Primul Plan Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE, 2007 - 2010). În cadrul acestui plan, România și-a asumat angajamentul să reducă consumul de energie finală în sectoarele sub incidența Directivei de Servicii Energetice (EDS) cu 1,5% anual în perioada 2008-2016, față de media înregistrată în perioada 2001-2005 și a adoptat ca țintă intermediară reducerea consumului cu 940 mii tep (ceea ce corespundea unui procent de 4,5% din media consumului de energie finală pe perioada 2001 – 2005) pentru 2010. Conform acelor ținte ritmul mediu anual de scădere a consumului de energie finală în perioada 2008 – 2016 urma să fie de 1,5%, cu 50% mai mare decât valoarea minimă impusă de Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie

2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice și de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului.

La elaborarea celui de-al doilea PNAEE s-a evidențiat că valoarea totală a economiilor de energie finală realizate în anul 2010 a fost de 2.223 mii tep ceea ce reprezenta 79% din valoarea țintă asumată de 2800 mii tep pentru anul 2016. În aceste condiții era de așteptat să se depășească în anul 2016 valoarea țintă asumată.

În cadrul celui de-al doilea PNAEE s-a stabilit ținta națională privind economiile de energie primară la nivelul anului 2020.

Principalele măsuri avute în vedere pentru creșterea eficienței energetice vizau:



Aplicarea schemei de ajutor de stat aferentă cogenerării de înaltă eficiență;



Intensificarea campaniilor de informare a populației și mediului de afaceri;



Continuarea programului “Termoficare 2006 – 2020 căldură și confort”;



Obligativitatea certificatului de performanță energetică, începând cu anul 2010 pentru locuințele unifamiliale și apartamentele din blocurile de locuințe existente care sunt vândute sau închiriate;



Continuarea Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuințe;



Continuarea atestării auditorilor energetici atât pentru clădiri cât și pentru activitățile industriale;



Modernizarea transportului feroviar de călători și marfă și a transportului cu metroul;



Aplicarea de către autoritățile publice centrale și locale a art.7 al O.G. nr.22/2008 privind eficiența energetică și promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;



Extinderea Programului național de eficiență energetică (reabilitarea sistemului de termoficare, reabilitarea clădirilor publice și eficientizarea iluminatului public) pentru perioada 2011 – 2015.

În conformitate cu datele Eurostat și cu situația energetică a celor 28 de țări membre ale Uniunii Europene, în anul 2015 consumul final energetic pe locuitor al României a fost de 1,102 tep/locuitor, fiind de 1,93 ori mai mic decât media UE-28. România are cel mai mic consum final energetic pe locuitor dintre statele Uniunii Europene ( figura 1.1. ).

Figura 1.1. Comparații internaționale privind consumul final energetic pe locuitor (tep/locuitor), în anul 2015

(Sursa: Eurostat)

Ponderea consumului final energetic în consumul intern de energie primară în România a fost apropiată față de media UE-28 (de 1,02 mai mare față de media UE-28) ( figura 1.2.).

Figura 1.2. Comparații internaționale privind ponderea consumului final energetic în consumul intern de energie primară (%), în anul 2015

(Sursa: Eurostat)

Din comparațiile internaționale privind intensitatea energiei primare, în anul 2015 ( figura 1.3. ) rezultă că intensitatea energiei primare a României de 0,227 tep/1000 Euro, identică cu cea a Poloniei, a fost de 1,89 ori mai mare decât valoarea acestui indicator pentru media UE-28. Cu toate că eficiența energetică a crescut în perioada 2000-2015, România este printre primele patru-cinci țări ce trebuie să își reducă intensitatea energiei primare.

Figura 1.3 Comparații internaționale privind intensitatea energiei primare (tep/1000 Euro), în anul 2015

(Sursa: Eurostat)

Scăderea relativă a intensității energetice a României în perioada 2000 – 2015 ( figura 1.4 .) a fost de 48,7%, datorită atât restructurării economiei românești, cât și a aplicării Planurilor Naționale de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice(PNAEE) I, II și III.

Dacă se analizează schimbarea relativă a intensității energetice a României comparativ cu cea înregistrată în UE-28 ( figura 1.4. ) se remarcă eforturile României pentru utilizarea eficientă a resurselor energetice, ritmul de reducere a acestui indicator fiind mult mai mare.

Figura 1.4 Schimbarea relativă a intensității energetice a României și UE-28 (%), în perioada 2000 – 2015

(Sursa: Eurostat)

Din analiza evoluției Produsului Intern Brut (PIB) în perioada 2005 - 2015 se constată că economia României a avut în perioada 2005 – 2008 o evoluție pozitivă, a fost în recesiune în perioada 2009-2010 și a ieșit din recesiune din 2011, atingând în 2015 un ritm de creștere a PIB de 3,9% ( tabelul 1.1. ).

Tabel 1.1. Evoluția PIB în perioada 2005 – 2015

Anul

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

PIB [mld. Euro]

80,23

98,42

125,40

142,40

120,41

126,75

133,31

133,81

144,25

150,33

159,98

PIB [mld. Euro

2010]

109,69

118,58

126,76

137,53

127,77

126,75

128,14

128,91

133,42

137,56

142,92

Ritm anual de creștere a PIB [%]

4,2

8,1

6,9

8,5

-7,1

-0,8

1,1

0,6

3,50

3,10

3,90

Populația

[mii. locuitori]

21320

21194

20883

20538

20367

20247

20148

20060

19989

19913

19819

PIB/loc [Euro/loc]

3763

4644

6005

6933

5912

6260

6616

6670

7216,75

7549,12

8071,76

(Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României – colecții)

Evoluția pozitivă a economiei românești în perioada 2000 - 2008 a condus la creșterea de 3,56 ori a produsului intern brut pe locuitor, valoarea acestui indicator scăzând în perioada 2009- 2010 și crescând după 2011 atingând valoarea de 8071,8 Euro/locuitor în 2015, ceea ce

înseamnă că România trebuie să realizeze progrese importante în dezvoltarea economică pentru a se asigura convergența la nivelul mediu al Uniunii Europene (28947,7 Euro/locuitor la nivelul anului 2015).

Ajustarea structurală a economiei din România în perioada 2005-2015 a determinat ca în anul 2015 industria, agricultura și construcțiile să contribuie cu 38,4% la formarea Valorii Adăugate Brute (VAB) față de 45,0% cât era contribuția acestora în 2005. Se remarcă o tendință de creștere relativ continuă până în anul 2007 a contribuției sectorului servicii în defavoarea celorlalte ramuri economice, urmată de o scădere până în anul 2011. În perioada 2012 – 2015 serviciile au crescut mult, ajungând în anul 2015 să reprezinte 61,6% din VAB. În

tabelul 1.2.

se prezintă evoluția VAB pe sectoare de activitate în perioada 2000-2015. Se remarcă că în perioada de creștere economică 2000-2007 sectorul industrie și agricultură și-au redus contribuția la VAB în detrimentul sectoarelor construcții și servicii. Aceste tendințe nu s-au menținut în perioada de criză.

Tabel 1.2. Evoluția structurii Valorii Adăugate Brute (VAB) în perioada 2005-2015 [%]

Indicator

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

TOTAL VAB, din

care:

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100

Industrie

28,1

27,8

27,5

25,8

26,8

31,9

32,5

28,6

28,6

28,6

27,1

Agricultură

9,5

8,8

6,5

7,4

7,2

6,4

7,3

5,3

6,1

5,3

4,7

Construcții

7,4

8,4

10,3

11,9

11,7

10,2

9,1

8,5

8,0

7,0

6,6

Servicii

55,0

55,0

55,7

54,8

54,3

51,5

51,2

57,6

57,3

59,0

61,6

(Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României – colecții)

Evoluția diferitelor ramuri industriale ale României depinde de dezvoltarea economică în ansamblul țării, precum și de politicile adoptate în domeniu în cadrul UE, dar și de contextul socio-economic la nivel mondial. În

tabelul 1.3.

se prezintă evoluția contribuției diferitelor ramuri ale industriei la crearea Valorii Adăugate Brute (VAB), în perioada 2005-2014 constatându-se faptul că industria prelucrătoare deține ponderea importantă, media pentru această perioadă fiind de 82%. Contribuții importante la formarea VAB ca valori medii pentru perioada 2005 – 2014 au industria alimentară, fabricarea băuturilor și produselor din tutun (aproximativ 26%), industria mijloacelor de transport (aproximativ 12%), industria energetică (aproximativ 11%) și industria metalurgică (aproximativ 10%).

Tabel 1.3. Evoluția contribuției diferitelor ramuri industriale la formarea VAB [%]

Indicator

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Total VAB

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100

Industria extractivă

5,32

5,65

5,63

4,38

4,90

5,84

4,43

5,64

4,13

3,08

Industria prelucrătoare, din care:

86,09

86,24

86,58

85,41

82,22

76,26

75,40

79,09

80,55

82,76

-Industria alimentară, fabricarea băuturilor și a

produselor din tutun

28,52

27,50

26,58

27,12

26,88

25,44

24,88

26,42

25,23

21,91

-Fabricarea produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte și a produselor din piele

10,66

9,82

9,34

8,55

7,79

9,79

11,03

10,93

10,70

9,41

-Fabricarea lemnului și a

produselor din hârtie și poligrafie

8,22

8,05

8,45

7,44

7,66

7,16

7,50

6,21

5,79

4,89

-Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute prin prelucrarea

țițeiului

5,85

5,13

3,64

4,66

3,49

1,46

2,99

2,21

7,72

15,47

-Fabricarea substanțelor și a produselor chimice

4,06

4,23

4,13

2,96

2,51

1,48

1,80

3,64

2,66

2,77

-Fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice* (inclus la

subcategoria de mai sus)

*

*

*

0,98

1,45

0,27

0,36

0,86

0,86

0,88

-Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice și a altor produse

din minerale nemetalice

7,70

8,42

9,07

9,58

8,65

4,50

4,32

7,25

7,50

7,13

-Industria metalurgică și a produselor din metal

8,69

9,00

10,08

10,03

7,97

10,56

9,63

11,46

9,75

8,67

-Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și

optice

6,54

7,65

7,92

3,76

4,36

7,54

5,76

2,24

3,90

2,85

-Fabricarea echipamentelor

electrice*

(inclus la subcategoria de mai sus)

*

*

*

4,17

4,16

4,93

4,72

7,51

4,34

4,80

-Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente

n.c.a.

5,06

4,85

5,00

3,60

3,72

3,96

3,24

4,37

3,83

4,72

-Industria mijloacelor de transport

9,90

10,77

11,01

12,37

16,56

14,77

16,36

9,31

9,67

9,23

-Alte activități industriale n.c.a.,

4,79

4,58

4,79

4,78

4,78

8,15

7,40

7,59

8,05

7,25

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat

8,59

8,11

7,79

8,21

10,16

12,93

15,08

11,39

11,46

11,17

Distribuția apei, salubritate, gestionarea

deșeurilor și activități de decontaminare

0,00

0,00

0,00

2,00

2,71

4,98

5,10

3,88

3,85

2,98

(Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al României – colecții)

Evoluția economico-socială a Românie în perioada crizei economico-financiare și după aceasta a influențat consumul de energie și structura acestuia.

În

tabelul 1.4.

se prezintă evoluția consumului intern de energie primară în perioada 2007–2015 și structura acestuia. Evoluția pozitivă a economiei în perioada 2000-2008 a determinat o creștere a consumului intern de energie primară. În perioada 2000 – 2008, PIB (exprimat în prețuri constante Euro 2010) a crescut cu circa 62%, dar consumul intern de energie primară a crescut doar cu 9%. Rezultă astfel că s-a reușit decuplarea creșterii economice de creșterea consumului de energie. În perioada 2009-2010 de recesiune, consumul intern de energie primară s-a redus cu circa 14% și în perioada 2011-2012 de ieșire din recesiune acest consum a crescut 2,3% și apoi a început să scadă astfel încât în anul 2015 a atins valoarea de 31844 mii tep ceea ce reprezintă 74% din ținta României în anul 2020.

Tabel 1.4. Evoluția consumului intern de energie primară [mii tep]

Anul

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Consumul intern de energie primară,

din care:

37868

39381

39159

39799

34328

34817

35648

34851

31633

31537

31844

Cărbune

8742

9540

10064

9649

7436

6911

8147

7552

5725

5719

5858

Petrol și produse petroliere

9163

9651

9658

9719

8331

7855

8472

8303

7706

7864

8600

Gaze naturale

13820

14308

12862

12476

10642

10897

11187

10924

9892

9458

9015

Lemne de foc și deșeuri agricole

3185

3185

3275

3710

3742

3982

3458

3654

3590

3618

3514

Energie hidroelectrică

1489

1212

1195

1115

1164

1573

1242

1312

1569

1719

1663

Energie nucleară

1362

1381

1890

2752

2881

2850

2880

2811

2848

2862

2853

Alți combustibili

88

87

194

352

107

723

225

244

257

249

293

Energie din surse neconvenționale

18

18

21

26

25

26

37

51

46

48

48

Neenergetic

2231

2044

2061

2040

1704

1511

2032

1953

1635

1705

1299

Consum de energie primara =Consum intern brut - Neenergetic (conform art.2 din

Directiva 2012/27/UE)

35637

37337

37098

37759

32624

33306

33616

32898

29998

29832

30545

(Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României – colecții)

Din

tabelul 1.5.

se remarcă schimbarea structurii consumului de resurse de energie primară în perioada 2005-2015. Gazele naturale continuă să aibă ponderea cea mai mare, urmate de petrol și cărbune

Tabel 1.5. Evoluția structurii consumului intern de energie primară în perioada 2005-2015 (%)

Anul

Cărbune

Petrol

Gaze naturale

Energie electrică

Altele

2005

23,1

24,2

36,5

3,9

12,3

2006

24,2

24,5

36,3

3,1

11,9

2007

25,7

24,7

32,9

3,1

13,7

2008

24,2

24,4

31,4

2,8

17,2

2009

21,7

24,3

31,0

3,4

19,7

2010

19,9

22,6

31,3

4,5

21,8

2011

22,9

23,8

31,4

3,5

18,5

2012

21,7

23,8

31,3

3,8

19,4

2013

18,1

24,4

31,3

5,0

21,3

2014

18,1

24,9

30,0

5,5

21,5

2015

18,4

27,0

28,3

5,2

21,1

(Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României – colecții)

Datorită rezervelor limitate de resurse de energie primară, în România producția internă de energie a rămas practic constantă la valoarea de circa 26 milioane tep. Fără aportul surselor regenerabile de energie această valoare va scădea treptat în următorii ani.

Evoluția producției interne de energie primară în perioada 2005 – 2015 este prezentată în

tabelul 1.6.

rezultând următoarele concluzii:



Ponderea principală în producția internă de energie primară o au gazele naturale. Producția de gaze naturale a cunoscut însă o scădere treptată până în anul 2013, urmată de o creștere în perioada 2013 - 2015, ponderea acesteia în total fiind de 33,6% în anul 2015;



Producția de țiței a scăzut, de asemenea, ajungând la o pondere în total producție de numai 14,8% în anul 2015. Astfel țițeiul a devenit al treilea purtător de energie în producția de energie în România, pe locul doi fiind cărbunele;



Combustibilii fosili (cărbune, țiței, gaze naturale) păstrează o pondere majoritară (66,2% în anul 2015) în producția de energie primară;



Lemnele de foc și deșeurile agricole dețin o pondere importantă în producția internă de energie. Acest lucru reliefează importanța dezvoltării tehnologiilor moderne de obținere și utilizare a biomasei pentru producerea de energie (preponderent termică).

Tabel 1.6. Evoluția producției de energie primară [mii tep]

Anul

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Producția de energie primară,

din care:

27090

27065

27300

28861

28034

27428

27468

27112

25853

26314

26387

Total cărbune,

din care :

5793

6477

6858

7011

6447

6795

6663

6346

4657

4449

4711

1082

837

902

979

751

821

730

654

649

603

443

4698

5628

5933

5985

5718

5946

5933

5692

4008

3846

4268

13

12

23

47

8

28

0

0

0

0

0

Lemne de foc și deșeuri agricole

3229

3235

3304

3750

3838

3900

3476

3795

3657

3646

3521

Țiței

5326

4897

4651

4619

4390

4186

4129

3891

4028

3952

3906

Gaze naturale

9536

9395

9075

8982

8964

8705

8724

8770

8686

8854

8873

Alți combustibili

87

82

127

240

98

88

152

159

188

171

232

Energie din surse neconvenționale

18

18

21

26

25

26

37

50

46

48

48

Energie hidroelectrică

1739

1580

1370

1481

1361

1769

1407

1290

1743

2332

2242

Energie nucleară

1362

1381

1894

2752

2881

2841

2880

2811

2848

2862

2854

-

Alte huile

-

Lignit

-

Cărbune brun

(Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României – colecții)

Având în vedere costurile ridicate de valorificare a surselor regenerabile este puțin probabil ca pe termen mediu creșterea consumului intern de energie primară și scăderea producției interne să poată fi acoperită integral din surse regenerabile, ceea ce va conduce la creșterea importurilor. Pentru a satisface necesarul de consum, România a importat cantități relativ importante de energie (11333 mii tep în anul 2015). Preponderent a importat petrol și produse petroliere (86%), dar și cărbune (9%), energie electrică și gaze naturale în cantități mici.

În ceea ce privește evoluția exportului de energie primară, produsele petroliere au crescut ca pondere ajungând în anul 2015 să reprezinte 81% din total export de energie primară, energia electrică reprezentând 16%.

Importurile de energie primară depășesc de aproape 2 ori exporturile, România fiind importator net.

Dependența de importurile de energie primară ( tabelul 1.7. ) a crescut continuu în perioada 2005-2007 atingând un maxim de 31,9% în 2007, anul premergător declanșării crizei economice. În anii 2009-2015 dependența de importuri a scăzut treptat, ajungând la 17,4% în anul 2015 prin scăderea activităților economice ca urmare a recesiunii și a măsurilor adoptate prin PNAEE I și II.

Tabel 1.7. Dependența de importul de energie primară pentru acoperirea consumului intern

Anul

UM

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Sold import - export

mii tep

10538

11622

12498

10759

6635

7247

7446

7995

5791

5276

5551

Consumul intern

de

energie primară

mii tep

37868

39381

39159

39658

34328

34817

35648

34851

31633

31537

31844

Gradul de dependență

%

27,8

29,5

31,9

27,1

19,3

20,8

20,9

18,2

18,3

16,7

17,4

(Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României – colecții)

Perspectivele privind evidențierea de noi rezerve probabile și posibile sunt condiționate de investițiile ce se vor face în domeniul explorării geologice de producătorii autohtoni și de companiile străine ce activează pe teritoriul României, precum și de gradul de reușită al sondelor de explorare, în sensul evidențierii de noi zăcăminte. Este de așteptat ca, prin identificarea de noi zăcăminte și prin implementarea de noi tehnologii de explorare - cercetare - exploatare, situația resurselor și a rezervelor să se manifeste în timp în sensul creșterii acestora.

Pe termen scurt și mediu, rezervele sigure de țiței și gaze naturale se pot majora prin implementarea de noi tehnologii care să conducă la creșterea gradului de recuperare în zăcăminte și prin implementarea proiectelor pentru explorarea de adâncime și a zonelor off - shore din platforma continentală a Mării Negre.

În

tabelul 1.8.

se prezintă evoluția consumului intern de energie primară și a consumului final energetic în perioada 2005-2015. Ponderea consumului final energetic în consumul intern de energie primară a crescut în anul 2008 față de anul 2005 ca urmare a îmbunătățirii eficienței energetice. Se remarcă și în

perioada 2007-2015 o creștere a ponderii consumului final energetic în consumul intern de energie primară, fiind în anul 2015 de 68,8%. Această creștere este parțial datorită îmbunătățirii eficienței energetice și parțial datorită schimbărilor structurale în economia națională.

Tabel 1.8. Evoluția consumului de energie în perioada 2005 – 2015 [mii tep]

Anul

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Consum intern de energie

primară

37868

39381

39159

39799

34328

34817

35648

34851

31633

31537

31844

Consum de energie primara (conform art.2 din Directiva

2012/27/UE)

35637

37337

37098

37759

32624

33306

33616

32898

29998

29832

30545

Consum final energetic,

din care în:

25206

25312

24658

25002

22387

22739

22750

22766

21885

21736

21896

- Industrie

10092,68

9379

9075

8544

6202

6613

6618

6346

5912

6089

6059

- construcții

413

619

554

571

410

407

474

450

395

367

379

- Transportur

i

4379

4407

4729

5399

5377

5107

5313

5351

5364

5489

5591

- Rezidențial

8055

7889

7559

8089

8037

8124

7883

8095

7748

7412

7387

- Agricultură

237

262

260

293

385

391

433

499

472

426

461

- Servicii

2030

2757

2481

2106

1976

2097

2029

2025

1994

1953

2019

(Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României – colecții)

În perioada 2007 - 2008 PIB (exprimat în prețuri constante Euro 2010) a crescut cu circa 8,5%, dar consumul intern de energie primară a scăzut cu 1,6% și consumul final energetic cu 1,4%. Rezultă astfel că s-a reușit decuplarea creșterii economice de creșterea consumului de energie.

În perioada 2011 - 2015 PIB (exprimat în prețuri constante Euro 2010) a crescut cu circa 8,7%, dar consumul intern de energie primară a scăzut cu 10,7% și consumul final energetic a scăzut cu 3,8%.

În perioada 2005 - 2015 s-au înregistrat modificări în structura consumului final energetic. Astfel, ponderea consumului în industrie a scăzut de la 40,04% în anul 2005 la 27,67% în anul 2015. Ponderea consumului în sectorul rezidențial a crescut de la 31,96% în 2005, la 33,74% în anul 2015, depășind ponderea acestuia în industrie. Ponderea consumului în transporturi a crescut de la 17,37 % în anul 2005 la 25,53% în anul 2015. De asemenea se remarcă o creștere a ponderii consumului în sectorul servicii de la 8,42% în anul 2008 la 9,22% în anul 2015.

Dacă se analizează evoluția principalilor indicatori macroeconomici ai consumului de energie ( tabelul 1.9. ) se constată faptul că, valoarea consumului intern de energie primară pe locuitor, care crescuse în perioada 2005 - 2008 cu un ritm mediu anual de circa 2,82% atingând valoarea de 1,931 tep, a scăzut până la valoarea de 1,607 tep în 2015, ceea ce reprezintă circa 50% din valoarea medie a UE-28 (3,201 tep/locuitor în anul 2015).

Intensitatea energetică a industriei din Romania a scăzut în perioada 2005-2015 cu 53% atât datorită măsurilor adoptate pentru creșterea eficienței energetice, cât și a restructurării ce a avut loc în perioada de criză.

Având în vedere nivelul intensității energetice al economiei românești, se impune continuarea cu politici și măsuri pentru creșterea eficienței energetice care să asigure dezvoltarea durabilă.

Tabel 1.9. Evoluția indicatorilor macroeconomici ai energiei în perioada 2007 – 2015

Anul

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Consumul intern de energie primară pe locuitor

[tep/locuitor]

1,776

1,858

1,875

1,931

1,685

1,720

1,769

1,737

1,583

1,584

1,607

Intensitatea energiei primare

[tep/1000Euro

2010]

0,345

0,332

0,309

0,288

0,269

0,275

0,278

0,270

0,237

0,229

0,223

Intensitatea energiei finale

[tep/1000Euro 2010]

0,230

0,213

0,195

0,182

0,175

0,179

0,178

0,177

0,164

0,158

0,153

Intensitatea energetica a industriei

[tep/1000Euro

2010]

0,376

0,327

0,297

0,270

0,205

0,187

0,181

0,196

0,176

0,175

0,178

(Sursa: tabelul 1.1)

În

tabelul 1.10.

se prezintă evoluția producției de energie electrică din România în perioada 2007 – 2015, precum și structura de producție. Se remarcă creșterea producției de energie

electrică în centrale electrice eoliene ca urmare a realizării Planului Național de Acțiune privind Sursele de Energii Regenerabile.

Tabel 1.10. Evoluția producției de energie electrică [GWh]

Anul

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Producția de energie electrică

din care:

61680

64956

58016

60979

62216

59047

58888

65675

66296

-

Energie hidroelectrică

15970

17196

15807

20243

14946

12337

15307

19279

17007

-

Energie eoliană

0

5

9

306

1387

2640

4520

6201

7062

-

Energie solară fotovoltaică

0

0

0

0

0

8

420

1616

1982

-

Energie nuclearoelectric ă

7710

11224

11752

10624

11749

11466

11619

11676

11640

-

Energie termoelectrică,

din care :

38000

36531

30448

28806

34134

32596

27022

26903

28605

25100

25824

21727

20675

24751

22926

16897

17749

18115

11560

9921

7632

7253

8366

8698

9253

8010

9391

760

568

877

500

498

427

90

72

71

de energie

580

218

212

378

519

544

782

1072

1028



cărbune



hidrocarburi gazoase



hidrocarburi lichide



surse regenerabile

(Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României – colecții)

Pe baza datelor de exploatare transmise de producători au fost evaluate conform HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr.219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă, cu modificările și completările ulterioare:



producțiile de energie electrică și termică în cogenerare ale fiecărui producător de energie deținător de unități de cogenerare, pe baza metodei de calcul prevăzută în Anexa II din Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piața internă a energiei și de modificare a Directivei 92/42/CEE;



capacitățile (electrice /termice) de cogenerare;



cantitățile de combustibil;



cantitățile de energie produsă în cogenerare de înaltă eficiență și economiile de energie primară obținute prin utilizarea cogenerării, determinate conform Anexei III din Directiva 2004/8/CE ( tabelul 1.11. ).

Se remarcă tendința de creștere a producției de energie electrică până în anul 2011 și de energie termică până în anul 2012 a auto-producătorilor pentru consumul industrial, însă ponderea acesteia rămâne scăzută.

Tabel 1.11. Producția națională de energie electrică și termică în cogenerare în perioada 2007-2015

Anul

Energia electrică total produsă în unități de cogenerare

Energia electrică produsă în cogenerare (Anexa II Directiva 2004/8/CE)

din care în:

Cota de energia electrică produsă în cogenerare din total

producție națională

Energia termică utilă în unități de cogenerare (Anexa II

Directiva 2004/8/CE)

din care în:

Centrale electrice

Auto- producători

Centrale electrice

Auto- producăto ri

TWh

TWh

TWh

TWh

%

PJ

PJ

PJ

2007

14,23

6,62

5,65

0,97

10,70

73,20

61,70

11,60

2008

14,06

6,21

5,24

0,97

9,60

71,50

58,60

12,90

2009

12,33

6,26

5,40

0,86

10,80

66,30

54,70

11,60

2010

11,93

6,54

5,38

1,16

10,80

69,00

53,50

15,50

2011

13,47

7,28

6,01

1,27

11,90

71,90

55,00

16,90

2012

12,54

6,72

5,64

1,08

11,40

66,10

51,31

14,79

2013

11,10

6,60

5,36

1,24

11,30

57,90

45,17

12,73

2014

10,70

6,10

4,92

1,18

9,40

55,40

43,29

12,11

2015

9,20

5,60

4,7

0,90

8,5

51,0

41,6

9,40

(Sursa: Rapoarte ANRE din perioada 2007-2015)

În anul 2015 erau instalate capacitățile electrice și termice de cogenerare prezentate în

tabelul

1.12.

în funcție de tehnologii. Din acest tabel rezultă că la sfârșitul anului 2015 capacitatea electrică instalată a unităților de cogenerare din Sistemul Electroenergetic Național (SEN) era de 4321 MWe. Mai mult de 70% dintre capacitățile instalate au peste 25 de ani vechime, iar circa jumătate au peste 35 ani vechime. Majoritatea capacităților sunt supradimensionate și în proporție de 80% sunt utilizate exclusiv pentru termoficare urbană.

Tabel 1.12. Capacitățile electrice și termice de cogenerare instalate în anul 2015

Tehnologia de cogenerare

Capacitatea maximă [MW]

Electrică - Brut

Termică - Net

Ciclu combinat

214

214

TG cu recuperarea energiei termice

144

233

Motoare cu combustie internă

176

157

TA de contrapresiune

733

3238

TA de condensație cu prize de termoficare

3502

5979

Alte tehnologii de termoficare

2

10

TOTAL

4321

9831

(Sursa : Raport ANRE)

În

tabelul 1.13.

se prezintă cantitățile de combustibili utilizate pentru producerea de energie electrică și termică în cogenerare în perioada 2007-2015.

Tabel 1.13. Cantitățile de combustibili utilizate pentru producerea de energie electrică și termică în cogenerare în perioada 2007-2015

Anul

Combustibilul total utilizat de unitățile de cogenerare

Combustibilul utilizat pentru cogenerare (Anexa

II

Directiva 2004/8/CE)

din care:

Cărbune

Păcură

Gaze naturale

Regenerabile și deșeuri

Alți combustibili

PJ

PJ

%

%

%

%

%

2007

221,4

122,8

38,2

8,3

52,8

0

0,7

2008

216,8

118,1

39,5

6,3

52,8

0

1,4

2009

188,6

112,4

39,8

6,9

49,7

0,5

3,1

2010

186,1

117,3

38,6

3,8

50,8

1,9

4,9

2011

200,3

124,3

38,2

3,5

52,4

2

3,9

2012

188,5

114,5

38,4

3,3

53,7

2

2,7

2013

159,7

103,6

37,4

0,6

54,6

3,6

3,8

2014

154,1

97,7

36

0,5

54,4

5,4

3,7

2015

135,0

90,3

34,9

0,8

54,8

6,4

3,1

(Sursa: Raport ANRE)

Prin utilizarea cogenerării de înaltă eficiență a rezultat producția de energie electrică și economiile de energie primară prezentate în

tabelul 1.14.

pentru perioada 2007- 2015. Economia de energie primară din tabel (PES- Primary Energy Savings) este determinată față de producerea separată a energiei.

Tabel 1.14. Producția de energie electrică și economia de energie primară obținute prin cogenerare de înaltă eficiență în perioada 2007-2015

Anul

Energia electrică în cogenerare de înaltă

eficiență(Anexa III Directiva 2004/8/CE)

Consumul de combustibil în cogenerare de înaltă

eficiență(Anexa III Directiva 2004/8/CE)

PES în valoare absolută(Anexa III

Directiva 2004/8/CE)

PES (Anexa III Directiva 2004/8/CE)

TWh

PJ

PJ

%

2007

4,4

67,9

10,5

13,4

2008

3,7

62,4

9,2

12,8

2009

3,5

49,6

8,2

14,2

2010

3,3

47,5

8

14,5

2011

3,4

43,3

8,3

16

2012

3

36,7

7,2

16,4

2013

4,4

56,9

10,5

15,5

2014

3,3

39,7

8,7

18

2015

2,9

34,4

7,7

18,3

(Sursa : Raport ANRE)

Din aprilie 2011 a intrat în efectivitate schema de sprijin de tip bonus pentru promovarea cogenerării pe bazate pe cererea de energie termică utilă.

Evoluția consumului final de energie electrică în perioada 2005 – 2015 este prezentată în

tabelul 1.15.

rezultând următoarele:

Tabel 1.15. Consumul final de energie electrică [GWh]

Anul

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Consumul final de energie electrică,

din care:

38858

40965

40949

41775

37605

41317

42714

42384

40627

41909

43027

Industrie

22980

23464

21758

21993

17214

19734

20392

19685

18296

19372

20073

Construcții

703

813

934

842

793

697

691

720

526

483

450

Transporturi

1610

1347

1463

1401

1383

1355

1424

1228

1126

1062

1082

Casnic

9234

9999

10039

10040

11021

11329

11577

12035

11896

11910

12095

Agricultură și silvicultură

331

442

539

555

493

671

761

821

822

855

921

Servicii

4000

4900

5720

6432

6526

7581

7869

7895

7961

8227

8407

(Sursa: Institutul Național de Statistică, Balanța Energetică a României – colecții)



Consumul final de energie electrică a crescut, de la 38858 GWh în anul 2005 la 41775 GWh în anul 2008 (7,5%), scăzând la 37605 GWh în anul 2009 de criză și a crescut până la 43027 GWh (circa 14%) în 2015;



Ponderea principală în consumul final de energie electrică o are industria prelucrătoare (69,1% în anul 2005, 52,6% în anul 2008 și 46,7% în anul 2015). Această pondere a scăzut în anul de criză 2009 la 45,8%;



Creșterea cea mai mare a consumului final de energie electrică s-a înregistrat în sectorul servicii, ponderea crescând de la 4000 GWh (10,3%) în anul 2005 la aproape 8407 GWh (19,5%) în anul 2015;



A crescut de asemenea valoarea consumului final de energie electrică în sectorul casnic, de la 9234 GWh (25%) în anul 2005 la 12095 GWh (28%) în anul 2015;



Ponderea consumului final de energie electrică în agricultură și silvicultură în total consum final a fost practic constantă (1,3%) în perioada 2007-2009 și apoi a început să crească atingând valoarea de 2,1% în 2015.

În

tabelul 1.16.

se prezintă evoluția consumului final de energie electrică pe locuitor și intensitatea energiei electrice finale în perioada 2005-2015. Se remarcă tendința de creștere a consumului final de energie electrică pe locuitor, atingându-se valoarea de 2171 kWh în anul 2015, care este de circa 2,6 ori mai mic decât valoarea medie a UE - 28 în anul 2015 (5390 kWh/loc).

Tabel 1.16. Evoluția indicatorilor referitor la energia electrice în perioada 2005-2015

Anul

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Consumul final de energie electrică pe locuitor

[kWh/ locuitor]

1823

1933

1961

2034

1846

2041

2120

2113

2032

2105

2171

Intensitatea energiei electrice finale

[kWh/1000Euro 2010]

354,2

345,5

323,0

303,7

294,3

326,0

333,3

328,8

304,5

304,7

301,1

Ponderea consumului de energie electrică în consumul

final

de

energie

[%]

13,3

13,9

14,3

14,4

14,5

15,6

16,2

16,0

16,0

16,6

16,9

(Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României, Anuarul Statistic al României – colecții)

Ponderea consumului de energie electrică în consumul final de energie a avut tendința să crească în perioada 2005 - 2015. Totuși această pondere, cât și consumul redus pe cap de locuitor, arată încă nivelul redus de penetrare a energiei electrice în activitățile sociale și economice.

Evoluția intensității energiei electrice finale în perioada 2005 - 2015 arată necesitatea continuării măsurilor de creștere a eficienței energetice.

2

Privire Generală privind Țintele Naționale privind Energia și Economiile Realizate

2.1

Introducere

Ținta națională privind eficiența energetică este în concordanță cu

Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică , de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE, directivă publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.315 din 14 noiembrie 2012.

România a transpus această directivă prin adoptarea de către Parlament la 18 iulie 2014 a Legii nr.121/2014 privind eficiența energetică.

La 19 iulie 2016 Parlamentul României a adoptat Legea nr.160/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr.121/2014 privind eficiența energetică.

Ținta națională indicativă pentru eficiența energetică a fost stabilită cu respectarea cerințelor articolului 3 al Directivei 2012/27/UE.

Prin Hotărârea Guvernului nr.122/2015 pentru aprobarea Planului național de acțiune în domeniul eficienței energetice a fost aprobată versiunea 2014.

2.2

Progresele României înregistrate în vederea atingerii obiectivului pentru 2020 în materie de eficiență energetică

România și-a stabilit ca obiectiv indicativ pentru anul 2020 reducerea cu 19% a consumului intern de energie primară, prognozat în scenariul de referință prin modelul PRIMES 2007, realizându-se o economie de energie primară de 10 milioane tep la nivelul anului 2020, raportat la consumul intern de energie primară prognozat pentru anul 2020, de 52,99 milioane tep. Astfel, ținta națională de consum intern de energie primară pentru anul 2020 cerută de articolul 3, alin. (1) al Directivei de Eficiență Energetică este de 42,99 milioane tep. Realizarea acestei ținte conduce la un consum final energetic de 30,32 milioane tep.

Având în vedere aceste valori se pune accent atât pe reducerea consumului final energetic, cât și pe realizarea de economii de energie în sectorul de energie (transformare, transport și distribuție).

Așa cum rezultă din

tabelul 1.8. , consumul intern de energie primară din România a crescut de la 37,868 milioane tep în anul 2005 la 39,799 milioane tep în anul 2008 cu un ritm mediu anual de 1,66% și a scăzut până la 31,844 milioane tep în anul 2015, cu un ritm mediu anual de 3,22%. Această valoare din 2015 este mult inferioară (circa 74%) obiectivului de reducere a consumului intern de energie primară de 42,99 milioane tep în 2020.

Consumul final energetic din România a atins o valoare maximă de 25,312 milioane tep în anul 2006 și apoi a scăzut până la valoarea de 21,896 milioane tep în 2015 cu un ritm mediu anual de 1,62%. Această valoare din 2015 este mult inferioară (circa 72,2%) obiectivului de reducere a consumului final energetic de 30320 mii tep în 2020.

Restructurarea economică realizată, precum și măsurile de creștere a eficienței energetice aplicate conform primului, celui de al doilea și al treilea PNAEE au determinat reducerea consumului intern de energie primară și a celui final energetic.

Comisia Națională de Prognoză a prezentat în aprilie 2017 Proiecția Principalilor Indicatori Macroeconomici pe perioada 2017-2020 pentru Programul de Convergență. Rata de creștere a PIB conform proiecțiilor Comisiei Naționale de Prognoză sunt prezentate în

tabelul 2.1.

Tabel 2.1. Proiecția Produsului Intern Brut

Anul

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Produsul Intern Brut

[mld lei]

711,1

761,5

816,5

879,5

946,7

1014,0

-creșterea reală [%]

3,9

4,8

5,2

5,5

5,7

5,7

(Sursa: Comisia Națională de Prognoză)

Comisia Națională de Prognoză a prezentat în mai 2017 Prognoza Echilibrului Energetic pe perioada 2017-2020 în corelare cu proiecția indicatorilor macroeconomici și țintele naționale ale României privind eficiența energetică, emisiile de gaze cu efect de seră, utilizarea resurselor de energie regenerabile și altele asemenea. În

tabelul 2.2.

se prezintă prognozele privind consumul intern de energie primară și consumul final energetic pe perioada 2017-2020 indicate de Comisia Națională de Prognoză.

Tabel 2.2. Prognoza consumului intern de energie primară și a consumului final energetic [mii tep]

Anul

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Consum intern de energie primară

31844

31638

31100

31440

32195

33165

Consum în sectorul energetic

3244

3326

3095

3060

3030

3000

Pierderi

1078

1051

1050

1030

1015

1000

Consum neenergetic

1299

1150

1260

1275

1295

1315

Consum final energetic,

din care în:

21896

22317

23060

23700

24315

24950

- Industrie

6059

5948

6300

6525

6685

6840

- Construcții

379

353

400

425

455

490

- Transporturi și telecomunicațiii

5591

6049

6175

6425

6700

7000

- Rezidențial

7387

7438

7490

7530

7565

7590

- Agricultură,silvicultură și pescuit

461

455

465

475

490

500

- Servicii

2019

2074

2230

2320

2420

2530

(Sursa: Comisia Națională de Prognoză)

Din datele Comisiei Naționale de Prognoză rezultă în perioada 2017-2020 o creștere a PIB de peste 5,2%, consumul intern de energie primară crește cu un ritm mediu anual de 2,16%, iar consumul final energetic crește cu un ritm mediu anual de 1,73%.

Consumul intern de energie primară a României va fi în anul 2020 de circa 33,2 milioane tep reprezentând circa 77% din ținta națională de 42,99 milioane tep.

Consumul final energetic al României va fi în anul 2020 de circa 25,0 milioane tep, reprezentând circa 82,4% din ținta națională de 30,32 milioane tep.

Planul Național de Acțiune în Domeniul Eficienței Energetice (PNAEE III), elaborat în anul 2014, a fost completat cu măsuri de eficientă energetică în sectoare economice noi (construcții și agricultură) majorându-se și economiile prognozate în sectoarele rezidențial, transporturi și servicii, astfel încât să se respecte articolul 7 din Directiva 2012/27/UE privind calculul economiilor de energie la consumatorul final și anume valoarea calculată conform alin. (2) să fie cel puțin 75% din valoarea calculată conform alin. (1).

În tabelul 2.3.

se prezintă PNAEE elaborat în anul 2014 cu completările precizate.

Tabel 2.3. Economiile de energie pentru perioada 2014-2020 [Mtep]

Măsura politică energetică

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Total

TOTAL Sistemul de alimentare cu energie-transformare, transport și distribuție

0,038

0,055

0,091

0,174

0,182

0,196

0,219

0,955

Sistemul de alimentare cu energie-transformare, transport și distribuție

Planul Național de Investiții

0,024

0,100

0,100

0,100

0,100

0,424

Reducerea CPT în RED

0,010

0,010

0,010

0,010

0,010

0,010

0,020

0,080

Reducerea CPT în RET

0,001

0,001

0,001

0,001

0,001

0,002

0,002

0,009

Promovarea cogenerării de înaltă eficiență

0,005

0,020

0,030

0,035

0,040

0,050

0,060

0,240

Continuarea programului „Termoficare 2006-2020 - Căldură și Confort”

0,022

0,024

0,026

0,028

0,031

0,034

0,037

0,202

EFICIENȚA ENERGETICĂ LA CONSUMATORUL FINAL (art.7 DIRECTIVA 2012/27/UE)

TOTAL

0,3083

0,4052

0,5028

0,6533

0,9759

1,186

1,4795

5,511

Contorizare inteligentă

0,001

0,004

0,005

0,005

0,015

TOTAL Eficiență energetică în sectorul industrial

0,190

0,190

0,190

0,190

0,190

0,190

0,190

1,330

Eficiența energetică în sectorul industrial

EE în industria încadrată în EU-ETS

0,140

0,140

0,140

0,140

0,140

0,140

0,140

0,980

Audit energetic și management energetic

0,050

0,050

0,050

0,050

0,050

0,050

0,050

0,350

TOTAL Eficiența energetică în sectorul construcții

0

0

0

0

0,003

0,011

0,012

0,026

Eficiența energetică în sectorul construcții

Achiziționarea de echipamente cu performanțe superioare

0,002

0,007

0,007

0,016

Audit energetic și management energetic

0,001

0,004

0,005

0,01

TOTAL Eficiența energetică în sectorul rezidențial

0,052

0,104

0,174

0,230

0,270

0,307

0,362

1,499

Eficiența energetică în sectorul rezidențial

Reabilitare termică a blocurilor de locuințe

0,035

0,058

0,074

0,087

0,090

0,110

0,142

0,596

Reabilitare termică a locuințelor unifamiliale

0,008

0,029

0,043

0,059

0,067

0,075

0,090

0,371

Achiziționarea de echipamente electrice cu performanțe superioare

0,008

0,014

0,050

0,075

0,100

0,105

0,110

0,462

Audit energetic și management energetic

0,001

0,003

0,007

0,009

0,013

0,017

0,020

0,070

TOTAL Eficiență Energetică în sectorul servicii

0,005

0,0185

0,036

0,0845

0,295

0,406

0,565

1,410

Eficiență Energetică în sectorul servicii

Reabilitare termică în clădiri guvernamentale

0,003

0,004

0,004

0,007

0,009

0,011

0,038

Achiziționarea de echipamente și aparate electrice pentru clădiri guvernamentale

0,001

0,001

0,001

0,0015

0,0015

0,002

0,002

0,01

Reabilitarea termică în clădiri publice (primării, școli și altele asemenea)

0,002

0,005

0,010

0,012

0,035

0,057

0,070

0,191

Achiziționarea de echipamente și aparate electrice pentru clădiri publice

0,005

0,005

0,005

0,005

0,010

0,010

0,040

Reabilitarea iluminatului public

0,001

0,003

0,005

0,008

0,009

0,010

0,012

0,048

Reabilitare sisteme publice de alimentare cu apă

0,001

0,002

0,003

0,004

0,010

Măsura politică energetică

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Total

Reabilitarea termică a clădirilor (birouri, spații comerciale și altele asemenea)

0,009

0,050

0,090

0,110

0,150

0,409

Achiziționarea de echipamente și aparate electrice de înaltă eficiență pentru sectorul servicii

0,001

0,0015

0,002

0,003

0,0045

0,005

0,006

0,023

Dezvoltarea serviciilor energetice/piața ESCO

0,141

0,200

0,300

0,641

TOTAL Sectorul Transport

0,0613

0,0927

0,1028

0,1478

0,2069

0,251

0,3265

1,189

Sectorul Transport

Reînnoirea parcului de mașini (automobile și autovehicule de marfa)

0,024

0,045

0,045

0,045

0,065

0,085

0,100

0,409

Modernizarea transportului public urban

0,0195

0,0195

0,0196

0,0196

0,0196

0,0196

0,0196

0,137

Extinderea metroului în București

0,020

0,033

0,053

Modernizare transport feroviar

0,012

0,017

0,017

0,017

0,021

0,025

0,027

0,136

Modernizare transport naval

0,0005

0,0005

0,0005

0,0005

0,0005

0,0005

0,001

0,004

Modernizare transport aerian

0,0003

0,0007

0,0007

0,0007

0,0008

0,0009

0,0009

0,005

Mobilitate alternativă

0,005

0,010

0,020

0,065

0,100

0,100

0,145

0,445

TOTAL Sectorul Agricultură

0

0

0

0

0,007

0,016

0,019

0,042

Sectorul Agricultură

Achiziționarea de echipamente cu performanțe superioare pentru sistemul de irigații

0,001

0,005

0,007

0,013

Reînnoirea parcului de mașini agricole

0,005

0,006

0,007

0,018

Reorganizarea terenului agricol sub formă de asociații agricole

0,001

0,005

0,005

0,011

Economiile de energie pe perioada 2014-2016, prezentate în Rapoartele privind progresul înregistrat în îndeplinirea obligațiilor naționale privind eficiența energetică, transmis de Departamentul pentru Eficiență Energetică din ANRE (anii 2015, 2016, 2017) conform

art. 3 alin. (2) lit. e) din Legea nr.121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare,

sunt prezentate în

tabelul 2.4.

Tabel 2.4. Economiile de energie în perioada 2014-2016

Măsura politică energetică

2014

2015

2016

Total 2014-2016

TOTAL Sistemul de alimentare cu energie- transformare, transport și distribuție

0,374982

0,340349

0,516170

1,231502

Planul Național de Investiții

0,102478

0,102478

0,262284

0,467240

Reducerea CPT în RED

0,004046

0,004331

0,013042

0,021419

Reducerea CPT în RET

0,000156

0,003017

0,004234

0,007406

Contorizare inteligentă

0

0

0

0

Promovarea cogenerării de înaltă eficiență

0,262386

0,228244

0,236586

0,727216

Continuarea programului „Termoficare 2006-2016 - Căldură și Confort”

0,005917

0,002279

0,000025

0,008221

TOTAL Eficiența energetică în sectorul industrial

0,048613

0,048685

0,104895

0,202193

EE în industria încadrată în EU-ETS (*1

0,000000

0,000185

0,059520

0,059705

Audit energetic și management energetic

0,048613

0,048500

0,045375

0,142488

TOTAL Eficiența energetică în sectorul rezidențial

0,069830

0,106570

0,145490

0,321890

Reabilitare termică a blocurilor de locuințe

0,069830

0,095570

0,114790

0,280190

Reabilitare termică a locuințelor unifamiliale

0,000000

0,010000 (*2

0,029200 (*2

0,029200 (*2

Achiziționarea de echipamente electrice cu performanțe superioare

0,000000

0,001000 (*2

0,001500 (*2

0,001500 (*2

Audit energetic și management energetic

0,000000

0,000000

0,000000

0,000000

TOTAL Eficiență Energetică în sectorul servicii

0,000000

0,002240

0,041240

0,043480

Reabilitare termică în clădiri guvernamentale

0,000000

0,002240

0,002240

0,002240

Achiziționarea de echipamente și aparate electrice pentru clădiri guvernamentale

0,000000

0,000000

0,000000

0,000000

Reabilitarea termică în clădiri publice (primarii, scoli și altele asemenea)

0,000000

0,000000

0,016000 (*2

0,016000 (*2

Achiziționarea de echipamente și aparate electrice pentru clădiri publice

0,000000

0,000000

0,001000 (*2

0,001000 (*2

Reabilitarea iluminatului public

0,000000

0,000000

0,006000

0,006000

Reabilitare sisteme publice de alimentare cu apă

0,000000

0,000000

0,000000

0,000000

Reabilitarea termică a clădirilor (birouri, spații comerciale și altele asemenea)

0,000000

0,000000

0,016000

0,016000

Achiziționarea de echipamente și aparate electrice de înaltă eficiență pentru sectorul servicii

0,000000

0,000000

0,000000

0,000000

Dezvoltarea serviciilor energetice/piața ESCO

0,000000

0,000000

0,000000

0,000000

TOTAL Sectorul Transport

0,011227

0,006661

0,010153

0,028041

Reînnoirea parcului de mașini (automobile și autovehicule de marfă)

0,001000 (*2

0,001500 (*2

0,002000 (*2

0,002000 (*2

Modernizarea transportului public urban

0,000000

0,000590

0,002924

0,003514

Extinderea metroului în București

0,000747

0,000747

0,000817

0,002311

Modernizare transport feroviar

0,008480

0,002106

0,002064

0,012650

Măsura politică energetică

2014

2015

2016

Total 2014-2016

Modernizare transport naval

0,000000

0,000105

0,000048

0,000153

Modernizare transport aerian

0,000000

0,000113

0,000300

0,000413

Mobilitate alternativă

0,001000 (*2

0,001500 (*2

0,002000 (*2

0,002000 (*2

TOTAL GENERAL ANUAL și PE PERIOADA 2014-2020

0,504652

0,504505

0,817948

1,827106

2014

2015

2016

2014-2016

Notă:

(*1

Având în vedere că agenții economici se află incluși în lista agenților economici cu un consum total mai mare de 1000 tep/an, raportările s-au făcut la “Audit energetic și management energetic”;

(*2

Conform precizărilor din capitolele precedente.

Din examinarea datelor prezentate în raportările întocmite anual de către ANRE se constată că pentru un număr important de componente ale PNAEE III evaluarea economiilor de energie a fost dificilă deoarece nu există date raportate în acest sens. Astfel, nu au existat datele necesare pentru raportarea economiilor realizate prin aplicarea unor măsuri de creștere a eficienței energetice în sectorul transporturi (reînnoirea parcului de mașini, mobilitatea alternativă, modernizarea transportului public urban), sectorul servicii (achiziționarea de echipamente și aparate electrice de înaltă eficiență, reabilitare sisteme publice de alimentare cu apă, reabilitarea termică a clădirilor (birouri, spații comerciale și altele asemenea). În

tabelul 2.4.

sunt prezentate aceste economii realizate prin culegerea unor date care să permită estimarea indirectă a acestora prezentate în continuare la analiza fiecărui sector.

2.3

Cel de al IV-lea Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020

Cel de al IV-lea PNAEE 2017-2020 este structurat pe cele două componente:



Economii de energie în sistemul de alimentare cu energie-transformare, transport și distribuție;



Economii de energie la consumatorul final (art.7 Directivei 2012/27/UE).

Cel de al IV-lea PNAEE 2017-2020 s-a întocmit pe baza informațiilor publice, precum și pe baza informațiilor solicitate relevante privind consumul energetic, economii de energie, planuri de investitii ș.a., de la următoarele ministere/entități care implementează măsuri de eficiență:

►

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice ;

►

Ministerul Economiei:

►

Ministerul Transporturilor;

►

Ministerul Energiei;

►

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

►

ANRE-DEE;

►

Operatori economici și asociații ale acestora.

2.3.1

Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie

Din analiza rezultatelor pe perioada 2014-2016 rezultă că prin Planul Național de Investiții s-au obținut economii de energie importante atingându-se ținta stabilită pentru anul 2020 în PNAEE

III. Același rezultat s-a obținut și prin promovarea cogenerării de înaltă eficiență.

PNAEE IV 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie este prezentat în

tabelul 2.5.

având la bază:



programele de investiții aprobate de ANRE pentru perioada 2017-2020 pentru transportul și distribuția energiei electrice și gazelor naturale;



promovarea cogenerării de înaltă eficiență;



continuarea programului “Termoficare 2006-2016-Căldură și Confort”.

Tabel 2.5. Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 pentru sistemul de alimentare cu energie [Mtep]

Măsura politică energetică

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Total

Realizat

Plan

TOTAL Sistemul de alimentare cu energie-transformare, transport și distribuție

0,3750

0,3403

0,5162

0,3850

0,3874

0,3924

0,5090

2,9054

Planul Național de Investiții

0,1025

0,1025

0,2623

0,1000

0,1000

0,1000

0,1000

0,8672

Reducerea CPT în RD (*1

0,0040

0,0043

0,0130

0,0120

0,0130

0,0140

0,0200

0,0804

Reducerea CPT în RT (*2

0,0002

0,0030

0,0042

0,0010

0,0010

0,0020

0,0020

0,0134

Promovarea cogenerării de înaltă eficiență

0,2624

0,2282

0,2366

0,2424

0,2424

0,2424

0,3500

1,8044

Continuarea programului

„Termoficare 2006-2016 - Căldură și Confort”

0,0059

0,0023

0,0000

0,0296

0,0310

0,0340

0,0370

0,1399

Notă:

(*1

RD - rețele electrice și conducte de gaze naturale de distribuție

;

(*2

RT - rețele electrice și conducte de gaze naturale de transport.

2.3.2

Plan

Național

de

Acțiune

privind

Eficiența

Energetică

2017-2020

pentru consumatorul final de energie - art.7 din Directiva 2012/27/UE

Din analiza rezultatelor pe perioada 2014-2016 rezultă dificultatea de raportare a rezultatelor programelor de eficiență energetică realizate la toți consumatorii finali. Rezultatele raportate pe perioada 2014-2016 nu reflectă cu precizie economiile de energie realizate de consumatori cu toate că datele INS arată o decuplare între consumul de energie și indicatorii macroeconomici.

PNAEE IV a fost realizat avându-se în vedere Programul de Guvernare 2017-2020, Programele Naționale de Reformă, Programul Național de Dezvoltare Rurală.

PNAEE IV 2017-2020 pentru consumatorul final de energie este prezentat în

tabelul 2.6.

Pentru a se putea verifica aplicarea corectă a cerințelor art.7 din Directiva 2012/27/UE în acest tabel sunt prezentate și realizările 2014-2016.

Tabel 2.6. Plan Național de Acțiune privind Eficiența Energetică 2017-2020 pentru consumatorul final [Mtep]

Măsura politică energetică

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Total

Realizat

Plan

EFICIENȚA ENERGETICĂ LA CONSUMATORUL FINAL (art.7 DIRECTIVA 2012/27/UE)

TOTAL

0,1297

0,1642

0,3066

0,7022

1,0965

1,3647

1,7472

5,5110

Contorizare inteligentă

0,0010

0,0040

0,0050

0,0050

0,0150

TOTAL Eficiență energetică în sectorul industrial

0,0486

0,0487

0,1049

0,2340

0,2960

0,2960

0,3065

1,3347

Eficiența energetică în sectorul industrial

EE în industria care beneficiază de ajutor de stat conform H.G. nr.495/2014

0,0002

0,0595

0,0622

0,0662

0,0805

0,1040

0,3726

Audit energetic și management energetic

0,0486

0,0485

0,0454

0,1718

0,2298

0,2155

0,2025

0,9621

TOTAL Eficiența energetică în sectorul construcții

0,0000

0,0000

0,0038

0,0000

0,0030

0,0110

0,0140

0,0318

Eficiența energetică în sectorul construcții

Achiziționarea de echipamente cu performanțe superioare

0,0038

0,0020

0,0070

0,0070

0,0198

Audit energetic și management energetic

0,0010

0,0040

0,0070

0,0120

TOTAL Eficiența energetică în sectorul rezidențial

0,0698

0,1066

0,1455

0,2300

0,2700

0,3720

0,5190

1,7129

Eficiența energetică în sectorul rezidențial

Reabilitare termică a blocurilor de locuințe

0,0698

0,0956

0,1148

0,0870

0,0900

0,1100

0,1420

0,7092

Reabilitare termică a locuințelor unifamiliale

0,0000

0,0100

0,0292

0,0590

0,0670

0,0900

0,1200

0,3752

Achiziționarea de echipamente electrice cu performanțe superioare

0,0000

0,0010

0,0015

0,0750

0,1000

0,1550

0,2300

0,5625

Audit energetic și management energetic

0,0000

0,0000

0,0000

0,0090

0,0130

0,0170

0,0270

0,0660

TOTAL Eficiență Energetică în sectorul servicii

0,0000

0,0022

0,0412

0,0959

0,2750

0,3710

0,4650

1,2504

Eficiență Energetică în sectorul servicii

Reabilitare termică în clădiri guvernamentale

0,0000

0,0022

0,0022

0,0040

0,0070

0,0090

0,0110

0,0355

Achiziționarea de echipamente și aparate electrice pentru clădiri guvernamentale

0,0000

0,0000

0,0000

0,0015

0,0015

0,0020

0,0020

0,0070

Reabilitarea termică în clădiri publice (primării, școli și altele asemenea)

0,0000

0,0000

0,0160

0,0230

0,0350

0,0450

0,0500

0,1690

Achiziționarea de echipamente și aparate electrice pentru clădiri publice

0,0000

0,0000

0,0010

0,0050

0,0050

0,0070

0,0100

0,0280

Reabilitarea iluminatului public

0,0000

0,0000

0,0060

0,0080

0,0090

0,0100

0,0120

0,0450

Reabilitare sisteme publice de alimentare cu apă

0,0000

0,0000

0,0000

0,0014

0,0020

0,0030

0,0040

0,0104

Reabilitarea termică a clădirilor (birouri, spații comerciale și altele asemenea)

0,0000

0,0000

0,0160

0,0500

0,0700

0,0900

0,1200

0,3460

Achiziționarea de echipamente și aparate electrice de înaltă eficiență pentru sectorul servicii

0,0000

0,0000

0,0000

0,0030

0,0045

0,0050

0,0060

0,0185

Dezvoltarea serviciilor energetice/piața

0,1410

0,2000

0,2500

0,5910

Măsura politică energetică

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Total

Realizat

Plan

ESCO

TOTAL Sectorul Transport

0,0112

0,0067

0,0102

0,1413

0,2415

0,2937

0,4127

1,1173

Sectorul Transport

Reînnoirea parcului de mașini (automobile și autovehicule de marfa)

0,0010

0,0015

0,0020

0,0450

0,1000

0,1500

0,2000

0,4995

Modernizarea transportului public urban

0,0000

0,0006

0,0029

0,0196

0,0196

0,0196

0,0196

0,0819

Extinderea metroului în București

0,0007

0,0007

0,0008

0,0020

0,0025

0,0001

0,0001

0,0071

Modernizare transport feroviar

0,0085

0,0021

0,0021

0,0089

0,0185

0,0230

0,0270

0,0901

Modernizare transport naval

0,0000

0,0001

0,0000

0,0001

0,0001

0,0001

0,0001

0,0005

Modernizare transport aerian

0,0000

0,0001

0,0003

0,0007

0,0008

0,0009

0,0009

0,0037

Mobilitate alternativă

0,0010

0,0015

0,0020

0,0650

0,1000

0,1000

0,1650

0,4345

TOTAL Sectorul Agricultură

0,0000

0,0000

0,0010

0,0000

0,0070

0,0160

0,0250

0,0490

Sectorul Agricultură

Achiziționarea de echipamente cu performanțe superioare pentru sistemul de irigații

0,0020

0,0100

0,0180

0,0300

Reînnoirea parcului de mașini agricole

0,0010

0,0050

0,0060

0,0070

0,0190

Pentru atingerea țintei de 5511 mii tep conform articolului 7 din Directiva 2012/27/UE s-a realizat o corecție a PNAEE III prin:

►

introducerea sectoarelor economice noi:



Construcții cu economii de energie de 31.800 tep;



Agricultură cu economii de energie de 49.000 tep;

►

Majorarea economiilor prognozate la sectoarele:



Rezidențial cu circa 19,65%;



Servicii cu circa 15,8%;



Transporturi cu circa 6,2%.

Pentru reducerea consumului final de energie se vor avea în vedere, printre altele, sisteme și instrumente de finanțare sau stimulente fiscale care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic și care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali; ariile potențiale de finanțare includ măsurile de eficiență energetică în clădiri publice, comerciale și rezidențiale, cum ar fi: cogenerarea de înaltă eficiență pentru procese de încălzire și pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali, sisteme de automatizare a clădirilor pentru eficiență energetică, sisteme informatice de auditare energetică, precum și dezvoltarea de competențe în domeniul eficienței energetice.

3

Politici și Măsuri de Implementare a Directivei 2012/27/UE

3.1

Măsuri orizontale

Îmbunătățirea eficienței energetice reprezintă unul din elementele prioritare ale strategiei energetice a

României

având

în

vedere

contribuția

majoră

la

realizarea

siguranței

în

alimentarea consumatorilor, în asigurarea dezvoltării durabile și competitivității, la economisirea resurselor de energie și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Intensitatea energiei primare în România indică necesitatea adoptării unor măsuri în conformitate cu Directiva 2012/27/UE maximizându-se performanțele politicilor existente și adoptându-se noi măsuri pentru viitor.

3.1.1

Scheme de obligații în ceea ce privește eficiența energetică și măsuri alternative

În conformitate cu articolul 7, alin. (1) din Directiva 2012/27/UE pentru atingerea obiectivului ar fi necesară obținerea unor economii de energie în fiecare an de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020 de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii finali ale tuturor distribuitorilor de energie sau ale tuturor furnizorilor de energie calculat ca medie pe perioada de trei ani anterioară datei de 1 ianuarie 2013. Vânzările de energie ca volum, utilizate în transport pot fi excluse parțial sau integral din acest calcul.

Având în vedere consumul final energetic prezentat în

tabelul 1.10. , pentru perioada 2010 - 2012 rezultă următoarele consumuri medii:



Consumul final energetic – 22752 mii tep



Consumul final energetic pentru transport - 5257 mii tep



Consumul final energetic fără transport - 17495 mii tep.

Rezultă că economia de energie cumulată pe perioada 2014-2020 pentru atingerea țintei angajate ar trebui să fie de

7347,9 mii tep.

România a adoptat pentru calculul economiei de energie preconizată a fi realizată în perioada de obligație de șapte ani (1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020) la consumatorul final utilizarea metodologiei prezentate în art.7 alin. (2) lit. (a) și parțial. lit. (c) (conform precizărilor din Anexa A). Prin aplicarea acestei metodologii prezentată în

Anexa A

a rezultat că economia de energie cumulată pe perioada 2014-2020, impusă conform metodologiei, este de

5511 mii tep . Această valoare reprezintă 75% din valoarea economiei de energie calculată în conformitate cu articolul 7, alin. (1) din Directiva 2012/27/UE, respectându-se cerințele articolului 7, alin. (3).

Așa cum s-a precizat la elaborarea PNAEE III (pentru perioada 2014 - 2020), în urma analizei efectuate în cadrul grupului de lucru interinstituțional, constituit din entitățile cu atribuții în implementarea măsurilor de eficiență energetică a rezultat că nu este oportună introducerea unei scheme de obligații, conform prevederilor articolului 7 din Directiva 2012/27/UE.

Cu ocazia revizuirii PNAEE III s-a analizat oportunitatea introducerii unei scheme de obligații conform prevederilor articolului 7 din Directiva 2012/27/UE și a rezultat că nu se întrunesc condițiile necesare pentru ca astfel de scheme să poată fi aplicate cu respectarea cerințelor de certificare a economiilor de energie realizate și cu justificarea economică a condițiilor impuse.

În PNAEE III s-au adoptat măsuri de politică energetică „alternative” având ca suport financiar surse proprii, împrumuturi bancare, fonduri europene, granturi.

Principalele surse de finanțare a proiectelor de creștere a eficienței energetice se pot grupa pe trei direcții:

►

Surse de finanțare interne (fonduri din bugetele proprii);

►

Soluții de finanțare nerambursabile (fonduri naționale, fonduri europene, programe finanțate de Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European, granturi și altele asemenea);

►

Surse de finanțare externe (atrase).

Ministerul Fondurilor Europene are în vedere realizarea în perioada 2014-2020 a obiectivelor tematice legate de creșterea eficienței energetice din cadrul următoarelor programe:



Programul Operațional Infrastructură Mare;



Programul Operațional Regional.

Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM)

a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 și în acord cu Cadrul Strategic Comun și Documentul de Poziție al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Național pentru Reformă și cu Recomandările Specifice de Țară, concentrându-se asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon, prin măsuri de eficiență energetică și promovare a energiei verzi, precum și prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul și o utilizare mai eficientă a resurselor. Prioritățile de finanțare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate la nivel național: Infrastructura și Resursele.

POIM finanțează activități din patru sectoare: infrastructura de transport, protecția mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimbările climatice, energie și eficiență energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

POIM beneficiază de o alocare financiară de cca. 11,62 mld. Euro, din care:



6,93 mld. Euro Fond de Coeziune



2,28 mld. Euro Fond European de Dezvoltare Regională



2,41 mld. Euro Cofinanțare

În vederea atingerii obiectivelor propuse, în cadrul POIM au fost stabilite 8 Axe Prioritare(AP). Fiecare AP are obiective specifice (O.S)

În continuare se prezintă AP și OS care asigură acțiuni ce conduc la creșterea eficienței energetice

AP6 - Promovarea energiei curate și eficienței energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon

Suma alocată - 197329787 Euro

Obiectivele specifice sunt :

6.1

Creșterea producției de energie din resurse regenerabile mai puțin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal)

În cadrul OS 6.1 se acționează pentru:



Realizarea și/sau modernizarea capacităților de producție a energiei electrice și/sau termice din biomasă și biogaz;



Realizarea și modernizarea capacităților de producție a energiei termice pe bază de energie geotermală;



Sprijinirea investițiilor în extinderea și modernizarea rețelelor de distribuție a energiei electrice, în scopul preluării energiei produse din resurse regenerabile, în condiții de siguranță a funcționării SEN.

6.2

Reducerea consumului de energie la nivelul consumatorilor industriali.

În cadrul OS 6.2 se acționează pentru implementarea unor sisteme de monitorizare a consumurilor de energie la consumatorii industriali.

6.3

Reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuințelor.

În cadrul OS 6.3 se acționează pentru Implementarea distribuției inteligente într-o zonă omogenă de consumatori casnici de energie electrică (proiecte demonstrative la nivelul regiunilor acoperite de operatorii de distribuție concesionari).

6.4

Creșterea economiilor în consumul de energie primară produsă prin cogenerare de înaltă eficiență

În cadrul OS 6.4 se acționează pentru:



Realizarea / modernizarea centralelor electrice de cogenerare de înaltă eficiență (maximum 8 MWe) pe gaz natural și biomasă la nivelul întreprinderilor;



Realizarea / modernizarea centralelor electrice de cogenerare de înaltă eficiență care utilizează gaze reziduale provenite din procese industriale la nivelul întreprinderilor.

Axa Prioritară 7 - Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în orașele selectate

Suma alocată - 249478723 Euro Obiective specifice sunt:

7.1

Creșterea eficienței energetice în sistemele centralizate de transport și distribuție a energiei termice în orașele selectate.

În cadrul OS 7.1 se acționează pentru:



Modernizarea/extinderea rețelelor termice primare și secundare din sistemele de alimentare cu energie termică, inclusiv a punctelor termice; extinderea rețelei de transport și distribuție va fi finanțabilă doar în contextul în care rețeaua existentă a fost reabilitată, iar extinderea este justificată pentru a accentua sustenabilitatea sistemului;



Achiziționarea/modernizarea echipamentelor necesare bunei funcționări a sistemelor de pompare a agentului termic;



Implementarea de Sisteme de Management (măsurare, control și automatizare a SACET).

7.2

Creșterea eficienței energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul București

În cadrul OS 7.2 se acționează pentru:



Optimizarea/reabilitarea/extinderea rețelelor de transport și distribuție a energiei termice prin redimensionarea acestora, corespunzător debitelor de agent termic vehiculate, în strânsă corelare cu programele de reabilitare termică a clădirilor și efectelor de reducere a consumului de energie termică;



Zonarea și reconfigurarea (trasee și lungimi) a rețelelor de transport și distribuție al agentului termic;



Implementarea soluției de realizare a rețelei cu conducte preizolate (sau similar), dotate cu sistem de detectare, semnalizare și localizare a pierderilor, în scopul reducerii acestora;



Reabilitarea/reconfigurarea platformelor de vane, a racordurilor și a elementelor constructive;



Finalizarea Sistemului Centralizat de Monitorizare (SCADA).

AP 8 - Sisteme inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și gazelor naturale

Suma alocată – 68.026.595 Euro Obiectivele specifice sunt:

8.1

Creșterea capacității Sistemului Energetic Național pentru preluarea energiei produse din resurse regenerabile.

În cadrul OS 8.1 se acționează pentru realizarea și/sau modernizarea rețelelor electrice de transport (linii electrice aeriene și stații).

8.2

Creșterea gradului de interconectare a Sistemului Național de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine

În cadrul OS 8.2 se acționează pentru dezvoltarea/modernizarea Sistemului Național de Transport Gaze Naturale (construcția unor noi conducte) și îmbunătățirea parametrilor de funcționare a interconectărilor cu sistemele de transport ale statelor vecine.

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020

este succesorul Programului Operațional Regional 2007-2013 și unul dintre programele prin care România poate accesa fondurile europene structurale și de investiții provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), în perioada 2014-2020.

Viziunea strategică privind nevoile de dezvoltare cărora trebuie să le răspundă POR 2014-2020 are la bază analiza situației economice și sociale a regiunilor României (în Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020), care a dus la identificarea principalelor probleme.

POR 2014–2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității economice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.

Aceste obiective sunt traduse în 14 axe prioritare (plus o axă de asistență tehnică), care au în total o alocare estimată de 8,38 miliarde Euro, din care 6,86 miliarde de Euro reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro - contribuția națională. Aceste axe prioritare sunt :



AP.1:Promovarea transferului tehnologic.



AP 2: Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM).



AP 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon.



AP4: Sprijinirea dezvoltarii urbane durabile



AP 5: Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.



AP 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională.



AP 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului.



AP 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale.



AP 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban



AP 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale.



AP 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară.



AP13: Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii



AP14: Crearea infrastructurii spitalelor regionale de urgență



AP15: Inițiativa pentru IMM-uri

În continuare se prezintă AP care, prin activitățile ce se vor întreprinde, contribuie la creșterea economiilor de energie. Aceste AP sunt:

A P 2 - Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii Suma alocată

– 1152,56 milioane EURO

Tipuri de activități ce se finanțează sunt: construcția/modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii IMM, inclusiv dotare cu instalații, echipamente (inclusiv sisteme IT), utilaje,

mașini, inclusiv noi tehnologii crearea/ modernizare/ extinderea incubatoarelor/ acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dezvoltarea serviciilor aferente.

A P3 - Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon Suma alocată

– 1727,51 milioane Euro

Tipuri de activități ce se finanțează pentru realizarea de economii de combustibil sunt:



eficiență energetică a clădirilor publice, inclusiv măsuri de consolidare a acestora;



eficiență energetică a clădirilor rezidențiale, inclusiv măsuri de consolidare a acestora



investiții în iluminatul public



măsuri pentru transport urban (căi de rulare/piste de bicicliști/achiziție mijloace de transport ecologice/electrice și altele asemenea)

A 4 - Dezvoltare urbană durabilă Suma alocată

– 1386,86 mil Euro

Tipuri de activități ce se finanțează pentru realizarea de economii de combustibil sunt:

- măsuri pentru transport urban (căi de rulare/ piste de bicicliști/ achiziție mijloace de transport ecologice/ electrice și altele asemenea)

-investitii în clădiri destinate utilizării publice pentru activități educative, culturale și recreative, cu scopul de a crea, îmbunătăți sau extinde serviciile publice de bază (constructie/ reabilitare/ modernizare), inclusiv dotarea acestora cu echipamente specifice

-construcția

/reabilitarea/

modernizarea

/extinderea

/echiparea

infrastructurii

educaționale antepreșcolare și preșcolare (creșe/gradinițe)

-construcția/reabilitarea/modernizarea/extinderea/echiparea

infrastructurii

educaționale

pentru învățământul profesional și tehnic și învățarea pe tot parcursul vieții (licee tehnologice și școli profesionale)

A P 6 - Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală Suma alocată

– 1042,41 milioane Euro

Tipuri de activități ce se finanțează pentru realizarea de economii de combustibil sunt:



reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene care asigură conectivitatea, directă sau indirectă cu rețeaua TEN T,



construcția/reabilitarea/modernizarea șoselelor de centură cu statut de drum județean aflate pe traseul drumului județean respectiv.

A P 8 - Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale Suma alocată

– 68.026.595 Euro

Tipuri de activități ce se finanțează pentru realizarea de economii de combustibil sunt:



reabilitarea/ modernizarea/ dotarea cu echipamente a spitalelor județene de urgență;



reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ dotarea infrastructurii de servicii medicale (ambulatorii, unități de primiri urgențe);



construirea/ reabilitarea/ modernizarea/ dotarea centrelor comunitare de intervenție integrată;



reabilitarea/ modernizarea/ dotarea infrastructurii de servicii sociale fără componentă rezidențială construcție/ reabilitare de locuințe de tip familial, apartamente de tip familial, locuințe protejate și altele asemenea

AP 9 - Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban

Suma alocată

– 88,65 milioane Euro

Tipuri de activități ce se finanțează pentru realizarea de economii de combustibil sunt: construirea/ reabilitarea/ modernizare locuințelor sociale.

AP10 - Îmbunătățirea infrastructurii educaționale Suma alocată

– 352,19 milioane Euro.

Tipuri de activități ce se finanțează pentru realizarea de economii de combustibil sunt:



construcția/

reabilitarea/

modernizarea/

echiparea

infrastructurii

educaționale antepreșcolare (creșe), preșcolare (grădinițe) și a celei pentru învățământul general obligatoriu (școli I-VIII);



reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii școlilor profesionale, liceelor tehnologice;



reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaționale universitare. AP 13 Sprijinirea regenerarii oraselor mici si mijlocii

Suma alocată: 235,29 milioane Euro

Tipuri de activitati ce se finanțează pentru realizarea de economii de combustibil sunt:

-

investiții (construcție/ reabilitare/ modernizare/ extindere) în clădiri destinate utilizării publice pentru servicii sociale de zi, educative, culturale și recreative, locuințe sociale cu scopul de a crea, îmbunătăți sau extinde serviciile publice de bază, inclusiv dotarea acestora cu echipamente specifice.

Ministerul Fondurilor Europene are rolul de coordonator al implementării și gestionării Fondurilor Europene Structurale și de Investiții (FESI).Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR) este programul prin care se acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană și Guvernul României pentru dezvoltarea economico – socială a spațiului rural din România.

Programul Național de Dezvoltare Rurală finanțat din FEADR pentru perioada 2014-2020 are următoarele obiective strategice (OS):



OS1 Restructurarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole (P2+P3);



OS2 Gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice (P4+P5);



OS3 Diversificarea activităților economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor pentru îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale (P6).

Îndeplinirea obiectivelor strategice se va realiza prin cele 6 priorități (P) de dezvoltare rurală:



P1 Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, în silvicultură și în zonele rurale;



P2 Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovative și a gestionării durabile a pădurilor;



P3 Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură;



P4 Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură;



P5 Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și reziliență la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic;



P6 Promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei și dezvoltare economică în zonele rurale.

PNDR a adoptat 16 măsuri de dezvoltare rurală care trebuie implementate dispunându-se de fonduri de 9,473 miliarde Euro (8,128 mld FEADR și 1,345 mld contribuție națională)

Pentru realizarea obiectivului strategic 1, prin măsurile PNDR se finanțează următoarele categorii de intervenție dispunându-se de fonduri în valoare de 2,751 miliarde Euro (FEADR și contribuție națională):



Înființarea, extinderea și modernizarea dotărilor la nivel de fermă (clădiri, drumuri de acces, irigații, tehnologii de reducere a poluării și producție de energie din surse regenerabile - doar ca o componentă secundară în cadrul proiectelor de investiții la nivel de fermă- facilități de depozitare, comercializare și procesare, inclusiv în contextul lanțurilor scurte și altele asemenea);



Investiții în procesare și comercializare, inclusiv în eficiență energetică (susținută secundar la nivelul unui proiect de procesare), marketing, depozitare, condiționare, adaptare la standarde și altele asemenea;



Sprijin pentru restructurarea fermelor, în special a celor mici, și întinerirea generațiilor de fermieri.

Ca surse de finanțare externe sunt considerate împrumuturile de la bănci și de la (BERD și Bănci locale sau de la Fonduri cu destinații speciale).

Fondul Român pentru Eficiența Energiei, organism de interes public, cu personalitate juridică independent și autonom din punct de vedere financiar s-a înființat în anul 2001 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea Fondului Român pentru Eficiența Energiei publicată în Monitorul Oficial nr.644 Partea I din 15 octombrie.

Obiectul principal de activitate este de gestionare a resurselor financiare primite de România de la Fondul Global de Mediu prin Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) în baza acordului încheiat între BIRD și România, precum și de a finanța proiecte de investiții pentru creșterea eficienței utilizării energiei în România, conform priorităților stabilite prin programele anuale de eficiență energetică, aprobate de Guvern.

Această OUG a fost aprobată prin Legea nr. 287 din 2002 publicată în Monitorul Oficial nr.344 Partea I din 23 mai 2002.

Scopul Fondului Român pentru Eficiența Energiei este de a avea un efect demonstrativ, prin implementarea cu succes a acestui program GEF/BIRD de eficiență energetică, și de a crește interesul sectorului bancar cu privire la susținerea investițiilor în domeniul eficienței energetice în România.

Principalele competențe și atribuții ale Fondului Român pentru Eficiența Energiei sunt:



finanțarea proiectelor de investiții care îndeplinesc cerințele impuse de criteriile de evaluare și de selecție;



utilizarea unui set de criterii de evaluare și a unor proceduri de operare în conformitate cu standardele internaționale acceptate pentru selecția, identificarea, evaluarea, selecționarea și finanțarea proiectelor de creștere a eficienței energetice;



acordarea de asistență tehnică societăților comerciale și instituțiilor publice de interes național și local, care înaintează Fondului spre analiză și aprobare a finanțării, propuneri de proiecte de eficiență energetică, care respectă criteriile de eligibilitate specifice;



promovarea și difuzarea către potențialii beneficiari a informațiilor privind propria activitate, precum și a celor referitoare la proiectele considerate eligibile de către Fondul Român pentru Eficiența Energiei și pe care acesta le poate finanța.

Instrumentele folosite de Fondul Român pentru Eficiența Energiei în atragerea de potențiali clienți pentru alocarea de resurse financiare destinate realizării proiectelor de creștere a eficienței energetice sunt:



finanțarea proiectelor de eficiență energetică și de valorificare a surselor regenerabile de energie pentru acoperirea consumului propriu (prin acordarea de împrumuturi în condiții comerciale competitive și avantajoase);



criterii transparente de evaluare și selecție (publicate prin intermediul site-ului www.free.org.ro);



proceduri operaționale conform standardelor internaționale din domeniu (Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare).



informarea și sensibilizarea (prin intermediul site-ului

www.free.org.ro și a revistelor de specialitate sau a volumelor publicate în urma conferințelor implicând participarea reprezentanților Fondului),



comunicarea și diseminare (prin intermediul media, presei, congreselor, conferințelor, seminarelor, atelierelor de lucru și întâlnirilor bilaterale),



asistență tehnică (prin contacte bilaterale cu clienții eligibili).

Fondul Român pentru Eficiența Energiei finanțează cu prioritate următoarele proiecte:

►

La companii private și public-private:



modernizarea proceselor tehnologice (de la instalații și echipamente cu nivel înalt de eficiență energetică) ;



extinderea recuperării și utilizarea resurselor secundare de energie;



integrarea resurselor regenerabile de energie în procese tehnologice;



promovarea cogenerării de dimensiuni mici și medii și a trigenerării;



utilizarea surselor regenerabile în scopuri industriale;

►

La municipalități:



reabilitarea termică a clădirilor publice;



reabilitarea sistemelor locale de alimentare cu căldură;



utilizarea surselor regenerabile de energie pentru producerea de căldură;



contorizarea contoare pentru căldură, sisteme termostatice și altele asemenea;



iluminat public în clădiri și în exterior,



promovarea cogenerării de dimensiuni mici și medii;



managementul energiei în clădiri administrative,



modernizarea sistemelor de alimentare cu apă.

Fiind complementar unor actori tradiționali din sectorul bancar din România, interesați în susținerea programelor de investiții din diferite sectoare economice, Fondul este puternic motivat de a își crea propria nișă de finanțare atrăgându-și potențialii beneficiari și ajutându-i pe aceștia să elimine obstacolele întâlnite în finanțarea proiectelor de eficiență energetică, prin servicii profesionale orientate către client.

În prezent, Fondul Român pentru Eficiența Energiei are încheiate contracte de finanțare în valoare totală de

20,385 milioane dolari SUA .

BERD asigură facilități de finanțare a proiectelor de eficiență energetică prin intermediul a 4 bănci locale –BRD, BIR, Banca Transilvania și CEC Bank.

Rezultă existența fondurilor care urmăresc utilizarea eficientă a resurselor.

3.1.2

Audituri energetice și sisteme de gestionare a energiei

3.1.2.1.

Audituri energetice

Auditurile

energetice

și

managementul

energiei

la

operatorii

economici

se

realizează

în conformitate cu articolul 9 din Legea nr.121/2014. Prevederile stipulate de articolul 9 impun obligația realizării auditului energetic o dată la patru ani pentru toți consumatorii de energie, cu excepția IMM-urilor.

Potrivit

Regulamentului pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie

aprobat prin

Decizia ANRE-DEE nr. 2794/2014,

auditorii energetici persoane juridice trebuie să transmită Comisiei de autorizare din cadrul ANRE-DEE până la data de 30 ianuarie a anului următor celui analizat, Raportul anual privind activitatea de elaborare a auditurilor energetice. Conținutul și modul de întocmire al raportului sunt prezentate în

Anexa nr.12 la Regulamentul

din actul normativ amintit mai sus.

Numărul de agenți economici care au realizat audituri energetice în perioada 2010 - 2016 în conformitate cu rapoartele de activitate primite de ANRE-DEE este prezent în

tabelul 3.1 .

Tabel 3.1. Situația elaborării auditurilor energetice în perioada 2010 – 2016

Anul

Auditori care au elaborat audituri energetice

Agenți economici care au realizat audituri

energetice

Măsuri de eficiență energetică

Economii de energie estimate (tep)

2010

14

72

275

176200

2011

6

41

103

112171

2012

23

198

564

406652

2013

33

226

701

196705

2014

37

349

432

26790

2015

73

448

1118

247611

2016

70

330

1286

144818

(Sursa: ANRE – DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016)

Din

tabelul 3.1.

se remarcă o ușoară scădere a numărului de operatori economici care au elaborat audituri energetice în anul 2016. Explicația constă în aceea că potrivit prevederilor art.9 alin.(1) lit.a) din Legea nr.121/2014 periodicitatea la care se efectuează auditurile energetice este de 4 ani astfel încât operatorii care au efectuat audituri energetice în anul 2015 au obligația realizării următorului audit energetic în anul 2019.

În

figura 3.1.

se prezintă pentru anul 2016 repartizarea auditurilor energetice pe sectoare de activitate. Din această figură rezultă că cele mai multe audituri energetice au fost realizate în domeniul serviciilor, industria prelucrătoare și industria alimentară. De remarcat faptul că în anul 2016 au fost efectuate 4 audituri energetice în domeniul administrației publice și unul la o unitate de învățământ.

Întrucât prevederile art.9 din Legea nr.121/2014 se aplică și consumatorilor care până la data intrării în vigoare a legii nu aveau obligația realizării auditului energetic, se constată conformarea cu prevederile legii mai sus aminte a categoriei consumatorilor de energie sub 200 tep. Operatorii economici din acest segment își desfășoară cu precădere activitatea în domeniul serviciilor: consultanță, IT, comunicații, comerț, finanțe, depozitare, societăți de asigurare-reasigurare, media.

Figura 3.1. Numărul de audituri energetice pe sectoare de activitate în anul 2016

(Sursa: ANRE – DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016)

Economiile de energie estimate a fi obținute în urma implementării măsurilor de eficiență energetică recomandate de către auditorii energetici în anul 2016 au fost repartizate pe următoarele tipuri de audituri energetice:



audituri termoenergetice;



audituri electroenergetice;



audituri complexe.

Tabel 3.2. Economiile de energie estimate în anul 2016 pe tipuri de audituri energetice

Tipul

Număr auditori

Economii de energie (tep)

PFA

PJ

TOTAL

PFA

PJ

TOTAL

Audituri termoenergetice

4

29

33

15

23164

23179

Audituri electroenergetice

8

64

72

808

2771

3579

Audituri complexe

21

204

225

1986

116074

118060

TOTAL

31

297

326

2809

142009

144818

(Sursa: ANRE – DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016)

Din datele din

tabelul 3.2.

rezultă că majoritatea auditurilor energetice efectuate în anul 2016 au fost audituri complexe prin care se obțin și cele mai multe economii de energie.

În prima jumătate a anului 2016, până la publicarea în

Monitorul Oficial nr.562/26 iulie 2016

a

Legii nr.160/2016 privind modificarea Legii nr.121/2014 privind eficiența energetică

operatorii economici care au înregistrat anual un consum de energie mai mare de 1000 tone echivalent petrol au avut obligația de a realiza un audit energetic pe 100% contur de consum energetic ceea ce presupune realizarea unui audit energetic de tip complex.

Economiile de energie estimate a fi obținute în urma implementării măsurilor de eficiență energetică recomandate de auditorii energetici, pe sectoare de activitate sunt prezentate în

tabelul

3.3.

pentru perioada 2014-2016. Se remarcă că cele mai multe economii de energie se pot obține în

urma măsurilor de eficiență energetică recomandate în industriile cu consum mare de energie (industria materialelor de construcții, industria chimică și altele asemenea).

Tabel 3.3. Economii de energie defalcate pe sectoare de activitate

Sectorul de activitate

Economii de energie estimate (tep)

2014

2015

2016

Industria materialelor de construcții

3170

58560

55127,47

Industria prelucrătoare*

1822

12727

28368,28

Industria energetică

12783

117871

24995,09

Industria chimică

1904

14545

20016,89

Servicii

1435

9636

7001,14

Industria metalurgică

1004

15454

1920,68

Agricultura

-

-

1712,37

Industria alimentară

2079

5545

1686,55

Industria lemnului

2398

-

1208,13

Transporturi

-

7273

885,32

Învățământ

-

-

817,12

Construcții

19

-

472,05

Industria textilă

181

-

471,52

Administrația publică

-

-

105,57

Sănătate

-

-

29,82

TOTAL

26795

241611

144818

*Nota: În industria prelucrătoare au fost incluse următoarele industrii: producția de componente electronice pentru industria auto, producția de anvelope, producția de butelii din sticlă, producția de articole ornamentale și decorative, fabricarea armamentului ș.a.

(Sursa: ANRE – DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016)

3.1.2.2.

Management energetic

ANRE consideră că managementul energetic are ca principal obiectiv asigurarea unui consum al energiei judicios și eficient, în scopul maximizării profitului prin minimizarea costurilor energetice, mărind în acest mod competitivitatea pe piață a societății comerciale.

Serviciile de management energetic prezintă o importanță majoră în cadrul unei societăți comerciale în

monitorizarea

consumurilor

energetice

și

reducerea

costurilor

aferente

acestora

prin implementarea unui plan de îmbunătățire a eficienței energetice, ce conține măsuri de eficiență energetică care să conducă la economii de energie măsurabile și cu efecte vizibile în scăderea costurilor cu energia.

Acest lucru este posibil fie prin angajarea unui manager energetic atestat de ANRE în cadrul societății respective, fie prin încheierea unui contract de management energetic cu o persoană fizică autorizată (PFA) atestată de către ANRE sau cu o societate prestatoare de servicii energetice, care are angajat cel puțin un manager energetic atestat de ANRE.

Prin

Decizia ANRE nr.1033/22.06.2016

privind aprobarea clauzelor minime care trebuie introduse în contractele de prestări servicii de management energetic pentru operatorii economici și în contractele de prestări servicii de management energetic pentru autoritățile publice locale aplicabile societăților prestatoare de servicii energetice și persoanelor fizice autorizate urmărește să se asigure un management energetic de calitate, în conformitate cu cerințele din

Legea nr.121/2014

și termenele de raportare la ANRE.

Astfel managerul energetic al unui operator economic are următoarele obligații:



Gestionează sistemul de evidență și monitorizare a consumurilor energetice;



Instruiește personalul de exploatare referitor la culegerea datelor de importanță deosebită;



Colaborează cu structura responsabilă de aparatele de măsură și control din cadrul beneficiarului pentru stabilirea unui set minimal de date de importanță deosebită a căror corectitudine de măsurare se verifică permanent;



Întocmește și transmite la ANRE până la data de 30 aprilie a fiecărui an, pentru consumurile înregistrate în anul anterior raportării, Declarația de consum total anual de energie și Chestionarul de analiză energetică conform modelului prevăzut în Decizia ANRE nr.1765/2013 privind aprobarea machetelor pentru Declarația de consum total anual de energie și pentru Chestionarul de analiză energetică;



Participă la întocmirea caietului de sarcini pentru realizarea auditului energetic;



Participă la recepția lucrării de audit energetic;



Coordonează elaborarea programului de măsuri de eficiență energetică. Propune măsuri fără cost, cu cost redus sau măsuri ce presupun investiții;



Analizează stadiul de realizare al programului de măsuri de eficiență energetică și monitorizează implementarea măsurilor de eficiență energetică incluse în acesta;



Transmite la ANRE până la data de 30 septembrie a anului în care a fost elaborat Programul de măsuri de eficiență energetică;



Calculează și analizează indicatori specifici de eficiență energetică ai Beneficiarului; propune măsuri pentru îmbunătățirea acestor indicatori;



Asistă

conducerea

executivă

a

Beneficiarului

în

analizele

energetice

organizate

cu departamentele de producție pentru problemele energetice;



Participă la procesele de achiziție a echipamentelor eficiente energetic și verifică încadrarea acestora în cerințele stabilite de Anexa nr.1 la Legea nr. 121/2014, precum și de regulamentele europene de ecoproiectare;



Întocmește rapoarte privind eficiența energetică solicitate de beneficiar. Aceste rapoarte pot să includă:

analiza

evoluției

consumurilor

de

energie,

evoluția

consumurilor

specifice, oportunitatea implementării unor măsuri/proiecte de eficiență energetică, achiziția unor echipamente eficiente energetic și altele asemenea);



Acordă consultanță privind modul de aplicare a legislației și reglementărilor în vigoare privind eficiența energetică;



Întocmește rapoartele sau informările pentru Departamentul pentru Eficiență Energetică din cadrul ANRE. Reprezintă Beneficiarul în relația cu ANRE;



Participă la instruirile organizate de ANRE și informează conducerea beneficiarului despre problemele discutate în cadrul acestora.

Managerul energetic pentru autorități locale are următoarele obligații:



Coordonează colectarea de informații privind consumurile energetice de la toate entitățile din cadrul primăriei, inclusiv societățile comerciale la care Primăria are calitatea de acționar pentru crearea unei baze de date la nivelul localității;



Participă la elaborarea programului de măsuri de eficiență energetică prin propunerea de măsuri fără cost, cu cost redus sau măsuri ce presupun investiții;



Analizează programul de măsuri de eficiență energetică și monitorizează implementarea măsurilor de eficiență energetică incluse în acesta;



Transmite la ANRE până la data de 30 septembrie a anului în care a fost elaborat Programul de măsuri de eficiență energetică;



Calculează indicatorii de eficiență energetică conform Anexei la contract, care să permită evaluarea și compararea performantelor energetice locale, cu valori de referință medii înregistrate la nivel național și/sau european; propune măsuri pentru îmbunătățirea acestor indicatori;



Acordă consiliere pentru întocmirea caietelor de sarcini pentru achizițiile publice ale echipamentelor în vederea achiziției echipamentelor eficiente energetic și verifică încadrarea acestora în cerințele stabilite de

Anexa nr.1 la Legea nr. 121/2014 , precum și de regulamentele europene de ecoproiectare;



Întocmește rapoarte privind eficiența energetică solicitate de Beneficiar. Aceste rapoarte pot să includă:

analiza

evoluției

consumurilor

de

energie,

evoluția

consumurilor

specifice, oportunitatea implementării unor măsuri/proiecte de eficiență energetică, achiziția unor echipamente eficiente energetic și altele asemenea;



Acordă consultanță privind modul de aplicare a legislației și reglementărilor în vigoare privind eficiența energetică;



Întocmește rapoartele sau informările pentru Departamentul pentru Eficiență Energetică din cadrul ANRE. Reprezintă Beneficiarul în relația cu ANRE.

Prin asigurarea unui management energetic eficient, operatorii economici beneficiază de:



Creșterea eficienței energetice și reducerea consumurilor de energie, în scopul reducerii costurilor;



Responsabilizarea diferitelor compartimente din cadrul societății pe probleme energetice specifice și realizarea unei bune comunicări între compartimente;



Dezvoltarea și utilizarea unui sistem de monitorizare a consumurilor energetice;



Raportarea consumurilor și dezvoltarea unor strategii specifice de optimizare a consumurilor;



Identificarea metodelor de reducere a costurilor printr-un termen scurt de recuperare a investițiilor;



Asigurarea funcționării în parametrii optimi ai instalațiilor;



Dezvoltarea interesului tuturor angajaților în utilizarea eficientă a energiei și educarea lor prin programe specifice de reducere a pierderilor de energie;



Asigurarea siguranței în alimentare a instalațiilor energetice.

ANRE a făcut evaluarea managementului energetic analizând mai multe programe de management energetic implementate în diferite sectoare de activitate și a constatat că:



se pot obține economii de energie și bănești de 5-15%, în timp foarte scurt, cu costuri minime sau chiar fără costuri, doar prin aplicarea unui management energetic agresiv;



se pot obține economii de energie și bănești de până la 30%, cu costuri mici și medii, cu o perioadă scurtă de amortizare;



se pot obține economii de energie 50-70% prin realizarea unor investiții cu costuri mari ce implică aplicarea unor tehnologii și echipamente moderne perioadele de amortizare ajungând în aceste cazuri până la 5-6 ani.

ANRE în procesul de atestare a managerilor energetici prin discuțiile purtate cu managerii energetici, a constatat că cel mai important lucru pentru asigurarea succesului implementării

Programului de management energetic

este implicarea managementului de vârf în realizarea programului. Fără această angajare, obiectivele programului nu vor putea fi atinse. Astfel, rolul managerului energetic în implicarea echipei manageriale la realizarea Programului este crucial deoarece trebuie să convingă echipa managerială de necesitatea implementării unui

Program de management energetic.

Cel mai bun mod de a convinge echipa managerială de necesitatea unui Program de management energetic este de a prezenta rezultate prin calcule de eficiență energetică și analiză statistică a consumurilor și costurilor.

3.1.2.3.

Monitorizarea rezultatelor obținute în activitatea de audit energetic și management energetic

În cadrul ANRE – DEE există direcția de monitorizare în domeniul eficienței energetice (DMEE). care monitorizează conformarea cu prevederile Legii nr.121/2014, cu modificările și completările ulterioare, principalele categorii de consumatori de energie:



Operatori economici;



Autorități publice locale.

Având în vedere că în cursul anului 2015, platforma software Sistemul Informatic Integrat al ANRE (MIS) a fost extinsă prin componenta destinată monitorizării consumatorilor de energie, în cursul anului 2016 în cadrul DMEE s-a continuat activitatea de implementare a acestei platforme.

Monitorizarea operatorilor economici a fost realizată pe baza Declarațiilor de consum total anual de energie și a Chestionarelor de analiză energetică completate de operatorii economici conform articolului 9, alin. (4) din Legea nr.121/2014.

În cursul anului 2015 au fost monitorizați 714 agenți economici cu consumuri mai mari de 1000 tep/an, din care:



număr consumatori finali de energie peste 50000 tep/an - 4,9%;



număr consumatori finali de energie între 5000 - 50000 tep/an - 25,9%;



număr consumatori finali de energie între 1000 - 5000 tep/an – 69,2%.

Managementul energetic la cei 714 consumatori finali de energie (inclusiv 52 sucursale, puncte de lucru) cu un consum anual de resurse energetice mai mare de 1000 tep/an este asigurat de 431 manageri energetici atestați de ANRE. Unii consumatori (313) au optat pentru externalizarea serviciului de management energetic fiind implicate un număr de 19 persoane fizice (PFA) și 40 societăți prestatoare de servicii energetice autorizate de ANRE. În acest context, gradul de acoperire cu management energetic atestat și autorizat a fost de 96,9%, cu următoarea structură:



cu manageri energetici proprii atestați de ANRE - 379 consumatori (53,1 %);



cu PFA și societăți de servicii energetice - 313 consumatori (43,8 %);



fără management atestat - 22 consumatori (3,1%).

A fost continuată colaborarea cu Registrul Național al Comerțului (RNC), fiind astfel actualizată baza de date deja existentă în cadrul DEE din ANRE. Astfel s-a ajuns la concluzia că este necesar să se atragă atenția unor operatori economici asupra obligațiilor pe care le au privind respectarea prevederilor din Legea nr.121/2014. Drept urmare, au fost trimise 113 scrisori către operatori economici, prin care au fost prezentate în mod detaliat obligațiile reieșite din lege și, totodată, subliniată necesitatea respectării termenelor de raportare.

Pentru reducerea cazurilor de neconformare, după apariția Legii nr.121/2014, cu modificările și completările ulterioare, au fost emise un număr de 125 scrisori de atenționare, către operatorii economici privind această bază legală și au fost emise un număr de 41 note de sesizare privind lipsa documentelor de raportare Direcției generale control pentru acțiuni de control în teritoriu și acordare de penalități.

Monitorizarea a fost realizată și pe baza analizei programelor de îmbunătățire a eficienței energetice pe care operatorii economici au obligația să le întocmească conform articolului 9, alin. (1), lit.b), din Legea nr.121/2014.

Având în vedere că acești operatori au obligația de a trimite acest program care conține măsurile de eficiență energetică aplicate la nivelul anului anterior, până la 30 septembrie a anului în care au fost elaborate, în cursul anului 2016, agenții economici monitorizați, sectoare de activitate, au raportat

economie de energie de 156099 tep în creștere cu 1,11% față de anul 2015, când au fost raportate economii de energie de 141767 tep. Economia de energie în industrie a avut valoarea de 136127 tep.

Luând în considerare că, proiectele de investiții raportate de consumatorii monitorizați au o durată medie de realizare de 3 ani, rezultă o valoare medie anuală de 45375 tep.

Conform prevederilor a rticolului 9, alin. (13), lit.b) din Legea nr.121/2014

autoritățile administrației publice locale au obligația de a numi un manager energetic pentru localități, atestat de către ANRE. Practica a arătat că foarte puține dintre primăriile localităților cu peste 20000 locuitori au personal de specialitate în domeniul managementului energetic. Ca urmare, soluția ar fi externalizarea acestui serviciu către societățile prestatoare de servicii energetice sau PFA.

Lipsa de resurse financiare și în egală măsură lipsa unor sancțiuni pentru neîndeplinirea acestei obligații prevăzute în

Legea nr.121/2014

explică numărul redus de manageri energetici pentru localități care au aplicat până la această dată în vederea atestării.

Este de remarcat faptul că, unii agenți economici au înțeles beneficiile existenței unui management energetic serios la nivelul întreprinderii, fapt pentru care au trecut la implementarea standardului de calitate SRN ISO 50001 privind managementul energetic.

3.1.3

Contorizarea și facturarea

Prevederile Directivei 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice au fost transpuse în Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr.123/2012, cu modificările și completările ulterioare, care la art. 66 intitulat „Sisteme de măsurare inteligentă” ,

menționează:



alin. (1) ANRE va evalua implementarea sistemelor de măsurare inteligentă din punctul de vedere al costurilor și beneficiilor pe termen lung pentru piață, al rentabilității, precum și al termenelor fezabile de implementare.



alin. (2) În situația în care prin evaluarea prevăzută la alin. (1) se constată că implementarea sistemelor de măsurare inteligentă este avantajoasă pentru funcționarea pieței de energie, ANRE aprobă un calendar de implementare al sistemelor de măsurare inteligentă, astfel încât circa 80% dintre clienți să dispună de sisteme de măsurare inteligentă până în 2020”.

Pentru evaluarea costurilor și beneficiilor pe termen lung pentru piață, s-a realizat studiul

„Contorizare Inteligentă în România” de către compania A.T. Kearney cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care a stabilit fezabilitatea implementării contoarelor inteligente în sectorul energiei electrice datorită beneficiilor provenind din reducerea pierderilor din rețea și reducerea costurilor de exploatare la utilități.

În conformitate cu studiul realizat de compania A.T. Kearney încălzirea centralizată este o piață extrem de sensibilă la variațiile de prețuri, spre deosebire de energia electrică și gazele naturale, unde cererea este mai stabilă. Această piață este în directă competiție cu alte forme de încălzire, precum încălzirea cu gaze, cu petrol sau surse regenerabile. Aceasta face aproape imposibilă orice formă de recuperare a costurilor prin tarife, iar orice creștere sensibilă a tarifelor va conduce la pierderea clienților de către companiile de încălzire centralizată. Mai mult, întârzierile privind plățile, subvențiile sau ajutoarele de stat guvernamentale pot conduce la o presiune suplimentară în echilibrul bugetar al companiilor de încălzire centralizată.

Instalarea contoarelor inteligente de energie termică în fiecare apartament al clădirii va însemna o imensă investiție pentru orice companie, iar beneficiile nu vor compensa costurile.

O soluție potențială pentru piața de energie termică, mult mai viabilă decât contorizarea inteligentă ar fi desfășurarea contorizării pasante. Punerea în practică a acesteia pentru blocurile de apartamente, unde energia termică este livrată în sistem centralizat, este așteptată să aducă beneficii majore comparativ cu situația actuală.

În conformitate cu prevederile din Ordinul ANRE nr. 145/2014, privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă (SMI) a energiei electrice, cu modificările ulterioare, ANRE a avizat în anul 2015, 18 proiecte pilot în valoare de 69639770 lei, pentru cei 8 operatori de distribuție a energiei electrice concesionari și în anul 2016, 22 proiecte pilot în valoare de 67855333 lei, incluzând un număr de 187693 consumatori pentru 6 operatori de distribuție a energiei electrice concesionari.

Rezultatele monitorizării procesului de implementare au fost cuprinse în Rapoartele de analiză a stadiului realizării proiectelor pilot privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă, prezentate Comitetului de reglementare. ANRE a analizat rezultatele acestora atât din punct de vedere tehnic, cât și economic, urmărind și identificând problemele de natură tehnică generate de structura și gradul de tehnologizare a rețelelor de distribuție, precum și structura și nivelul costurilor de implementare, a beneficiilor estimate, cu scopul stabilirii condițiilor implementării pe scară largă a sistemelor de măsurare inteligentă în România.

În

tabelul 3.4 . este prezentată situația proiectelor pilot privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă realizate în anii 2015 și 2016.

Tabel 3.4. Situația proiectelor pilot realizate în anii 2015, 2016

Operator de distribuție

2015

2016

TOTAL

Număr proiecte

pilot

Număr clienți

Valoare În lei

Număr. proiecte

pilot

Număr clienți

Valoare În lei

Număr proiecte

pilot

Număr clienți

Valoare În lei

E-Distribuție Banat

3

10126

4083403

6

31122

8305562

9

41248

12388965

E-Distribuție Dobrogea

4

10227

3928854

4

26565

7936769

8

36792

11865623

E-Distribuție muntenia

1

11016

3940472

4

50539

13215654

5

61555

17156126

Distribuție Energie Oltenia

2

20150

15816050

0

0

0

2

20150

15816050

Delgaz Grid

2

22622

7913352

2

48721

14265570

4

71343

22178922

SDEE Transilvania Sud

2

23024

21167273

0

0

0

2

23024

21167273

SDEE Transilvania Nord

2

5470

3232573

2

8210

2480500

4

13680

5713073

SDEE Muntenia Nord

2

2139

1429431

0

0

0

2

2139

1429431

TOTAL

18

104774

61511408

18

165157

46204055

36

269931

107715463

(Sursa: Raport anual ANRE, 2016)

Prin proiectele pilot au fost integrați în sisteme de măsurare inteligentă aproximativ 270000 consumatori, din toate cele 8 zone de concesiune a serviciului de distribuție a energiei electrice și au fost testate mai multe soluții tehnice implementate în zone urbane și în zone rurale, cu densități diferite ale consumului de energie electrică, în rețele electrice de joasă tensiune recent modernizate și în rețele electrice nemodernizate.

Pe baza concluziilor evidențiate în procesul de monitorizare a primelor proiecte pilot, s-a apreciat ca fiind oportun și necesar ca în anul 2016 abordarea implementării SMI să rămână la faza de testare prin proiecte pilot, extinzându-se domeniul de aplicare pentru situația rețelelor electrice de distribuție neretehnologizate din zone rurale și urbane, având în vedere că gradul de retehnologizare

a rețelelor de joasă tensiune a rezultat ca fiind aproximativ 10%, conform informațiilor transmise de operatorii de distribuție.

De asemenea, s-a apreciat că este necesară o perioadă de monitorizare de cel puțin 6 luni a proiectelor pilot realizate pentru obținerea unor date care să ofere premise elocvente pentru fundamentarea deciziilor referitoare la implementarea pe scară largă a SMI.

Un alt aspect evidențiat a fost modul de abordare și rezultatele analizelor cost-beneficiu transmise de operatorii de distribuție care nu au permis realizarea unei analize comparative a rezultatelor și a rezultat necesitatea realizării unei analize cost beneficiu de către ANRE pentru toți operatorii de distribuție, prin intermediul unui consultant/audit de terță parte, în scopul evitării acuzațiilor de lipsă de transparență sau lipsă de obiectivitate.

Prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 177/2018 privind aprobarea Condițiilor-cadru pentru realizarea calendarului de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice la nivel național, s-a abrogat Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 145/2014 privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice, cu modificările ulterioare, care a prevăzut pentru perioada 2014-2018 următoarele aspecte:



Pentru anul 2016 se continuă monitorizarea proiectelor pilot realizate în anul 2015, astfel încât să se poată utiliza un set de informații relevante în analizele ulterioare;



S-a stabilit realizarea, în anul 2016, de proiecte pilot în zone de rețele electrice de joasă tensiune neretehnologizate, prin care se va testa gradul de realizare a funcționalităților de bază ale sistemelor de măsurare inteligentă în acest tip de rețele fără lucrări de modernizare și, totodată, se va identifica și evalua necesarul de lucrări care ar trebui realizate în acest tip de rețele pentru a se putea crea condițiile pentru a implementa sistemele de măsurare inteligente cu performanțe de funcționare satisfăcătoare;



Au fost decalate termenele prevăzute pentru elaborarea planului național și calendarului național de implementare a sistemelor de măsurare inteligente corelat cu propunerile de mai sus.



Pentru anul 2017 s-a stabilit menținerea nivelului valoric al investițiilor în sisteme de măsurare inteligentă la 10% din valoarea programului anual de investiții aprobat conform metodologiei de stabilire a tarifelor de distribuție a energiei electrice, aprobat prin Ordinul ANRE nr.72/2013 cu modificările și completările ulterioare.



S-a stabilit realizarea analizei cost-beneficiu de către ANRE, în scopul utilizării unui singur model de analiză și pentru asigurarea verificării și validării datelor într-un mod unitar pentru toți operatorii de distribuție, pe baza unui studiu elaborat de un consultant independent de specialitate.



Au fost definiți indicatori pentru evaluarea sistemelor de măsurare inteligentă, care reprezintă un instrument de monitorizare/ evaluare a proiectelor de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă.

Principalele aspecte evidențiate în procesul de monitorizare efectuat în anul 2016 asupra rezultatelor proiectelor pilot pentru implementarea SMI realizate în anii 2015 și 2016, în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare sunt:



costul unitar al investițiilor în SMI din proiectele pilot avizate de ANRE în anul 2016, a scăzut cu 52% față de cel al proiectelor pilot avizate de ANRE în 2015, în condițiile în care doar 5 operatori au realizat proiecte pilot, 4 dintre aceștia aplicând aceeași soluție tehnică;



având în vedere costul unitar al investiției din studiul întocmit de compania A.T.Kearney pentru care analiza cost-beneficiu a avut un rezultat pozitiv (99 euro/client), rezultă că proiectele pilot implementate de operatorii de distribuție conform avizelor emise de ANRE din anul 2016 se încadrează în limita respectivă;



având în vedere: perioada scurtă de monitorizare (1-1,5 ani), lipsa datelor de referință (inițiale) necesare cuantificării beneficiilor, precum și lipsa de experiență în gestionarea și urmărirea unor astfel de proiecte, a rezultat că nu toate beneficiile estimate pot fi confirmate la nivelul estimat în studiul întocmit de compania A.T.Kearney;



unele soluții tehnice implementate s-au dovedit nefiabile și costisitoare;



pentru atingerea obiectivelor privind beneficiile estimate pentru consumatori, este necesară o informare eficientă a acestora.

Pe baza concluziilor din rapoartele de analiză a rezultatelor proiectelor pilot, întocmite pe parcursul celor doi ani, 2015 și 2016, ANRE urma să stabilească în anul 2017 condițiile-cadru pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligentă în România și calendarul de implementare.

În concluzie, contorizarea inteligentă va avea un impact direct asupra:



Consumatorilor

deoarece: facturarea consumului de energie se va face pe date reale de consum eliminându-se estimările, se va asigura accesul la datele de consum, se va crea posibilitatea solicitării unor planuri tarifare, toate acestea conducând la o mai bună gestionare a consumului de energie și obținerea de economii financiare fie pe baza reducerii consumului, fie pe baza obținerii unor tarife mai avantajoase pentru energia electrică și nu în ultimul rând, se vor crea premisele transformării consumatorului în jucător activ în piața de energie electrică.



Operatorilor de Distribuție

deoarece: se vor reduce costurile de operare și mentenanță, se vor reduce costurilor asociate pierderilor în rețelele electrice, se vor obține date și informații care să conducă la îmbunătățirea managementului rețelelor și creșterea calității serviciului de distribuție a energiei electrice, flexibilizarea rețelei, integrarea RES fără investiții suplimentare, integrarea consumatorilor

care

acceptă

ca

și

furnizori

de

servicii

de

sistem

(întreruptibilitatea consumatorului ca serviciu de sistem), gestionarea eficientă și, mai ales, eficace a rețelei. Implementarea SMI constituie primul pas de trecere către rețelele inteligente.



Furnizorilor de energie electrică

deoarece: se vor îmbunătăți prognozele de consum și se va realiza o mai bună predictibilitate financiară, posibilități aproape nelimitate de oferte tarifare.



Furnizorilor de echipamente

deoarece: se vor crea premisele pentru o piață concurențială în domeniul echipamentelor energetice de măsurare și în domeniul comunicațiilor.



Pieței de energie electrică

deoarece: modificări aduse de implicarea în piață a consumatorilor și prosumerilor, asigură îmbunătățirea prognozelor cererii de consum, contribuie la aplatizarea curbei de sarcină.

Din analiza realizată rezultă că abordarea implementării SMI în două faze (de testare prin proiecte pilot și de roll-out) a fost una prudențială și a ținut seama de faptul că la nivel național este o lipsă de expertiză, atât din punct de vedere tehnic, cât și economic. Astfel a fost necesar să se testeze soluțiile tehnice care transpun arhitectura de bază a SMI pentru satisfacerea funcționalităților impuse, în condițiile stării tehnice existente a rețelelor de joasă tensiune și să se identifice, determine și analizeze costurile aferente SMI. De asemenea, la implementarea SMI au apărut noi elemente și probleme diferite de cele specifice sectorului energetic până în prezent: tehnologia comunicațiilor, securitatea datelor, sănătatea populației, interoperabilitatea - domeniu în care se lucrează și în prezent la stabilirea seturilor de standarde aplicabile echipamentelor și elementelor

din arhitectura SMI, protocoalelor de comunicație și transferului de date și informații între entitățile implicate.

Perioada proiectelor pilot a produs întârzierea implementării SMI, astfel încât, perioada de 8 ani (2013-2020), prevăzută în Directiva 2009/72/CE și în Lege pentru implementarea pe scară largă a SMI, s-a redus la 4 ani (2017-2020) pentru 80% din numărul de consumatori.

Trebuie precizat că implementarea SMI pentru 80% din numărul de consumatori în doar 4 ani nu poate fi susținută economic și realizată fizic, simulările realizate dovedind acest fapt, efectele identificate fiind următoarele:



depășirea valorilor programelor de investiții ale operatorilor de distribuție aprobate pentru anii 2017 și 2018,



aprobarea unor programe de investiții cu valori semnificativ crescute (până la dublarea valorii investițiilor aferente implementării SMI) pentru anii 2019 și 2020,



creșterea tarifelor de distribuție și, implicit, a prețului energiei electrice la consumator,



dificultăți de gestionare logistică a procesului,



afectarea altor tipuri de investiții în rețelele de distribuție.

Având în vedere că Directiva 2009/72/CE prevede că, sub rezerva evaluării costurilor și beneficiilor, ”statele membre sau orice autoritate competentă desemnată de acestea pregătesc un calendar cu un obiectiv de maximum 10 ani pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligente”, ANRE a propus ca implementarea pe scară largă a SMI în România să se deruleze pe o perioadă de 10 ani, începând cu anul 2017.

Astfel, față de datele comunicate inițial Comisiei Europene pentru România, și față de prevederile Legii, conform cărora implementarea SMI se realizează pentru 80% din numărul de consumatori până în 2020, ANRE a propus implementarea SMI pentru cel puțin 30% din numărul de consumatori până în 2020 și 80% până în 2026.

Promovarea ordinului privind implementarea la nivel național a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice și stabilirea calendarului de implementare depinde însă de armonizarea prevederilor Legii cu cele rezultate din analiza de impact realizată de ANRE, care demonstrează că ținta de implementare a SMI pentru 80% din numărul de consumatori de energie electrică până în anul 2020 nu se poate realiza în condiții de asigurare a eficienței costurilor și beneficiilor pe termen lung pentru piață, al rentabilității, precum și al termenelor fezabile de implementare.

3.1.4

Programe de informare a consumatorilor și de pregătire profesională

Programele de informare a consumatorilor și de pregătire profesională sunt deosebit de importante pentru a se asigura eficiența implementării politicilor și măsurilor utilizându-se resurse tehnice și financiare adecvate.

Departamentul de Eficiență Energetică (DEE) al ANRE are un rol important în informarea consumatorilor și în stimularea pregătirii profesionale.

În temeiul dispozițiilor articolului 9, alin. (3), lit. a) din Legea nr.121/2014, DEE din cadrul ANRE are responsabilitatea de a elabora un model de întocmire a Programului de îmbunătățire a eficienței energetice. Astfel, în anul 2015 a fost reactualizat

Ghidul pentru întocmirea Programului de îmbunătățire a eficienței energetice pentru unități industriale , noul document fiind aprobat prin Decizia nr. 8/12. 02.2015.

La revizuirea ghidului au fost luate în considerare următoarele elemente:

a.

Necesitatea eliminării unor deficiențe în elaborarea programului propriu, constatate din raportările anterioare și din discuțiile cu candidații la examenul de autorizare a managerilor energetici:



Insuficienta fundamentare a programului corelat cu situația existentă și de perspectivă a consumatorului de energie;



Includerea în program a unor măsuri nerelevante de economie de energie în raport cu mărimea și structura consumului de energie;



Lipsa de informații asupra nivelului de performanță energetică în ramura economică din care face parte consumatorul, astfel încât programul să susțină capacitatea de competiție;



Insuficienta fundamentare a finanțării necesare pentru implementarea măsurilor propuse;



Lipsa de coerență în raportările de la un an la altul;

b.

Necesitatea furnizării unor date de benchmarking, care să permită compararea performanțelor proprii cu nivelele de performanță pe ramură sau cu cele mai bune tehnologii (BAT) în domeniu;

c.

Necesitatea furnizării unor informații privind măsurile posibile de eficientizare energetică a diferitelor tipuri de instalații și echipamente (cazane, cuptoare, sisteme de antrenare și altele asemenea), care să ofere mai multe opțiuni celor care întocmesc programele proprii;

d.

Necesitatea structurării mai bune a datelor raportate care să faciliteze sinteza datelor la nivel național în cadrul monitorizării PNAEE și raportărilor către Comisia Europeană.

În anul 2015, ANRE a întocmit Modelul pentru întocmirea Programului de îmbunătățire a eficienței energetice aferente localităților cu populație mai mare de 5000 de locuitori aprobat prin Decizie ANRE-DEE nr.7/12.02.2015.

În 18 noiembrie 2015 a fost organizat în București

Primul Summit Internațional pe Eficiență Energetică pentru sectorul industrial și al clădirilor

din România ,

în cadrul RENEXPO SOUTH-EAST EUROPE. Evenimentul s-a desfășurat sub patronajul ANRE și a reunit autorități, persoane cheie din industrie și furnizori de servicii energetice - companii ESCO, pentru a discuta posibilitățile de dezvoltare din domeniu. Reprezentanții DEE au prezentat în cadrul Summit-ului noutățile legislative din domeniul eficienței energetice, atât la nivel național, cât și european, iar în baza Memorandumului de Cooperare semnat între ANRE și Agenția pentru Energie din Austria (AEA), a fost invitat un expert austriac care a prezentat probleme legate de Legea Eficienței Energetice în Austria.

Având în vedere obligațiile pe care autoritățile publice locale le au conform prevederilor Legii nr.121/2014 privind eficiența energetică, ANRE a venit în sprijinul acestora prin realizarea și publicarea pe site-ul autorității a unui model de program de îmbunătățire a eficienței energetice.

Dată fiind complexitatea acestei probleme, în vederea responsabilizării factorilor decizionali privind politicile și măsurile active pentru creșterea eficienței energetice, ANRE a inițiat o serie de seminarii de instruire destinate reprezentanților autorităților locale, primul astfel de seminar având loc în data de 3 decembrie 2015.

În cadrul seminarului au fost abordate o serie de aspecte privind culegerea de informații necesare realizării programului și realizarea bazelor de date, analiza consumului de energie în localități, identificarea potențialului de economie de energie, identificarea de măsuri de eficiență energetică, surse și mecanisme de finanțare a acestor măsuri.

La întâlnire au participat reprezentanți ai autorităților publice locale care s-au conformat corespunzător prevederilor legale, companii de consultanță, auditori energetici, companii care furnizează echipamente de eficiență energetică, precum și experți în utilizarea fondurilor europene și altor surse de finanțare.

Informarea opiniei publice s-a realizat și prin intermediul mass media, prin comunicate de presă transmise ziarelor cotidiene, posturilor de televiziune și de radio, interviuri și răspunsuri la întrebările adresate direct de către jurnaliști.

Ca urmare a acestor informații, în anul 2016, în special în presa scrisă, activitatea și acțiunile ANRE au fost reflectate în aprox.

2046

de articole sau știri în care au fost menționate acțiuni, realizări, evenimente, obiective și planuri de perspectivă ale ANRE, principalele teme abordate referindu-se, în principal, la obligațiile ce derivă din legislația primară și cea europeană cuprinse în programul de reglementări, ca de exemplu: cadrul de reglementare pentru implementarea prevederilor în domeniul eficienței energetice, precum și în domeniul cogenerării de înaltă eficiență și promovării energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, implementarea sistemelor de măsurare inteligentă și altele asemenea.

Diseminarea bunelor practici europene în cadrul activităților de informare transparentă cu privire la avantajele și la aspectele practice ale adoptării măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice, se realizează prin

Punctul de Informare privind eficiența energetică,

înființat de către

DEE al ANRE

în data de 23.03.2015. În cadrul tematicii aferente

Punctului de Informare privind eficiența energetică

, se pot menționa următoarele informații, adresate în mod special consumatorilor casnici de energie, și anume:



Legislația europeană și națională aferentă domeniului eficienței energetice, publicată inclusiv pe pagina de internet a ANRE www.anre.ro/ Eficiența Energetică ;



Ghiduri și broșuri cu informații privind economia de energie, costuri reduse și protecția mediului din cadrul Proiectelor europene din domeniul eficienței energetice derulate în cadrul ANRE;



Schimbările eficiente din punct de vedere energetic și ușor de realizat cu privire la utilizarea energiei în cazul consumului casnic de energie electrică și gaze naturale;



Informații cu privire la exemple de bune practici europene aplicate de către statele membre UE cu privire la măsurile de eficiență energetică la nivelul consumatorilor casnici de energie. Participarea entităților din România la proiectele internaționale este importantă asigurând condiții optime pentru diseminarea rezultatelor obținute, cu prezentarea unor studii de caz și a unor

experiențe obținute în țările UE.

Pe parcursul anilor 2014 - 2016, în schimburile de experiență europene în cadrul proiectului

Proiectului CA EED

-

Acțiuni comune pentru directiva privind eficiența energetică

(EED - 2012/27/UE)

, s-au abordat: strategia pe termen lung privind renovarea clădirilor publice și pregătirea PNAEE; bune practici în balansarea fondurilor publice pe piața financiară; proiectarea unor măsuri privind schimbarea comportamentului consumatorului; costul eficient al sistemului individual de măsurare și contorizare; măsurarea efectelor măsurilor “soft” (schimbări de comportament, campanii de informare și altele asemenea); cogenerarea/CHP (art.14, 15) – rezultate ale analizei cost beneficiu; transpunerea obligațiilor privind auditul energetic pentru marii consumatori din industrie; încurajarea altor organisme să urmeze rolul exemplar al renovării clădirilor; măsurarea economiilor de energie prin taxarea energiei; stadiul de implementarea al art. 7 în statele membre; abordarea dublei contorizări la implementarea art.7; eficiența în aprovizionarea cu energie; domenii speciale exceptate de la punerea în aplicare a EED în sectorul public; împărțirea stimulentelor; măsuri noi sau actualizate de eficiență energetică în statele membre; cerințe de informare privind facturarea; selectarea instrumentelor financiare adecvate pentru a implementa fondurile structurale; disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare și certificare; evaluarea potențialului de eficiență a infrastructurii.

În cadrul Programul “Energy Intelligent Europe - Energie Inteligentă pentru Europa (EIE)” dedicat promovării politicii de creștere a eficienței energetice, ANRE a participat la proiectul

“Monitoring of energy eficiency in Europe” – ODYSSEE MURE

- subsecțiunea

MURE.

Obiectivele majore

ale proiectului

ODYSEE MURE

sunt:



evaluarea și compararea progreselor privind eficiența energetică în diferite sectoare din țările UE;



evaluarea măsurilor politicilor naționale de eficiență energetică în țările UE;



monitorizarea țintelor naționale privind eficiența energetică. În anul 2015 s-au realizat următoarele obiective:



a treia actualizare a bazei de date ODYSSEE;



a treia actualizare a bazei de date MURE. Toate politicile care au fost propuse de către statele membre în al III-lea Plan de acțiune privind eficiența energetică națională (PNAEE) au fost încărcate în această bază de date unică.



furnizarea de date și studii de caz pentru evaluarea instrumentelor dezvoltate în proiect;



contribuții la raportul privind tendințele evoluției eficienței energetice și implementarea politicilor și măsurilor în domeniu;



contribuție la diseminarea rezultatelor – postarea pe site

www.anre.ro a principalelor obiective și rezultate;



organizarea Seminarului Național Odyssee Mure.

În vederea diseminării susținute a activității din proiect, ANRE a organizat în 29 septembrie 2015 la sediul ANRE, Seminarul Național Proiectul Odyssee Mure instrument important în coordonarea politicii de eficiență energetică în România. La seminar au participat peste 60 de reprezentanți ai factorilor de decizie din România, companii de servicii energetice, asociații, instituții de învățământ și agenții din domeniul eficienței energetice, manageri energetici și auditori cu performanțe în acest domeniu.

Tot în vederea diseminării activității, dar și a noutăților europene din domeniul eficienței energetice pe site-ul web al ANRE, au fost încărcate fișierele cu materialele elaborate în cadrul proiectului Odyssee Mure, varianta română și în engleză:

National_report_RO

și

Romania-efficiency-trendsRO

precum și

prezentările făcute la Seminarul Național

-

Proiectul Odyssee Mure instrument important în coordonarea politicii de eficiență energetică în România din 29.09.2015 .

Participarea ANRE din 2016 la proiectul

INTAS

-

IN dustrial and tertiary product

T esting and

A pplication of

S tandards se pliază pe atribuția ce revine ANRE - DEE prin prevederile Legii nr.121/2014

privind

eficiența

energetică,

articolul

3,

lit.

c),

atribuție

privind

asigurarea supravegherii pieței de echipamente și aparate pentru care există reglementări specifice privind eficiența energetică și proiectarea ecologică.

Proiectul va sprijini creșterea conformității echipamentelor de pe piața europeană cu prevederile Directivei de Proiectare Ecologică pentru un număr de produse industriale complexe și de gabarit mare (transformatoare de putere, instalații de ventilație industriale).

În mod special, proiectul INTAS are următoarele obiective:



sprijinirea autorităților naționale de supraveghere a pieței din Europa în a evalua conformarea produselor industriale de gabarit mare cu prevederile Directivei 2009/125/CE;



sprijinirea reprezentanților industriei echipamentelor industriale de mare complexitate și agabaritice să cunoască obligațiile ce le revin din prevederile Directivei de Proiectare Ecologică și să se conformeze de o manieră acceptată de autoritățile europene de supraveghere piață;



stabilirea unei proceduri europene comune pentru verificarea conformării produselor industriale de gabarit mare cu prevederile Directivei 2009/125/CE.

Participarea ANRE la

Proiectului CA EED - Acțiuni comune pentru directiva privind eficiența energetică (EED - 2012/27/UE)

a permis valorificarea de bune practici europene.

Întâlnirile plenare în cadrul proiectului au abordat subiecte de interes pentru statele participante în vederea transpunerii și implementării Directivei 2012/27/UE, cum ar fi: Planurile naționale de acțiune în domeniul eficienței energetice – raportări anuale și măsurarea progresului în domeniul eficienței energetice (PNAEE și Rapoartele anuale); măsurare și facturare, răspunsul la cerere și aspecte legate de rețele de energie; implementarea actuală a art. 9 EED - surse și tipuri de finanțare a măsurilor de eficiență energetică; servicii energetice și ESCO, audituri energetice, rezolvarea barierelor administrative; lista furnizorilor de servicii energetice, etichetarea calității și soluționarea plângerilor; sărăcia energetică în contextul directivei privind eficiența energetică.

De asemenea, prin modul în care a fost concepută finanțarea și activitatea desfășurată în cadrul proiectului, s-a dat posibilitatea, ca la întâlnirile grupurilor de lucru, să participe și experți din alte instituții naționale relevante procesului de punere în aplicare a legislației europene, în acest fel contribuind și la dezvoltarea dialogului interinstituțional la nivel național și european.

Eficiența Energiei este un subiect deosebit de dezbătut în România, în mediu universitar, în școli, de asociații profesionale, camerele de comerț și industrie și altele asemenea.

Provocările și oportunitățile generate prin direcțiile trasate de Uniunea Europeană prin Directiva 27/2012 au fost dezbătute în cadrul Forumului Român de Eficiență Energetică 2014, conferință organizată de către Asociația Română pentru Promovarea Eficienței Energetice (ARPEE) și GOVNET Conferences, la care au participat peste 30 de vorbitori și aproximativ 180 de persoane la nivel decizional. Odată cu adoptarea Legii nr.121/2014 a eficienței energetice, îmbunătățirea eficienței energetice devine un obiectiv strategic al politicii energetice naționale. Pe lângă aspectele legislative menite să creeze condițiile de derulare a unor asemenea proiecte, dezbaterile din cadrul Forumului au fost axate pe cele trei mari sectoare cu potențial de eficientizare energetică: industrie, clădiri și iluminat. Discuțiile au fost concentrate atât pe cele mai noi soluții tehnologice, precum sistemele de producere de energie în cogenerare sau led-urile, în sfera iluminatului, dar și pe soluțiile de finanțare, România beneficiind de programe în acest sens susținute de către UE prin intermediul Băncii Europene pentru Dezvoltare și Reconstrucție.

În Forumul Regional al Energiei pentru Europa Centrală și de Est

(FOREN 2016)

organizat de CNR-CME

s-a

dezbătut

tema

Eficiența

energetică,

conservarea

energiei,

Transformarea potențialului în realitate. În anul 2016, reprezentanții Agenției de Energie a Austriei

au susținut trei prezentări : „ISO 50001 Energy Management System on Municipal Level”; „Achieving Energy Efficiency: Energy Management Systems in Municipalities”; „Smart Metering as an Enabling Technology - More than an Illusion?”.

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș împreună cu DENKSTATT România și Centrul Național pentru Producție și Consum Durabil a organizat în noiembrie 2014, workshop-ul cu tema “Eficiența energetică în firme prin ECO-DESIGN”.

Work-shop-ul a avut ca obiectiv instruirea firmelor cu privire la: Sisteme de management energetic; Cerințe ale standardului ISO 50001; Metodologia de evaluare, identificare și analiză a măsurilor de eficiență energetică în firme; Eco-design-ul ca instrument al eficienței energetice; Servicii oferite de experții în eco-design. Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului „Danube-PIE – Inovarea produselor prin eco-design în Regiunea Dunării”, co-finanțat prin Programul pentru Competitivitate și Inovare CIP-EIP, și a vizat promovarea eficienței resurselor și materialelor prin eco-design la

nivelul IMM-urilor din regiunea Dunării. Beneficiile proiectului asupra firmelor constau în obținerea de produse optimizate prin reducerea costurilor cu energia, deșeurile și materiile prime, îmbunătățirea impactului produselor asupra mediului.

În cadrul proiectului expert l de eco-design al Universității din Viena și experți ai CCIAT au instruit un număr de 160 de firme cu privire la avantajele utilizării eco-design-ului. De asemenea, 90 de firme timișene au fost auditate în ceea ce privește amprenta de carbon cu software specific.

Agenția Locală a Energiei Alba a organizat în iunie 2017, primul Workshop Regional din cadrul proiectului european „SUPPORT – Sprijin pentru autorități locale privind implementarea strategiilor pentru emisii reduse de carbon” proiect derulat de ALEA în România în cadrul programului Interreg Europe.

Prin proiectul SUPPORT, ALEA își propune sprijinirea autorităților locale din județul Alba în punerea în aplicare a politicilor energetice durabile din cadrul instrumentului de politică energetică – „Master planul energetic al județului Alba”, aprobat de către Consiliul Județean Alba. De asemenea proiectul urmărește îmbunătățirea calității operaționale a fondurilor FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională) destinate administrațiilor locale pentru strategii integrate de

reducere a emisiilor de CO 2 , precum și întărirea capacității autorităților locale în folosirea optimă a

fondurilor FEDR pentru strategiile și acțiunile privind energia durabilă integrată.

Acest proiect are următoarele obiective:



Implementarea mai eficientă a instrumentelor de politică energetică printr-un acces mai informat și competent la fonduri publice și private și printr-o utilizare mai eficientă a fondurilor structurale pentru investiții legate de energie;



Reducerea semnificativă a consumului de energie și a emisiilor aferente de GES;



Implicare mai puternică a sectorului privat în implementarea acțiunilor legate de energie;



Întărirea capacității actorilor regionali în implementarea politicilor energetice durabile;



Integrarea mai eficientă a Planurilor de Acțiune pentru Energie Durabilă – PAED și a altor instrumente de planificare energetică în cadrul de reglementare regională și locală, ex. – Programe de Îmbunătățire a Eficienței Energetice – PIEE.

În mai 2017 la București s-a desfășurat Conferința de mediu:

Eficiența energetică în unitățile de învățământ – provocări și avantaje pentru autoritățile locale.

Conferința este parte integrantă a

Proiectului ”50/50-Creșterea eficienței energetice în unitățile de învățământ” , program inițiat de Asociația Environ în parteneriat cu Unabhängiges Institut für Umweltfragen (Institutul Independent pentru Probleme de Mediu) (Germania) cu sprijinul Ambasadei Republicii Federale Germania la București.

Evenimentul reunește reprezentanții Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, ai autorităților locale care susțin proiectul (Primăria Sectorului 3, Primăria Tg. Mureș și Primăria Corunca), ai unităților de învățământ implicate în Proiect, ai Departamentului pentru tineret al Primăriei Orașului Berlin, Unabhängiges Institut für Umweltfragen – UfU, precum și ai Ambasadei Republicii Germania la București.

Tema centrală a Conferinței o reprezintă acțiunile concrete pe care autoritățile locale le pot implementa cu implicarea directă a cadrelor didactice și a elevilor în aplicarea unui set de măsuri practice vizând utilizarea eficientă a resurselor energetice în unitățile de învățământ.

Programul “50/50 – Creșterea eficienței energetice” reprezintă cel mai mare proiect educațional la nivel european cu adresabilitate majoritară către elevi, reunind aspecte ecologice, economice și sociale și oferind o privire amănunțită asupra procesului de producere și utilizare a energiei, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere ecologic. “50/50 – Creșterea eficienței energetice” este un proiect de implicare activă. Aspectul social este evidențiat în special prin

tematica utilizării eficiente a energiei, comportamentul de consum și transpunerea acestora în comunitate, un alt aspect pozitiv fiind posibilitatea elevilor de a își cunoaște școala dintr-o nouă perspectivă, relaționând mult mai puternic cu aceasta și cu mediul lor.

Pentru ca proiectul să își atingă scopul de modificare a percepției și comportamentului populației în ceea ce privește utilizarea eficientă a resurselor, este necesară și implicarea activă a autorităților locale în ceea ce privește promovarea informației și a metodelor practice de creștere a eficienței energetice în rândul comunității. În acest sens autoritățile locale au fost invitate să se înscrie în acest demers, prin care beneficiază de expertiza germană în implementarea unor măsuri concrete ce se traduc în scăderea facturii de energie prin măsuri simple, fără investiții.

În perioada 11-13 mai 2016 la Oradea și Băile Felix a avut loc workshop-ul studențesc

,,Creșterea eficienței energetice la consumatori industriali și casnici" , workshop desfășurat sub egida Centrului de creație științifică și inovare al studenților energeticieni orădeni (CCSISEO) din cadrul Departamentului de Inginerie Energetică al Facultății de Inginerie Energetică și Management Industrial de la Universitatea din Oradea.

La workshop au participat studenți însoțiți de cadre didactice de la Universitatea „Aurel Vlaicu" din Arad, Universitatea Politehnica Timișoara /Facultatea de Inginerie Hunedoara, Universitatea din Petroșani, Universitatea ,,Eftimie Murgu" Reșița, Universitatea „Lucian Blaga" din Sibiu, Universitatea ,,Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu, Universitatea din Oradea.

Participanții au avut parte de un program al workshop-ului foarte vast:



Interpretări și confuzii legate de Legea nr.121/2014;



Eficiența tehnică și economică a sistemului de energie;



Piața de energie factor stimulativ în domeniul eficienței energiei;



Eficiența tehnică versus binele public;



Casa pasivă independentă energetic;



Atragerea de fonduri europene în domeniul eficienței energetice.

Succinta prezentare pentru perioada 2014-2016 demonstrează implicarea tuturor autorităților pentru promovarea celor mai bune practici la toți consumatorii, asigurându-se eficiența implementării politicilor și măsurilor în domeniul eficienței energetice cu folosirea adecvată a fondurilor.

3.1.5

Disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare și certificare

În cadrul programului de reglementări pentru anul 2014 au fost realizate următoarele reglementări:



Regulamentul pentru atestarea managerilor energetici și agrearea societăților prestatoare de servicii energetice și Regulamentul pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie , aprobat prin

Decizia ANRE/DEE nr.2794/17.12.2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, partea I nr. 25 din data de 13.01.2015;



Ghidul de elaborare a auditului energetic

aprobat prin

Decizia ANRE nr.2123/2014;



Regulamentul pentru atestarea managerilor energetici și agrearea societăților prestatoare de servicii energetice și Regulamentul pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie

aprobate prin

Decizia ANRE/DEE nr.2794/17.12.2014 .

Activitatea de autorizare a auditorilor energetici de atestare a managerilor energetici urmărește promovarea și dezvoltarea unui sistem care să pună în valoare potențialul de economisire a energiei la consumatorul final.

În temeiul dispozițiilor din articolul 3, alin. (2), lit. g) din Legea nr.121/2014 Departamentul pentru Eficiență Energetică din cadrul ANRE are responsabilitatea de a atesta managerii energetici și de a autoriza auditorii energetici. Activitatea de autorizare auditori energetici/atestare manageri

energetici desfășurată în cadrul Direcției autorizare și cooperare în domeniul eficienței energetice DACEE care promovează și dezvoltă un sistem ce asigură disponibilitatea unor audituri capabile să pună în valoare potențialul de economisire energetic al consumatorului final de energie.

În contextul articolului 9, alin. (13) din Legea nr.121/2014 s-a impus introducerea cerințelor și a condițiilor pentru atestarea managerilor energetici pentru localitățile cu peste 20000 locuitori.

Regulamentul pentru atestarea managerilor energetici și agrearea societăților prestatoare de servicii energetice și Regulamentul pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie aduc față de regulamentele aprobate prin Ordinul ANRE nr.38/2013, următoarele elemente noi:



precizări privind criteriile minime care trebuie respectate la elaborarea auditurilor energetice, cerință impusă de Directiva 2012/27/UE și implicit de Legea 121/2014;



condiții de agreare pentru formatorii profesionali care organizează cursuri de specialitate în domeniul elaborării auditurilor energetice și respectiv domeniul managementului energetic;



la solicitarea operatorilor economici au fost introduse noi domenii de licență, eligibile pentru atestarea

managerilor

energetici:

inginerie

electronică

și

telecomunicații,

ingineria transporturilor, ingineria materialelor; ingineria mediului;



a fost inserată Lista de echipamente care include minimum de aparate necesare efectuării măsurătorilor la elaborarea auditurilor energetice;



au fost revizuite condițiile de suspendare și retragere ale autorizațiilor de auditori energetici și atestatelor de manageri energetici;



au fost introduse obligații de raportare pentru managerii energetici care prestează activitatea ca și PFA și obligații de raportare pentru societățile prestatoare de servicii energetice;



au fost introduse cerințele și condițiile pentru atestarea managerilor energetici pentru localitățile cu peste 20000 locuitori.

Potrivit Regulamentului pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie, aprobat prin Decizia ANRE-DEE nr.2794/2014, auditorii energetici persoane juridice trebuie să transmită Comisiei de autorizare din cadrul ANRE-DEE până la data de 30 ianuarie a anului următor celui analizat, Raportul anual privind activitatea de elaborare a auditurilor energetice. Conținutul și modul de întocmire al raportului sunt prezentate în Anexa nr.12 la regulamentul din actul normativ amintit mai sus.

Conform Ordinului MDRT nr.2237/2010 pentru aprobarea reglementării tehnice

„Regulament privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri“

Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului organizează și asigură funcționarea sistemului de atestare tehnico-profesională a specialiștilor – persoane fizice – cu activitate în construcții ca auditor energetic pentru clădiri. Acest regulament a fost modificat și completat prin Ordinul MDRAP nr.996/2016 pentru modificarea și completarea reglementării tehnice "Regulament privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri", aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr.2237/2010.

În

figura 3.2.

se prezintă evoluția autorizărilor auditorilor energetici în perioada 2010-2016. Se remarcă o creștere a numărului autorizațiilor de auditori energetici persoane juridice în perioada 2011-2015. În anul 2016 comparativ cu anul 2015 numărul autorizațiilor de auditori energetici persoane juridice nu a crescut. În anul 2016 un număr de 9 persoane juridice au solicitat obținerea autorizației de auditor energetic, dintre acestea 6 persoane juridice fiind la prima solicitare de acest tip.

Figura 3.2 Evoluția autorizărilor auditorilor energetici și a operatorilor economici care au realizat audituri energetice

(Sursa: ANRE – DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016)

Numărul relevant de auditori energetici autorizați anual de DACEE indică deschiderea pieței de servicii energetice, oferind posibilitatea consumatorilor finali de energie de a efectua un audit energetic conform prevederilor legale.

În

tabelul 3.5 . se prezintă structura autorizărilor/atestatelor/acreditărilor pentru anii 2014-2016.

Tabel 3.5. Structura autorizărilor/atestatelor/acreditărilor pentru anii 2014-2016

ANUL

2014

2015

2016

Total

Atestate/ Autorizații noi

Prelungiri Atestate/ Autorizații

Total

Atestate/ Autorizații noi

Prelungiri Atestate/ Autorizații

Total

Atestate/ Autorizații noi

Prelungiri Atestate/ Autorizații

Manageri energetici

117

69

3

123

71

62

183

89

94

Auditori

energetici PFA

89

69

20

53

43

10

80

38

42

Auditori energetici

Persoane juridice

17

9

8

14

12

2

21

9

12

Societăți prestatoare de

servicii

energetice acreditate

4

-

-

17

-

-

11

-

-

(Sursa: ANRE – DEE Raport de monitorizare a îndeplinirii PNAEE, 2016

La sfârșitul anului 2014 erau atestați: 351 manageri energetici, 192 auditori energetici persoane fizice, 46 auditori energetici persoane juridice, 20 auditori energetici PFA, 36 societăți prestatoare de servicii energetice agreate (din care 15 PFA).

La sfârșitul anului 2015 erau atestați: 431 manageri energetici, 233 auditori energetici persoane fizice, 73 auditori energetici persoane juridice din care 17 auditori energetici PFA, 59 societăți prestatoare de servicii energetice agreate (din care 19 PFA).

La sfârșitul anului 2016 erau atestați: 443 manageri energetici, 209 auditori energetici persoane fizice, 71 auditori energetici persoane juridice din care 17 auditori energetici PFA, 72 societăți prestatoare de servicii energetice agreate (din care 19 PFA).

În anul 2016 au fost atestați 12 manageri energetici pentru localități astfel încât la sfârșitul anului erau înregistrați în baza de date a ANRE un număr de 17 specialiști atestați ca manageri energetici pentru localități. Activitatea de atestare a acestor specialiști a început în anul 2015.

Există Registrul de evidență al auditorilor energetici și al managerilor energetici postat pe site-ul

www.anre.ro cu prezentarea pe județe și pe municipiul București.

ANRE se preocupă pentru ridicarea gradului de pregătire profesională a managerilor atestați și îmbunătățirea modului de pregătire a dosarelor de prezentare la examinare și reexaminare.

În anul 2015 au fost elaborate Programele analitice pentru cursurile de specialitate în domeniul managementului energetic și al elaborării auditurilor energetice ce au fost aprobate prin Decizia ANRE –DEE nr.13/2015.

3.1.6

Servicii energetice

Piața serviciilor de tip ESCO este abia la început în România, cu mai puțin de 20 de companii active în această zonă. Este unul dintre motivele pentru care serviciile de eficiență energetică sunt adesea confundate cu serviciile energetice. Diferența principală vine din aceea că, pentru un ESCO, remunerarea activității este legată de eficiența energetică furnizată și garantată clientului. Ca urmare, cea mai ieftină resursă energetică – cea economisită – se traduce în mod direct și cuantificabil în resursă financiară.

Prin prevederile art.6(14) din Legea 121/2014 s-a legiferat utilizarea societăților de servicii energetice și a contractului de performanță energetică de către organismele publice, inclusiv cele organizate la nivel regional și local, ceea ce impune un nivel superior de reglementare pentru agrearea acestor societăți care îndeplinesc normele etice de aplicare a contractului de performanță energetică.

Procedura de agreare se bazează pe aderarea acestor societăți la Codul European de Conduită pentru Contractul de Performanță Energetică (CC-CPE).

ANRE a întocmit proiectul de Ordin pentru aprobarea Regulamentului de atestare a companiilor care pun în aplicare Contractul de Performanță Energetică (tip ESCO) pentru instituirea procedurii de agreare ,,în conformitate cu prevederile art.3 alin 2 lit.h și art.17, lit.c din Legea 121/2014 și a supus consultării publice acest proiect la data de 26.09.2015.

Obiectul Regulamentului constă în crearea cadrului legal pentru aplicarea în România a Codului European de Conduită pentru Contractul de Performanță Energetică (CC-CPE), prezentat în Anexa nr.1 la Regulament. Procedura aferentă aplicării CC - CPE este prezentată în Anexa nr. 2 la Regulament.

CC-CPE are la bază următoarele 9 principii:

►

Furnizorul de servicii energetice asigură reduceri de consum eficiente economic

►

Furnizorul de servicii energetice preia riscurile de performanță

►

Economiile de energie sunt garantate de furnizorul de servicii energetice și determinate prin procedura de monitorizare și verificare

►

Furnizorul de servicii energetice susține utilizarea pe termen lung a managementului energetic.

►

Relația dintre furnizorul de servicii energetice și client este pe termen lung, corectă și transparentă

►

Toate etapele unui proiect bazat pe CPE sunt efectuate în mod legal și cu integritate

►

Furnizorul de servicii energetice susține clientul în finanțarea proiectului bazat pe CPE

►

Furnizorul de servicii energetice asigură personal calificat pentru implementarea proiectului bazat pe CPE

►

Furnizorul de servicii energetice se concentrează pe o înaltă calitate și are grijă de toate etapele implementării proiectului.

Scopul Regulamentului constă în recunoașterea oficială la nivel național a respectării normelor etice prevăzute de CC-CPE în vederea includerii companiilor de servicii energetice pe lista cu furnizorii disponibili de servicii energetice în conformitate cu prevederile Legii 121/2014 privind eficiența energetică art.17(1) pct. c.

ANRE-DEE va îndeplini rolul de Administrator Național al CC-CPE în conformitate cu acordul dat de Administratorul European al CC-CPE. Lista națională a semnatarilor CC-CPE va fi publicată pe site-ul ANRE și se va actualiza permanent.

În vederea monitorizării pieței de servicii energetice, companiile de servicii energetice vor avea obligația de a transmite la ANRE-DEE anual o informare asupra proiectelor realizate cu aplicarea Contractului de Performanță Energetică.

Se impune ca în urma consultării publice să se emită acest ordin și să se publice in Monitorul Oficial.

În 7 august 2015 a fost publicat “Eurostat Guidance Note: The impact of Energy Performance Contract on Government Accounts”. Analizând acest ghid, Asociația Europeană a Societăților ESCO (UEESCO) împreună cu Federația Europeană a Societăților de Servicii Inteligente de Eficiență Energetică (EFIEES) au evidențiat impactul negativ al acestui ghid asupra investițiilor realizate pentru eficiență energetică în sectorul public. Având în vedere aceste analize ce evidențiază barierele în realizarea Contractelor de Performantă Energetică în 19 septembrie 2017 a fost publicat „Eurostat Guidance Note :The recording of Energy Performance Contracts in Government Accounts” în scopul de a clarifica normele contabile aplicate la tratarea contractelor de performanță energetică.

Nota urmează eforturilor deja depuse de Eurostat de a clarifica unele lucrări deja întreprinse referitoare la normele contabile pentru diferite tipuri de investiții publice, inclusiv Ghidul privind tratamentul statistic al parteneriatelor public-privat. Cu ajutorul acestor orientări, autoritățile publice pot investi acum și în sectorul energetic, cu respectarea deplină a principiilor contabilității publice. Nota de orientări a Eurostat publicată pe 19 septembrie 2017 privind tratamentul contabil al EPC- urilor extinde considerabil posibilitățile organismelor publice de a utiliza astfel de contracte, prin abordarea și clarificarea circumstanțelor în care aceste contracte pot fi înregistrate în bilanțul administrațiilor publice. Ea deschide, de asemenea, calea pentru dezvoltarea unei pieței mai puternice a furnizorilor de EPC, implicând și numeroase IMM-uri.

Datorită orientărilor revizuite publicate, va fi mai ușor pentru școli, spitale și alte clădiri publice - să investească pentru îmbunătățirea eficienței energetice.

Nota de orientări actualizată va ajuta Institutele naționale de statistică (NSI) din statele membre să înțeleagă mai bine impactul investițiilor în eficiența energetică asupra bilanțului administrațiilor publice. Nota oferă orientări statisticienilor privind interpretarea anumitor dispoziții din SEC 2010 – Sistemul european de conturi – în cazul EPC-urilor, mai precis în cazul acelor EPC-uri care necesită cheltuieli de capital inițiale pentru a îmbunătăți eficiența energetică a unei instalații. EPC-urile în care eficiența energetică este obținută prin măsuri de gestionare a energiei, fără nici o investiție pentru adăugarea sau reînnoirea de echipamente, sunt tratate drept simple contracte de servicii sau de întreținere.

Orientările revizuite se aplică în cazurile în care contractantul EPC poate fi considerat proprietarul economic al activului.

Facilitățile pentru asistență tehnică, precum Platforma europeană de consiliere în materie de investiții înființată de Banca Europeană de Investiții (BEI) și de Comisia Europeană, vor utiliza această notă de orientări pentru a acorda asistență în cazul oricărei eventuale cereri. Nota va fi susținută de un Ghid al practicianului elaborat în comun de Eurostat și de Centrul European de Expertiză în domeniul PPP - urilor. (EPEC) al BEI, care va fi publicat până la sfârșitul anului 2017.

În Programul Național de Reformă 2015 se precizează reactivarea grupului inter-ministerial cu atribuții în domeniul eficienței energetice. De asemenea, pentru promovarea serviciilor de tip ESCO și a contractelor de performanță energetică(CPE) în cadrul colaborării cu BERD s-a transmis părților interesate noua versiune îmbunătățită a modelului de Contract de Performanță

În 12 martie 2015 s-a constituit asociația ESCOROM a Societăților de Servicii Energetice de tip ESCO din România, pentru a răspunde lipsei de informare cu privire la acest tip de activitate și pentru a oferi o “voce legitimă” industriei ESCO din România. A sociația este utilă și pentru instituțiile bancare și celelalte tipuri de finanțatori, pentru corecta lor informare, cu privire la specificul activităților ESCO .

Pe lângă lipsa de informare, dezvoltarea serviciilor energetice de tip ESCO este întârziată în România de o serie de bariere, în plan legislativ, fiscal, financiar și de reglementare. În cadrul evenimentului de lansare a ESCOROM s-a remarcat imposibilitatea de a încadra activitățile specifice eficienței energetice într-un singur cod CAEN, ceea ce a dus la situații în care inspectorii ANAF au contestat corectitudinea încadrării anumitor activități.

Prin Programul Orizont 2020 al Uniunii Europene-Cercetare Inovare s-a lansat proiectul EnPC – INTRANS „ Contracte de Performanță Energetică derulate pe Piețele Europene în Tranziție”

cu durata martie 2015-februarie 2017 la care participă 9 țări (Germania, Grecia, Slovenia, Serbia, Letonia, Romania, Slovacia, Croația, Ucraina).

Rezultatele prognozate din realizarea proiectului erau:



instruirea a 2000 experți din cele 9 țări pe partea de cerere de CPE pentru clădiri și servicii publice;



pregătirea pentru 500 clădiri publice a proiectelor de CPE de către experți instruiți.

În cadrul acestui proiect a avut loc la 18 noiembrie 2015 ” Primul Summit International pe Eficienta Energetica pentru sectorul industrial și al clădirilor din România ” În cadrul acestui summit s-a precizat că se vor promova trei tipuri de CPE:

►

CPE „Light” :



Primul pas spre utilizarea modelului EPC în clădiri publice



Servicii de management energetic



Investiții cu costuri aproape zero (doar în echipamente și costuri operaționale)



Economiile de energie obținute 10 – 20%



Toate costurile ESCO sunt acoperite din economiile de energie garantate



Durata contractului 2 – 3 ani (amortizare imediată)

►

CPE „Basic”:



Cel mai utilizat model EPC pentru clădiri publice în Europa



Investiții în reabilitarea termica a clădirilor (structură și echipamente)



Economiile de energie obținute 20 – 40%



Investițiile sunt finanțate în totalitate de ESCO (ex. împrumuturi)



Toate costurile ESCO (investiție, operare și altele asemenea) plătite din economiile de energie garantate



Durata contractului 5 – 12 ani (amortizare rapida)

►

EPC Plus:



Importanța în creștere împreună cu promovarea clădirilor cu consum energetic aproape zero ca fiind ținta ideala pentru reabilitarea clădirilor publice



Investiții în reabilitarea termică în profunzime a clădirilor (include anvelopa clădirii)



Economiile de energie obținute cel puțin 70%



Investițiile sunt co-finanțate de către ESCO și proprietarul clădirii



Partea de finanțare a ESCO este plătită din economiile de energie garantate



Durata contractului 10 – 20 ani (amortizare pe termen lung). În cadrul acestui proiect s-au instruit următorii:



Factori de decizie politică la nivel național și regional (ministere, instituții tehnice)



Factori de decizie politică la nivel local (primari, consilieri și alți actori)



Administrații municipale (departamente tehnice, juridice și financiare)



Consilieri tehnici, juridici și financiari (arhitecți, ingineri, avocați și altele asemenea) din cadrul administrației publice



Manageri ai clădirilor și serviciilor publice



IMM-uri interesate în a deveni ESCO la nivel local



ESCO cu experiența care își doresc să activeze în sectorul public din țările partenere.

Pentru promovarea contractului de performanță energetică la nivelul municipalităților, ANRE a organizat reuniuni de lucru cu echipa de consultanță BERD, precum și cu reprezentanții European PPP Expertise Centre. A fost realizat, de asemenea, un seminar online (webinar) despre contractele bazate pe performanțele energetice.

Documentele standard necesare CPE au fost realizate în cadrul proiectului „European Energy Service Initiative”, cofinanțat prin programul Comisiei Europene Intelligent Energy Europe și publicate pe site-ul proiectului.

Au fost lansate licitații pentru două proiecte pilot pe SEAP: nr. 157321/21.02.2015, respectiv nr. 159726/ 23.05.2015, Craiova și Galați.

În cadrul Programului ESCO, din Municipiul Craiova au fost aprobate a fi reabilitate 142 de imobile deținute de 46 de grădinițe, 23 de școli gimnaziale, 24 de colegii și licee și de Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ” Victor Babeș ” .

Pe baza experienței obținute prin proiectele pilot se prognozează pentru perioada 2018-2020 dezvoltarea serviciilor energetice de tip ESCO.

3.1.7

Economiile rezultate de la măsurile orizontale

Din Rapoartele de monitorizare în anul 2015,2016,2017 prezentate ANRE rezultă următoarele: Auditul energetic și managementul energetic este important în determinarea consumatorilor de a utiliza eficient energia. În perioada 2017-2020 se impune ca toate autoritățile locale având peste 5000 locuitori să se încadreze în cerințele Legii nr121/2014.

Prin programul de montare a contoarelor inteligente nu este de așteptat ca după anul 2016 să se obțină economii de energie în perioada 2017-2020.

Programele de informare a consumatorilor finali vor contribui la schimbarea atitudinii față de consumul de energie, economiile de energie rezultând în sectoarele în care își desfășoară activitatea și trebuie să ia decizii precum și în sectorul rezidențial.

În perioada 2018-2020 se prognozează că prin activitatea companiilor ESCO se vor obține economii de 0,591milioane tep.

3.1.8

Finanțarea măsurilor orizontale

Măsurile orizontale se finanțează din surse proprii și din fonduri europene prezentate în capitolul 3.1.1.

3.2

Măsuri de Eficiență Energetică în Clădiri

3.2.1

Introducere

Clădirile constituie un element central al politicii guvernului român privind eficiența energetică, având în vedere la nivel național, consumul de energie în sectorul rezidențial și sectorul servicii (administrație publică, învățământ, sănătate, comerț, turism, poștă și telecomunicații și altele asemenea).

O analiză a modului în care se consumă energia justifică importanța acestei decizii. Astfel, în anul 2015 consumul final energetic al celor două sectoare a fost de 9.405.773 tep conform datelor din

tabelul 3.6 . Consumul de energie a celor două sectoare pentru încălzire, preparare de apă caldă menajeră și preparare hrană reprezintă circa 79% din total consum final energetic. În

tabelul 3.6

se prezintă consumul final energetic al celor două sectoare pe tipul de utilizări.

Tabel 3.6.Cosumul de energie în sectoarele rezidențial și servicii în anul 2015

Nr.crt.

Sectorul

Consumul de energie, tep

TOTAL

Pentru încălzire, preparare apă caldă menajeră și hrană,

Pentru utilizări electrice

Pentru transport

1.

Rezidențial

7386535

6345511

1041024

-

2

Servicii

2019238

1091113

723591

204534

TOTAL

9405773

7436624

1764615

204534

(Sursa: Institutul Național de Statistică, Balanța Energetică a României – colecții)

Îmbunătățirea eficienței energetice a fondului existent de clădiri este esențială, nu doar pentru atingerea obiectivelor naționale referitoare la eficiența energetică pe termen mediu, ci și pentru a îndeplini obiectivele pe termen lung ale strategiei privind schimbările climatice și trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în anul 2050.

În România, suprafața construită este de 493.000.000 m 2 , 86% din aceasta fiind reprezentată de clădiri rezidențiale. Din cele 8,1 milioane de unități locative, locuințele unifamiliale sunt dominante, reprezentând 61% din acestea. Aproape 47,5% din totalul locuințelor sunt situate în zonele rurale. În zonele rurale 95% din unitățile locative sunt locuințe individuale (unifamiliale).

In zonele urbane 72% din unitățile locative sunt situate în blocuri de locuințe (care au în medie circa 40 de apartamente pe bloc). Peste 60% din blocurile de locuințe au regim de înălțime P+4 etaje, iar 16% au P+10 etaje.

România are un patrimoniu important de clădiri realizate, preponderent, în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică, consecință a faptului că, înainte de criza energetică din 1973, nu au

existat reglementări privind protecția termică a cădirilor și a elementelor perimetrale de închidere și care nu mai sunt adecvate scopului pentru care au fost construite. Consumul de energie finală la aceste clădiri variază între 150 și 400 kWh/m 2

an.

Se remarcă de asemenea că și clădirile construite în primii ani după 1990 au performanțe energetice scăzute (150-350 kWh/m 2 an), dar s-au îmbunătățit performanțele energetice la clădiri construite după anul 2000 (120 - 230 kWh/m 2

an).

În cazul clădirilor nerezidențiale consumul de energie finală variază între 120 și 400 kWh/m 2

an în funcție de categoria clădirii (birouri, educație, cultură, sănătate, turism, comerț și altele asemenea). Având în vedere această situație în PNAEE III, în conformitate cu art. 4 al Directivei 2012/27/UE, s-a prezentat „Strategia pentru mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice, cât și private, existente la nivel național.”( versiunea I)

Strategia a avut , în principal, rol de:



stimulare a dezbaterilor între principalele părți interesate în dezvoltarea și implementarea acesteia pentru a se ajunge la un consens privind direcționarea politicilor și inițiativelor care vizează creșterea performanțelor energetice ale clădirilor;



încurajarea tuturor părților interesate în adoptarea atitudinilor ambițioase, adecvate și care au în vedere îmbunătățirea calității spațiilor de locuit și comerciale, pentru a asigura avantaje imediate și pe termen lung pentru deținătorii clădirilor și pentru a susține economia.

Strategia a propus o abordare, în etape, pentru mobilizarea investițiilor privind renovarea, pe termen lung, a clădirilor existente, atât rezidențiale cât și comerciale, atât publice cât și private. Aceasta versiune I a strategiei a fost pusă pe site-ul MDRAPFE spre consultare publică. În acest proces de consultare au fost identificate noi organizații (de ex Asociația Română Green Building Council, Societate Română Geoexchange) care pot fi implicate atât în etapele de implementare a strategiei, cât și în cele de actualizare.

În perioada 2014-2016 s-au realizat investiții pentru renovarea fondului de clădiri. La realizarea proiectelor de renovare s-au avut în vedere soluțiile de modernizare energetică a clădirilor prezentate în PNAEE III.

Având în vedere rezultatele obținute în realizarea proiectelor de renovare și a experienței obținute în domeniu s-a actualizat „Strategia pentru mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice cât și private, existente la nivel național.”- versiunea II. Această nouă versiune se prezintă în

Anexa C .

Ca urmare a dezbaterilor tehnice în 28 martie 2016 a fost emis Ordinul nr 386 al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru modificarea și completarea Reglementării tehnice ”Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție al clădirilor” indicativ C107-2005 aprobată prin Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului nr.2055 din 2005.

Conform acestui ordin se introduce Zonarea climaterică a României pentru perioada de iarnă ( figura 3.3 .) și nivelele consumului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape zero ( tabelul 3.7 .)

Figura 3.3 Zonarea climaterică a României pentru perioada de iarnă

Tabel 3.7. Nivelele consumului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape zero

În 30 iunie 2015 a fost emis Ordinul nr 263 al Ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice privind inventarierea clădirilor încălzite și/sau răcite, deținute și ocupate de administrația publică centrală, cu o suprafață totală utilă cuprinsă între 250 mp și 500 mp și punerea inventarului la dispoziția publicului în conformitate cu cerințele Legii nr. 121/2014.

Datele și informațiile privind clădirile inventariate s-au transmis până în prezent, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția generală dezvoltare regională și infrastructură pentru completarea băncilor de date specifice privind eficiența energetică.

În 1 februarie 2016 Guvernul României a emis Ordonanța Guvernului nr. 13/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor.

Conform acestei OG certificatul de performanță energetică a clădirii este document elaborat conform metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor, prin care este indicată performanța energetică a unei clădiri sau a unei unități de clădire și care cuprinde date cu privire la consumurile de energie primară și finală, inclusiv din surse regenerabile de energie, precum și

cantitatea de emisii în echivalent CO 2 . Pentru clădirile existente, certificatul cuprinde și măsuri

recomandate pentru reducerea consumurilor energetice, precum și pentru creșterea ponderii utilizării surselor regenerabile de energie în total consum.

În această OG se definesc:



clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero - clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, la care consumul de energie este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit, în proporție de minimum 10%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere;



clădire de interes și utilitate publică - clădire cu o suprafață utilă totală de peste 250 m 2

frecvent vizitată de public, ocupată de autorități ale administrației publice în care se desfășoară activități de interes public național, județean sau local sau în care se desfășoară activități comerciale, social-culturale, de învățământ, educație, asistență medicală, sportive, financiar-bancare, de cazare și alimentație publică, prestări de servicii și altele asemenea.

Conform acestei OG se precizează la articolul 14 următoarele:



alin.1.Clădirile noi, pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează în baza autorizației de construire emise începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.



alin.2 Prin excepție de la prevederile alin. (1), clădirile noi din proprietatea/administrarea autorităților administrației publice, care urmează să fie recepționate în baza autorizației de construire emise după 31 decembrie 2018, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.



alin.3 Nivelul necesarului de energie pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabilește prin reglementări tehnice, diferențiat pe zone cu potențial de energie din surse regenerabile, și se actualizează periodic, în funcție de progresul tehnic.



alin.4 Primarii localităților urbane cu mai mult de 5000 de locuitori inițiază planuri locale multianuale pentru creșterea numărului de clădiri noi și existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în care pot fi incluse obiective diferențiate în funcție de zonele climatice și de categoriile de clădiri prevăzute la art. 6 alin. (1), care se aprobă prin hotărâri ale consiliilor locale.

Conform acestei OG se precizează la articolul 23 următoarele:



În scopul reducerii consumului de energie și al limitării emisiilor de dioxid de carbon se efectuează:

a)

inspecție periodică, la intervale de 5 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil cu puterea nominală mai mare de 20 kW; inspecția se efectuează și pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează alte tipuri de combustibil;

b)

inspecție periodică la intervale de 2 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane având puterea nominală mai mare de 100 kW; pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil gazos, inspecția periodică se efectuează la intervale de 4 ani.



(2) Pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 kW, indiferent de natura combustibilului și la care există un sistem de monitorizare și control al funcționării acestora, inspecția se efectuează la intervale de 10 ani.

La 11 aprilie 2017 a intrat în vigoare Ordinul MDRAPFE nr. 2641/2017 privind modificarea și completarea reglementării tehnice "Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor", aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 157/2007.

În anexa 1 la acest ordin sunt prezentate Cerințe minime de performanță energetică pentru clădiri și elemente de anvelopă ale acestora. Cerințele minime de performanță energetică pentru elementele de construcție care fac parte din anvelopa clădirii, precum și pentru ansamblul clădirii sunt stabilite diferențiat pentru clădirile noi și existente, precum și pentru diverse categorii de clădiri. Astfel conform acestui Ordin se prezintă:

A.

Cerințe minime de performanță energetică pentru clădiri noi (A.1. Clădiri rezidențiale A.2. Clădiri nerezidențiale)

B.

Cerințe minime de confort higrotermic în clădirile noi

B.1

Cerințele minime de confort higrotermic pentru elementele de construcție care fac parte din anvelopa clădirii, precum și pentru ansamblul clădirilor noi și existente

B.2

Pentru clădirile rezidențiale și nerezidențiale, cerințele minime pe elementele de construcție ale clădirilor, din punct de vedere al confortului higrotermic, se referă la:

a)

diferența maximă de temperatură admisă între temperatura interioară și temperatura medie a suprafeței interioare

b)

rezistența termică corectată a elementului de construcție, calculată cu luarea în considerare a influenței tuturor punților termice asupra acestuia

c)

temperatura superficială minimă pentru evitarea riscului de condens superficial pe suprafața interioară a elementelor de construcție care alcătuiesc anvelopa clădirilor

C.

Cerințe minime de performanță energetică pentru clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero

D.

Cerințe minime de performanță energetică pentru clădiri existente

D.1

La renovarea/renovarea majoră din punct de vedere energetic a clădirilor rezidențiale existente este obligatorie îndeplinirea cumulativă a condițiilor impuse la proiectarea clădirilor noi

D.2

La renovarea/renovarea majoră din punct de vedere energetic a clădirilor nerezidențiale existente este obligatorie îndeplinirea cumulativă a condițiilor impuse la proiectarea clădirilor nerezidențiale noi.

3.2.2

Economii rezultate din măsurile ce se referă la eficiența energetică în clădiri rezidențiale

Creșterea eficienței energetice în sectorul rezidențial se realizează prin următoarele programe:



Programul național de creștere a performanței energetice a blocurilor de locuințe;



Programele locale privind creșterea performanțelor energetice a blocurilor de locuințe;



Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuințe finanțat din fonduri structurale și de coeziune ale UE, POR 2007-2013, DMI 1.2 Sprijinirea investițiilor în eficiența energetică a blocurilor de locuințe;



Programul Operațional Regional 2014-2020 . AP3 Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon. PI 3.1. – Operațiunea A – clădiri rezidențiale

Prin Programul național de creștere a performanței energetice a blocurilor de locuințe, finanțat potrivit OUG nr. 18/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 158/2011, cu modificările și completările ulterioare în perioada 2009-2016 au fost executate lucrări de eficiență energetică la 1657 blocuri de locuințe din diverse zone climaterice, reprezentând circa 62559 apartamente. Economia de energie rezultată este de 0,04840 milioane tep.

În perioada 2014-2016 au fost emise următoarele Ordine ale MDRAP nr. 951/2015, nr.292/2016, nr. 2775/2016 pentru aprobarea Programul național multianual privind creșterea performanței energetice la blocurile de locuințe cu finanțare pe anul 2015 și 2016.Conform acestor Ordine urmează să se reabiliteze termic circa 30000 apartamente pe an din anul 2017.

În cadrul Programelor locale finanțate potrivit prevederilor art. II din OUG nr. 63/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, din datele transmise de către autoritățile administrației publice locale până la 31.12.2016, au fost finalizate lucrări de intervenție la anvelopa blocurilor de locuințe la 1110 clădiri, reprezentând cca. 63.368 apartamente, pentru care economia de energie este de 0,03663 milioane tep.

Prin Programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit cu finanțare prin împrumuturi bancare cu garanție guvernamentală, finanțat potrivit OUG nr. 69/2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2011, până la 31.12.2016 au fost incluse în program 13 blocuri de locuințe, din

diverse zone climatice, reprezentând cca. 620 apartamente și 3 locuințe individuale economia de energie fiind de 0,000623 milioane tep.

În conformitate cu regulamentele și procedurile de accesare a fonduri din POR 2007-2013 și în condițiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementării programelor operaționale, până la 31 decembrie 2016 au fost finanțate 111 proiecte, reprezentând 715 blocuri de locuințe, respectiv 41311 apartamente. Economia de energie rezultată la renovarea clădirilor rezidențiale este de 0,0298 milioane tep.

Prin Programul Operațional Regional 2014-2020, în cadrul apelului de proiecte închis la 16.11.2016 aferent Axei Prioritare 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, Prioritatea de Investiții 3.1.A – eficiență energetică în clădiri rezidențiale, au fost depuse 182 cereri de finanțare, care cuprind 1148 clădiri rezidențiale; lucrările urmează a fi executate în următorii ani. În perioada 2014-2016 s-au realizat reabilitări termice și la locuințe unifamiliale atât în mediu urban, cât și în mediu rural prin fonduri proprii. Deoarece nu se dispun de date privind numărul locuințelor unifamiliale reabilitate termic se face ipoteza ca 1% din locuințele unifamiliale (total țară-4.940.000 locuințe unifamiliale) și-au îmbunătățit performanțele energetice în perioada 2014-2016. Astfel se apreciază că la circa 49.000 locuințe unifamiliale rezultă o economie de energie de 0,0392 milioane tep.

Rezultă că până în anul 2016 prin creșterea performanțelor energetice ale locuințelor unifamiliale s- au obținut economii de energie de 0,0392 milioane tep.

Pentru perioada 2017 – 2020 prin continuarea programelor de creștere a performanțelor energetice în blocurile de locuințe se prognozează obținerea unei economii de energie de 0,142 milioane tep în anul 2020 conform datelor din

tabelul 2.6.

Prin reabilitarea termică susținută și la locuințe unifamiliale în perioada 2017-2020 se prognozează să se obțină o economie de energie de 0,12 milioane tep în anul 2020 conform datelor din

tabelul 2.6.

În perioada 2014-2016 s-au înlocuit dotări (aparate electrocasnice, sisteme de iluminat și altele asemenea) din clădirile rezidențiale cu dotări având performanțe energetice ridicate.

În rapoartele de monitorizare a implementării PNAEE din anii 2015 și 2016 ANRE- DEE a făcut o analiză de detaliu a achizițiilor de echipamente cu performanțe ridicate, bunuri de folosință îndelungată. Având în vedere aceste achiziții s-au calculat economii de energie de 0,0001 milioane tep în anul 2015 și 0,00005 milioane tep în anul 2016 conform datelor din tabelul 2.6.

În perioada 2017-2020 se va continua reînnoirea cu aparate performante ce consumă energie electrică și se prognozează obținerea unei economii de energie de 0,23milioane tep în anul 2020 conform datelor din

tabelul 2.6.

Având în vedere precizările din OUG nr. 13/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor este important să se realizeze audit energetic și managementul energetic în sectorul rezidențial.

În conformitate cu Ordinul MDRAPFE nr.2641/2017 privind modificarea și completarea reglementării tehnice "Metodologie de calcul al performanței clădirilor", aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 157/2007, realizarea auditului energetic al unei clădiri presupune parcurgerea a patru etape:

►

Evaluarea performanței energetice a clădirii în condiții normale de utilizare, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcție - instalații aferente (încălzire, apă caldă de consum, ventilare, climatizare, iluminat).

►

Respectarea cerințelor minime de performanță energetică pentru clădiri și elementele de anvelopă ale acestora, prevăzute în anexa A15 din partea I - Anvelopa clădirii, indicativ Mc 001/1-2006.

►

Identificarea măsurilor de modernizare energetică și analiza eficienței economice a acestora.

►

Întocmirea raportului de audit energetic.

În perioada 2017-2020 ca urmare a acestei măsuri este prognozată realizarea unei economii de energie de 0,066 milioane tep în conform datelor din

tabelul 2.6 .

3.2.3

Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în clădiri rezidențiale ii

Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în clădiri rezidențiale se realizează conform cu precizările prezentate în subcapitolele 3.1.1 și 3.2.2.

În Programul Operațional Regional 2014-2020 la AP 3 Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon la prioritatea de investiții 3.1 Eficiența energetică în clădiri rezidențiale este alocat un buget de 420,61 mil Euro (buget FEDR 352,54 mil Euro) la care se adaugă buget ITI Delta Dunării 18,32 mil Euro (FEDR 15,57 mil Euro) și buget SUERD 89,64 mil Euro (FEDR 76,20 mil Euro Euro). Până în prezent au fost depuse 457 proiecte cu valoare eligibilă de 500,89 mil lei. Ca indicator de rezultat al obiectivului este reducerea consumului final energetic în sectorul rezidențial în perioada 2012-2023 de la 0,96 tep la 0,47 tep.

Ca indicator de realizare este considerat numărul gospodăriilor cu o clasificare mai bună a consumului de energie și anume:



18.186 gospodării în anul 2023, în regiuni mai dezvoltate;



83.469 gospodării în anul 2023, în regiuni mai puțin dezvoltate.

În Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 - 2020 la AP 6 promovarea energiei curate și eficienței energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon la Obiectivul Specific 6.3 reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuințelor este alocat un buget de 40.550.688 Euro (FEDR 24.468.085 Euro).

S-a deschis apel pentru proiecte în 2017.

Indicatorul de rezultat este scăderea consumului anual de energie electrică pe locuință în perioada 2013 - 2023 de la 1,35 MWh la 1,2 MWh.

Indicator de realizare la eficiența energetică este numărul de utilizatori suplimentari de energie conectați la rețele inteligente: 80.000 în 2023.

3.3

Măsuri de eficiență energetică în clădirile organismelor publice

3.3.1

Clădiri guvernamentale

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), care realizează politica guvernamentală în domeniul reabilitării termice a clădirilor, deține pe site-ul său (www.mdrap.ro) documentul “Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețe utile de peste 250 m 2 , deținute și ocupate de administrația sa centrală”, întocmit în conformitate cu informațiile furnizate de autoritățile publice centrale până la data de 7 noiembrie 2018. Conform acestui document,

ii Material transmis de MDRAP

inventarul cuprinde un număr de 2399 de clădiri încălzite și/sau răcite, cu o suprafață utilă de peste 500 m 2 , reprezentând o suprafață utilă de 5,35 milioane m 2

și un număr de 480 clădiri, încălzite și/sau răcite, cu o suprafață utilă de sub 500m 2

și

peste 250 m 2

având o suprafață utilă de 152.713,02 m 2 .

În

tabelul 3.8 . se prezintă inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețele utile de peste 500m 2

deținute și ocupate de administrația publică centrală. În

tabelul 3.9 . se prezintă „Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețele utile de de sub 500 m 2

și peste 250m 2

deținute și ocupate de administrația publică centrală”, întocmit în conformitate cu informațiile furnizate de autoritățile publice centrale până la data de 7 noiembrie 2018.

Tabel 3.8. Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețele utile de peste 500 m 2

deținute și ocupate de administrația publică centrală

Ordonator credite

Număr clădiri

Date tehnice

Suprafața utilă totală (m 2 )

Suprafața construită la sol, în (m 2 )

TOTAL GENERAL

din care:

2.399

5.358.330,09

2.247.001,13

I.

CAMERA DEPUTAȚILOR

1

188.172,00

58.132,00

II.

MINISTERE

2.069

4.267.837,94

1.829.135,28

III. ALTE ORGANE DE SPECIALITATE ORGANIZATE ÎN SUBORDINEA GUVERNULUI

179

437.810,42

201.699,67

IV. AUTORITĂȚI ADMINISTRATIVE

AUTONOME

150

464.509,53

158.034,35

(Sursa: date furnizate de MDRAP)

Tabel 3.9. Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețele utile de sub 500 m 2

și de peste 250m 2

deținute și ocupate de administrația publică centrală

Ordonator credite

Număr clădiri

Date tehnice

Suprafața utilă totală (m 2 )

Suprafața construită la sol, în (m 2 )

TOTAL GENERAL

din care:

480

152.713,02

130.425,45

I.

MINISTERE

404

126.952,81

113.126,54

II. ALTE ORGANE DE SPECIALITATE

58

19.517,93

12.882,14

III. AUTORITĂȚI ADMINISTRATIVE

AUTONOME

18

6.242,28

4.416,77

(Sursa: date furnizate de MDRAP)

În conformitate cu DEE, art. 5 alin (1), începând cu 1 ianuarie 2014 trebuia să se asigure renovarea anuală unei suprafețe utile medii de 202,2 mii m 2

(reprezentând 3% din suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite deținute și ocupate de administrația centrală) pentru a îndeplini cel puțin condițiile minime de performanță energetică stabilite prin Directiva 2010/31/UE.

În conformitate cu Raportul de monitorizare a implementării PNAEE III în anul 2016 rezultă că pentru realizarea ratei anuale de 3% de renovare a acestei categorii de clădiri, au fost realizate următoarele acțiuni:

►

pentru 220 de clădiri au fost inițiate/realizate, după caz, următoarele:



expertizarea tehnică a structurii de rezistență a clădirilor;



elaborarea auditului energetic, inclusiv elaborarea și afișarea certificatului de performanță energetică a clădirilor inventariate;



elaborarea planului de eficiență energetică, cu obiective și acțiuni specifice privind renovarea

majoră/reabilitarea

termică

a

clădirilor

inventariate

și

economia preconizată de energie;

►

la 205 clădiri s-au executat lucrări de creștere a performanței energetice care au constat în:



înlocuirea corpurilor de iluminat incandescent/fluorescent, cu corpuri de iluminat economic și eficiență energetică ridicată;



revizia/repararea instalațiilor interioare de încălzire, inclusiv înlocuirea centralei termice, cu randament ridicat.

►

la 97 clădiri s-au realizat lucrări complexe de creștere a performanței energetice (reabilitare majoră).

Prin realizarea lucrărilor specificate la aceste clădiri se obține o economie anuală de energie 0,00224 milioane tep.

În programul 2017-2020 se va continua programul de creștere a eficienței energetice în clădirile guvernamentale ceea ce presupune reabilitarea unor clădiri totalizând o suprafață utilă de circa 800000 m 2

prognozându-se o economie de energie de circa 0,0355 milioane tep conform datelor din

tabelul 2.6

prin realizarea acestui program în perioada 2014-2020.

3.3.2

Clădiri ale altor organisme publice

În PNAEE III s-a precizat că există clădiri aparținând administrației publice locale și anume ale:



Consiliilor județene și instituțiilor subordonate acestora;



Consiliilor locale ale municipiilor, orașelor și comunelor și instituțiile subordonate acestora. Numărul estimativ al clădirilor aparținând administrației publice locale sunt prezentate în

tabelul 3.10.

Numărul de unități din categoria învățământ, sănătate cultură, sport este orientativ având în vedere permanentul proces de restructurare și privatizare.

Tabel 3.10. Numărul estimativ al clădirilor administrației publice locale

Destinația clădirii

Categoria

Număr unități

Administrație publică

Prefecturi,consilii județene

84

Primării, consilii locale în orașe

326

Primării, consilii locale în comune

2861

Învățământ

Școli și licee

5.982

Grădinițe

1498

Învățământ superior

624

Cămine,internate

14.927

Sănătate

Spitale

503

Policlinici,dispensare

515

Creșe

297

Cabinete medicale

36.502

Farmacii, laboratoare

13.049

Centre de îngrijire

403

Cultură

Biblioteci publice

3.429

Teatre

158

Cinematografe

68

Muzee

687

Clădiri pentru sport

Săli de sport, agrement, bazine de înot

4700

(Sursa: www.mdrap.ro)

În ceea ce privește performanța energetică a clădirilor existente se precizează că consumul de energie finală este de 200-350 kWh/m 2

an la categoria de clădiri educație, cultură și 200-400 kWh/m 2

an la categoria cădirilor din sănătate.

Având în vedere performanțele energetice ale clădirilor din domeniul educațional, sănătate și altele asemenea se impune reabilitarea termică a acestor clădiri pentru creșterea performanțelor energetice. Din Raportul privind progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naționale de eficiență energetică realizat de ANRE la 26 aprilie 2017 rezultă că nu se dețin date complete privind economiile de energie prin realizarea creșterii eficienței la această categorie de clădiri.

Astfel ANRE a solicitat informații privind reabilitarea termică a clădirilor publice de la 115 municipalități cu peste 20000 locuitori. Din răspunsurile primite rezultă reabilitări termice la clădiri aparținând spațiilor de învățământ de diferite categorii:colegi,scoli generale, grădinițe. Din cele 56 de municipalități, care au răspuns solicitării,

19 municipalități

au raport economii de energie de

1500 tep

prin implementarea măsurilor de reabilitare termică a clădirilor publice.

Dintre cele 6 sectoare ale

Municipiului București , au fost primite răspunsuri de la sectoarele 3, 4, 5, economia de energie pe anul 2016 fiind de 134 tep.

În aceste condiții economia totală obținută în anul 2016, raportată către ANRE, a fost de

1634 tep.

Pentru realizarea unei raportări cât mai apropiate cu realitatea este necesar implementarea unui program ENERGY MANAGEMENT SYSTEM (EMS) - aplicație online cu acces permanent pentru monitorizarea consumurilor energetice și de apă ale clădirilor publice.

În prezent, programul de monitorizare a consumurilor energetice și de apă ale clădirilor municipale, prin intermediul EMS, este funcțional în 11 municipii din România, respectiv:

Aiud, Baia Mare, Bistrița, Brașov, Deva, Făgăraș, Moinești, Săcele, Sfântu Gheorghe, Timișoara

și

Zalău.

Acest program este implementat de către organizația neguvernamentală Orașe Energie România –OER (www.oer.ro) ce reunește municipalități interesate de îmbunătățirea eficienței energetice în serviciile publice și de promovarea surselor regenerabile de energie. Începând din anul 2009, Asociația OER este “ Structura Suport ” pentru orașele din România care au aderat la Convenția Primarilor (www.eumayors.eu).

Din examinarea unor Planuri de Acțiune pentru Energie Durabilă aprobate se constată că un oraș cu o populație de circa 150.000 locuitor si-a propus o economie de energie în clădirile publice 600 tep până în 2020.

Ținând seama și de investițiile care s-au realizat și în domeniul sănătății, a culturii și în sport în vederea creșterii eficienței energetice în clădirile publice se poate aprecia că economia de energie în acest domeniu în anul 2016 este de 0,016 milioane tep.

În perioada 2014-2016 în cadrul Programului RO05-Eficiența Energetică a fost implementat proiectul „Îmbunătățirea eficienței energetice prin optimizarea sistemului de iluminat din cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, finanțat prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014, cu un buget de 612,426 Euro realizându-se o reducere a consumului de energie de 360 MWh/an și reducerea impactului asupra mediului de 252 t

CO 2 /an.

Cu fonduri de la FREE a fost montat și pus în funcțiune în 2013 un cazan pe peleți din lemn și anexe la o clădire aparținând domeniului sănătate obținându-se economii de combustibil de 187 tep. În perioada 2017 -2020 se prognozează o economie de energie prin reabilitarea termică a cădirilor publice de 0,050 milioane tep conform indicațiilor din

tabelul 2.6.

astfel că prin aplicarea acestei măsuri pe perioada 2016-2020 rezultă economia cumulată de energie de 0,169 milioane tep.

3.3.3

Achiziții realizate de organismele publice

În perioada 2014-2016 achizițiile realizate de produse și servicii s-au făcut cu respectarea cerințelor din Directiva 2010/30/UE privind etichetarea energetică și Directiva 2009/125/CE privind proiectarea ecologică, Regulamentul Energy Star 106/2008/CE privind echipamentele de birou.

Nu există informații privind achizițiile realizate și economiile de energie rezultate.

Pentru a se putea evidenția economiile realizate prin achiziții publice este necesar implementarea programului ENERGY MANAGEMENT SYSTEM (EMS). Având în vedere precizările făcute la subcapitolul 3.2.2 s-au calculat economii de energie în valoare de 0,001 milioane tep în anul 2016. In perioada 2017-2020 achizițiile publice de produse și servicii se vor realiza pentru a asigura o eficiență energetică ridicată respectând standardele enumerate în anexa III a Directivei 2012/27/UE. Achizițiile se realizează având în vedere rentabilitatea investițiilor și asigurarea concurenței loiale. Se prognozează că în perioada 2017-2020 se vor realiza economiile de energie prezentate în

tabelul 2.6.

3.3.4

Economii rezultate din măsurile aplicate la nivel guvernamental și la alte organisme publice

Realizarea programului de reabilitare termică a clădirilor guvernamentale în perioada 2017-2020 va conduce la o economie de energie de circa 0,0355 milioane tep conform datelor din

tabelul 2.6

pe perioada 2015-2020.

Achiziționarea de bunuri și servicii pentru clădirile guvernamentale în perioada 2017-2020 va conduce la o economie de energie de 0,007 milioane tep conform datelor din

tabelul 2.6 . pe perioada 2016-2020.

Realizarea programului de reabilitare termică a clădirilor administrației publice locale și a achizițiilor de bunuri și servicii pentru acestea vor asigura o economie de energie de 0,169 milioane tep conform datelor din

tabelul 2.6 . pe perioada 2016-2020.

În perioada 2014-2016 autoritățile publice locale au realizat programe de modernizare a iluminatului public urmărind atât îmbunătățirea calității serviciului, cât și reducerea facturii la energie.

ANRE a raportat în anul 2016 economii de energie de 1304 tep prin implementarea măsurilor de eficientizare a iluminatului public la 25 municipalități și la sectorul 2 București. Această economie este subestimată având în vedere valorile prognozate în cadrul celor 39 documente PAED aprobate. O estimare mai reală a economiei de energie în anul 2016 este de 0,006 milioane tep.

Această evaluare este susținută și de economiile de energie obținute prin finanțarea de către Fondul Român pentru Eficiența Energiei.

Portofoliul de proiecte pentru modernizarea sistemului de iluminat public al Fondului Român pentru Eficiența Energiei având contracte de finanțate la 15 ianuarie 2014 este prezentat în

tabelul 3.11.

Tabel 3.11. Proiecte de eficiență energetică pentru modernizarea sistemului de iluminat public de FREE

Nr.crt.

Tipul investiției

Stadiu

Economia de energie în tep/an

1.

Modernizarea sistemului de iluminat public exterior

realizată

47,0

2.

Modernizarea sistemului de iluminat public exterior

realizată

172,0

3.

Modernizarea sistemului de iluminat public exterior

realizată

97,0

4

Modernizarea sistemului de iluminat public exterior

realizată

105,0

5.

Modernizarea iluminatului public în comună prin utilizarea

tehnologiei LED

realizată

43,0

6

Modernizarea iluminatului public în comună prin utilizarea

tehnologiei LED

realizată

69,0

7.

Realizarea unei centrale fotovoltaice conectată la rețeaua

publică de energie electrică, prin utilizarea energiei solare ca resursă energetică

execuție

85,0

8.

Realizarea unei centrale fotovoltaice conectată la rețeaua publică de energie electrică, prin utilizarea energiei solare ca

resursă energetică

execuție

70,0

9.

Realizarea unei centrale fotovoltaice conectată la rețeaua publică de energie electrică, prin utilizarea energiei solare ca

resursă energetică

execuție

70,0

TOTAL Economie de energie

758

(Sursa:

www.free.or.rog )

În perioada 2017-2020 se vor continua programe de modernizare a iluminatului public care vor conduce la economii de energie pe total țară de 0,0450 milioane tep conform datelor din

tabelul 2.6

pe perioada 2016-2020.

La stabilirea economiilor prognozate s-au avut în vedere și economiile de energie ce se vor obține până în anul 2020 prin finanțarea în cadrul

Ariei de concentrare 4 „Îmbunătățirea mediului

înconjurător”

în cadrul

Programului de Cooperare Elvețiano - Român vizând reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene extinse

a următoarelor proiecte:



Managementul modern și eficient al iluminatului public din municipiul Suceava;



Modernizarea și extinderea sistemului de iluminat public și modernizarea sistemului de iluminat în două clădiri ale primăriei municipiului Cluj- Napoca folosind tehnologia LED;



Reabilitarea termică a unităților preuniversitare din Cluj-Napoca;



Renovarea clădirilor municipale și a școlilor utilizând tehnologii de construcții inteligente în municipiul Brașov;



Iluminatul public cu LED în municipiul Arad.



Reabilitarea rețelelor de transport și distribuție energie termică în zona rezidențială Tractorul din Brașov



Fondul pentru acțiuni în domeniul managementului energiei durabile (SEAF), prin care se finanțează acțiuni de eficiență energetică – modernizarea iluminatului public – în orașele din regiunile sărace/ subdezvoltate ale României, respectiv în orașele Băneasa, Bicaz, Buhuși, Dorohoi, Nehoiu, Potcoava.

În perioada 2014-2016 s-au realizat programele de reabilitare și modernizare a sistemelor publice de alimentare cu apă în diferite localități însă conform raportărilor ANRE nu s-au precizat economii de energie.

În perioada 2017-2020 se va continua programul de creștere a eficienței energetice la sistemele publice de alimentare cu apă, economia de energie prognozată este de 0,0104 milioane tep conform datelor din

tabelul. 2.6 . pentru perioada 2017-2020.

In raportările ANRE-DEE privind eficiența energetică în sectorul servicii s-a precizat că agenții economici mari (cu consumul de energie de peste 1000 tep) care acționează în acest sector (supermarketuri) au raportat economiile de energie în cadrul auditului energetic și nu mai sunt evidențiate și în cadrul acestui subcapitol.

In acest subcapitol s-a determinat prin calcul economia de energie la agenții economici care au consumul de energie sub 1000 tep. Astfel în perioada 2014-2016 prin reabilitarea termică a clădirilor din sectorul servicii (birouri, spații comerciale, hoteluri, restaurante și altele asemenea) s- au obținut economii de energie de 0,016 milioane de tep. Nu au fost evaluate economii de energie prin achiziționarea de echipamente și aparate electrice de înaltă eficiență pentru aceasta perioadă.

În perioada 2017-2020 se va continua reabilitarea termică a clădirilor din sectorul servicii și se vor achiziționa echipamente și aparate electrice de înaltă eficiență fiind prognozate economii de energie de 0,346.milioane tep conform valorilor din

tabelul 2.6.

După anul 2017 ca urmare a clarificărilor legislative pentru stimularea activității ESCO, prin piața ESCO se vor obține economii de energie de circa 0,591 milioane tep în perioada 2018-2020.

3.3.5

Finanțarea măsurilor de eficiență energetică la organismele publice

Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în clădiri organizațiilor publice se realizează de la bugetul de stat și din fondurile Programului Operațional Regional 2014-2020 în conformitate cu precizările din subcapitolul 3.1.1.

În POR prin AP 3 sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, prioritatea de investiții 3.1 eficiența energetică în clădiri publice, clădiri rezidențiale și iluminat public sunt stabilite Operațiunile B - clădiri publice și Operațiunile C - Iluminat public. Cele două Operațiuni

au alocat un buget de 509.08 mil Euro (FEDR 130.09 mil Euro) la care se adaugă buget ITI Delta Dunării de 35,59 mil Euro (FEDR 30,26 mil Euro) și buget SUERD 37,55 mil Euro (FEDR 31,92 mil Euro).

Pentru

Operațiunea B-clădiri publice

sunt definite :



Indicatorul de rezultat: consumul final energetic ce trebuie să scadă în perioada 2012-2023 de la 0,19 Mtep la 0,12 Mtep;



Indicatorul de realizare: scăderea consumului anual de energie primară în 2023 la 2.797.305k Wh/an în regiuni mai dezvoltate și la 28.567.324 kWh/an în regiuni mai puțin dezvoltate.

Pentru

Operațiunea C- iluminat public

sunt definite :



Indicatorul de rezultat: consumul final energetic ce trebuie să scadă în perioada 2012-2023 de la 669 GWh la 446 GWh;



Indicatorul de realizare: scăderea consumului anual de energie primară în 2023 la 501.262 kWh/an în regiuni mai dezvoltate și la 3.214.049 kWh/an în regiuni mai puțin dezvoltate.

3.4

Inițiativa Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente

A fost propusă de Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI) și aprobată în februarie 2018 intenționează să ofere un cadru comun pentru produsele financiare ale BEI care susțin investițiile în domeniul eficienței energetice în clădiri, urmând să deblocheze o sumă totală de 10 miliarde euro pentru finanțare publică și privată până în anul 2020 pentru proiecte de eficiență energetică. Măsuri de eficiență energetică în industrie

Sectorul industrial este complex, cuprinzând industrii mari consumatoare de energie având intensitatea energetică mare (industria metalurgică, a materialelor de construcții, chimică), industrii mici consumatoare de energie, dar cu intensități energetice mari (industria alimentară, băuturi, tutun, industria prelucrării lemnului, fabricarea hârtiei și produselor din hârtie și altele asemenea). În anul 2015 consumul final energetic al industriei a fost de 5912096 tep, iar consumul industriilor mari consumatoare de energie a fost de 3941536 tep reprezentând 66,7% din consumul total al industriei. Consumul de energie al celei de-a doua categorii a fost de 1007323 tep, reprezentând circa 17% din consumul total al industriei.

3.4.1

Principalele măsuri ce se referă la eficiență energetică în industrie

Operatorii economici din industrie cu consumul mai mare de 1000 tep respectă cerințele Legii nr.121/2014 privind eficiența energetică referitoare la auditul energetic și managementul energiei. Rezultatele acestor activități sunt supuse monitorizării ANRE-DEE conform precizărilor din subcapitolul 3.1.2.

În raportul de monitorizare a implementării PNAEE III în anul 2015, ANRE-DEE analizând eficiența energetică în industriile din sectorul ETS a precizat că agenții economici sub incidența ETS sunt cu consum mai mare de 1000 tep/an și sunt monitorizați prin programul audit energetic și nu mai trebuie considerați pentru a evita dubla contabilizare.

Ca urmare a acestei constatări ANRE-DEE a propus ca economia preliminară de energie de 0,98 milioane tep să fie alocată altor programe.

Ținând seama de concluziile prezentate de ANRE-DEE se propune monitorizarea agenților economici din industrie care beneficiază de ajutor de stat conform Hotărârea Guvernului nr. 495/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cu modificările și completările ulterioare.

Autoritățile române au notificat, în iulie 2014, Comisia Europeană cu privire la un ajutor sub forma unei finanțări reduse a sprijinului pentru electricitatea din surse regenerabile de energie, planificat a fi acordat marilor consumatori de energie.

Având în vedere că articolul 8, alin. (8) din Legea nr.220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede posibilitatea ca un procent din volumul de energie electrică furnizată consumatorilor finali să fie scutit de la aplicarea dispozițiilor legii în cauză, Guvernul României a emis Hotărârea de Guvern nr.495/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr.220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Conform HG nr.495/2014 marii consumatori de energie care beneficiază de schema de ajutor notificată vor plăti (adică vor acoperi costul) certificatelor verzi aferente cotei obligatorii în legătură cu procentajele variabile ale consumului de energie electrică, în funcție de volumul consumului de energie electrică, astfel:



15% în cazul unei electro-intensități mai mari de 20%,



40% în cazul unei electro-intensități cuprinsă între 10-20%,



60% în cazul unei electro- intensități cuprinsă între 5-10%.

Rezultă că beneficiarii sunt exceptați de la plata certificatelor verzi corespunzător unor procentaje de 85%, 60% sau 40% din energia electrică pe care o consumă.

Electro-intensitatea se calculează în conformitate cu anexa 4 din Orientările Uniunii Europene privind ajutorul pentru mediu și energie, astfel:

[Consumul energiei electrice * prețul energiei electrice]/[(VAB n +VAB n-1 +VAB n-2 )/3],

unde:



VAB (valoarea adăugată brută) - cifra de afaceri plus producția capitalizată plus alte venituri din exploatare plus/minus variația stocurilor minus achizițiile de bunuri și servicii (fără includerea costurilor de personal) minus impozitele pe produse aferente cifrei de afaceri care nu sunt deductibile minus impozitele și taxele aferente producției;



n- anul financiar anterior anului în care este solicitată exceptarea;



consumul energiei electrice - media aritmetică a consumului energiei electrice pe ultimii 3 ani ai întreprinderilor;



prețul energiei electrice

-

prețul mediu de vânzare cu amănuntul a energiei electrice, întreprinderilor cu nivel asemănător de consum, astfel cum rezultă din ultimul raport privind rezultatele monitorizării pieței de energie electrică, aferent anului n, publicat pe site-ul ANRE Prețul energiei electrice include, de asemenea, prețul integral al finanțării sprijinului privind energia electrică produsă din surse regenerabile de energie care ar fi transferat întreprinderilor în absența reducerilor.

articolul 8 din HG nr. 495/2014 prevede că nerespectarea de către beneficiari a condițiilor stabilite în hotărârea menționată atrage după sine aplicarea de către Ministerul Economiei a măsurilor necesare pentru recuperarea ajutorului de stat, în conformitate cu dispozițiile europene și naționale. Durata măsurii notificate cuprinde perioada până la 31 decembrie 2024.

Măsura a fost pusă în aplicare cu începere de la 1 decembrie 2014.

Pe baza datelor puse la dispoziție de Autoritățile române, Comisia Europeană a decis să nu ridice obiecțiuni cu privire la ajutor, considerând că acesta este compatibil cu piața internă, în conformitate cu articolul 107, alin. (3), lit. (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

În anul 2015 s-a dat acordul de exceptare pentru 37 întreprinderi din care 30 sunt societăți mari și 7 IMM-uri din sectoarele expuse riscului de a își pierde competitivitatea din cauza finanțării sprijinului acordat energiei din surse regenerabile, risc datorat electrointensivității beneficiarului și expunerii în comerțul internațional.

În perioada 2015-2016 în industrie s-au obținut economii anuale de energie în valoare de 59520,4 tep/an ( tabelul 3.12 ).

Tabel 3.12. Economia de energie în anii 2015 și 2016

Economia de energie tep/an

Anul 2015

Total anul 2015

185,15

Anul 2016

Total anul 2016

59334,9

În perioada 2017-2020 sunt prognozate următoarele economii de energie la companiile industriale care s-au acreditat conform HG nr.495/2014, astfel:



2668,63 tep/an în 2017



4040,61 tep/an în 2018



14224,36 tep/an în2019



23553,86 tep/an în 2020.

În cadrul întreprinderilor care aparțin industriei de apărare în perioada 2014-2016 s-au aplicat măsuri pentru reducerea consumului de gaze necesar încălzirii halelor de producție și pentru contorizarea și monitorizarea consumului de energie electrică obținându-se o economie de energie de 2582 tep.

Pentru perioada 2017 - 2020 sunt prevăzute aplicarea următoarelor măsuri:



reducerea consumului de gaze prin modernizarea sistemelor de încălzire la hale și hangare;



compensarea factorilor de putere la posturile de transformare;



introducerea în fluxul de fabricație a unor mașini și utilaje performante;



mărirea puterii la microhidrocentrala proprie și altele asemenea.

Aplicând aceste măsuri este prognozată o economie de energie în perioada 2017-2020 de 10155 tep. Portofoliul de proiecte pentru industrie al Fondului Român pentru Eficiența Energiei având contracte de finanțate la 15 ianuarie 2014 este prezentat în

tabelul 3.13 .

Tabel 3.13. Proiecte de eficiență energetică in industrie finanțat de FREE

Nr.crt.

Sectorul

Tipul investiției

Stadiu

Economia de energie în

tep/an

1.

Construcții de mașini

Modernizarea stației de producere a aerului comprimat prin înlocuirea compresoarelor existente cu unele moderne de eficienta energetica ridicata/Clientul a realizat investiția

realizată

440,0

2.

Industria alimentară

Montarea unui cazan industrial pentru producerea energiei termice pe coji de

floarea soarelui.

realizată

621,0

3.

Industria celulozei

Modernizarea sistemului abur-condens la mașina

de

fabricat

hârtie

și

implementarea unui sistem de gestiune a consumurilor de energie.

realizată

1.130,0

4

Construcții de mașini

Modernizarea sistemului local încălzire industriala cu tuburi radiante.

de

realizată

957,0

5.

Industria sticlei

Modernizarea unor echipamente tehnologice

realizată

898,0

6

Industria petrolului

Modernizarea producerii de energie termica în scopuri tehnologice

realizată

1.601,0

7.

Industria hărtiei

celulozei

și

Modernizarea micro hidrounităților de producere a energiei electrice pentru acoperirea exclusiva a necesarului propriu de energie electric

realizată

1.012,0

8.

Industria chimică

Instalarea unui sistem de co-generare cu turbina cu gaze și cazan recuperator

realizată

13.509,0

9.

Materiale de construcții

Modernizarea unei linii tehnologice de fabricat cărămizi

realizată

648,0

10.

Industria hârtiei

celulozei

și

Modernizarea microhidro unităților de producere a energiei electrice pentru acoperirea exclusivă a necesarului propriu de energie electrică

realizată

0,0

11.

Construcții de mașini

Sectorizarea și optimizarea consumului

de apa tehnologica si aer comprimat în secțiile de producție

realizată

148,0

12.

Industria hârtiei

celulozei

și

Modernizarea microhidro unităților de producere a energiei electrice pentru acoperirea exclusivă a necesarului propriu de energie electrică

realizată

688,0

13.

Industria chimică

Instalarea unui sistem de co-generare

realizată

8.999,0

TOTAL Economii de energie

30.651,0

Aceste economii se contabilizează cu economiile realizate pe perioada 2014 -2020.

În aprilie 2016 au fost finalizate 50 de proiecte realizate în cadrul Programului RO17- Inovare verde în industrie (operator de program - Innovation Norway) cu un buget de 26.619.800 Euro. Acest program a fost dedicat inovării, eficientizării și ecologizării proceselor tehnologice. Rezultatele estimate ale acestui program sunt:



reducerea consumului de energie de 2784 MWh/an



reducerea consumului de carburant de 56.625 litri/an;



reducerea impactului asupra mediului de 110.120 t CO 2 /an.

Aceste rezultate se vor contabiliza ca realizări în perioada 2017-2020.

3.4.2

Economii rezultate de măsurile în industrie

În anul 2020 este prognozată o economie de energie de circa 0,0907 milioane de tep la companiile industriale care s-au acreditat conform HG nr.495/2014.

În perioada 2017-2020 este prognozată realizarea economiilor de energie prin măsuri de creștere a eficienței energetice la restul agenților economici din industrie care realizează audit energetic și management energetic conform datelor din

tabelul 2.6.

3.4.3

Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în industrie

Finanțarea investițiilor pentru creșterea eficienței energetice în industrie se poate realiza din

surse proprii , împrumuturi bancare și din Programul Operațional Infrastructura mare 2014-2020.

Astfel în POIM AP 6 Promovarea energiei curate și eficienței energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii de carbon la obiectivul specific 6.2 Reducerea consumului de energie la nivelul consumatorilor industriali este alocat un buget de 11.752.941 Euro, din care FEDR 9.990.000 Euro. Apelul pentru acest proiect este deschis fiind depuse 25 proiecte în valoare 23.477.480 lei, din care FEDR

19.096.560 lei, fiind aprobate 11 proiecte în valoare de 10.083.327 lei, din care FEDR 8.151.995 lei.

Se are în vedere sprijinirea a 60 de întreprinderi până în anul 2023, urmărindu-se reducerea intensității energetice în industrie.

Indicatorul de rezultat este scăderea intensității energetice în industrie de la 183,00 kgep în 2012 la 121,5 kgep în 2023.

În perioada 2016-2021 prin programul Innovation Norway cu un buget de 22.775.000 Euro denumit ”Dezvoltarea afacerilor, inovare, IMM” prin componenta Inovare verde în industrie se vor sprijini proiecte în mediul privat de investiții de produse, servicii și soluții inovative ce conduc direct sau indirect la procese tehnologice mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor.

3.5

Măsuri de eficiență energetică în sectorul construcții

3.5.1

Introducere

Având în vedere evoluția indicatorilor macroeconomici în perioada 2014-2020 ( tabelul 2.1 ) este de așteptat o evoluție importantă în activitățile sectorului construcții.

Consumul de energie finală în anul 2015 a fost de 379.000 tep. Conform prognozelor CNP ( tabelul 2.3. ) acest consum este prognozat a atinge în 2020 valoarea de 490.000 tep ceea ce înseamnă o creștere de circa 29,3% față de cel din anul 2015 ceea ce înseamnă un ritm mediu anual de creștere de 5,27%.

Consumul de energie în sectorul construcții în anul 2015 este prezentat în

Tabelul 3.14 . Acest sector este mare consumator de combustibili pentru camioane și utilaje de transport (circa 68% din total consum), restul combustibililor fiind utilizați pentru procese termice.

Tabel 3.14. Consumul de energie în sectorul construcții în anul 2015

Total [tep]

Huilă/lignit [tep]

Lemn [tep]

Benzină [tep]

Petroluri [tep]

Motorină [tep]

Păcură [tep]

GPL

[tep]

Alte Produse petroliere

[tep]

Gaze Naturale [tep]

Energie Electrică [tep]

Energie Termică [tep]

379348

750

3054

9620

87

209253

1111

38538

9955

64873

38744

3269

(Sursa: Institutul Național de Statistică, Balanța Energetică a României – colecții)

3.5.2

Principalele măsuri ce se referă la eficiență energetică în sectorul construcții

Măsurile privind creșterea eficienței energetice în sectorul construcții sunt de două categorii și anume măsuri cu caracter general și măsuri specifice.

Măsurile cu caracter general se aplică în conformitate cu cerințele Legii nr. 121/2014 prezentate în subcapitolul 3.1.2. De asemenea, se are în vedere și cerința conform căreia agenții economici și unitățile administrative publice locale și centrale care dețin mai mult de 25 de autovehicule trebuie să monitorizeze și gestioneze consumul de carburanți în vederea reducerii acestuia.

În sectorul construcții deosebit de importantă este achiziționarea unor tehnologii performante pentru activitatea desfășurată și a unor echipamente performante ceea ce permite reducerea atât a consumului de combustibili, cât și cel al consumului de energie electrică.

În perioada 2017-2020 prin măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice economiile de energie prognozate pentru acest sector sunt de 0,0318 milioane tep, ceea ce reprezintă circa 8,3% din consumul de energie al sectorului din anul 2015.

3.5.3

Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în sectorul construcții

Finanțarea investițiilor pentru creșterea eficienței energetice în sectorul construcții se poate realiza din

surse proprii , din împrumuturi la bănci și altele asemenea.

3.6

Măsuri de eficiență energetică în transport

3.6.1

Introducere

Dezvoltarea sectorului Transporturi se realizează în strânsă corelare cu dezvoltarea economico- socială a României. Având în vedere evoluția indicatorilor macroeconomici în perioada 2014 – 2020 ( tabelul 2.1 .) este de așteptat o evoluție importantă în activitățile diferitelor moduri de transport.

Sectorul transporturi este unul din cele mai importante sectoare atât din punctul de vedere al consumului de energie, cât și al implicațiilor asupra mediului înconjurător. Conform prognozelor CNP ( tabelul 2.2 .) este de așteptat ca în perioada 2017-2020 ritmul mediu anual de creștere a consumului de energie în acest sector să fie de circa 1,07%.

Consumul de energie al anului 2015 pe diferite moduri de transport este prezentat în

tabelul 3.15 . Cel mai mare consum de energie este în transportul rutier (circa 91% din total).

Tabel 3.15. Consumul de energie în sectorul Transporturi în anul 2015 [tep]

Mod de transport

Total

Benzină

Petroluri

Motorină

GPL

Gaze naturale

Alți Combus-

tibili

Energie Electrică

Energie Termică

Aerian

272244

1114

271130

-

-

-

-

-

-

Rutier

5068407

1270024

-

3522542

62564

-

212186

3654

-

Feroviar

202207

1279

-

113000

120

-

-

87858

-

Naval

44100

151

-

43950

-

-

-

-

-

Prin

conducte

4398

-

-

-

-

1188

1585

1628

TOTAL

5591446

1270024

271130

3679491

62684

1188

212186

93097

1628

(Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României – colecții)

Pentru definirea măsurilor și politicilor ce se adoptă în perioada 2017 - 2020 pentru creșterea eficienței energetice în sectorul transporturi din România se prezintă pentru perioada 2007 - 2015 următoarele informații:



evoluția parcursului mărfurilor pe cele 4 moduri de transport (transport feroviar, rutier, pe căi navigabile interne și pe conducte petroliere magistrale) (t abelul 3.16 );



evoluția parcursului pasagerilor în transportul interurban și internațional (t abelul 3.17 );



evoluția parcului autovehiculelor ( tabelul 3.18 ).

Tabel 3.16. Evoluția parcursului mărfurilor în perioada 2007 – 2015 [1000 mil.tone- km]

Anul

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Transport feroviar

15,8

15,2

11,1

12,4

14,7

13,5

12,9

12,3

13,7

Transport rutier

59,5

56,4

34,3

25,9

26,3

29,6

34,0

35,1

39,0

Pe căi navigabile interne

8,2

8,7

11,8

14,3

11,4

12,5

12,2

11,7

13,2

Prin conducte petroliere magistrale

1,9

1,7

1,2

1,0

0,9

0,8

0,8

1,0

1,0

TOTAL

85,3

82,0

58,4

53,6

53,4

56,4

59,9

60,1

66,9

(Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al Românei – colecții)

Tabel 3.17. Parcursul pasagerilor în transportul interurban și internațional în perioada 2007 – 2015 [1000 mil. pasageri km]

Modul de transport

Anul

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Feroviar

7,5

7,0

6,1

5,4

5,1

4,6

4,4

4,9

5,1

Rutier

12,2

20,2

17,1

15,8

15,5

16,9

17,1

18,3

17,5

Transport pe căi navigabile interioare

0,023

0,021

0,02

0,015

0,018

0,017

0,017

0,011

0,010

TOTAL

19,7

27,2

23,3

21,3

20,6

21,5

21,5

23,2

22,6

(Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al Românei – colecții)

Tabel 3.18. Evoluția parcului auto în perioada 1990 – 2015 [mii buc.]

Tipuri de autovehicule \

Anul

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Autoturisme

3554

4027

4245

4320

4335

4487

4695

4907

5155

Autobuze și microbuze

35,8

41,5

41,2

40,9

40,9

42,0

42,8

44,2

47,3

Autovehicule de marfă

587,4

645,3

661,9

667,2

696,3

719,9

761,5

806,5

856,3

Motorete și motociclete

56,5

71,8

80,0

85,2

90,1

95,4

101,6

107,3

112,9

(Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuarul Statistic al Românei – colecții)

3.6.2

Principalele măsuri ce se referă la eficiență energetică în transport

Măsurile privind creșterea eficienței energetice în transport sunt de două categorii și anume măsuri cu caracter general și măsuri specifice fiecărui mod de transport.

În anul 2016, Guvernul României a aprobat Master Planul General de Transport, document strategic care stabilește principalele direcții de dezvoltare a infrastructurii de transport din România în următorii 15 ani, pe toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval, aerian și multimodal.

Master Planul General de Transport al României va contribui semnificativ la dezvoltarea sustenabilă a României pe termen lung, prin creșterea conectivității intermodale (legături create prin combinarea tuturor modurilor de transport) între regiuni, accesul populației și al mediului de afaceri la rețeaua de transport și susținerea dezvoltării regiunilor cu potențial de creștere economică.

Adoptarea Master Planului reprezintă și o condiționalitate a finanțărilor pentru România în domeniul transporturilor, prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

Măsurile cu caracter general se aplică în conformitate cu legislația în vigoare prezentate în subcapitolul 3.1.2. De asemenea, se are în vedere și cerința conform căreia agenții economici și unitățile administrative publice locale și centrale care dețin mai mult de 25 de autovehicule trebuie să monitorizeze și gestioneze consumul de carburanți în vederea reducerii acestuia.

3.6.2.1.

Transportul feroviar

Master Planul General de Transport în domeniul feroviar are ca misiune creșterea atractivității transportului pe calea ferată și ca obiective îmbunătățirea condițiilor de deplasare prin modernizarea rețelei feroviare naționale și dezvoltarea serviciilor feroviare. În acest document sunt prevăzute următoarele proiecte:



Proiecte de modernizare căi ferate;



Proiecte de modernizare căi ferate turistice;



Proiecte cale ferată cu viteză sporită.

Pentru perioada 2016 - 2020 aceste proiecte totalizează o lungime de peste 2000 km.

Realizarea acestor proiecte va conduce la creșterea atractivității utilizării serviciului feroviar, ceea ce impune acordarea unei atenții deosebite utilizării eficiente a energiei.

Dintre măsurile specifice transportului feroviar propuse în PNAEE III, în perioada 2014 - 2016 s-au aplicat următoarele măsuri la cele două companii CFR Marfă și CFR călători:



Evitarea efectuării de kilometrii izolați, urmărirea asigurării circulației trenurilor directe de marfă la tonajul și lungimea din livretele de mers, organizarea judicioasă a activității de manevră și asigurarea tracțiunii electrice, acolo unde secția de circulație permite economii de energie de 2044 tep;



Reducerea consumurilor de energie electrică aferente producerii aerului comprimat necesar funcționării instalațiilor fixe de probă a frânelor trenurilor, prin reabilitarea instalațiilor existente

- economii de energie de 0,6 tep;



Utilizarea eficientă a spațiilor de producție - economii de energie de 62,90 tep;



Lucrări de eficientizare energetică a clădirilor de exploatare feroviară- economii de energie de 3299 tep;



Introducerea de unități de semnalizare luminoasă cu LED- economii de energie de 2 tep;



Introducerea iluminatului exterior economic în stațiile căilor ferate- economii de energie de 12 tep;



Reducerea consumului de carburanți aferent parcului auto propriu prin micșorarea cotei de combustibil alocată lunar cu 29% -economii de energie de 5,7 tep;



Achiziția de instalații și echipamente cu consumuri energetice eficiente - economii de energie de 436 tep.

Din rapoartele de monitorizare realizate de ANRE în perioada 2014-2016 au rezultat, prin măsurile de creștere a eficienței energetice aplicate economiile de energie din

tabelul 3.19 .

Tabel 3.19. Economia de energie obținută în perioada 2014-2016

Economia de energie [tep]

2014

2015

2016

8480

2106

2064

Pentru perioada 2017 - 2020 se vor aplica următoarele măsuri:



Implementarea unui sistem de telegestiune a energiei electrice și de compensare a factorului de putere la substațiile de tracțiune electrică- economii de energie prognozate de 25292 tep;



Introducerea de unități de semnalizare luminoasă cu LED- economii de energie prognozate de 29456 tep;



Introducerea iluminatului exterior economic în stațiile căilor ferate, economii prognozate de 19651 tep;



Lucrări de eficientizare energetică a clădirilor de exploatare feroviară, economii de energie de 2970 tep;



Achiziția de instalații și echipamente cu consumuri energetice eficiente, economii de energie de 436 tep.

Având în vedere măsurile de eficiență energetică ce sunt prognozate să se aplice în perioada 2017- 2020 se vor realiza economii de energie de 77805 tep ceea ce reprezintă circa 38% din consumul de energie al anului 2015.

3.6.2.2.

Transport naval

Master Planul General de Transport în domeniul naval are ca misiune creșterea volumelor de mărfuri și pasageri transportați pe ape și ca obiectiv dezvoltarea infrastructurilor portuare și a rutelor pe Marea Neagră, pe Dunăre și pe canalele navigabile. În acest document sunt prevăzute următoarele proiecte pentru perioada 2016-2018:



Modernizare Porturi: Galați, Brăila, Cernavodă, Orșova, Giurgiu și altele asemenea;



Modernizare ecluze: Agigea, Cernavodă, Ovidiu și altele asemenea;



Îmbunătățirea

siguranței

transportului

naval

prin

achiziționarea

de

nave

tehnice multifuncționale și echipamente specifice.

Realizarea acestor proiecte va contribui la creșterea eficienței energetice în sectorul naval.

Dintre măsurile specifice transportului naval propuse în PNAEE III în perioada 2014 - 2016 s-au aplicat următoarele măsuri specifice transportului pe căile navigabile interioare:



Retehnologizarea ecluzelor Agigea fir 2, Cernavodă fir 2 și Ovidiu fir 1 continuând modernizarea echipamentelor și instalațiilor din ecluzele Agigea fir 1, Cernavodă fir 1, Ovidiu fir 2, inclusiv stația de pompare complexă km 60 Cernavodă.



Reducerea pierderilor în trafo 1600 kVA prin utilizarea schemei cu un trafo pe 0,4 kV- economie de energie 3 tep/an;



Compensarea energiei reactive prin sisteme automate de reglaj și compensare în porturile Medgidia și Basarabi - economie de energie- 3 tep/an;



Asigurarea iluminatului exterior pe platforma Depozitului central cu surse de iluminat hibrid (fotovoltaic și eolian): economie de energie-3 tep/an.



Achiziționarea și punerea în funcțiune prin retehnologizări/modernizări succesive a echipamentelor de comunicații mai performante din punct de vedere energetic: economi realizate de 0,27 tep/an.

Dintre măsurile clădirilor și autoturismelor aparținând companiilor în perioada 2014 - 2016 s-au aplicat următoarele măsuri:



Înlocuirea tâmplăriei metalice la turnurile de comandă de la ecluzele Cernavodă, Agigea, Ovidiu și Năvodari cu ferestre termopan - economie de energie 12 tep/an;



Înlocuirea tâmplăriei de lemn de la sediul central al CN ,,Administrația Canalelor Navigabile” – S.A. Constanța cu ferestre termopan - economie de energie 6 tep/an;



Casarea mașinilor vechi de 8 ani și achiziționarea de mașini noi cu consum redus de combustibil- economi de energie 1,4 tep/an;



Reducerea încălzirii excesive și reducerea temperaturii pe perioada când personalul administrativ nu este la serviciu (16:30-08:00) prin instalarea de termocronostate- economii de energie 0,07 tep/an;



Înlocuirea sistemului de iluminat clasic interior din incinta 1A Port Constanța Sud;



Modernizarea a 5 posturi de transformare în Portul Constanța;



Modernizarea rețelei de iluminat exterior nocturn la CN Administrația Porturilor Maritime Constanța SA;

Pentru perioada 2017-2020 se vor aplica următoarele măsuri:



Modernizarea și retehnologizarea remorcherului multifuncțional HERCULES;



Modernizarea și retehnologizarea remorcherului maritim multifuncțional cu clasă de gheață PEREUS;



Achiziționarea a doua pilotine maritime și trei pilotine fluviale moderne;



Rememorizarea și modernizarea șalanda maritimă de 900 mc SILIȘTEA2 și navele remorcher CGALAȚI 3 (2400CP) și navele de semnalizare SEMNAL3 și SEMNAL4;



Reabilitarea termică a clădirilor tehnologice și administrative din cadrul CN Administrația Canale Navigabile SA;



Dotarea clădirilor de la CN Administrația Canale Navigabile SA cu pompe de căldură;



Creșterea eficienței energetice a sistemului de iluminat exterior aferent canalelor navigabile;



Modernizarea iluminatului la CN Administrația Porturilor Maritime Constanța SA



Modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța și trecerea rețelei de distribuție de MT cu funcționare la 6kV la tensiunea nominală de 20kV,



Modernizarea centralelor termice la CN Administrația Porturilor Maritime Constanța SA.

În perioada 2014-2016 prin măsurile de creștere a eficienței energetice aplicate s-au obținut economii de energie prezentate de ANRE în Rapoartele de monitorizare ( tabelul 3.20 ).

Tabel 3.20. Economia de energie obținută în perioada 2014-2016

Economia de energie [tep]

2014

2015

2016

0

105

48

În perioada 2017-2020 prin măsurile de creștere a eficienței energetice propuse pentru aplicare se prognozează obținerea unor economii de energie de 0,000474 milioane tep conform precizărilor din

tabelul 2.6,

ceea ce reprezintă circa 1% din consumul de energie al anului 2015.

3.6.2.3.

Transport aerian

Master Planul General de Transport în domeniul aerian are ca misiune creșterea numărului de persoane și a volumului de mărfuri transportat aerian și ca misiune dezvoltarea infrastructurii aeroporturilor și realizarea de noi legături naționale și internaționale.

În document se precizează că în perioada 2016 - 2018 se modernizează aeroporturile București, Cluj Napoca, Timișoara, Sibiu, Bacău și aerodromurile.

Rezultă că prin aceste modernizări vor rezulta economii de energie ca urmare a achizițiilor de instalații și echipamente eficiente energetic și adoptarea unor soluții constructive ce respectă cerințele, normele de eficiență energetică.

În anul 2011 a fost întocmit Planul Național de Acțiune pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul aviației civile pentru perioada 2011 - 2020 aprobat prin Ordinul comun al Ministerului Transporturilor și Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice nr.169/2011.

Din rapoartele de monitorizare privind implementarea măsurilor din acest plan conform Directivei 2007/589/CE au rezultat indicatorii de eficiență (cantitatea de combustibili raportată la tone.km) din

tabelul 3.21.

Tabel 3.21. Indicatori de eficiență pentru transportul aerian în perioada 2011-2016

Anul

Indicator eficiență

2011

0,372=203506000 litri kerosen/546088917 tone.km

2012

0,372=182719000 litri kerosen/490119064 tone.km

2013

0,347= 168200000 litri kerosen/484088685 tone.km

2014

0,359= 180769000 litri kerosen/502596946 tone.km

2015

0,345= 210616040 litri kerosen/609964746 tone.km

2016

0,329=264615244 litri kerosen/804096156 tone.km

Din examinarea datelor din

tabelul 3.21

se remarcă creșterea activității în transportul aerian în perioada 2014 - 2016 în condițiile utilizării eficiente a combustibilului.

Din analiza realizată de către ANRE a programelor de îmbunătățire a eficientelor energetice, rezultă că s-au obținut economii de energie de 113 tep în anul 2015 și 300 tep în anul 2016.

În perioada 2017/2020 prin măsurile de creștere a eficienței energetice ce se vor aplica se prognozează o economie de energie de 0,0033 milioane tep conform datelor din

tabelul 2.6 , ceea ce reprezintă 1,2% din consumul anului 2015.

3.6.2.4.

Transport rutier

Master Planul General de Transport în domeniul rutier are ca misiune creșterea conectivității rutiere între polii de creștere economică ai României și ca obiective îmbunătățirea condițiilor de deplasare între regiuni prin dezvoltarea rețelei rutiere naționale și asigurarea mentenanței celei existente. În cadrul documentelor sunt definite proiectele de autostrăzi și drumuri expres.

În perioada 2014 - 2016 printre măsurile aplicate au fost:



Programul de înnoire a parcului auto național pentru înlocuirea autoturismelor vechi cu grad înalt de emisii și consumuri specifice mari (Programul Rabla);



Optimizarea transportului de marfă (Programul de audit);



Programul de încurajare a achizițiilor mașinilor hibride și electrice;



Programul de încurajare a utilizării mopedelor și bicicletelor.

Programul Rabla se desfășoară din anul 2005 și permite înnoirea parcului de mașini deținut atât de persoane fizice, cât și de persoane juridice cu mașini mai puțin poluante și cu consum mai mic de combustibili. Administrația Fondului de Mediu (AFM) a căutat permanent să perfecționeze activitatea de reînnoire a parcului de mașini, prin acest proiect căutând să găsească stimulentele necesare.

În cadrul programului din 2013 a fost utilizat un singur tichet valoric pentru achiziționarea unui autovehicul nou, față de trei tichete câte se utilizau în anii anteriori, iar valoarea acestuia a fost de 6500 de lei, față de 3800 lei cât valora în 2012.

În 2013 a fost posibilă cumularea eco-tichetului cu tichetul Rabla în cazul achiziționării unui autovehicul electric. De asemenea, pentru stimularea achiziționării autovehiculelor cât mai prietenoase cu mediul s-a oferit posibilitatea acordării, pe lângă prima de casare, a unui eco-bonus în valoare de 500 lei pentru:



achiziționarea unui autovehicul nou, încadrat în norma de poluare Euro 6;



achiziționarea unui autovehicul nou, al cărui motor generează o cantitate de emisii de CO 2

mai mică de 100g/km;



achiziționarea unui autovehicul nou, cu sistem de propulsie hibrid.

La achiziționarea unui autovehicul de acest tip, se putea acorda, pe lângă prima de casare, o reducere în cuantum de maximum 1000 lei, rezultată prin cumulul a cel mult două eco-bonusuri.

Ca noutate, în Programul Rabla 2014, persoanele fizice care au beneficiat de un tichet electronic s- au adresat direct producătorilor/dealerilor validați în program. De asemenea, o altă modificare este aceea că au fost incluse în program mașini cu o vechime mai mare sau egală cu 8 ani. Pentru prima dată tichetele nu au fost acordate fizic beneficiarilor, acestea fiind alocate electronic în sistemul informatic al AFM.

În anul 2015, cuantumul primei de casare a fost de 6500 lei, la care se putea adăuga câte un ecobonus la achiziționarea unui autovehicul nou, dar nu mai mult de două ecobonusuri cumulate, pentru fiecare dintre următoarele caracteristici, astfel:

a.

un ecobonus în valoare de 750 lei la achiziționarea unui autovehicul nou al cărui motor generează

o cantitate de emisii de CO 2

mai mică de 100 g/km, în regim de funcționare mixt, potrivit

mențiunilor înscrise în certificatul de conformitate al autovehiculului nou;

b.

un ecobonus în valoare de 1500 lei la achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid;

c.

un ecobonus în valoare de 2500 lei la achiziționarea unui autovehicul nou electric hibrid.

În 2016, Programul Rabla a fost divizat în „Rabla Clasic” și „Rabla Plus”, extensia dedicată mașinilor electrice și dezvoltării infrastructurii specifice.

Bugetul inițial alocat celor două programe a fost de 220 milioane de lei, din care 75 milioane de lei pentru Rabla Plus, atât pentru achiziționarea de autovehicule noi electrice și electrice hibride, cât și pentru finanțarea rețelei de stații de încărcare a acestora. În interiorul programului Rabla Clasic, de 145 milioane lei, inițial, 115 milioane de lei au fost alocate persoanelor fizice și 30 de milioane de lei, persoanelor juridice. Dar, datorită succesului înregistrat imediat după lansarea din 14 iunie, cele 13000 de tichete electronice destinate persoanelor fizice fiind rezervate în primele trei săptămâni, Ministerul Mediului a suplimentat numărul de tichete pentru populație de trei ori – prima dată în iulie (cu 4000 de tichete prin realocarea a 10 milioane lei din bugetul persoanelor juridice), a doua oară în octombrie (1846 de tichete prin realocarea a 12 milioane lei din bugetul persoanelor juridice) și a treia oară în noiembrie (3538 tichete prin suplimentarea bugetului cu 23 milioane lei).

Conform datelor prezentate de ANRE în Rapoartele de monitorizare în perioada 2014-2016 au fost casate 71791 autovehicule. În anul 2016 au fost casate 25977 autovehicule fiind achiziționate 25860 autovehicule noi prin Programul Rabla 2016 ( tabelul 3.22.).

Tabel 3.22. Reînnoirea parcului de autovehicule în anul 2016

Anul

Autovehicule noi

Autovehicule casate

Total

Persoane fizice

Persoane juridice

Total

Persoane fizice

Persoane juridice

2016

25860

22400

3460

25977

22499

3478

În perioada 2014-2016 prin reînnoirea parcului de autovehicule a rezultat o economie de combustibil de circa 4500 tep considerând economia pe un autovehicul de 0,04 tep.

Pentru perioada 2017-2020 se prognozează o economie de combustibil conform precizărilor din

tabelul 2.6

având în vedere și reînnoirea vehiculelor de transport marfă,vehiculelor tehnologice din diferite sectoare de activitate și altele asemenea

3.6.2.5.

Transport urban al populației

Transportul urban al populației se realizează cu autobuze, microbuze, tramvaie, troleibuze și metrou. În

tabelele 3.23 ,

3.24 . se prezintă evoluția transportului public local de pasageri ca dotare și număr de pasageri în perioada 2010-2015.

Tabel 3.23. Transportul public local de pasageri

Dotări

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Lungimea liniei simple(km)

Tramvaie

901

890

860

851

868

839

Troleibuze

436

437

421

430

434

448

Metrou

162

162

162

162

162

162

Numărul Vehiculelor

Tramvaie

1411

1358

1350

1304

1295

1272

Autobuze și microbuze

5244

5172

4805

4856

4942

4942

Troleibuze

614

627

605

592

594

588

Metrou

550

550

544

490

546

546

Tabel 3.24. Transport public local de pasageri pe tipuri de vehicule de transport

Număr pasageri

2010

2011

2012

2013

2014

2015

TOTAL mii pasageri

2117199

1989716

1914073

1927070

2162144

2021639

Tramvaie

629071

569759

523660

537161

530497

438153

Autobuze și microbuze

1119863

107759

1055066

1052342

1247299

1212907

Troleibuze

191033

171673

162960

167787

211409

195740

Metrou

177232

170525

172386

169779

173209

174829

Transportul urban al populației este realizat de Regii Autonome de Transport sau de Compani de Transport în subordinea autorităților publice locale. Cel mai solicitat este transportul cu autobuze și microbuze.

Din evoluția liniei de transport și a numărului de pasageri se constată că în perioada 2010-2015 în unele localități s-a renunțat la transportul cu tramvaie parțial sau total.

Evoluția numărului de vehicule în perioada 2010-2015 arată că nu s-au făcut investiții importante în parcul mijloacelor de transport.

Autoritățile locale au acționat însă pentru creșterea eficienței în transportul public local prin:



Realizarea în orașe a unor Studii de optimizare a funcționării transportului public în scopul extinderii și îmbunătățirii acestuia;



Încurajarea formelor de transport alternativ (ciclismul, car-pooling, car-sharing și altele asemenea) prin planificare urbană și dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru ciclism (piste de biciclete, rasteluri de depozitare, vagoane/compartimente speciale pentru biciclete la metrou și în trenuri și altele asemenea) și extinderea zonelor pietonale în special în marile aglomerări urbane;



Creșterea gradului de utilizare a transportului public, prin optimizarea mijloacelor de transport în comun (autobuze, troleibuze, tramvaie) și a infrastructurii necesare pentru o bună funcționare a acestora ;



Achiziționarea de autobuze Mercedes,Solaris, ISUZU, KARSAN JEST.

Din analiza Programelor de îmbunătățire a eficienței energetice ANRE a evaluat economii de 1692 tep în anul 2014, 590 tep în anul 2015 și 2924 tep în anul 2016.

Pentru perioada 2017-2020 se vor achiziționa vehicule cu performanțe tehnice ridicate (consum redus și emisii poluante reduse) pentru asigurarea unui transport civilizat și prietenos față de mediu. Se prognozează o creștere a economiei de energie ceea ce conduce valoarea de 0,085 milioane tep în 2020 conform valorilor din

tabelul 2.6 .

În orașul București se continuă lucrările la metrou pentru extinderea rețelei, prezentate în PNAEE III, și se aplică măsuri pentru îmbunătățirea eficienței energetice.

În perioada 2014 - 2017 prin aplicarea măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice s-au obținut economiile de energie prezentate în

tabelul 3.25.

Tabel 3.25. Economiile de energie în perioada 2014-2016

Nr.crt.

Măsura aplicată

Anul PIF

Economia de energie, în

tep/an

Finanțarea

1.

Modernizarea instalațiilor aferente sistemului de ventilare generală a stațiilor Mag.1-6stații

2016

860

Fonduri europene nerambursabile POIM și POST, Bugetul de stat

2.

Achiziția a 16 trenuri electrice de metrou produse de CAF

2014

731

Fonduri europene

nerambursabile POIM și POST, Bugetul de stat

3.

Achiziția a 8 trenuri electrice de metrou produse de CAF

2014

163,4

Fonduri europene nerambursabile POIM și POST, Bugetul de stat

4.

Modernizare scări rulante

2015

11,24

Fonduri proprii

5.

Iluminat tehnologic LED-6 stații

2014-2017

25 tep/an stație

Fonduri proprii

6.

Achiziția a 3 autoturisme

2016

0,01

Fonduri proprii

În perioada 2017 - 2020 prin aplicarea măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice se prognozează că se obținut economiile de energie prezentate în

tabelul 3.26.

Tabel 3.26. Economiile de energie în perioada 2017-2020

Nr.crt.

Măsura aplicată

Anul PIF

Economia de energie, în tep/an

Finanțarea

1.

Iluminat tehnologic LED -8 stații

2017-

2020

25 tep/an stație

Fonduri proprii

2.

Achiziția a 13 trenuri electrice de metrou pentru Magistrala5

2018-

2020

Trenuri cu recuperare de energie la frânare

Fonduri europene nerambursabile POIM și Bugetul de stat

3.

Modernizarea instalațiilor pe magistralele 1,2,3 și tronsonul de legătură de metrou Modernizare echipamente,transformatoare de stație cu pierderi reduse conform Norma ecodesign EU548/2014

2019

105,53

Fonduri europene , Bugetul de stat

4.

Achiziția a 4 autovehicule (2 autoturism, o autospecială salvatori și o autoutilitară de 3,5 t cu benă)

2017

0,01

Fonduri proprii și din Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto național 2017-2019

Din analiza Programelor de îmbunătățire a eficienței energetice ANRE a evaluat economii de 747 tep/an în anul 2014, și 817 tep în anul 2016.

În perioada 2017-2020 se prognozează economii de energie conform datelor din

tabelul 2.6 .

3.6.3

Economii rezultate de măsurile în transport

Economiile rezultate din măsurile de creștere a eficienței energetice ce se aplică în sectorul transport, prezentate în

tabelul 2.6 , sunt în anul 2020 în valoare de 1,117 milioane tep ceea ce reprezintă 20% din consumul anului 2015.

3.6.4

Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în transport

Finanțarea investițiilor pentru creșterea eficienței energetice în transport se poate realiza din surse proprii, împrumuturi bancare și fonduri europene prezentate în detaliu în subcapitolul 3.1.1.

În cadrul POR 2014-2020 în cadrul AP 3 Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon la Prioritatea de investiții, Obiectivul specific 3.2 Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor – mobilitatea urbană există un buget alocat de 491,97 mil Euro (FEDR 410,67 mil Euro) la care se adaugă buget ITI Delta Dunării de 63,30 mil Euro (FEDR 53,80 mil Euro ) și buget SUERD 61,42 mil Euro (FEDR 52,21 mil Euro).

În cadrul POR 2014-2020 în cadrul AP 4 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Prioritatea de investitii 4.1. Promovarea strategiei de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor –mobilitate urbană în municipii reședință de județ există un buget alocat de 1.126.408.011 Euro (FEDR 957.446.809 Euro).

3.7

Măsuri de eficiență energetică în serviciile de încălzire și răcire

3.7.1

Realizarea serviciilor de încălzire și răcire

Sectorul rezidențial este cel mai mare consumator de energie din total consum de energie finală. Conform prognozelor CNP ( tabelul 2.2 .) este de așteptat ca în perioada 2017 - 2020 ritmul mediu anual de creștere a consumului de energie în acest sector să fie de circa 1,07%.

În conformitate cu datele statistice ale anului 2015 consumul de energie al populației a fost de 7386535 tep, utilizat în proporție de 85,9% pentru asigurarea încălzirii locuințelor și a apei calde menajere și pentru prepararea hranei și numai în proporție de 14,1% iluminat și utilizări de echipamente și aparate electrice.

Astfel în 2015 cu un consum de 6345511 tep s-a asigurat încălzirea locuințelor și prepararea apei calde menajere și a hranei utilizând următoarele surse:



Gaze naturale 2265395 tep (35,7%);



Lemne de foc 2950814 tep (46,5%);



Energie termică 801503 tep (12,6%);



Surse de energie neconvenționale 2805 tep (0,04%);



Alți combustibili (hidrocarburi lichide, cărbuni) 324994 tep (5,1%).

Rezultă că serviciile de încălzire, respectiv răcire s-au realizat în proporție de 87,4%, respectiv 100% descentralizat.

În ceea ce privește sistemelor de răcire existente, s-a constatat o creștere a utilizării aparatelor de ventilare tip splitere alimentate cu energie electrică în clădirile rezidențiale, administrative și din sectorul servicii.

În anul 2014 numai 70 localități mai aveau sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET). Din totalul localităților rămase conectate la SACET în 2014, un procent de 64,3% (45 de localități) este reprezentat de localități cu o populație de cel puțin 20000 de locuitori. Referitor la localitățile cu o populație mai mică de 5000 de locuitori, se constată că doar 2 localități beneficiază de sistemul centralizat de alimentare cu energie termică.

În anul 2014 din totalul orașelor și municipiilor din România (320 orașe și municipii) în aproximativ 22% dintre acestea se utiliza serviciul centralizat de alimentare cu energie termică.

Dacă se are în vedere raportarea la numărul total de orașe, municipii, comune și sate (2861 comune și 12957 sate) se observă că doar în 0,43% dintre acestea exista în funcțiune serviciul centralizat de alimentare cu energie termică.

În

figura 3.4

se prezintă principalele localități care dispun de serviciul centralizat de alimentare cu energie termică la nivelul anului 2014 și gradul de conectare la SACET la nivelul acestora.

Figura 3.4. Grad deservire SACET pentru localitățile care dispun de serviciul de alimentare cu energie termică la nivelul anului 2014

O analiză sintetică a localităților care dispun de serviciul de alimentare cu energie termică, la nivel național, făcută pe baza datelor transmise de operatorii de termoficare, actualizată la nivelul anului 2015, arată că mai sunt în funcțiune sisteme centralizate de alimentare cu energie termică (SACET) în 62 localități, și anume



Municipiul București și 26 municipii reședință de județ: Alexandria, Arad, Bacău, Botoșani, Brașov, Buzău, Călărași, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Focșani, Galați, Giurgiu, Iași, Miercurea Ciuc, Oradea, Pitești, Ploiești, Râmnicu Vâlcea, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Timișoara, Tulcea, Vaslui;



12 localități cu peste 20000 locuitori: Bârlad, Făgăraș, Hunedoara, Lupeni, Mangalia, Medgidia, Năvodari, Odorheiu Secuiesc, Oltenița, Pașcani, Petroșani, Rădăuți;



10 localități având între 10000 și 20000 locuitori: Balș, Beiuș, Brad, Cernavodă, Drăgănești Olt, Gheorgheni, Motru, Nehoiu, Otopeni, Vatra Dornei;



13 localități având sub 10000 locuitori: Albești, Băile Olănești, Călimănești, Copșa Mică, Horezu, Huedin, Întorsura Buzăului, Lehliu Gară, Nădlac, Panciu, Sânmartin, Vlăhița, Vulcan.

În 15 municipii reședință de județ (36,6% din totalul de 41 județe) nu există sisteme SACET, respectiv în: Alba Iulia, Baia Mare, Bistrița, Brăila, Buftea, Deva, Piatra Neamț, Reșița, Satu Mare, Slatina, Slobozia, Târgoviște, Târgu Jiu, Târgu Mureș, Zalău.

Avându-se în vedere gradul relativ ridicat de deconectare a consumatorilor de la SACET se poate spune că procesul de debranșare/deconectare este în plină desfășurare.

În anul 2014, erau alimentate cu energie termică prin SACET un număr de aproximativ 1.331.353 apartamente, din care aproximativ 93% în mediul urban și aproximativ 7% în mediul rural. Din numărul total al populației stabile din România de 19.043.767 locuitori, conform recensământului din 2011, aproximativ 3.822.000 de locuitori erau racordați, în 2014, la serviciul centralizat de alimentare cu energie termică, reprezentând un procent de 20%.

În ceea ce privește cantitățile anuale de energie termică distribuită, în perioada 2010 – 2015, acestea au avut un caracter permanent descendent, cauzat pe de o parte de condițiile climatice care au condus la creșterea temperaturilor exterioare și, pe de altă parte de numărul de consumatori debranșați.

În

tabelul 3.27.

se prezintă evoluția producției de energie termică din România în perioada 2010 - 2015.

Tabel 3.27. Evoluția producției de energie termică în perioada 2010-2015 [tep]

Anul

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Producția de energie termică

(inclusiv autoproducătorii )

2368783

2362958

2172506

2064563

1891889

1856026

(Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României – colecții)

În

tabelul 3.28.

este prezentată evoluția consumului final de energie termică, total și pe principalele activități ale economiei naționale. Se remarcă o scădere a acestui consum cu circa 30% în perioada 2010-2015 cu un ritm mediu anual de circa 5,3%.

Tabel 3.28. Evoluția consumului final de energie termică, total și pe principalele activități economice și sociale în perioada 2010-2015 [tep]

Specificație

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Consum final energetic de energie termică, din care în:

1654337

1662710

1505041

1415674

1272799

1274507

-

Industrie

282640

291391

278874

258660

265836

270369

-

Transporturi

4837

1682

2248

2027

1675

1625

-

Populație

1134744

1120525

959517

904843

799085

801503

-

Agricultură, Silvicultură

18039

23977

30336

26992

20875

17232

-

Servicii

214077

225135

234266

223152

185328

183778

(Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României – colecții)

Cel mai mare consumator de energie termică alimentat din sisteme centralizate este sectorul rezidențial (62,34% în 2015), urmat de industrie (21,2% în 2015) și de servicii (14,4% în 2015). Consumul de energie termică s-a redus semnificativ în sectorul transporturi, reprezentând în 2015 circa 0,12% din consumul anului 2010.

Toate centralele ce produc energie termică folosesc combustibili fosili (cărbune, hidrocarburi gazoase, hidrocarburi lichide) și biomasă lemnoasă.

În

tabelul 3.29.

este prezentată structura resurselor utilizate pentru producerea energiei termice în perioada 2010 – 2015.

Tabel 3.29. Evoluția consumul de resurse energetice în tep, pentru producerea energiei termice

Resurse energetice

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Total resurse energetice

din care pe:

2436084

2510214

2280435

2109484

1988236

1920449

Cărbune

640872

700395

647256

619531

560405

553326

Lemne de foc (inclusiv biomasă)

45843

77252

67325

63311

89073

91880

Hidrocarburi lichide

258927

288405

194554

120274

110883

102527

Hidrocarburi gazoase

1490167

1443830

1367723

1302054

1214378

1159383

Alți combustibili

275

332

248

382

1540

332

Energie din surse neconvenționale

3329

3932

11957

13001

(Sursa: Institutul Național de Statistică - Balanța Energetică a României – colecții)

În ceea ce privește structura combustibilului utilizat pentru producerea energiei termice, o pondere importantă o dețin hidrocarburile (65,7% în anul 2015, în scădere cu circa 27,8% față de 2010), cărbunii reprezentând un alt procent însemnat (28,8% în 2015, în scădere cu 13,% față de 2010). Se remarcă creșterea ponderii resurselor energetice neconvenționale în 2015.

Datele prezentate arată scăderea încrederii populației în sistemele de încălzire centralizată și apariția unui fenomen masiv de debranșare a consumatorilor casnici de la aceste sisteme și apelarea la utilizarea gazului natural în centrale individuale și sobe.

Restructurarea economică și închiderea unor întreprinderi industriale a accentuat criza cogenerării în România.

Schema de sprijin tip bonus, aplicată de la 1 aprilie 2011, a fost destinată promovării sistemelor de producere de energie electrică și termică în cogenerare, pentru a încuraja noi investiții în tehnologia de cogenerare, precum și pentru realizarea de lucrări de înlocuire/reabilitare a instalațiilor existente. Această schemă a fost accesată doar pentru instalațiile de cogenerare care respectă cerința privind economisirea de energie primară în comparație cu producerea separată, așa cum s-a stabilit în Directiva 2004/8/CE și în Decizia Comisiei Europene 2007/74/CE (înlocuită de Decizia 2011/877/UE), deci beneficiază de sprijin doar energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență.

În anul 2016 au fost emise o serie de reglementari specifice pentru îmbunătățirea aplicării acestui program, după cum urmează:



Ordinul președintelui ANRE nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Metodologiei de determinare și monitorizare a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus aprobată prin Ordinul președintelui ANRE nr. 84/2013;



Ordinul președintelui ANRE nr. 24/2016 pentru modificarea Ordinului președintelui ANRE nr. 119/2013 privind aprobarea contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficienta și a unor prevederi privind modul de facturare a acesteia;



Ordinul președintelui ANRE nr. 28/2016 privind modificarea și completarea Procedurii de avizare a proiectelor noi sau de retehnologizare ale centralelor de cogenerare, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 115/2013;



Ordinul președintelui ANRE nr. 48/2016 privind abrogarea Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 38/2012 pentru aprobarea

valorilor de referințǎ armonizate ale eficienței pentru producerea separatǎ de energie electricǎ, respectiv de energie termicǎ și a factorilor de corecție aplicabili la nivel național;



Ordinul

președintelui

ANRE

nr.

49/2016

privind

modificarea

și

completarea Regulamentului de calificare a producției de energie electrică în cogenerare de înaltă eficiență și de verificare și monitorizare a consumului de combustibil și a producțiilor de energie electrică și energie termică utilă, în cogenerare de înaltă eficiență aprobat prin Ordinul

președintelui

Autorității

Naționale

de

Reglementare

în

Domeniul

Energiei nr.114/2013;



Ordinul președintelui ANRE nr. 53/2016 privind prorogarea termenelor prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. b) și lit. c) și art. 7 alin. (1) și alin. (3) lit. b) din Procedura de avizare a proiectelor noi sau de retehnologizare ale centralelor de cogenerare aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 115/2013;



Ordinul președintelui ANRE nr. 68/2016 privind aprobarea prețului de referință și a prețurilor reglementate pentru energia electrică, aplicabile în anul 2017 producătorilor de energie electrică și termică în cogenerare, care beneficiază de bonus;



Ordinul ANRE nr. 69/2016 privind aprobarea valorilor prețurilor de referință pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unități de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență;



Ordinul președintelui ANRE nr. 78/2016 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referință pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență și ale prețurilor de referință pentru energia termică produsă în cogenerare, aplicabile în anul 2017;



Ordinul președintelui ANRE nr. 117/2016 pentru modificarea Ordinului președintelui ANRE nr.119/2013 privind aprobarea contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență și a unor prevederi privind modul de facturare a acesteia;

În anul 2016 a fost emisă

HG nr. 925/2016

de modificarea și completare a Hotărârea Guvernului nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor și a condițiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă

și HG nr. 129/2017 pentru completarea art.8 din HG nr. 1215/2009.

Astfel se asigură completarea cadrului legal pentru aplicarea și implementarea schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă, în vederea armonizării cu prevederile specifice din Orientările privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie pentru perioada 2014-2020 (OAME) și Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În acest sens, s-au inclus în schema de tip bonus centralele cu unități de microcogenerare și/sau cogenerare de mică putere totalizând o capacitate electrică instalată mai mică de 1 MW.

Conform HG nr. 925/2016 schema de sprijin se aplică numai producătorilor de energie electrică și termică în cogenerare care solicită ANRE acordarea acestui sprijin pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență, pentru capacitățile de cogenerare înscrise în Lista specificată la art.9 alin.(4) până la data de 31.12.2016, precum și pentru capacitățile de cogenerare noi care înlocuiesc ulterior datei de 31.12.2016 capacități de cogenerare existente care au beneficiat de bonus pentru energia electrică de înaltă eficiență, în limita capacității electrice instalate înscrise la data de 31.12.2016 în Lista specificată la art. 9 alin. (4), pentru fiecare producător beneficiar al schemei de sprijin.

Datele aferente monitorizării schemei de sprijin pentru cogenerare pentru anii 2014, 2015 și 2016 sunt prezentate în

tabelul 3.30.

Tabel 3.30. Rezultatele aplicării schemei de sprijin pentru perioada 2014-2016

Indicatorul

U.M

2014

2015

2016

Cantitatea de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență care a beneficiat de schema sprijin

GWh

5102

4717

4739

Economia de combustibil realizată în procesele de cogenerare de înaltă eficiență beneficiare de bonus, în conformitate cu prevederile Regulamentului de calificare

tep

262386

228244

236586

Pentru perioada 2017- 2020 se va promova cogenerarea de înaltă eficiență având în vedere beneficiile ca urmare a utilizării eficiente a resurselor.

3.7.2

Evaluare cuprinzătoare a potențialului de aplicare a cogenerării de înaltă eficiență și a termoficării și răcirii centralizate eficiente

În conformitate cu art. 14 alin (1) România a transmis la Comisie Europene „Raportul privind evaluarea potențialului de punere în aplicare a termoficării și răcirii centralizate eficiente la nivelul unităților administrativ-teritoriale pe întreg teritoriul național”. https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/Raport%20privind%20evaluarea%20potenial ului.pdf

Documentul analizează situația actuală a cererii de încălzire și răcire și modul de acoperire a acestuia, evidențiind evoluția prețului/tarifului pentru energia termică, situația investițiilor și altele asemenea.

Documentul a identificat potențialul de eficiență energetică al infrastructurii de termoficare și răcire centralizată și propune măsuri pentru stimularea realizării potențialului. Aceste măsuri sunt

►

Adaptarea SACET și a surselor la noile consumuri de energie termică, în condiții de funcționare eficientă și încadrarea în normele de protecția mediului;

►

Creșterea eficienței energetice pe tot lanțul: resurse, producere, transport, distributie, consum;

►

Promovarea cogenerării ca vector fundamental pentru restructurarea sistemului de producere și distribuție a energiei termice;

►

Accelerarea procesului de modernizare a infrastructurii aferente serviciilor energetice de interes local, cu suport financiar public și/sau privat;

►

Creșterea gradului de implicarea a autorităților administrației publice locale în strictă concordanță cu atribuțiile și compentențele instituite de lege;

►

Promovarea utilizării resurselor regenerabile de energie pentru reducerea prețului la energia termică și conformarea la cerințele de mediu.

Dezvoltarea SACET este o opțiune strategică, dat fiind faptul că înlocuirea cu sisteme individuale pe gaze naturale conduce la utilizarea nerațională a resurselor energetice primare și necesită investiții în noi infrastructuri de distribuție a acestora.

Pentru zonele urbane aglomerate, cu densitate mare de locuire, toate studiile realizate au condus la concluzia că, din punct de vedere al eficienței energetice și al protecției mediului, sistemele centralizate de alimentare cu energie termică sunt mai avantajoase.

Strategiile, politicile și măsurile propuse se referă la orizontul de timp 2020-2030.

3.7.3

Alte măsuri cu referire la eficiență energetică în serviciile de încălzire și răcire

În PNAEE III s-a prevăzut pentru perioada 2014-2020 realizarea unor noi grupuri de cogenerare de înaltă eficiență în cadrul Planului Național de Investiții (HG nr.1096/2013 pentru aprobarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul național de investiții).

În PNAEE III s-a prevăzut pentru perioada 2014-2020 continuarea Programului „Termoficare 2006- 2015 căldură și confort” cu scopul de a moderniza sistemele de alimentare centralizată cu energie termică pe următoarele componente funcționale:



unitatea (unitățile) de producție agent termic;



rețeaua de transport agent termic primar (apǎ fierbinte);



stațiile termice sau modulele termice la nivel de imobil;



rețeaua de distribuție a apei calde și a agentului termic de încălzire .

În conformitate cu rapoartele anuale privind monitorizarea economiilor de energie realizate de ANRE în perioada 2014-2016 rezultă următoarele:



eficiența energetică obținută ca urmare a punerii în funcțiune a obiectivelor de investiții până în

2014 este de 27330 tep/an,

iar pentru anul 2014, este

de 5917 tep;



economia de energie a obiectivelor puse în funcțiune în anul 2015 este de 2279 tep;



economia de energie a obiectivelor puse în funcțiune în anul 2016 este de 25tep.

Rezultă că economia de energie prin investițiile realizate până în anul 2017 este de 35551 tep. Portofoliul de proiecte pentru alimentarea centralizată cu energie termică al Fondului Român pentru Eficiența Energiei având contracte de finanțate la 15 ianuarie 2014 este prezentat în

tabelul 3.31.

Tabel 3.31. Proiecte de eficiență energetică pentru alimentarea centralizată cu energie termică finanțat de FREE

Nr.crt.

Tipul investiției

Stadiu

Economia de energie în tep/an

1.

Modernizarea stației geotermale și

racordarea unor puncte termice, modernizarea rețelei de distribuție

realizată

937,0

2.

Modernizarea de puncte termice și a

rețelelor de distribuție aferente

realizată

621,0

3.

Instalarea, punerea în funcțiune și

operarea unei unități de co-generare

realizată

462,0

4

Instalarea

unui

cazan

de

abur

supraîncălzit pe biomasa

realizată

7.734,0

5.

Creșterea randamentului electric al unei centrale de co-generare pe

biomasă

realizată

1.678,0

TOTAL Economie de energie

11.432,0

În perioada 2017-2020 este prevăzută

continuarea modernizării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică viabile pentru reducerea semnificativă a costurilor pentru încălzire și prepararea apei calde, valorificarea pe plan local a potențialului de resurse regenerabile, reducerea emisiilor poluante.

Se prognozează realizarea unor investiții care să conducă la economii anuale de energie de 2000 de tep/an, conform datelor din

tabelul 2.6 .

3.7.4

Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în serviciile de încălzire și răcire

În cadrul POIM 2014-2020 există AP 7 Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în orașele selectate există următoarele obiective specifice:

7.1

Creșterea eficienței energetice în sistemele centralizate de transport și distribuție a energiei termice în orașele selectate, având un buget alocat de 105.769.712 Euro (FEDR 89.904,225Euro). In cadrul apelului de proiecte deschis în 2016 au fost identificate 7 proiecte. Se află în curs de implementare Oradea termoficare (valoare totală 118.835.009lei), Iași termoficare (valoare totală 86.689.943 lei) și Râmnicu Vâlcea (valoare totală 81.718.607 lei).

7.2

Creșterea eficienței energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul București, având un buget alocat de 187.734.669 Euro (FC 159.574.468 Euro). Indicatorul de rezultat al proiectului este reducerea pierderilor înregistrate pe rețelele de transport și distribuție de la 26,7% în 2013 la 15% în 2023. Indicatorul de realizare este lungimea rețelei termice reabilitate/extinse de 200 km.

3.8

Măsuri de eficiență energetică în agricultură și silvicultură

3.8.1

Introducere

Având în vedere evoluția indicatorilor macroeconomici în perioada 2014-2020 ( tabelul 2.1 ) este de așteptat o evoluție importantă în agricultură și silvicultură.

Consumul de energie finală în anul 2015 a fost de 461042 tep conform prognozelor CNP ( tabelul 2.3 ) acest consum este prognozat a atinge valoarea de 500000 tep ceea ce înseamnă o creștere de circa 8,4% față de cel din anul 2015, ceea ce înseamnă un ritm mediu anual de creștere de 1,64%.

Consumul de energie în agricultură și silvicultură în anul 2015 este prezentat în

tabelul 3.32 . Acest sector este mare consumator de combustibili pentru utilaje agricole și utilaje de transport (circa 61% din total consum), restul combustibililor fiind utilizat pentru procese termice.

Gradul de penetrare a energiei electrice în agricultură a fost de circa 8,4% din total consum de energie.

Tabel 3.32. Consumul de energie în sectorul agricultură în anul 2015 [tep]

Total

Lignit

Lemn

Benzină

Motorină

Păcură

GPL

Alte Produse Petro-liere

Gaze Naturale

Alți combustib ili

Energie Din Surse

Neconvenț

ional

Energie Electrică

Energie Termică

461042

14

7530

9519

257949

417

8969

4043

68077

8161

350

38744

3269

(Sursa: Institutul Național de Statistică, Balanța Energetică a României – colecții)

3.8.2

Principalele măsuri ce se referă la eficiență energetică în agricultură

Măsurile privind creștere a eficienței energetice în agricultură sunt următoarele:



reînnoirea parcului de utilaje agricole prin achiziționarea de utilaje performante;



reabilitarea și modernizarea sistemelor de irigații;



utilizarea sistemelor moderne de încălzire și preparare a apei calde.

Cadrul legislativ privind finanțarea și implementarea Programului Național de Irigații (PNI) este reprezentat de Legea nr. 269/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, Hotărârea Guvernului nr. 793/2016 pentru aprobarea Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România.

Guvernul României prin HG nr.793/2016 a aprobat ”Programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România”

Programul este structurat pe trei etape succesive de implementare 2017-2020, după cum urmează:

►

În prima etapă se vor reabilita obiective din amenajările de irigații viabile pe care s-au constituit Organizații de Îmbunătățiri Funciare (OIF) care au accesat sub-măsura 125 a1-irigații și alte

lucrări de îmbunătățiri funciare în cadrul Programului Național ce Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013;

►

În etapa a II-a se reabilitează obiective din amenajările de irigații viabile pe care sunt constituite OIF care vor putea reabilita infrastructura secundară de irigații în cadrul sub-măsurii 4.3 Investiții pentru dezvoltarea și modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice din cadrul PNDR 2014-2020;

►

În etapa a III-a se vor reabilita obiective din amenajări viabile de irigații pe care nu sunt constituie actualmente OIF, dar în cazul în care se vor constitui acestea vor trece în etapa a II-a de reabilitare.

Obiectivul general al PNI vizează reabilitarea infrastructurii principale de irigații din 86 de amenajări viabile aparținând domeniului public al statului, în suprafață de 1,8 milioane ha până în anul 2020.

Din Ordinul MADR nr. 5/2017 pentru stabilirea modului de implementare a Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România rezultă că programul se realizează etapizat în trei etape succesive astfel:



etapa I, în care se reabilitează un număr de 40 de amenajări de irigații;



etapa II, în care se reabilitează un număr de 37 de amenajări de irigații;



etapa III, în care se reabilitează un număr de 9 amenajări de irigații. În etapa I se reabilitează următoarele:



69 stații de pompare de bază,



87 de stații de repompare,



2525 m conducte de refulare,



1226505 m canale de aducțiune,



1965488 m canale de distribuție, și



3125 construcții hidrotehnice .

În etapa II se reabilitează următoarele:



32 stații de pompare de bază,



37 stații de repompare,



678389 m canale de aducțiune,



494478 m canale de distribuție și



1345 construcții hidrotehnice

În etapa a III se reabilitează următoarele:



9 stații de pompare de bază,



13 stații de repompare,



92587 m canale de aducțiune,



·425107 m canale de distribuție și



525 construcții hidrotehnice Efectele realizării acestui program sunt:

►

creșterea randamentului stațiilor de pompare de la 40% la 80% astfel:



execuție preliminară 2017-40%



propunere 2018 -50%



estimare 2019-60%



estimare 2020-70%



estimare 2021-80%

►

scăderea pierderilor de apă din canale de la 60% la 28% și se vor datora exclusiv evapotranspirației astfel:



execuție preliminară 2017-60%



propunere 2018-50%



estimare 2019-40%



estimare 2020 -30%



estimare 2021- 28%.

Prin PNDR 2014-2020 la componenta de infrastructură de irigații se finanțează investiții în active fizice având ca obiectiv principal eficientizarea utilizării apei în agricultură Se finanțează proiecte de modernizare a infrastructurii secundare de irigații a clădirilor aferente stațiilor de pompare/ repompare/ punere sub presiune și/sau racordare la utilități, inclusiv construcția/ modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat. Suma alocată pentru acest proiect este de 435.000.000 Euro. Cu această sumă se pot finaliza circa 460 proiecte astfel că se estimează ca începând din anul 2024 economia de energie va fi de circa 6000 tep/an.

Prin realizarea Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România în perioada 2017-2020 se prognozează o economie de energie de 0,03 milioane tep conform datelor din

tabelul 2.6.

Din evoluția parcului de tractoare și mașini agricole principale din agricultură (tabelul 3.33.) în perioada 2010-2015 se observă reînnoirea acestui parc cu utilaje agricole performante, ținând seama de solicitările utilizatorilor în majoritatea lor privați (peste 98%).

În perioada 2014-2016 prin utilizarea unor utilaje performanțe se prognozează că s-au obținut economii de energie de circa 0,001 milioane tep.

Tabel 3.33. Evoluția parcului de tractoare și mașini agricole principale din agricultură în perioada 2010-2015

Tipul utilajului

Număr, bucăți

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Tractoare agricole fizice

180433

183064

184446

191301

193120

199284

Cultivatoare mecanice

27795

28926

29173

29565

29562

30355

Semănătoare mecanice

69337

71554

72519

74805

76301

77560

Combine autopropulsate pentru recoltat cereale

25285

25418

25626

26454

25694

27485

Combine autopropulsate pentru recoltat furaje

797

777

752

826

868

891

Vindrovere autopropulsate recoltat furaje

1233

1201

1817

1212

1217

1254

Prese pentru balotat paie și fân

7181

9018

9087

10225

10871

11966

(Sursa: Institutul Național de Statistică, – colecții)

În perioada 2017-2020 se preconizează casarea unor utilaje agricole și achiziționarea de utilaje noi performante. Astfel prin reînnoirea parcului de utilaje agricole se prognozează economii de energie de 0,019 milioane tep conform datelor din

tabelul.2.6.

Din evoluția exploatațiilor agricole cu efective de porcine și de păsări în perioada 2010-2015 se remarcă existența unor ferme care beneficiază de terenuri agricole având suprafețe agricole cuprinse între 10 ha și peste100 ha ( tabelul 3.34 ). La aceste exploatații agricole cu număr mare de efective de animale/păsări se modernizează dotările (clădiri, iluminat, încălzire, preparare apă caldă și altele asemenea, ținând seama că în Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 se specifică sprijinul extinderea și modernizarea dotărilor la nivel de fermă (clădiri, drumuri de acces, irigații,

facilitate de depozitare, comercializare și procesare, inclusiv în contextul lanțurilor alimentare și altele asemenea).

Tabel 3.34. Exploatații agricole cu efective de porci și păsări și efectivele pe clase de mărime a suprafeței agricole utilizate

Clasa de mărime a suprafeței agricole utilizate,ha

Porcine

Păsări

2010

2013

2010

2013

Total

41584

40024

47641

51736

10-20

25978

26557

30797

35468

20-30

5521

5230

6112

6465

30-50

4379

3989

4736

4873

50-100

3248

2661

3482

3164

Peste 100

2458

1587

2514

1766

(Sursa: Institutul Național de Statistică, – colecții)

În perioada 2017-2020 prin modernizarea dotărilor la exploatațiile agricole cu efective de porcine/păsări se prognozează o economie de energie de 0,0005 milioane tep.

Rezultă că în agricultură în perioada 2017-2020 se prognozează o economie de energie de aproximativ 0,049 milioane tep ceea ce reprezintă 10% din consumul de energie a anului 2015.

3.8.3

Finanțarea măsurilor de eficiență energetică în sectorul agricultură

Finanțarea investițiilor pentru creșterea eficienței energetice în agricultură se poate realiza din

surse proprii , din împrumuturi la bănci, din FEADR și altele asemenea

Pentru realizarea obiectivului strategic 1, prin măsurile PNDR se finanțează următoarele categorii de intervenție dispunându-se de fonduri în valoare de 2,071 miliarde Euro (FEADR și contribuție națională):



înființarea, extinderea și modernizarea dotărilor la nivel de fermă (clădiri, drumuri de acces, irigații, tehnologii de reducere a poluării și producție de energie din surse regenerabile, facilități de depozitare, comercializare și procesare, inclusiv în contextul lanțurilor scurte și altele asemenea);



investiții în procesare și comercializare, inclusiv în eficiență energetică, marketing, depozitare, condiționare, adaptare la standarde și altele asemenea;



sprijin pentru restructurarea fermelor, în special a celor mici, și întinerirea generațiilor de fermieri.

Agricultorii care au planuri de extindere și modernizare a fermelor sau de investiții noi în mijloace de producție pot apela și la oportunitățile oferite prin intermediul programului RoSEEF iii

România. Acest program de finanțare se adresează IMM-urilor pentru investiții în măsuri de creștere a eficienței energetice și în soluții tehnice care promovează energii regenerabile, fiind inițiat de UE și BERD.

Prin acest program se pot primii bani pentru cumpărarea de echipamente moderne, dar se pot pune la dispoziție și soluții care economisesc energia.

iii

Programul financiar RoSEEF al Uniunii Europene si BERD in valoare de 60 milioane EUR este inchis pentru noi solicitari. A fost unul dintre facilitatile oferite de BERD prin care in Romania s-au finantat 473 proiecte de investitii cu o valoare combinata de 189 milioane Euro. RoSEEF a utilizat finantare comerciala, finantare nerambursabila europeana si finantare a consultantei realizata de Tractebel Engineering. Investitiile tipice au fost in sectoarele agricultura, prelucrarea metalelor, prelucrarea lemnului, alimentara. (a se vedea site- ul www.seff.ro)

Principalul susținător al programului este UE care acordă sume nerambursabile plătind granturi. Programul se derulează prin băncile locale, granturile UE acordate având valori de 10-15% din valoarea finanțării contractate.

Lista utilajelor, echipamentelor și costurilor eligibile cuprind: utilaje agricole performante (cu consumuri reduse), compresoare, echipamente electrice, soluții de iluminat pe baza tehnologiei LED (sau lămpi clasa A9, sisteme solare pentru apă caldă, cazane pe biomasă, sisteme cu biogaz, reabilitarea clădirilor, panouri radiante cu infraroșu și altele asemenea).

3.9

Transformarea, transportul, distribuția energiei și răspunsul cererii de energie

În perioada 2014-2016 Guvernul României a acordat o atenție deosebită dezvoltării și funcționării Sistemului Electroenergetic Național (SEN) și Sistemului Național de Transport al Gazelor Naturale. În această perioadă pentru garantarea unui regim concurențial care să funcționeze în beneficiul tuturor consumatorilor și pentru asigurarea funcționării sectorului și pieței de energie în condiții de eficiență, transparență și protecție a consumatorilor, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a desfășurat o susținută activitate de monitorizare și control și a aplicat măsurile necesare, specifice activității de reglementare, pentru evitarea și, după caz, corectarea, oricăror posibile distorsiuni.

3.9.1

Criteriile de eficiență energetică în tarifele de rețea și reglementări

Existența piețelor de energie electrică și gaze naturale, a impus existența unui cadru de reglementare necesar funcționării și dezvoltării pieței de energie electrică și gaze naturale. Ca o consecință a rezultatelor de aplicare a acestor reglementări în perioada 2014-2016 și a solicitărilor operatorilor economici din sector are loc un proces continuu de modificare a reglementărilor. În continuare se prezintă modul în care reglementările existente stimulează acțiunile pentru creșterea eficienței energetice pe piața de energie electrică și a gazelor naturale.

3.9.1.1.

Energie electrică

Tarifele pentru serviciul de transport al energiei electrice

se determină în baza

Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de transport al energiei electrice , aprobate prin Ordinul ANRE nr. 53/2013, cu modificările și completările ulterioare.

Metodologia are în vedere veniturile reglementate anuale aferente serviciului de transport care sunt prognozate pentru întreaga perioadă de reglementare (2014-2018) pe baza prognozei de costuri cu prestarea serviciului considerate justificate, precum și pe baza programelor de investiții anuale propuse de CNTEE Transelectrica SA și acceptate de ANRE. Metodologia conține mecanisme de stimulare a eficienței serviciului de transport al energiei electrice prin promovarea investițiilor eficiente în rețeaua electrică de transport, reducerea consumului propriu tehnologic (CPT), reducerea costurilor de operare și mentenanță și creșterea calității serviciului. În aplicarea prevederilor metodologice menționate, tarifele pentru serviciul de transport se revizuiesc începând cu data de 1 iulie a fiecărui an.

În

figura 3.5 . se prezintă evoluția tarifului de transport în perioada 2008-2016.

Figura 3.5. Evoluția tarifului de transport în perioada 2008-2016

(Raport anual ANRE anul 2016)

Scăderea cu 10,8 % a tarifului mediu de transport, începând cu 1 iulie 2016, față de tariful aprobat pentru anul anterior (1 iulie 2015 – 30 iunie 2016), s-a datorat în principal creșterii consumului de energie electrică și a exportului, ceea ce a condus la aplicarea de către ANRE a corecțiilor metodologice, aferente închiderii primului an al perioadei de reglementare (1 iulie 2014 – 30 iunie 2015) și estimării celui de-al doilea an al perioadei de reglementare (1 iulie 2015 – 30 iunie 2016). Evoluția tarifelor de transport al energiei electrice prezentată în

figura 3.5.

pune în evidență creșterea în perioada a doua de reglementare și descreșterea în perioada a treia de reglementare a tarifului mediu de transport, care, deși nu se aplică în facturi, este reprezentativ deoarece indică venitul reglementat unitar aferent fiecărui MWh extras sau consumat din rețele.

Evoluția înregistrată a fost determinată în principal de evoluția venitului reglementat (prognozat în creștere progresivă de-a lungul celei de-a doua perioade de reglementare) și a consumului de energie electrică în România (evoluția energiei electrice extrase din rețele).

Evoluția veniturilor și a costurilor totale realizate de CNTEE Transelectrica SA, precum și investițiile aferente serviciului de transport al energiei electrice, planificate și realizate în perioada 2008-2017, se prezintă în

tabelul 3.31.

Tot în acest tabel se prezintă distinct evoluția costurilor cu CPT din RET.

Costurile cu CPT, care reprezintă cca. 20 % din totalul costurilor aferente serviciului de transport al energiei electrice, sunt supuse unui mecanism de eficientizare prin stabilirea unor ținte de CPT reduse progresiv de la un an la altul al perioadei de reglementare. ANRE recunoaște în tarifele reglementate costurile înregistrate de CNTEE Transelectrica SA cu achiziția energiei electrice necesare acoperirii CPT în RET, numai în măsura în care cantitatea de energie electrică se încadrează în limitele anterior stabilite ca țintă de eficiență, iar prețul de achiziție nu depășește prețul de referință calculat ca medie ponderată a prețurilor de tranzacționare pe piața de energie. Prin urmare, ANRE plafonează atât cantitatea, cât și prețul de achiziție a energiei electrice necesare pentru acoperirea CPT, printr-o formulă care ține seama de evoluția prețului de tranzacționare în regim concurențial pe piața de energie. În structura de achiziție a CPT nu se acceptă dezechilibre cantitative mai mari de 10 %, iar costul dezechilibrelor este plafonat începând cu data de 1 iulie 2017 la cel mult 5 % din prețul de referință.

Cantitatea de energie electrică necesară pentru acoperirea CPT în RET este într-o măsură mai mică sub controlul CNTEE Transelectrica SA, deoarece aceasta este puternic influențată de regimul de funcționare al RET, determinat de structura rețelei, a producerii și a consumului de energie electrică. Nivelul CPT este influențat și de regimul de funcționare a rețelei electrice de transport sub sarcina pentru care a fost dimensionată. Chiar și în aceste condiții, CNTEE Transelectrica SA este stimulată

să eficientizeze costurile cu CPT prin îmbunătățirea strategiilor de achiziție de pe piața angro de energie electrică.

Tarifele specifice pentru serviciul de distribuție a energiei electrice

aplicate de operatorii de distribuție concesionari se stabilesc prin Ordinul ANRE nr. 72/2013, cu modificările și completările ulterioare.

Tarifele specifice pentru serviciul de distribuție a energiei electrice aplicate de operatorii de distribuție concesionari în anul 2016, care reprezintă al treilea an al celei de-a treia perioade de reglementare (2014-2018), au fost aprobate prin

Ordinele ANRE nr. 168 până la 175 din 2015 .

La sfârșitul anului 2016, ANRE a analizat solicitările fundamentate ale operatorilor și a aprobat,

prin Ordinele ANRE nr. 107 până la 114 din 2016,

tarifele specifice pentru serviciul de distribuție a energiei electrice, care se aplică de operatorii de distribuție concesionari în anul 2017.

Tabel 3.35. Evoluția veniturilor și a costurilor aferente serviciului de transport al energiei electrice precum și investițiile planificate și realizate

Anul

2008

2009

2010

2011

2012

2013

sem I 2014

an tarifar 2014-2015

an tarifar 2015-2016

an tarifar 2016-2017

Costuri totale din care

lei

1969025461

1974614813

2051658693

1728758488

1578124200

1569028843

763299096

1688762813

1549842465

1520060703

pentru servicii de transport

lei

888548234

900981380

894693666

965574934

965904156

909096662

425351513

906153802

878443238

877459517

CPT realizat

MWh

995.647

992824

119314

1080588

1018268

1031711

491506

1067252

1005294

1012602

CPT realizat

%

2,28

2,55

2,69

2,48

2,33

2,52

2,42

2,47

2,29

2,30

Valoare CPT realizat

lei

214714659

243912884

265658327

251537904

252390367

221670309

89165121

194206894

181479815

205000092

Valoare CPT recunoscut

lei

185518385

193952623

185709963

178065102

178108728

166609659

76145440

178783064

170534722

183826541

Venituri totale din care

lei

2156911348

2045689347

2162509930

1927210817

1676758591

1812079830

1015318978

2125954479

1940204223

1845301136

pentru servicii de transport

lei

1080006394

968598143

1000449027

1143141633

1105987276

1182761567

629497428

1391196703

1211842903

1134534292

Rezultat total din care

lei

187885687

71074534

110851237

198452369

98634391

243050987

352019882

437191666

390361758

325240433

pentru serviciu de transport

lei

191458160

67616763

105755362

177566699

140083120

273664905

204145915

485042901

333399665

257074775

Investiții în RET

prognozate a fi realizate

lei

285000000

2535553850

322820268

379118911

397059735

260000000

200000000

109245360

257131507

239477362

Valoarea investiții realizate în RET din care :

lei

457987165

200170877

502994678

292866175

280682152

381530163

97362542

140115579

137270078

274205652

surse proprii

lei

438756006

172631476

409503710

288327787

154457737

271977607

92726253

107885434

123421074

266356482

contribuții din care:

lei

19231159

26539401

93490968

4538388

126224315

109552556

4636289

32230145

13849005

7849170

tarif de racordare

lei

1343455

27259370

90612719

4538388

126178430

47688430

4636289

32205099

8694955

7115928

Venit total din situații financiare

lei

2998109139

2541883285

2679809912

3273229540

2860856444

2560130925

2874606265

3032679650

n.a

Cheltuieli totale din situații financiare

lei

2944594309

2530626752

2658073822

3146277537

2813812444

2320379154

2442800177

2602857114

2752463319

n.a.

Profit brut

lei

53514830

11256533

21736080

126002003

47044000

239751771

431806088

429822536

2417873365

n.a.

Profit net

lei

41943077

6135590

9557424

90913316

34497968

200927862

357616487

360054467

334589954

n.a.

În

figura 3.6.

se prezintă evoluția tarifelor medii de distribuție a energiei electrice care s-au aplicat în perioada 2012-2017 clienților finali, în funcție de nivelurile de tensiune la care locurile de consum ale acestora sunt racordate la rețelele electrice de distribuție.

Figura 3.6. Evoluția tarifelor medii de distribuție a energiei electrice în perioada 2012-2017 la clienților finali

(Raport ANRE 2016)

Evoluția descrescătoare a tarifelor de distribuție a energiei electrice în perioada a treia de reglementare (începând cu anul 2014), se explică atât prin creșterea cantității de energie electrică distribuite, cât și prin reducerea veniturilor reglementate ca urmare a înăspririi condițiilor prevăzute de Metodologia pentru recunoașterea costurilor (întărirea verificărilor, solicitarea de date și documente justificative suplimentare și altele asemenea).

Ponderea tarifelor de rețea (de transport și de distribuție a energiei electrice) în structura prețului energiei la clientul final în perioada a treia de reglementare reprezintă cca. 35 %, ceea ce reprezintă o scădere față de perioada a doua de reglementare, când ponderea tarifelor de rețea în structura prețului energiei electrice la clientul final a reprezentat cca. 45 %. Această perioadă se caracterizează printr-un nivel mai redus al costurilor recunoscute în tarife, atât al celor de capital prin ajustarea ratei reglementate a rentabilității capitalului în conformitate cu condițiile economice actuale, cât și al celor de operare - mentenanță, care reflectă eficientizarea serviciului acumulată în perioada 2005-2013. De asemenea, pentru costurile cu pierderile tehnologice de rețea, ANRE a inclus în cadrul metodologiei mecanismul de stimulare a eficientizării acestora, cu efect atât asupra cantității, cât și asupra prețului de achiziție, prevederile metodologice fiind similare atât pentru serviciul de distribuție, cât și pentru serviciul de transport al energiei electrice.

În

tabelul 3.36

este prezentată evoluția pentru fiecare operator de distribuție a valorii tarifelor de distribuție a energiei electrice pe niveluri de tensiune aprobate de ANRE în perioada 2008-2017.

Aceste tarife au fost stabilite având în vedere situația veniturilor/costurilor totale realizate pentru serviciul de distribuție a energiei electrice în perioada respectivă, cantitățile de energie electrică distribuite, costurile recunoscute cu CPT și altele asemenea.

Se menționează că în aplicarea prevederilor art. 48 alin. (2) lit. (c) din Legea nr. 123/2012 conform cărora operatorii de distribuție concesionari, ca și operatorul de transport și de sistem au obligația publicării costurilor privind operarea, menținerea și dezvoltarea rețelelor electrice pe paginile de

internet proprii, ANRE a aprobat prin Decizia nr. 618/2015 machetele cu formatul cadrul pentru publicarea acestora.

Tabel 3.36. Tarifele de distribuție aplicate de la 1 ianuarie în perioada 2008-2016 [lei/MWh, termeni nominali]

Nume distribuitor

Tensiunea

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

Total țară

IT

18,31

18,18

18,46

18,77

19,31

20,30

20,65

21.71

19,24

MT

56,36

56,54

57,48

57,96

59,95

63,00

65,26

64,31

56,78

JT

169,86

173,47

177,02

180,59

191,95

201.74

200,57

197,16

172,57

ENEL

Distribuție Muntenia

IT

9,44

9,25

9,39

8,92

10,49

11,02

12,19

12,16

10,17

MT

38,14.

37,04

37,48

35,56

41,60

43,72

48,65

48,44

40,64

JT

166,65

164,98

163,25

151,21

177,92

186,99

182,46

183.53

154,42

ENEL

Distribuție Banat

IT

21,00

21,00

21,00

21,00

21,00

22,07

22,80

22.10

18,60

MT

63,00

63,00

63,00

63,00

63,00

66,21

68,97

66,91

56,58

JT

171,22

178,05

189,28

192,06

202,00

212,40

205,63

200,54

170,11

ENEL

Distribuție Dobrogea

IT

21,00

21,00

21,00

21,00

21,00

22,07

22,07

22,04

19,30

MT

63,00

63,00

63,00

63,00

63,00

66,21

66,21

66,02

57,78

JT

167,63

170,69

175,67

186,72

202,00

212,30

211,67

211,33

184,57

Distribuție Energie Oltenia

IT

19,75

20,22

21,00

21,00

21,00

22,07

24,28

25,39

22,56

MT

61,75

62,22

63,00

63,00

63,00

66,21

70,62

73,81

65,66

JT

200,75

201,22

202,00

202,00

202,00

212,30

210,77

211,11

184,24

Delgaz Grid

IT

21,00

21.00

21,00

21,00

21,00

22,07

20,85

20,64

18,71

MT

63,00

63,00

63,00

63,00

63,00

66,21

67,10

66,32

60,15

JT

176,34

194,50

188,17

196,15

202,00

212,30

214,50

208,84

188,26

SDEE Muntenia Nord

IT

14,14

13,64

13,26

15,30

18,00

18,92

18,90

18,47

15,93

MT

48,0

47,73

48,18

53,79

60,00

63,06

63.13

61,31

52,60

JT

171,40

169,10

169,15

190,07

199,00

209,15

206,05

199,92

171,38

SDEE

Transilvania Nord

IT

19,13

18,33

19,99

20,96

21,00

22,07

20,65

21,10

19,93

MT

61,13

60,33

61,99

62,96

63,00

66,21

67,28

68,44

64,20

JT

148,81

144,23

149,06

151,60

164,42

172,80

178,75

180,59

167,74

SDEE

Transilvania Sud

IT

21,00

21,00

21,00

21,00

21,00

22,07

23,46

23,41

21,22

MT

52,86

55,96

60,19

59,53

62,98

66,10

70,44

70,26

63,58

JT

155,01

164,99

179,55

174,30

186,25

195,75

194,73

192,05

172,02

(Sursa:ANRE Raportul Național 2016)

În tabelul 3.37.

se prezintă evoluția CPT în rețelele electrice de distribuție a energiei electrice în perioada 2007-2016 pe fiecare operator de distribuție.

Tabel 3.37. Evoluția CPT în rețelele electrice de distribuție a energiei electrice în perioada 2007-2016

Nume distribuitor

Tensiunea

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

ENEL

Distribuție Muntenia

TOTAL

16,05

15,25

16,16

16,73

16,47

13,03

13,78

14,61

13,21

12,95

IT

1,29

0,76

0,70

0,70

0,72

0,71

0,63

0,58

0,68

0,68

MT

5,48

4,00

4,52

4,39

4,35

3,68

3,78

3,85

3,59

3,54

JT

19,29

19,70

20,41

21,20

21,13

16,42

17,64

18,52

16,96

16,79

ENEL

Distribuție Banat

TOTAL

12,38

11,04

11,39

10,98

9,68

9.87

9,78

9,59

9,64

10,14

IT

0,65

0,60

0,60

0,69

0,69

0,64

0,68

0,81

0,73

0,88

MT

3,38

3,69

3,77

3,82

3,71

3,65

3,61

3,69

3,67

3,95

JT

20,06

17,77

16,98

17,17

14,78

15,21

14,71

14,36

14,56

14,44

ENEL

Distribuție Dobrogea

TOTAL

13,46

12,34

12,56

11,56

10,97

9,93

9,57

10,54

10,04

10,43

IT

0,76

0.68

0,79

1,01

1,16

1,35

1,94

2,16,

1,63

1,86

MT

2,99

4,05

4,39

3,90

4,02

4,15

3,95

5,17

6,13

5,55

JT

23,30

19,67

18,62

18,18

16,00

15,52

14,06

14,06

12,71

13,90

Distribuție Energie Oltenia

TOTAL

9,96

10,19

11,69

12,43

12,31

12,40

13,32

11,37

10,62

10,20

IT

1,64

1,71

1,62

1,46

1,20

1,45

1,68

1,23

1,11

1,18

MT

5,54

4,82

4,79

4,89

5,02

5,21

5,34

4,10

3,74

4,00

JT

25,92

23,69

24,55

27,36

26,32

23,74

24,64

23,44

20,75

19.14

Delgaz Grid

TOTAL

15,23

16,47

16,72

15,20

16,19

15,95

15,65

14,93

13,45

12,85

IT

1,21

1,25

1,01

0,87

1,06

0,96

1,02

1,01

0,86

1,02

MT

3,20

3,27

2,54

2,66

2,85

2,85

2,97

2,68

2,68

2,74

JT

21,55

21,79

21,81

21,49

22,37

21,77

20,45

19,65

17,39

16,26

SDEE Muntenia Nord

TOTAL

9,66

10,16

10,92

11,84

11,46

11,92

12,18

12,38

11,40

11,42

IT

0,69

0,74

0,97

1,02

0,98

1,01

1,06

1,02

0,87

0,82

MT

7,55

6,96

6,71

7,36

7,01

7,17

6,87

6,61

6,59

6,37

JT

15,51

15,78

14,16

15,73

14,85

15,29

16,16

17,02

15,17

15,51

SDEE

Transilvania Nord

TOTAL

12,16

12,32

12,04

13,08

11,91

11,68

11,59

11,34

11,08

10,75

IT

1.01

1,26

1,25

1,60

1,17

1,36

1,19

0,98

1,13

1,21

MT

4,85

3,77

4,74

4,62

4,59

4,58

4,49

4,69

4,56

4,64

JT

15,07

15,45

12,45

14,17

12,93

12,08

12,29

12,22

11,69

10,98

SDEE

Transilvania Sud

TOTAL

11,26

11,46

12,29

12,64

12,20

12,15

12,21

11,80

11,18

10,75

IT

1,25

1,19

1,22

1,15

1,24

1,14

1,10

1,04

0,97

1,03

MT

4,23

4,14

4,32

4,13

4,06

4,22

4,21

4,23

4,06

3,67

JT

17,67

17,19

16,89

19,38

18,13

17,57

18,42

17,51

16,96

16,62

(Sursa:ANRE Raportul Național 2016)

Pierderile înregistrate în rețelele electrice de distribuție din România, incluzând consumul ilicit, se situează la nivelul de 11 % din energia electrică intrată în contur și, din situația comparativă a CPT în rețele pentru anul 2014 întocmită de Banca Mondială, se constată că țara noastră se situează totuși în media țărilor est-europene. Țările precum Italia, Germania sau Cehia, cu pierderi situate între 4% și 7%, au un volum redus de instalații la nivelul de joasă tensiune (deoarece rețelele de distribuție se delimitează față de instalațiile utilizatorilor de regulă la nivelul de medie tensiune) și au un nivel redus de pierderi prin sustragere ilicită de energie electrică.

Se impune precizarea că nivelul total al pierderilor în RED nu reflectă strict eficiența rețelelor electrice dintr-o anumită țară întrucât acesta este puternic influențat de structura consumului pe niveluri de tensiune, în condițiile în care pierderile tehnice în rețelele de înaltă tensiune sunt în

medie de cca. 1%, în cele de medie tensiune, de cca. 4 %, în timp ce în cele de joasă tensiune se înregistrează pierderi de cca. 7% din energia electrică intrată în conturul rețelei operatorului de distribuție.

Fără a ignora faptul că în România este necesar ca pierderile în RED să fie reduse în continuare, în special la joasă tensiune, nivelul mic al pierderilor totale în rețele înregistrat în cazul țărilor puternic industrializate este explicabil și printr-o pondere mai mare a consumului la înaltă tensiune și la medie tensiune.

În România, urmărind evoluția structurii consumului de energie electrică din RED pe niveluri de tensiune în perioada 2005-2016, la înaltă tensiune, unde nivelul pierderilor este foarte mic, ponderea energiei electrice distribuite a scăzut în perioada 2005-2016 de la 30 % la 17 % din total, în timp ce la joasă tensiune unde nivelul pierderilor este foarte mare, ponderea energiei electrice distribuite a crescut în aceeași perioadă de la 39 % la 49 % din total.

Referitor la ponderea costului cu achiziția CPT în RED în venitul reglementat, respectiv în totalul costurilor reglementate cu serviciul de distribuție, în perioada 2014-2016 ( tabelul 3.38.)

se constată o evoluție descrescătoare a acesteia, care urmărește evoluția descrescătoare a prețului mediu de tranzacționare a energiei electrice pe piața angro de energie și care se datorează dreptului acordat operatorilor de distribuție de a achiziționa energie electrică pentru acoperirea CPT în regim concurențial, prin tranzacționarea energiei pe această piața angro.

Tabel 3.38. Situația costurilor recunoscute cu CPT în veniturile liniarizate ale operatorilor de distribuție a energiei electrice concesionari aferente fiecărui an al perioadei 2014-2016 (lei termeni nominali ai fiecărui an)

Specificație

ENEL

Distribuție Muntenia

ENEL

Distribuție Banat

ENEL

Distribuție Dobrogea

Distribuție Energie Oltenia

Delgaz Grid

SDEE

Muntenia Nord

SDEE

Transilvania Nord

SDEE

Transilvania Sud

2014

Venit liniarizat

832171358

545593605

447619922

722712264

651090514

672031680

564356522

627619224

Cost CPT recunoscut de ANRE

213620592

106497317

97740935

216387500

155645925

177754258

124534544

156533706

% cost CPT recunoscut

25,67%

19,52%

21,84%

29,94%

23,91%

26,45%

22,07%

24,94

2015

Venit liniarizat

832802135

536127023

448309471

740164908

656246701

659513803

588144874

643260847

Cost CPT recunoscut de ANRE

213797520

108504166

95017656

194271711

143564666

173659498

125057826

156281462

% cost CPT recunoscut

25,67

20,24%

21,19%

26,25%

21,88%

26,33%

21,26%

24,29%

2016

Venit liniarizat

810173394

513693856

437077493

735210248

645411389

626953381

594109251

639134731

Cost CPT recunoscut de ANRE

202772220

98920618

89078035

179626875

132999734

156501625

115547775

143831964

% cost CPT recunoscut

25,03%

19,26%

20,38%

24,43%

20,61%

24,96%

19,45%

22,50%

(Sursa: ANRE Raportul Național 2016)

Tarifele pentru serviciul de distribuție prestat de operatorii de distribuție alții decât operatorii concesionar i sunt aprobate de ANRE la solicitarea operatorilor de distribuție care dețin, operează, întrețin și dezvoltă rețele de distribuție în cadrul parcurilor și platformelor industriale sau al unor zone delimitate patrimonial și care au racordați utilizatori – beneficiari ai serviciului de distribuție.

În cursul anului 2016, tarifele au fost determinate pe baza

Metodologiei de stabilire a tarifului pentru serviciul de distribuție a energiei electrice de operatori, alții decât operatorii de distribuție concesionari , aprobată prin

Ordinul ANRE nr. 21/2013 . În data de 07.12.2016, prin

Ordinul ANRE nr. 102/2016

a fost aprobată o nouă

Metodologie de stabilire a tarifului pentru serviciul de distribuție a energiei electrice de operatori, alții decât operatorii de distribuție concesionari .

Ambele

Metodologii

prevăd stabilirea tarifelor prin metoda “cost+”, adică pe baza costurilor justificate cu prestarea serviciului și a unei cote reglementate de profit, de maxim 5%.

În cursul anului 2016, au fost aprobate un număr de 11 decizii privind aprobarea tarifului pentru serviciul de distribuție a energiei electrice prestat de operatori de distribuție, alții decât operatorii concesionari.

Având în vedere influența circulațiilor de energie electrică reactivă asupra nivelelor de tensiune din SEN și asupra consumului propriu tehnologic a fost elaborată și „Metodologia pentru stabilirea obligațiilor de plată a energiei electrice reactive și a prețului reglementat pentru energia electrică reactivă” (Ordinul ANRE nr.33/2014) care se aplică de către operatorii de rețea pentru stabilirea obligațiilor de plată a energiei electrice reactive tranzitate prin punctele de decontare (locurilor de consum de energie electrică, locurilor de producere de energie electrică, precum și ale locurilor de producere și consum de energie electrică). Aceasta metodologie a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2015. În conformitate cu prevederile

Metodologiei , prețul reglementat al energiei electrice reactive se stabilește, prin convenție, la nivelul de 30% din prețul reglementat de achiziție a energiei electrice active pentru acoperirea pierderilor proprii tehnologice ale rețelelor electrice deținute de operatorul de transport și de sistem, respectiv de operatorii de distribuție concesionari.

Prețul reglementat pentru energia reactivă se aprobă de ANRE pentru fiecare operator de rețea în parte (cu excepția operatorilor de distribuție alții decât concesionarii), este unic pentru rețeaua deținută de către acesta, este același pentru energia reactivă inductivă și energia reactivă capacitivă și nu depinde de nivelul de tensiune al locului de producere/consum. Operatorii de distribuție, alții decât operatorii concesionari, aplică utilizatorilor rețelelor pe care le dețin, ca penalizare pentru energia reactivă, prețul reglementat aprobat de ANRE pentru operatorul de distribuție concesionar din zona de concesiune în care se află rețeaua operatorului respectiv. În cadrul acestei categorii intră și producătorii titulari ai licenței pentru exploatarea comercială a capacităților de producere a energiei electrice care au dreptul complementar de a desfășura activitatea de distribuție a energiei electrice pentru alimentarea clienților finali racordați direct la instalațiile electrice aferente unităților lor de producere. Prețurile reglementate pentru energia electrică reactivă aplicate în anul 2016 de CNTEE Transelectrica SA sunt cele aprobate prin

Ordinul ANRE nr. 93/2015

pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2016, respectiv prin

Ordinul ANRE nr. 27/2016

pentru perioada 1 iulie 2016 – 31 decembrie 2016 și nu s-a modificat valoarea acestora deoarece variația prețului reglementat de achiziție a CPT nu a avut impact asupra acestor valori.

Prețurile reglementate pentru energia electrică reactivă aplicate de operatorii rețelelor electrice de distribuție în anul 2016 sunt cele aprobate prin

Ordinele ANRE nr. 168 până la nr. 175 din 2015

și au înregistrat după caz, reduceri de până la 2,7 % față de nivelul anterior al

prețurilor reglementate pentru energia electrică reactivă.

Prin

Ordinul nr. 76/2.11.2016

ANRE a modificat și completat Metodologia privind stabilirea obligațiilor de plată a energiei electrice reactive și a prețului reglementat pentru energia electrică reactivă, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 33/2014.

Anul 2015 a fost primul an de aplicare a prevederilor metodologiei, pe parcursul căruia au fost identificate o serie de aspecte care trebuiau clarificate. Dar modificarea esențială a constat în

armonizarea documentului cu prevederile

Regulamentului (UE) nr. 1388/2016 al Comisiei din 17 august 2016 de stabilire a unui cod de rețea privind racordarea consumatorilor

și anume în renunțarea la factorul de putere neutral și stabilirea domeniului în care energia electrică reactivă nu se plătește ca fiind intervalul dintre valoarea de 0,9 pentru regimul inductiv și valoarea 0,9 pentru regimul capacitiv.

În concluzie, în perioada 2014-2016 prin aplicarea metodologiilor de stabilire a prețurilor și tarifelor în domeniul energiei electrice s-a încurajat creșterea eficienței în activitățile participanților la piața de energie electrică în reducerea consumurilor proprii tehnologice.

3.9.1.2.

Gaze naturale

ANRE elaborează, aprobă și aplică criterii și metode pentru aprobarea prețurilor și pentru stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale.

Metodologia de tarifare a gazelor naturale are la bază un ansamblu de reguli imperative care corespund atât prevederilor europene, cât și practicilor internaționale în domeniul stabilirii prețurilor și tarifelor.

La fel ca în cazul pieței de energie electrică, ANRE definește și pentru piața de gaze naturale principii clare și metodologii detaliate privind stabilirea tarifelor de furnizare, transport, tranzit, înmagazinare și distribuție a gazelor naturale.

Mecanismele de calcul al prețurilor și al tarifelor reglementate sunt de tipul „revenue–cap” pentru activitățile reglementate de înmagazinare subterană și de transport și de tip „price-cap” pentru activitățile reglementate de distribuție și de furnizare.

Perioada de reglementare pentru oricare din activitățile reglementate este de 5 ani, cu excepția primei perioade de reglementare (etapa tranzitorie), a cărei durată a fost stabilită la 3 ani.

Sistemul tarifar pentru activitatea de transport

cuprinde un set de tarife de tipul „intrare-ieșire” pentru rezervarea de capacitate în punctele de intrare/ieșire ale sistemului de transport, precum și un tarif volumetric pentru utilizarea sistemului, determinat ca un tarif de tip timbru poștal. Prin acest sistem se asigură realizarea venitului recunoscut și permis de ANRE unui titular de licență în vederea acoperirii costurilor recunoscute pentru desfășurarea activității de transport al gazelor naturale într-un an al perioadei de reglementare.

Tariful pentru serviciile de transport prin Sistemul național de transport (SNT), pentru prima și a doua perioadă de reglementare a fost unic, având o structură binomială.

Sistemul de tarifare de tipul „intrare-ieșire” a fost introdus prin Ordinul ANRE nr. 32/2014 prin care a fost aprobată

Metodologia de stabilire a venitului reglementat, a venitului total și a tarifelor reglementate pentru activitatea de transport al gazelor naturale

.

Precizăm că, în cursul anului 2016, Ordinul ANRE nr. 32/2014 a fost revizuit prin Ordinul ANRE nr. 31/2016 privind modificarea și completarea

Metodologiei de stabilire a venitului reglementat, a venitului total și a tarifelor reglementate pentru activitatea de transport al gazelor naturale . Modificările aduse prin Ordinul ANRE nr. 31/2016 au vizat:



stabilirea tarifelor de transport pentru rezervarea capacității de transport pentru două grupuri de puncte ale unui sistem de transport, respectiv un grup al punctelor de intrare al gazelor naturale din perimetrele de producție, din terminalele GNL și din instalațiile de producere a biogazului sau a altor gaze care îndeplinesc condițiile de calitate pentru a putea fi livrate/transportate în/prin sistemul de transport al gazelor naturale, din interconectarea cu alte sisteme de transport al gazelor naturale și din depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale și un grup al punctelor de ieșire a gazelor naturale către consumatorii direcți, sisteme de distribuție,

depozitele de înmagazinare subterană, conductele de alimentare din amonte și alte sisteme de transport interconectate;



alocarea în mod egal a costurilor fixe luate în calcul la stabilirea venitului total, pe grupe de puncte de intrare, respectiv de ieșire, având în vedere prevederile proiectului de Regulament al Comisiei Europene de instituire a unui cod de rețea privind structurile armonizate de tarifare în domeniul transportului gazelor (TAR-NC) și, totodată, bunele practici europene;



analizarea posibilității de revenire, înainte de începerea anului de reglementare, asupra valorilor tarifelor de transport determinate pentru respectivul an, în situația în care se constată o recuperare/nerecuperare cu mai mult de 5% a componentei fixe din venitul total al anului pentru care au fost stabilite tarifele de transport, titularul de licență solicită aprobarea unor noi tarife de rezervare de capacitate pentru servicii ferme de transport pe termen lung.

Începând cu data de 1 octombrie 2016, prin Ordinul ANRE nr. 39/2016, au fost aprobate venitul reglementat, venitul total și tarifele de transport pentru activitatea de transport al gazelor naturale prin SNT.

Ca urmare a aprobării Ordinului ANRE nr. 31/2016, tarifele de rezervare de capacitate au înregistrat o scădere semnificativă pe punctele de interconectare. Astfel, față de tarifele de rezervare de capacitate anuale, stabilite pentru anul gazier 2015-2016, la 1,48 EUR/MWh/h*, pentru ieșirea prin punctele de interconectare, în 2016-2017 nivelul acestora a fost stabilit la valoarea de 0,40 EUR/MWh/h*, iar pentru intrarea prin punctele de interconectare, față de valoarea din 2015-2016 de 0,66 EUR/MWh/h*, în anul 2016-2017 s-a stabilit un nivel de 0,41 EUR/MWh/h*.

Prin tarifele de rezervare de capacitate se asigură realizarea a 60% din veniturile operatorului de transport.

În ce privește tariful volumetric, față de nivelul anului 2015-2016 de 0,97 EUR/MWh/h*, în anul 2016-2017 acesta a fost stabilit la valoarea de 0,96 EUR/MWh/h*. Prin tariful volumetric se asigură realizarea a 40% din veniturile operatorului de transport. (* Curs mediu de 4,5 lei/EUR).

Sistemul tarifar pentru

activitatea de distribuție

cuprinde tarife diferențiate pe operatori licențiați de distribuție și pe categorii de clienți.

Pentru anul 2016, categoriile de clienți pentru care s-au stabilit diferențiat tarifele de distribuție și tariful de distribuție de proximitate au fost următoarele:

1.

Tarife de distribuție

B.1.

Cu un consum până la 23,25 MWh

B.2.

Cu un consum anual între 23,26 MWh și 116,28 MWh

B.3.

Cu un consum anual între 116,29 MWh și 1162,78 MWh

B.4.

Cu un consum anual între 1162,79 MWh și 11627,78 MWh

B.5.

Cu un consum anual între 11627,79 MWh și 116277,79 MWh

B.6.

Cu un consum anual peste 116277,79 MWh.

2.

Tarif de distribuție de proximitate

B.6.1

clienți cu un consum anual de peste 250000 MWh.

Pentru activitatea de distribuție se stabilește un venit reglementat unitar care acoperă costurile unitare aferente unui an al perioadei de reglementare. Contravaloarea serviciilor de distribuție prestate unui utilizator al sistemului de distribuție se facturează lunar.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv,

Metodologia de stabilire a tarifelor reglementate pentru serviciile de distribuție în sectorul gazelor naturale, începând cu a treia perioadă de reglementare și de modificare a Metodologiei pentru aprobarea prețurilor și stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 22/25.05.2012,

un număr de 39 de operatori au înaintat ANRE documentele conținând datele de ajustare a veniturilor reglementate, precum și propunerile de prețuri și tarife reglementate pentru anul 2016.

Astfel, începând cu data de 1 mai 2016 a intrat în vigoare Ordinul ANRE nr. 19/2016 privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de distribuție a gazelor naturale realizat de Societatea DISTRIGAZ SUD REȚELE S.R.L. și Ordinul ANRE nr. 21/2016 privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de distribuție a gazelor naturale realizat de Societatea E.ON GAZ DISTRIBUȚIE S.A., tarifele aprobate pentru cei doi operatori fiind valabile până la data de 31 martie 2017.

În

figurile 3.7, 3.8

se prezintă evoluția în timp a tarifelor de distribuție a gazelor naturale pentru cei doi operatori, începând cu 1 mai 2009 și până în prezent.

Figura 3.7. Evoluția tarifului de distribuție pentru E.ON Distribuție SA

(Sursa: Raport ANRE 2016)

Figura 3.8. Evoluția tarifului de distribuție pentru Distrigaz Sud Rețele SRL

(Sursa: Raport ANRE 2016)

ANRE permite operatorilor de distribuție să includă în tarif toate costurile justificate.

Prin metodologiile aplicate se remarcă preocuparea permanentă a ANRE pentru creșterea eficienței energetice pe piața de gaze naturale.

3.9.1.3.

Energie termică

Piața de energie termică din România a avut două autorități de reglementare principale: ANRE, pentru energia termică produsă în cogenerare și ANRSC (Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice), pentru energia termică produsă prin alte procese tehnologice.

De la intrarea în vigoare pe 26 noiembrie 2016 a Legii nr 225/2016 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunale de utilități publice nr.51/2006 ANRE acordă licențe pentru funcționarea/prestarea de servicii pentru alimentarea cu energie termică în sistem centralizat (producere, transport, distribuție și furnizare energie termică).

În general, tarifele la energie termică includ costuri justificate de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice, inclusiv costuri pentru dezvoltarea și modernizarea sistemului de alimentare centralizat cu energie termică, pierderi tehnologice, cheltuieli legate de protecția mediului și o marjă de profit (de maximum 5%).

Metodologia de stabilire a tarifului este similară cu cele din domeniul energiei electrice sau al gazelor naturale. Însă tarifele la energie termică sunt stabilite la nivel local (oraș sau comună), prețurile locale de referință fiind aprobate de autoritățile de reglementare. Față de prețurile locale de referință, autoritățile locale pot oferi subvenții de diferite niveluri, în funcție de anumiți factori (sezonul de iarnă, veniturile consumatorilor casnici și altele asemenea), rezultând, astfel, prețuri diferite la nivel de țară. Prin prevederile O.G. nr. 69/2011 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2006 privind instituirea prețurilor locale de referință pentru energia termică furnizată populației prin sisteme centralizate a fost abrogat art. 2 al O.G. nr. 36/2006 care instituia prețuri locale de referință pentru fiecare localitate, stabilite de autoritățile de reglementare competente.

Începând cu anul 2017, ANRE aprobă valoarea prețului de referință pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unități de cogenerare care nu benficiază de schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență (pentru anul 2018, Ordin ANRE nr. 98/2017), precum și valoarea prețului de referință pentru energia termică produsă și livrată din centrale ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv de bonus pentru cogenerare de înaltă eficiență (pentru anul 2018, Ordin ANRE nr. 99/2017). Totodată, avizează tariful de transport și distribuție care se aprobă prin hotărâre de către autoritatea administrației publice locale.

Prețul și tariful local de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice se aprobă prin hotărâre a autorității administrației publice locale.

3.9.2

Ușurarea și promovarea răspunsului cererii

In PNAEE III s-a arătat ca modul de funcționare a piețelor de energie electrică (angro și cu amănuntul) respectă cerințele art. 15 alin (8) ai Directivei 2012/27/UE furnizorii de răspuns la cerere, inclusiv agregatorii fiind tratați în manieră nediscriminatorie pe baza capacității lor tehnice.

3.9.2.1.

Energie Electrică

În perioada 2014-2016 ANRE a monitorizat în permanența modul de funcționare a piețelor de energie electrică.

Modificările de structură a pieței angro, intervenite odată cu intrarea în vigoare a Legii nr 123/2012 au continuat și s-au consolidat pe măsură ce participanții la piață au înlocuit tranzacțiile derulate pe piața de contracte bilaterale negociate cu tranzacții încheiate pe piețele centralizate organizate la nivelul Opcom SA în mod transparent, public, centralizat și nediscriminatoriu. În

figura 3.9.

este

prezentată evoluția lunară a volumelor tranzacționate pe principalele componente ale pieței angro de energie electrică în perioada 2012-2016, comparativ cu evoluția consumului intern.

Figura 3.9. Evoluția lunara a volumelor tranzacționate pe componentele pieței angro comparativ cu

consumul intern

În anul 2016, predominantă a fost tranzacționarea pe piețele centralizate de contracte bilaterale de energie electrică organizate la nivelul Opcom SA (PCCB-LE, PCCB-NC și PC-OTC), care asigură în special tranzacțiile pe contracte încheiate pe termen mediu sau lung, urmate de PZU și PI în cazul tranzacțiilor pe termen scurt. În contextul legislativ impus de lege, tranzacțiile realizate pe platforme de brokeraj au fost practic sistate în 2014, participanții îndreptându-și atenția către piața centralizată cu negociere dublă continuă de la nivelul Opcom SA, cu instrumente de tranzacționare variate, iar volumul celor realizate pe contracte negociate a fost în continuă scădere, atingând în 2016 cea mai mică pondere raportat la consumul intern (cca. 2,4%). Se constată scăderea cu cca. 17% a volumului energiei electrice tranzacționate pe piața de echilibrare față de cel din 2015.

În anul 2016 s-au înregistrat diferențe mari între energia electrică efectiv livrată de operatorii economici care exploatează comercial centrale eoliene și fotovoltaice și notificările lor fizice, diferențe care au condus la necesitatea echilibrării balanței producție – consum, dar spre deosebire de anul anterior acestea au implicat tranzacționarea unor volume mai mici de energie electrică pe piața de echilibrare Se precizează că piața de energie electrică pentru clienții finali mari este în continuare inactivă, până la sfârșitul anului 2016 nefiind depusă nicio ofertă inițiatoare.

Pentru asigurarea unor prețuri rezonabile, transparente, ușor comparabile și nediscriminatorii, pentru clienții finali care beneficiază de Serviciul universal, precum și ȋn scopul eliminării diferențelor dintre prețurile de achiziție a energiei electrice contractate de furnizorii de ultimă instanță pentru acoperirea consumului facturat la tarife CPC (Componenta de Piață Concurențială), ANRE a elaborat în iulie 2014 cadrul de reglementare al PCSU, iar operatorul pieței de energie

electrică, Opcom SA, a implementat mecanismul corespunzător de tranzacționare. Începând cu trimestrul II 2015, achiziția necesarului de energie electrică prognozat pentru facturare la tarife CPC s-a realizat trimestrial, centralizat pe platforma PCSU, diferențele orare față de consumul realizat fiind tranzacționate pe PZU și PI, precum și la preț de dezechilibru rezultat din PE. Pentru acoperirea consumului clienților finali alimentați în regim de ultimă instanță, energia electrică necesară se achiziționează de pe platformele centralizate PCCB-LE, PCCB–NC, PC–OTC, PZU și PI, precum și la preț de dezechilibru rezultat din PE.

Din datele prezentate de ANRE în Raportul Național pentru anul 2016 se constată că cele mai mari creșteri s-au înregistrat la PCCB-NC și la PC-OTC, volumul energiei electrice tranzacționate pe cele două piețe crescând cu cca 60%, respectiv cu cca 78% față de anul anterior, în timp ce trendul descrescător al PCCB-LE s-a menținut. În același timp, se constată că se menține și pentru anul 2016, procentul de cca. 67% din totalul tranzacțiilor realizat pe trei din piețele centralizate administrate de Opcom SA, utilizate cu predilecție de participanții la piață: PC-OTC, PZU și PCCB-LE, în acest an PC-OTC preluând primul loc de la PCCB-LE.

Din comparația cu anul 2015, se remarcă diminuarea în continuare a cantității de energie electrică vândute pe contracte reglementate; aceasta este o consecință a creșterii gradului de reglementare stabilit prin Memorandum-ul de Înțelegere aprobat de Guvernul României în martie 2012, în conformitate cu obligațiile asumate în relația cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană privind aprobarea calendarului de eliminare treptată a tarifelor reglementate de energie electrică la consumatorii finali care nu uzează de dreptul de eligibilitate. Ca și în anul trecut, singurii producători care au avut cantități și prețuri reglementate prin decizii ANRE au fost producătorii Hidroelectrica SA și SN Nuclearelectrica SA.

Operatorii de distribuție au achiziționat aproximativ aceeași cantitate de energie electrică din piața concurențială ca și în anul 2015, cca. 6 TWh (5,96 TWh față de 6 TWh în 2015).

Volumul tranzacțiilor cu energie electrică derulate pe piața concurențială în anul 2016 a crescut cu. 12,7% comparativ cu cel realizat în anul 2015. Piața concurențială include tranzacțiile derulate pe Piețele Centralizate de Contracte Bilaterale, Piața Centralizată cu Negociere Dublă Continuă, PCSU, PZU, PI și PE, dar și pe piața contractelor bilaterale negociate direct.

Din monitorizarea nivelului de transparență, a gradului de deschidere a pieței cu amănuntul și al concurenței se constată că în anul 2016, pe piața cu amănuntul au activat 105 furnizori, dintre care 21 dețin și licență de producere și 5 furnizori de ultimă instanță (FUI).

În ceea ce privește analiza evoluției structurii consumului de energie electrică la clienții finali, calculată pe baza datelor prelucrate de ANRE, din datele prezentate în

tabelul 3.39 , se constată următoarele:



consumul final de energie electrică înregistrat în anul 2016 a crescut cu 1,3% față de nivelul înregistrat în anul anterior;



creșterea cu 0,4% a consumului casnic în anul 2016, față de anul 2015, dar cu menținerea ponderii acestuia în structura de consum;



creșterea cu cca 3,8% a consumului clienților noncasnici care și-au schimbat furnizorul față de anul 2015 și creșterea ponderii acestuia în consumul final;



scăderea consumului clienților noncasnici alimentați în regim de serviciu universal și de ultimă instanță cu cca. 30,3% în anul 2016 față de anul 2015, precum și scăderea ponderii acestuia în consumul final.

Tabel 3.39. Evoluția structurii consumului alimentat în piața cu amănuntul

Specificație

2013

2014

2015

2016

GWh

%

GWh

%

GWh

%

GWh

%

GWh

%

Consumatori alimentați în regim

Reglementat *

20779

45

18966

43

15213

34

14128

31

13533

29

Casnici

111987

29

11670

27

12005

26

12005

26

12054

26

Noncasnici

8792

19

7296

17

3587

8

2123

5

1479

3

Consumatori alimentați în regim

Concurențial **