Decizia nr. 327/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 și 248^1 din Codul penal, excepție ridicată de George Lavinius Asan, Traian Oprea, Dan Popescu și Ioana Dudaș în Dosarul nr. 28.176/3/2006 al Tribunalului București - Secția I penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 453D/2011.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, întrucât autorii excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art. 248 și 248^1 din Codul penal, ci sunt nemulțumiți, în realitate, de modul de aplicare a acestor prevederi de lege de către organele de urmărire penală.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 1 iulie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 28.176/3/2006, Tribunalul București - Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 și 248^1 din Codul penal.

Excepția a fost ridicată de George Lavinius Asan, Traian Oprea, Dan Popescu și Ioana Dudaș cu ocazia soluționării unei cauze penale privind săvârșirea, printre altele, a infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 248 și 248^1 din Codul penal.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile art. 248 și 248^1 din Codul penal încalcă egalitatea în fața legii și a autorităților publice, accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, precum și condițiile și limitele restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, întrucât au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, în condițiile în care prejudiciul a fost reținut exclusiv pe baza unui raport de constatare tehnico-științifică întocmit de specialiștii Direcției Naționale Anticorupție, deși în cauză nu există nicio constituire de parte vătămată, respectiv civilă. Astfel, inculpații, "conform art. 248 și art. 248^1 din Codul penal, în accepțiunea procurorului, sunt obligați să accepte ideea că s-a produs un prejudiciu și că acesta este motivul pentru care sunt trimiși în judecată, fiind obligați să participe la procesul penal împotriva voinței lor".

Tribunalul București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispozițiilor din Constituție invocate de autorii excepției. Mai arată că, pe de o parte, critica acestora referitoare la aspecte punctuale ale speței reprezintă o interpretare care distorsionează grav normele de procedură penală privind punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, iar, pe de altă parte, considerațiile de ordin general nu sunt în măsură a susține excepția de neconstituționalitate.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere reținut în

deciziile Curții Constituționale nr. 832/2007 , nr. 730/2008, nr. 174/2009 și nr. 170/2010, în sensul constituționalității prevederilor art. 248 și 248^1 din Codul penal.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 248 și 248^1 din Codul penal, având următorul cuprins:

- Art. 248: "Fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.";

- Art. 248^1: "Dacă faptele prevăzute în art. 246, 247 și 248 au avut consecințe deosebit de grave, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi."

În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, ale art. 16 referitoare la egalitatea în fața legii și a autorităților publice, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției, precum și a prevederilor art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art. 248 și 248^1 din Codul penal, ci sunt nemulțumiți, în realitate, de modul de aplicare a acestor prevederi de lege de către organele de urmărire penală. Or, asemenea aspecte nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.

Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 și 248^1 din Codul penal este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 248 și 248^1 din Codul penal, excepție ridicată de George Lavinius Asan, Traian Oprea, Dan Popescu și Ioana Dudaș în Dosarul nr. 28.176/3/2006 al Tribunalului București - Secția I penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 aprilie 2012.