Decizia nr. 1495/2011

Acsinte Gaspar - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Viorel Găzdac și Iuliana Voichița Găzdac în Dosarul nr. 618/35/2010 al Curții de Apel Oradea - Secția civilă mixtă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.575D/2010.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, critica vizând aplicarea în timp a dispozițiilor legale criticate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 11 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 618/35/2010, Curtea de Apel Oradea - Secția civilă mixtă a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost ridicată de Viorel Găzdac și Iuliana Voichița Găzdac într-o cauză având ca obiect o cerere de revizuire.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile legale criticate reglementează un nou caz de revizuire și sunt contrare principiului neretroactivității legii civile înscris în art. 15 alin. (2) din Constituție, în măsura în care acest caz de revizuire se aplică și hotărârilor judecătorești pronunțate în materie civilă rămase definitive ori irevocabile anterior intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003

privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă.

Curtea de Apel Oradea - Secția civilă mixtă își exprimă opinia în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă în măsura în care incidența acestui motiv de revizuire s-ar răsfrânge și asupra hotărârilor rămase irevocabile anterior introducerii acestui caz de revizuire în Codul de procedură civilă, respectiv anterior intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003 . În caz contrar, s-ar aduce atingere securității raporturilor juridice și s-ar încălca principiul neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 12.165 din 13 decembrie 2010, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 17.549 din 14 decembrie 2010, și apreciază că dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție. Ca atare, legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile în care părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Legea fundamentală și prin actele juridice internaționale la care România este parte.

În plus, arată că dispozițiile legale criticate dispun pentru viitor și se aplică de la data intrării lor în vigoare situațiilor juridice în curs de derulare, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea principiului neretroactivității legii. Însă criticile formulate de autorul excepției vizează aplicarea sau interpretarea textului de lege criticat, aspecte ce excedează obiectului controlului de constituționalitate, fiind atribute ale instanței de judecată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), al

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: "Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: [...]

9. dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor criticate. Astfel, prin

Decizia nr. 233 din 15 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 17 mai 2011, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate, dintr-o altă perspectivă decât cea relevată de autorii excepției în prezenta cauză, și a constatat că dispozițiile art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale în măsura în care nu permit revizuirea unei hotărâri judecătorești prin care, fără a se evoca fondul, s-au produs încălcări ale unor drepturi și libertăți fundamentale, încălcări constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

În ceea ce privește critica întemeiată pe dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea reține că formula redacțională a textului legal dedus controlului nu oferă temei unei atare critici, întrucât nu conține în sine nicio dispoziție cu caracter retroactiv, textul urmând a-și găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare a ordonanței modificatoare. Cât privește determinarea situațiilor juridice care rămân supuse vechii reglementări, precum și a celor care vor fi guvernate de noua reglementare, aceasta nu constituie o problemă de constituționalitate, ci de aplicare a legii în timp, de competența exclusivă a instanțelor judecătorești.

În legătură cu principiul neretroactivității legilor, Curtea constată că, potrivit acestui principiu, o lege devine obligatorie numai după publicarea ei în Monitorul Oficial al României, ea rămânând în vigoare până la apariția unei alte legi, care o abrogă în mod explicit sau implicit. Prin urmare, ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii celei noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. A decide că, prin dispozițiile sale, legea nouă ar putea desființa sau modifica situații juridice anterioare, existente ca o consecință a actelor normative care nu mai sunt în vigoare, ar însemna să se încalce principiul constituțional al neretroactivității legii civile. Însă legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi.

Raportând cele arătate cu titlu principial la norma dedusă controlului, Curtea constată că aceasta își limitează incidența exclusiv la hotărârilor judecătorești pronunțate în materie civilă rămase definitive ori irevocabile ulterior intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003

privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, așadar integrate domeniului său temporal de aplicare legitim, ceea ce impune concluzia că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii:

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Viorel Găzdac și Iuliana Voichița Găzdac în Dosarul nr. 618/35/2010 al Curții de Apel Oradea - Secția civilă mixtă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 noiembrie 2011.