Decizia nr. 368/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 409 alin. 3 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Petre Lăzăroiu - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 409 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Heinz Venter Cristian în Dosarul nr. 27.875/325/2010 al Judecătoriei Timișoara. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 488D/2011.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 7 martie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 27.875/325/2010, Judecătoria Timișoara a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 409 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Heinz Venter Cristian într-o cauză ce are ca obiect soluționarea unei contestații la executare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că textul de lege criticat încalcă dreptul la un nivel de trai decent, consacrat de prevederile art. 47 alin. (1) din Constituție. Astfel, posibilitatea dată creditorului de a putea urmări, în cuantumul prevăzut de textul criticat, veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, contravine prevederilor constituționale mai sus invocate.
Judecătoria Timișoara apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului arată că măsura instituită de legiuitor prin textul de lege criticat este în concordanță cu prevederile constituționale invocate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 409 alin. 3 din Codul de procedură civilă, cu următorul conținut: "Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum."
În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții, autoarea excepției invocă prevederile constituționale ale art. 47 referitor la nivelul de trai.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că legiuitorul a stabilit prin textul de lege criticat o limită a urmăririi veniturilor în raport cu salariul minim net pe economie. Această regulă este obligatorie pentru creditor și este menită să asigure debitorului posibilitatea unui nivel minim de existență, în deplină concordanță cu prevederile constituționale ale art. 47 alin. (1).
În esență, autorul excepției dorește ca persoanele care au un venit mai mic decât cuantumul salariului minim net pe economie să nu fie supuse executării silite. Referitor la acest aspect, Curtea constată că, deși veniturile debitorului pot fi mai mici decât salariul minim net pe economie, îndeplinindu-și obligația de a asigura cetățenilor un nivel de trai decent, statul trebuie să asigure un just echilibru între interesele creditorilor și cele ale debitorilor.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 409 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Heinz Venter Cristian în Dosarul nr. 27.875/325/2010 al Judecătoriei Timișoara.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 26 aprilie 2012.
PREȘEDINTE, PETRE LĂZĂROIU Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.