Decizia nr. 1564/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009

privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepție ridicată de Nela Dulgheru în Dosarul nr. 6.569/233/2011 al Judecătoriei Galați - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.019D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 22 iunie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 6.569/233/2011, Judecătoria Galați - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009

privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Excepția a fost invocată de Nela Dulgheru într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul consideră că reglementările criticate încalcă art. 1 alin. (3) din Constituție, întrucât modifică o hotărâre judecătorească ce trebuie executată de îndată, iar sumele prevăzute de o astfel de hotărâre ce se vor executa pentru o perioadă de 3 ani nu sunt purtătoare de dobânzi, ci vor fi actualizate cu indicele de inflație.

De asemenea, autorul excepției consideră că este încălcat principiul egalității în fața legii și a autorităților publice. În timp ce statul este scutit de la plata sumelor datorate cetățenilor săi vreme de 3 ani, fără a fi penalizat, orice alt cetățean, indiferent că lucrează în sectorul bugetar sau nu, va fi penalizat prin impunerea unor dobânzi fiscale la eventualele restanțe la plata unor impozite sau a altor dări către statul român. Mai mult, se face o discriminare între personalul bugetar care lucrează în aparatul juridic și ceilalți bugetari, deoarece primii pot continua executările începute în privința drepturilor salariale, pe când bugetarilor din alte sectoare de activitate li se suspendă de drept orice executare silită începută.

Autorul excepției de neconstituționalitate afirmă că prin dispozițiile legale criticate este afectat statutul funcționarilor publici reglementat prin lege organică, având în vedere că aceasta nu se mai poate aplica, deoarece hotărârile judecătorești obținute în temeiul prevederilor acestei legi sunt suspendate de drept printr-o simplă ordonanță de urgență.

Se consideră că dispozițiile legale criticate contravin și art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituție, întrucât statul nu își îndeplinește obligația de a crea condițiile necesare pentru creșterea calității vieții. Prin lipsirea lucrătorilor din sectorul bugetar de folosirea sumelor de bani ce li se cuvin ca remunerație pe o perioadă îndelungată de timp, perioadă în care nu beneficiază de dobânzi pentru sumele imobilizate, se împiedică crearea acelor condiții necesare pentru creșterea calității vieții.

De asemenea, este încălcat și art. 53 din Constituție, din moment ce restrângerile ce vizează drepturile fundamentale analizate prin măsurile criticate nu pot fi justificate.

Judecătoria Galați - Secția civilă apreciază că excepția este întemeiată. Instanța consideră că prin dispozițiile legale criticate se instituie o procedură specială, derogatorie, în considerarea calității de debitor a statului, procedură ce înlătură dreptul creditorului de a urmări silit sumele de bani aparținând domeniului privat al statului, deși acestea sunt supuse regimului de drept comun. Astfel, se conferă statului, care este debitor, privilegiul de a amâna și eșalona plata sumelor din bugetele instituțiilor publice necesare executării obligațiilor de plată față de creditori. Totodată, această ordonanță de urgență restrânge accesul la justiție, prin blocarea totală a fazei execuționale, dându-se posibilitatea organelor administrative ale statului să prelungească în mod nejustificat executarea titlurilor deținute de personalul care lucrează în cadrul instituțiilor bugetare. Prin crearea unui regim juridic special, derogatoriu și privilegiat față de cel comun, se înfrânge principiul constituțional al egalității modului de ocrotire a proprietății private.

De asemenea, după opinia instanței de judecată,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009

este neconstituțională și contravine art. 1, art. 21 și art. 125 din Constituție. Astfel, prin intervenția legiuitorului într-un domeniu de competența exclusivă a instanțelor judecătorești, cum este cel al suspendării executării silite, se încalcă principiul separației puterilor în stat. Mai mult decât atât, prin împiedicarea creditorilor de a-și valorifica drepturile lor, se încalcă și principiul liberului acces la justiție, executarea silită fiind una dintre componentele procesului civil.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009

privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici, precum și în art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligația statului de a crea condițiile necesare pentru creșterea calității vieții.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituționale.

Astfel, prin

Decizia nr. 712 din 31 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 17 august 2011, Curtea a statuat că nu se poate reține existența niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești.

În acest sens, Curtea a reținut că măsura contestată urmărește un scop legitim - asigurarea stabilității economice a țării - și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere - executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză. Astfel, situația particulară ivită și motivată prin existența unei situații extraordinare este una care reclamă o diferență evidentă de tratament juridic.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței amintite, soluția pronunțată prin deciziile amintite și argumentele pe care aceasta s-a bazat își mențin valabilitatea și în cauza de față.

În continuare, Curtea mai reține că măsura este aplicată nediscriminatoriu, respectiv tuturor angajaților din sfera publică în favoarea cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești prin care au fost acordate drepturi salariale.

Cu privire la invocarea în susținerea excepției a dispozițiilor art. 53 din Constituție, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauză, întrucât norma criticată nu aduce atingere niciunui drept sau niciunei libertăți fundamentale.

În ceea ce privește dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. j) și art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituție, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză, nevizând ipoteza normativă a textului legal criticat.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009

privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepție ridicată de Nela Dulgheru în Dosarul nr. 6.569/233/2011 al Judecătoriei Galați - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 decembrie 2011.