Decizia nr. 284/2013

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, precum și ale

art. 31^1 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Mihai Chițu în Dosarul nr. 8.527/86/2012 al Tribunalului Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 66D/2013 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției a depus la dosarul cauzei un înscris prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și judecarea în lipsă.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că în cauză se justifică menținerea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, respectiv

Decizia nr. 1.129 din 23 septembrie 2010 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 17 ianuarie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 8.527/86/2012, Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, precum și ale

art. 31^1 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Mihai Chițu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a Hotărârii Consiliului Local al Comunei Hănțești, prin care au fost validate mandatele consilierilor locali obținute în urma alegerilor locale din iunie 2012.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, pe de o parte, că dispozițiile

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 67/2004 , precum și ale întregii legi încalcă principiul egalității de șanse, prevăzut de art. 16 alin. (1) și (3) din Constituție. Aceasta, deoarece legea criticată nu precizează în concret în ce condiții își pot face campanie electorală candidații care dețin funcții sau demnități publice și, mai precis, nu impune acestor persoane renunțarea la funcțiile deținute pentru a candida la alegeri. Prin urmare, aceste persoane sunt retribuite, în calitatea lor oficială, pe perioada desfășurării campaniei electorale și influențează votul cetățenilor, prin funcția ocupată în cadrul autorităților administrației publice locale. În concluzie, autorul excepției apreciază că legea ar trebui să prevadă, în concret, în spiritul art. 16 din Constituție, modul în care pot candida și desfășura campania electorală cetățenii care dețin funcții publice, așa cum art. 66 alin. (2) din acest act normativ se referă, sub același aspect, la categoria producătorilor, realizatorilor sau moderatorilor emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici și privați.

În ceea ce privește dispozițiile

art. 31^1 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , autorul excepției consideră că aduc atingere prevederilor art. 16 alin. (3) și art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, precum și, prin raportare la art. 20 din aceasta, dispozițiilor art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 13 din Convenție. În acest sens, susține că egalitatea de șanse în ceea ce privește ocuparea funcțiilor publice este un drept și o libertate a cetățeanului, ocrotit de Legea fundamentală și actele normative internaționale menționate, astfel că, în asigurarea efectivității acestui drept,

Legea nr. 215/2001

trebuie să prevadă posibilitatea celor interesați ca hotărârea primei instanțe referitoare la hotărârea de validare a mandatelor consilierilor locali să poată fi atacată cu recurs.

Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, în privința dispozițiilor

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 67/2004 , apreciază că acestea reflectă principiul egalității înscris în Constituție la art. 16 alin. (1), (2) și (3). Referitor la prevederile

art. 31^1 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 , arată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, că procesul de alegere și de constituire a autorităților publice locale este caracterizat prin celeritate și că accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac, deoarece competența și procedura sunt stabilite de lege, astfel că, în temeiul art. 126 alin.(2) din Constituție, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca și modalități de exercitare a drepturilor procedurale.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 67/2004

este neîntemeiată, sens în care susține că acestea se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. În plus se observă că textul legal criticat nu conține prevederi contrare art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, ci, dimpotrivă, este chiar o aplicație în materie electorală a principiului egalității în drepturi a cetățenilor. Același text legal este în acord și cu dispozițiile art. 16 alin. (3) din Constituție, care prevede că "Funcțiile și demnitățile publice (...) pot fi ocupate, în condițiile

legii", adică, în concret, în condițiile prevăzute de Legea nr. 67/2004 . Mai precizează Guvernul, referitor la campania electorală, că regulile pe baza cărora aceasta se desfășoară sunt stabilite, tot cu respectarea principiului nediscriminării, prin dispozițiile secțiunii a 7-a din capitolul II al

Legii nr. 67/2004 . În fine, mai observă că autorul excepției critică, de fapt, lipsa de reglementare privind "modul în care pot candida și desfășura campanie electorală cetățenii care dețin funcții publice", aspecte ce nu intră, însă, în sfera de competență a Curții Constituționale.

Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 31^1 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 , Guvernul consideră că este inadmisibilă, întrucât autorul acesteia nu a precizat în ce mod contravin prevederilor constituționale invocate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale.

Dispozițiile

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

reprezintă exprimarea principiului egalității în drepturi a cetățenilor, reglementat de art. 4 și 16 din Constituție, și se aplică tuturor celor aflați în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Aceleași dispoziții sunt în concordanță și cu prevederile art. 36 din Constituție, referitoare la dreptul la vot.

Nici critica de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 31^1 alin. (2) din Legea nr. 215/2001

prin raportare la art. 16 alin. (3), art. 20 și art. 21 alin. (2) din Constituție nu este întemeiată. Curtea Constituțională a stabilit în jurisprudența sa, de pildă

deciziile nr. 101 din 20 ianuarie 2009

și nr. 792 din 3 iunie 2010, că întregul proces de alegere și de constituire a autorităților publice locale este caracterizat prin celeritate. În considerarea art. 126 alin. (2) din Constituție apare firească, așadar, opțiunea legiuitorului de a reglementa termene scurte, imperative, de depunere la instanță a contestației ori de soluționare a acesteia, precum și exceptarea de la parcurgerea procedurii prealabile sau conferirea caracterului definitiv și irevocabil hotărârii judecătorești pronunțate în primă instanță, fără a se putea susține încălcarea accesului liber la justiție sau a dreptului la un proces echitabil.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și ale Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorului excepției, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, având următorul cuprins: "(1) Cetățenii români exercită, în mod egal, drepturile electorale, fără privilegii și fără discriminări."

De asemenea, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie și prevederile

art. 31^1 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, introdus prin

art. III pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2008

privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 7 martie 2008, cu modificările ulterioare, aprobată prin

Legea nr. 5/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 20 februarie 2009. În realitate, Curtea constată că autorul excepției vizează doar teza a doua a alin. (2) al

art. 31^1 din Legea nr. 215/2001 , asupra căreia se va pronunța. Textul de lege criticat are următorul conținut: "(2) Instanța de contencios administrativ se pronunță în cel mult 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă și irevocabilă."

Normele constituționale invocate în motivarea excepției sunt cele ale art. 16 referitoare la principiul egalității cetățenilor în fața legii și ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție. De asemenea, prin raportare la art. 20 din Constituție, sunt invocate dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la interzicerea generală a discriminării, și ale art. 13 din Convenție, cu privire la dreptul la un recurs efectiv.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

I. Cu referire la criticile de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 67/2004 , Curtea constată că acestea nu vizează un viciu de neconstituționalitate intrinsec normelor juridice, ci, mai degrabă, o anumită lipsă de legiferare și conțin propuneri de lege ferenda în sensul eliminării pretinselor lacune legislative. Astfel, autorul excepției apreciază că dispozițiile legale ar trebui să prevadă, în concret, în spiritul art. 16 din Constituție, modul în care pot candida și desfășura campania electorală cetățenii care dețin funcții publice, cu referire la situația primarilor sau a viceprimarilor, care, prin menținerea funcției publice deținute și în perioada campaniei electorale, pot influența votul alegătorilor.

Or, raportat la natura acestor critici, Curtea reține că instanța de contencios constituțional nu are competența să analizeze pretinsele lacune legislative și nici propuneri de legiferare, întrucât, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

II. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 31^1 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , Curtea constată că aceste norme au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare celor formulate în dosarul de față și prin raportare la aceleași texte constituționale și convenționale. În acest sens sunt exemplificative

Decizia nr. 792 din 3 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 19 iulie 2010, sau

Decizia nr. 1.129 din 23 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 18 noiembrie 2010.

Prin aceste decizii, Curtea a statuat că textul de lege criticat este constituțional, întrucât caracterul definitiv și irevocabil al unei hotărâri judecătorești pronunțate în prima instanță nu este de natură să determine îngrădirea accesului liber la justiție al persoanei interesate și nici a dreptului la un proces echitabil. Dispozițiile

art. 31^1 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001

sunt norme cu caracter special și reglementează procedura de contestare în justiție a hotărârilor consiliilor locale privind validarea sau invalidarea mandatelor de consilier local, având în cele din urmă ca finalitate declararea ca legal constituit a consiliului local, care să exprime configurația politică, așa cum aceasta a rezultat din voința electoratului. Întregul proces de alegere și de constituire a autorităților publice locale este caracterizat prin celeritate și tocmai aceasta este și rațiunea pentru care dispozițiile legale criticate stabilesc termene scurte, imperative, pentru depunerea la instanță a contestației și pentru soluționarea acesteia, hotărârile judecătorești pronunțate în prima instanță fiind definitive și irevocabile.

Având în vedere că în prezenta cauză nu au fost aduse argumente noi, de natură a modifica jurisprudența Curții mai sus menționată, instanța de contencios constituțional constată că atât considerentele, cât și soluția de respingere pronunțată în temeiul acestora își păstrează valabilitatea.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, excepție ridicată de Mihai Chițu în Dosarul nr. 8.527/86/2012 al Tribunalului Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihai Chițu în Dosarul nr. 8.527/86/2012 al Tribunalului Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 31^1 alin. (2) teza a doua din

Legea administrației publice locale nr. 215/2001

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 23 mai 2013.