Decizia nr. 381/2019

Valer Dorneanu

- președinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3 lit. j) din Normele metodologice

privind stabilirea, vărsarea și gestionarea sumelor care constituie Fondul cultural național, aprobate prin

Ordinul ministrului culturii și patrimoniului național nr. 2.066/2011 , excepție ridicată de EB.ON Agenția de Evenimente - S.R.L., cu sediul în București, în Dosarul nr. 2.079/300/2014 al Tribunalului București - Secția a VI-a civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 222D/2018.

2.

La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Gabriela Savu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Administrația Fondului Cultural Național. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului prezent care precizează că își va restrânge concluziile asupra admisibilității excepției invocate. În acest sens arată că deși instanța de judecată a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, totuși, examinând o atare excepție, Curtea va analiza în primul rând admisibilitatea acesteia. Aceasta, deoarece, potrivit prevederilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , nu pot constitui obiect al excepției de neconstituționalitate decât dispozițiile din legi sau ordonanțe, nu și cele din acte normative cu caracter secundar sau acte administrative cu caracter normativ date în aplicarea sau executarea dispozițiilor din legi sau ordonanțe, așa încât consideră că sesizarea cu un astfel de obiect este inadmisibilă.

4.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că, de fapt, criticile formulate vizează modalitatea de aplicare a reglementării criticate, nefiind astfel o veritabilă excepție de neconstituționalitate, iar, în subsidiar, cu privire la fondul excepției, solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, apreciind că textul criticat nu încalcă dispozițiile invocate din

Legea fundamentală .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5.

Prin Încheierea din 29 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.079/300/2014 al Tribunalului București - Secția a VI-a civilă, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3 lit. j) din Normele metodologice

privind stabilirea, vărsarea și gestionarea sumelor care constituie Fondul cultural național, aprobate prin

Ordinul ministrului culturii și patrimoniului național nr. 2.006/2011 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de EB.ON Agenția de Evenimente - S.R.L. cu sediul în București, cu ocazia soluționării apelului declarat împotriva Sentinței civile nr. 5.405 din 22 aprilie 2016, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București într-o cauză având ca obiect pretenții.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată că activitatea de impresariat artistic este reglementată expres de

Ordonanța Guvernului nr. 21/2007 , fiind definită ca activitatea prin care o persoană fizică sau juridică de drept public ori de drept privat, denumită impresar, acționează în numele și pe seama unei instituții sau companii de spectacole și/sau concerte ori, după caz, a unui artist interpret sau executant, în vederea identificării și materializării posibilităților de exploatare a unei producții sau prestații artistice. Susține astfel că principala trăsătură a activității de impresariat este aceea că impresarul acționează în numele și pe seama artistului, în scopul exploatării producției sau prestației sale artistice. Așadar, veniturile sale provin din exploatarea prestației artistice, veniturile corespunzătoare prestației artistice însăși revin artistului și sunt venituri pe care impresarul le încasează în numele și pentru artist, fiindu-i impozitate artistului, și, prin urmare, ele nu pot fi supuse și impozitării impresarului.

7.

Consideră că aplicarea cotei de impozitare de 1%, reglementată de

Ordonanța Guvernului nr. 51/1998 , asupra veniturilor încasate de către impresar, în numele și pentru artist, contravine

art. 56 din Constituție , întrucât se ajunge în situația în care va exista o dublă impozitare, atât asupra veniturilor impresarului, cât și asupra celor realizate de artist, creându-se, astfel, și un cadru favorabil discriminării pe criteriul averii, cu încălcarea egalității în drepturi a cetățenilor. Apreciază, totodată, că cerința excesivă instituită prin dispoziția legală criticată este de natură să conducă la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, iar stabilirea cotei de impozitare de 1% asupra veniturilor obținute din activitatea de impresariat artistic, fără distincție, încalcă și principii fundamentale în materia taxelor și contribuțiilor, precum cel referitor la certitudinea impunerii și, respectiv, al așteptărilor legitime în materie fiscală, aplicarea unitară a legislației, precum și principiul proporționalității.

8.

Tribunalul București - Secția a VI-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, având în vedere criticile formulate, prevederea legală criticată nu aduce atingere, prin ea însăși, dispozițiilor constituționale invocate, întrucât stabilirea întinderii aplicării sale, în urma interpretării noțiunii de „venituri obținute din activitatea de impresariat“, este atributul instanței învestite cu soluționarea litigiului.

9.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 3 lit. j) din Normele metodologice

privind stabilirea, vărsarea și gestionarea sumelor care constituie Fondul cultural național, aprobate prin

Ordinul ministrului culturii și patrimoniului național nr. 2.066/2011 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din data de 14 martie 2011, norme elaborate în temeiul

art. 22 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 51/1998

privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 13 august 1998 și aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 245/2001 . Potrivit prevederilor criticate, „Sursele prevăzute la

art. 21 alin. (1) din ordonanță

reprezintă contribuții încasate pentru Fondul cultural național, al căror cuantum și mod de determinare se stabilesc după cum urmează: […] j) cota prevăzută la

art. 21 alin. (1) lit. k) din ordonanță

este adăugată la veniturile obținute din activitatea de impresariat artistic, din care s-a dedus TVA aferentă, fiind datorată de operatorii economici care desfășoară respectiva activitate;“.

13.

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, reglementarea criticată contravine dispozițiilor constituționale ale

art. 4 alin. (2)

coroborate cu cele ale

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în drepturi,

art. 53

referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și celor ale

art. 56 alin. (2)

privind justa așezare a sarcinilor fiscale.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3 lit. j) din Normele metodologice

privind stabilirea, vărsarea și gestionarea sumelor care constituie Fondul cultural național, aprobate prin

Ordinul ministrului culturii și patrimoniului național nr. 2.066/2011 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 14 martie 2011, Curtea reține că acestea au fost emise în temeiul

art. 22 alin. (3) din

Ordonanța Guvernului nr. 51/1998

privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale.

15.

Potrivit prevederilor

art. 146 lit. d) din Constituție

și ale

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor (...) privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare“. Așa fiind, pot constitui obiect al controlului de constituționalitate, pe calea excepției de neconstituționalitate, doar legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau ordonanțe, astfel că analiza constituționalității unor dispoziții din acte normative cu caracter secundar, emise în executarea legii, așa cum sunt normele metodologice, nu intră în competența instanței de contencios constituțional, sesizarea cu un atare obiect fiind inadmisibilă.

16.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3 lit. j) din Normele metodologice

privind stabilirea, vărsarea și gestionarea sumelor care constituie Fondul cultural național, aprobate prin

Ordinul ministrului culturii și patrimoniului național nr. 2.066/2011 , excepție ridicată de EB.ON Agenția de Evenimente - S.R.L., cu sediul în București, în Dosarul nr. 2.079/300/2014 al Tribunalului București - Secția a VI-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VI-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2019.