Decizia nr. 139/2013
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 479^2 alin. 3 din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 479^2 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cătălin Ursu în Dosarul nr. 3.102/89/2012 al Tribunalului Vaslui - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.546D/2012.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.547D/2012, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 479^2 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cătălin Ursu în Dosarul nr. 3.103/89/2012 al Tribunalului Vaslui - Secția penală.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu se opune conexării dosarelor.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.547D/2012 la Dosarul nr. 1.546D/2012, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, deoarece autorul excepției solicită în fapt modificarea textului legal contestat.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin sentințele penale nr. 181 și 182 din 29 octombrie 2012, pronunțate în dosarele nr. 3.102/89/2012 și nr. 3.103/89/2012, Tribunalul Vaslui - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 479^2 alin. 3 din Codul de procedură penală.
Excepția a fost ridicată de Cătălin Ursu în dosarele de mai sus având ca obiect soluționarea unor plângeri formulate împotriva unor expertize fiscale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale contestate sunt neconstituționale, deoarece reprezentantul legal al persoanei juridice, deși nu a fost condamnat definitiv, nu mai poate reprezenta societatea, fiind pus în imposibilitatea de a formula și depune acțiuni.
Tribunalul Vaslui - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 479^2 alin. 3 din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Obiectul și exercitarea acțiunii penale în cadrul procedurii privind tragerea la răspundere penală a persoanei juridice, care au următorul conținut: "Dacă pentru aceeași faptă sau pentru fapte conexe s-a început urmărirea penală și împotriva reprezentantului legal al persoanei juridice, aceasta își numește un mandatar pentru a o reprezenta."
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 referitor la Egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la Accesul liber la justiție și art. 24 referitor la Dreptul la apărare, precum și ale art. 6 paragraful 2 și paragraful 3 lit. c) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la principiul prezumției de nevinovăție și la dreptul oricărei persoane acuzate de a se apăra singur ori de a-și angaja un avocat.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în opinia autorului, soluția legislativă contestată contravine dispozițiilor mai sus arătate, deoarece în situația în care s-a început urmărirea penală pentru aceeași faptă, atât față de persoana juridică, cât și față de reprezentantul legal al acesteia, aceasta este obligată să își desemneze un mandatar pentru a o reprezenta. Prin urmare, obligația impusă de textul criticat ar fi constituțională numai în măsura în care administratorul/reprezentantul societății ar fi fost condamnat definitiv pentru săvârșirea infracțiunii ce constituie obiectul cercetărilor penale.
Așa fiind, Curtea constată că, dincolo de fondul reglementării, ceea ce se solicită, în realitate, în motivarea excepției, constă în modificarea textului de lege criticat. Se urmărește, astfel, ignorarea unui eventual conflict de interese prin instituirea posibilității reprezentantului legal urmărit penal de a formula acțiuni și depune memorii în numele persoanei juridice. O asemenea critică nu poate fi primită, deoarece nu intră în competența Curții Constituționale, care, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 479^2 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cătălin Ursu în dosarele nr. 3.102/89/2012 și nr. 3.103/89/2012 ale Tribunalului Vaslui - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 7 martie 2013.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.