Decizia nr. 103/2013

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 37 din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, excepție ridicată de Asociația Solidaritatea pentru Libertate de Conștiință din Buzău în Dosarul nr. 4.547/2/2012 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului nr. 1.093D/2012 al Curții Constituționale.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 21 februarie 2013, în prezența reprezentantului autorului excepției și a reprezentantului Ministerului Public, susținerile acestora fiind consemnate în încheierea din acea dată. Prin aceeași încheiere, Curtea, la solicitarea reprezentantului autorului excepției, a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 156 alin. 2 din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale

art. 14 din Legea nr. 47/1992 , amânarea pronunțării în vederea depunerii de concluzii scrise de către autorul excepției, pentru data de 28 februarie 2013, dată la care a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 3.839 din 7 iunie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 4.547/2/2012, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 37 din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, excepție de neconstituționalitate ridicată de Asociația Solidaritatea pentru Libertate de Conștiință din Buzău într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative emise de Biroul Electoral Central.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că interpretarea, prin actele administrative emise de către Biroul Electoral Central și a căror anulare o solicită în fața instanței de judecată, a unor texte din

Legea nr. 67/2004

creează o situație discriminatorie în defavoarea persoanelor care în ziua desfășurării alegerilor locale se află în altă localitate decât cea de domiciliu, dar pe raza teritorială a județului în care domiciliază, deoarece acestora le este încălcat dreptul de vot cu referire la alegerea membrilor consiliului județean sau a președintelui consiliului județean, respectiv a consiliului general și a primarului general al municipiului București. Pentru identitate de rațiune, aceeași discriminare sub aspectul încălcării dreptului la vot, dar și a libertății de circulație, are loc și în privința alegătorilor netransportabili din cauză de boală, invaliditate, maternitate sau vârstă, precum și a membrilor birourilor electorale, al căror drept de vot cu privire la alegerea respectivelor categorii de aleși locali se poate exercita în concret doar în condițiile prezenței, în momentul alegerilor locale, în localitatea de domiciliu. Apreciază că, pentru evitarea unor asemenea situații ce afectează drepturile fundamentale invocate, ar fi util ca în secțiile de votare sau în secțiile de votare speciale să fie întocmite liste speciale pentru cetățenii aflați în cazurile menționate, aceștia urmând să voteze doar pentru alegerea consilierilor județeni și a președintelui consiliului județean, respectiv a consiliului general și a primarului general al municipiului București.

Cât privește critica de neconstituționalitate expusă oral în fața instanței de judecată și consemnată în practicaua încheierii de ședință, aceasta se referă la faptul că

art. 37 din Legea nr. 67/2004

încalcă art. 21 din Constituție prin aceea că numărul magistraților ce compun Biroul Electoral Central este cu mult mai mic decât cel al reprezentanților partidelor politice, care nu sunt calificați pentru a lua decizii în aplicarea legii.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a reținut, mai întâi, că, deși reclamantul a indicat în mod expres în cadrul ședinței publice faptul că excepția este invocată cu privire la dispozițiile

art. 37 din Legea nr. 67/2004 , totuși, motivele de fapt expuse, de asemenea, tot verbal, fac referire la art. 36 din același act normativ, astfel că aprecierile instanței se vor referi la ambele texte legale. Pe fondul excepției de neconstituționalitate, consideră că dispozițiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor art. 21 din Constituție, deoarece Biroul Electoral Central nu reprezintă o instanță de judecată, chiar dacă între membrii acestuia figurează și 7 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, și nu prezintă nicio relevanță sub acest aspect faptul că, pe lângă acești membri, din cadrul Biroului Electoral Central fac parte și 11 membri reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale. De altfel, nici compunerea, nici atribuțiile legale ale Biroului Electoral Central nu împiedică persoana ce se consideră vătămată prin actele acestei autorități să se adreseze instanței de judecată pentru a obține anularea actului, repararea pagubei și reparații pentru daune morale.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței oferite de Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept subiectiv sau procesual - în speță, a dreptului de vot la alegerile locale doar la secțiile de votare din raza teritorială a localității de domiciliu - nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. Dispozițiile legale criticate nu contravin nici accesului liber la justiție, dat fiind faptul că Biroul Electoral Central nu reprezintă o instanță de judecată, chiar dacă în componența sa intră și judecători, așa cum nici atribuțiile sale nu împiedică persoana ce se consideră vătămată prin actele emise de acesta să se adreseze instanței de judecată competente.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile

art. 37 din Legea nr. 67/2004

nu aduc atingere liberului acces la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție. Hotărârile birourilor electorale sunt pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale și, fiind acte cu caracter jurisdicțional al organelor administrative, pot fi atacate în justiție de cei interesați, în condițiile

Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004

și în acord cu prevederile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile orale și concluziile scrise ale autorului excepției și concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivului actului de sesizare, prevederile

art. 37 din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, astfel cum au fost modificate și completate prin

art. I pct. 16 și 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2008

privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 7 martie 2008, aprobată prin

Legea nr. 5/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 20 februarie 2009, precum și prin

art. 77 pct. 11 din Legea nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008.

De asemenea, din susținerile orale ale autoarei excepției, consemnate în actul de sesizare, precum și din conținutul notelor scrise depuse la dosarul Curții Constituționale, rezultă că aceasta vizează și prevederile

art. 36 din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale. Prin urmare, Curtea, potrivit jurisprudenței sale, reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile

art. 36 și 37 din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, texte ce au următorul cuprins:

- Art. 36: "(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și 11 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale.

(2) Desemnarea judecătorilor se face în ședință publică, în termen de cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți, de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, dintre judecătorii în exercițiu ai acesteia. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal semnat de președinte și de consultantul-șef al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care constituie actul de învestire. Data ședinței pentru tragerea la sorți se aduce la cunoștință publică prin presa scrisă și audiovizuală, de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu cel puțin 24 de ore înainte.

(3) În termen de 24 de ore de la învestire, cei 7 judecători aleg din rândul lor, prin vot secret, președintele Biroului Electoral Central și locțiitorul acestuia.

(4) În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare.

(5) În termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice neparlamentare, alianțele politice și alianțele electorale ale acestora, care au depus liste complete pentru consiliile județene în cel puțin 18 județe, pot propune câte un reprezentant în Biroul Electoral Central până la completarea numărului de 11 membri. Completarea se face în funcție de numărul candidaturilor depuse pentru consiliile județene de către partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, iar în caz de egalitate, prin tragere la sorți."

- Art. 37: "(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuții:

a) urmărește întocmirea copiilor de pe listele electorale permanente și a copiilor de pe listele electorale complementare;

b) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a denumirii și a semnelor electorale ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, legal constituite, care au dreptul să participe la alegerea autorităților administrației publice locale, și comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscripție, imediat după constituirea acestora;

c) urmărește și asigură respectarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale privitoare la alegeri pe întregul teritoriu al țării; asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora;

d) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate și contestațiile cu privire la modul de constituire, componența și activitatea birourilor electorale de circumscripție județeană și a municipiului București;

e) primește și soluționează orice contestație cu privire la organizarea și desfășurarea alegerii autorităților administrației publice locale, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competența birourilor electorale de circumscripție sau a instanțelor judecătorești;

f) centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale de circumscripție județeană și a municipiului București, numărul de liste complete depuse de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și comunică Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune situația centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire;

g) primește procesele-verbale întocmite de birourile electorale de circumscripție județeană și a municipiului București, împreună cu procesele-verbale conținând rezultatul alegerilor, întocmite de birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București; totalizează rezultatele la nivel național, pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și pe candidați independenți, separat pentru consiliile locale, consiliile județene, primari, precum și pentru președinții consiliilor județene și asigură publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, și în presă;

h) soluționează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripție electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea și stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripția electorală respectivă; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc în termen de cel mult două săptămâni de la constatarea fraudei. Noile alegeri au loc în aceleași condiții, folosindu-se aceleași liste electorale și aceleași liste de candidați și candidaturi independente, cu excepția cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidați sau a unor propuneri de candidaturi independente, în sarcina cărora s-a reținut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor. Existența fraudei electorale se stabilește de Biroul Electoral Central de la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o;

i) îndeplinește orice alte atribuții care îi sunt stabilite prin lege.

j) organizează și implementează un sistem de colectare de date și de informare periodică a opiniei publice privind prezența populației la vot, în baza unui eșantion reprezentativ la nivel județean și național.

(2) Biroul Electoral Central acreditează, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, observatorii străini, precum și delegații mass-media străini și soluționează contestațiile cu privire la acreditarea sau refuzul acreditării de către biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București a observatorilor interni.

(3) În cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripție electorală se poate face numai de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau candidații independenți care au participat la alegeri și numai în termen de 48 de ore de la închiderea votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat frauda nu este implicat în producerea acesteia. Cererea trebuie soluționată până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoștință în ședință publică și prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din țară, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală, de la data aducerii la cunoștință în ședința publică.

(5) Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile de lege criticate contravin normelor ce reglementează principiile egalității și nediscriminării, cuprinse la art. 4 și 16 din Constituție, la art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și la art. 1 din Protocolul nr. 12 adițional la Convenție. De asemenea, sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 25 - Libera circulație și ale art. 36 - Dreptul de vot.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pentru următoarele argumente:

Autoarea excepției, pornind de la atribuția Biroului Electoral Central, prevăzută de

art. 37 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 67/2004 , de a urmări și asigura respectarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale privitoare la alegeri pe întregul teritoriu al țării, precum și de a asigura interpretarea unitară a prevederilor acestora, apreciază că modalitatea în care art. 36 din aceeași lege reglementează componența Biroului Electoral Central este de natură a încălca principiile egalității și nediscriminării, liberul acces la justiție, libera circulație și dreptul de vot al alegătorilor. Aceasta deoarece actele emise de autoritatea amintită sunt adoptate de către majoritatea membrilor săi, fără ca legea să impună anumite criterii de selecție a acestor membri pe baza competenței profesionale sau a pregătirii lor juridice. Prin urmare, este afectată imparțialitatea deciziilor de interpretare a Biroului Electoral Central, alcătuit din doar 7 judecători, președintele și 2 vicepreședinți ai Autorității Electorale Permanente - persoane calificate sub aspectul pregătirii juridice -, restul de 11 membri fiind aleși din rândul reprezentanților partidelor politice, fără alte condiții de studii, vechime sau funcție a acestora. În aceeași ordine de idei, autoarea excepției consideră că pentru îndepărtarea viciilor de constituționalitate generate ca urmare a modalității de alcătuire a Biroului Electoral Central, acesta ar trebui alcătuit exclusiv din magistrați.

Curtea mai reține că excepția de neconstituționalitate a fost invocată în fața instanței de contencios administrativ, într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative emise de Biroul Electoral Central, în aplicarea cărora, arată autoarea excepției, s-a creat o situație discriminatorie prin împiedicarea exercitării dreptului de vot al cetățenilor care, din diverse motive, se aflau, în ziua desfășurării alegerilor locale, în altă localitate decât cea de domiciliu, dar pe raza teritorială a județului în care domiciliază. Pentru evitarea unor asemenea situații ce afectează drepturile fundamentale invocate, se arată, în motivarea excepției, că ar fi util ca în secțiile de votare sau în secțiile de votare speciale să fie întocmite liste speciale pentru cetățenii aflați în asemenea împrejurări, aceștia urmând să voteze doar pentru alegerea consilierilor județeni și a președintelui consiliului județean, respectiv a consiliului general și a primarului general al municipiului București.

Față de cele mai sus arătate, Curtea constată că, potrivit

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 , pentru alegerea consiliului local, a consiliului județean, a primarului, precum și a președintelui consiliului județean, fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot, iar conform art. 3 alin. (3) din aceeași lege "dreptul de vot se exercită numai în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul își are domiciliul". Rațiunea pentru care legiuitorul a prevăzut că, în cazul alegerilor locale, dreptul la vot se exercită numai în unitatea administrativ-teritorială în care alegătorul își are domiciliul are în vedere interesul căruia îi este subordonat scrutinul și care privește în mod direct și prioritar doar locuitorii din unitatea administrativ-teritorială, deoarece autoritățile care urmează a fi alese vor asigura, potrivit legii, gestionarea treburilor locale și rezolvarea intereselor locuitorilor acestora.

Or, autoarea excepției formulează recomandări cu caracter de propuneri de lege ferenda, una dintre acestea vizând modalitatea în care ar trebui să se desfășoare procesul electoral, în sensul întocmirii, în toate secțiile de votare din țară, a unor liste speciale, care să permită cetățenilor cu drept de vot care se află în altă localitate decât cea în care domiciliază, dar pe raza teritorială a aceluiași județ, să-și poată exprima opțiunea de vot și cu privire la alegerea consilierilor județeni și a președintelui consiliului județean, respectiv a consiliului general și a primarului general al municipiului București.

Curtea constată că argumentele invocate de autoarea excepției în sensul dovedirii neconstituționalității dispozițiilor

art. 36 și 37 din Legea nr. 67/2004

nu au natura unor reale critici de neconstituționalitate, întrucât nu relevă un raport de contrarietate între dispozițiile legale criticate și normele fundamentală invocate, ci urmăresc, mai degrabă, modificarea cadrului legislativ aplicabil în domeniul alegerilor locale.

Cât privește soluția legislativă prevăzută de

art. 36 alin. (1) din Legea nr. 67/2004 , potrivit căreia "Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și 11 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale", Curtea constată că acestea asigură, prin componența sa, un nivel suficient de competență profesională sub aspectul îndeplinirii atribuțiilor legale și respectă principiile echilibrului, imparțialității și al transparenței decizionale. Totodată, modul de organizare și componența birourilor electorale, inclusiv a Biroului Electoral Central, pot constitui obiectul contestațiilor depuse de orice persoană interesată și soluționată în conformitate cu dispozițiile art. 39 alin. (1) din lege. Nu în ultimul rând, Curtea arată că actele emise de Biroul Electoral Central sunt supuse controlului judecătoresc, autoarea excepției promovând, de altfel, o acțiune în anulare a unor acte emise de acesta, litigiu în cursul căruia a invocat prezenta excepție de neconstituționalitate.

Și în privința acestor dispoziții legale, autoarea excepției formulează anumite aprecieri ce urmăresc, de fapt, modificarea componenței Biroului Electoral Central în sensul alcătuirii sale exclusiv din judecători. Or, Curtea reține că această autoritate, deși are atribuția legală de a asigura interpretarea unitară a prevederilor dispozițiilor legale referitoare la alegeri, în scopul respectării și aplicării lor corecte pe teritoriul întregii țări, nu poate fi asimilată unei instanțe judecătorești pentru a se pretinde alcătuirea sa exclusiv din judecători. Totodată, susținerile formulate în sensul demonstrării neconstituționalității acestor norme legale converg, în realitate, spre modificarea lor, competență ce aparține în exclusivitate Parlamentului, în calitatea sa de unică autoritatea legiuitoare a țării, consacrată de art. 61 alin. (1) din Constituție, și nu Curții Constituționale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 și ale

art. 37 din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, excepție ridicată de Asociația Solidaritatea pentru Libertate de Conștiință din Buzău în Dosarul nr. 4.547/2/2012 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 februarie 2013.