Ordinul nr. 3397/2012
privind stabilirea criteriilor și indicatorilor de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine în România
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Stă la baza 1
- Amenajament din 8 februarie 2024 8 februarie 2024 (prevederi anume) al fondului forestier proprietate privată aparținând Obștii Horezu - Căpățâna, Unitatea de…
Având în vedere Referatul de aprobare nr. 176.226 din 6 august 2012 al Direcției politici și strategii în silvicultură, în temeiul prevederilor art. 122 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 16 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 544/2012 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și Pădurilor, ministrul mediului și pădurilor emite următorul ordin:
Articolul 1
Se aprobă criteriile și indicatorii de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine în România, prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin
Articolul 2
Pădurile virgine, identificate pe baza criteriilor și indicatorilor prevăzuți la art. 1, se încadrează în amenajamentele silvice în categoria funcțională "1,5j - păduri virgine", tipul I funcțional - (TI). ... (2) Pădurile cvasivirgine, identificate pe baza criteriilor și indicatorilor prevăzuți la art. 1, se încadrează în amenajamentele silvice în categoria funcțională "1,5o - păduri cvasivirgine", tipul I funcțional - (TI), constituită prin prezentul ordin. ... (3) Măsurile de gospodărire ale pădurilor virgine și cvasivirgine sunt corespunzătoare tipului funcțional I
Articolul 3
Măsurile de gospodărire pentru arboretele încadrate prin amenajamentele silvice, până la data intrării în vigoare a prezentului ordin, la categoria funcțională "1.5j - păduri seculare, virgine și cvasivirgine, de valoare deosebită" sunt cele corespunzătoare tipului funcțional I. ... (2) Pădurile care fac obiectul studiului "Inventarierea și strategia gestionării durabile și protejării pădurilor virgine din România - proiectul Pin-Matra/2001/018", elaborat de Societatea Regală Olandeză de Conservare a Naturii în cooperare cu Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, incluse în planurile decenale de recoltare a produselor principale, vor putea fi parcurse cu lucrările prevăzute prin amenajamentul silvic, numai în baza avizului inspectoratului teritorial de regim silvic și vânătoare competent teritorial, care atestă faptul că arboreturile nu îndeplinesc criteriile și indicatorii aprobați prin prezentul ordin
Articolul 4
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul mediului și pădurilor, Rovana Plumb București, 10 septembrie 2012. Nr. 3.397
Anexa C RITERII ȘI INDICATORI de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine în România *Font 9* Păduri virgine
Păduri cvasivirgine
Definiție: Pădurea virgină este acea
pădure care s-a format și dezvoltat
exclusiv sub acțiunea factorilor naturali
și în care procesele ecosistemice în
dinamica lor se produc fără nicio influență
antropică directă sau indirectă.
Definiție: Pădurea cvasivirgină este pădurea
virgină din trecut, care, între timp,
a suferit modificări antropice observabile,
nesemnificative asupra structurii, stațiunii
și proceselor ecosistemice*1).
Criteriul 1: Naturalitatea
Indicatori:
1.1. Compoziție și distribuție naturală
a speciilor componente.
1.2. Prezența unor structuri complexe
stratificate în plan vertical și
mozaicat în plan orizontal, fiind
evidentă textura specifică
constituită din faze de
dezvoltare - regenerare, tinerețe,
maturitate/optimală, terminală/
bătrânețe, dezagregare.
1.3. Biodiversitate accentuată,inclusiv
sub raportul dimensiunilor și
vârstei arborilor, unii dintre
aceștia având vârste apropiate de
limita longevității fiziologice.
Frecvent, structură plurienă și
relativ plurienă.
1.4. Lipsa intervențiilor silvicul-
turale și a celorlalte activități
antropice, inclusiv a pășunatului
domestic. Nu se admit cioate.
1.5. Prezența frecventă a lemnului mort
pe picior și la sol, aflat în
diferite stadii de descompunere.
1.6. Consistență (indicele de închidere
a coronamentului) naturală,
adecvată condițiilor staționale,
variabilă în raport cu faza de
dezvoltare*2). În condiții
staționale precare consistența
este mult subunitară (Molidiș
de stâncărie calcaroasă, Molidiș
cu Polytrichum ș.a.).
1.7. Sol nealterat (cu excepția
eroziunii produse natural).
1.8. Absența drumurilor și construc-
țiilor în pădure, cu excepția unei
infrastructuri necesare manage-
mentului de cercetare științifică
și a unor trasee tematice și/sau
turistice, precum și pichetarea
limitelor amenajistice.
1.9. Accesibilitate dificilă sau
restricționată.
Criteriul 1: Naturalitatea
Indicatori:
1.1. Compoziție și distribuție naturală
a speciilor componente.
1.2. Prezența unor structuri complexe
stratificate în plan vertical și
mozaicat în plan orizontal, fiind
evidentă textura specifică consti-
tuită din faze de dezvoltare. Pot
lipsi unele faze de dezvoltare, cu
deosebire faza de dezagregare sau
faza de regenerare.
1.3. Biodiversitate ridicată, inclusiv
sub raportul dimensiunilor și vârstei
arborilor, unii dintre aceștia având
elemente de arboret cu vârste de
peste 150 de ani. Frecvent, structură
plurienă și relativ plurienă.
1.4. Lipsa intervențiilor silviculturale
în ultima perioadă de 30 de ani.
Se admit cel mult 5 cioate vechi la
hectar, având diametre de peste
15 cm, aflate în diferite stadii de
descompunere.
1.5. Prezența lemnului mort pe picior și
la sol, aflat în diferite stadii de
descompunere.
1.6. Consistență - indicele de închidere
a coronamentului - naturală sau
apropiată de aceasta (diminuată cu
cel mult 0,2) adecvată condițiilor
staționale, variabilă în raport cu
faza de dezvoltare. În condiții
staționale precare consistența este
mult subunitară (Molidiș de stâncărie
calcaroasă, Molidiș cu Polytrichum
ș.a.).
1.7. Sol nealterat de eroziune datorată
intervențiilor antropice. Se admit
drumuri vechi de exploatare, dar
acestea sunt neutilizate și acoperite
în mod natural cu litieră, plantule,
arbuști, arbori și/sau plante
ierboase.
1.8. Absența drumurilor și construcțiilor
în pădure sau existența unor drumuri
care nu au fost utilizate în ultima
perioadă de 30 ani. Fac excepție
infrastructura managementului de
cercetare științifică și a unor
trasee tematice și/sau turistice,
precum și pichetarea limitelor
amenajistice.
Criteriul 2: Mărimea suprafeței și limite
Indicatori:
2.1. Mărimea suprafeței pădurilor
virgine (ansamblul unităților
amenajistice) va fi de cel puțin
20 de hectare (fără fragmentele
care nu corespund criteriilor de
selecție), cu excepția ecosis-
temelor rare și de mare interes
ecologic (ecosisteme cu Pinus
cembra, ecosisteme unicat din
Delta Dunării și multe altele)
pentru care suprafața minimă
va fi de 10 hectare. Ecosistemele
rare și de mare interes ecologic
vor fi înconjurate de zone tampon
de protecție.
2.2. Dispunere continuă (compactă) a
pădurii, astfel încât să se
asigure autoreglarea și
perpetuarea ecosistemului.
2.3. Limite naturale (culmi, văi,
pâraie, liziera pădurii ș.a.),
astfel încât pădurii selectate
să i se asigure stabilitate la
acțiunea factorilor externi, fără
ca aceste limite să se suprapună
în mod obligatoriu cu limitele
parcelare.
2.4. Se pot include și eventuale
suprafețe care nu corespund
criteriilor de selecție, fără
ca aceste suprafețe să depășească
10-15% din suprafața totală a
arboreturilor care îndeplinesc
condițiile de selecție.
2.5. Frecvent, configurație frământată
a suprafeței terenului (cauzată de
antrenarea solului din jurul
rădăcinilor principale ale
arborilor mari, doborâți natural).
Criteriul 2: Mărimea suprafeței și limite
Indicatori:
2.1. Mărimea suprafeței pădurilor
cvasivirgine (ansamblul unităților
amenajistice) va fi de cel puțin
30 de hectare (fără fragmentele care
nu corespund criteriilor de
selecție), cu excepția ecosistemelor
rare și de mare interes ecologic
(ecosisteme cu Pinus cembra, ecosis-
teme unicat din Delta Dunării și
multe altele) pentru care suprafața
minimă va fi de 10 hectare. Ecosis-
temele rare și de mare interes
ecologic vor fi înconjurate de zone
tampon de protecție.
2.2. Dispunere continuă (compactă) a
pădurii, astfel încât să se asigure
autoreglarea și perpetuarea
ecosistemului.
2.3. Limite naturale (culmi, văi, pâraie,
liziera pădurii ș.a.), astfel încât
pădurii selectate să i se asigure
stabilitate la acțiunea factorilor
externi, fără ca aceste limite să se
suprapună în mod obligatoriu cu
limitele parcelare. Pădurea cvasi-
virgină poate fi mărginită și de
limite artificiale: drumuri perma-
nente, culoare pentru linii de înaltă
tensiune sau alte utilități, linii
parcelare deschise, căi ferate ș.a.
2.4. Suprafețele care nu corespund crite-
riului de naturalitate (criteriul 1)
nu pot depăși 15% din suprafața
totală a arboreturilor care
îndeplinesc criteriile de selecție.
2.5. Frecvent, configurație frământată
a suprafeței terenului (cauzată de
antrenarea solului din jurul
rădăcinilor principale ale arborilor
mari, doborâți natural).
---------- *1) Majoritatea pădurilor considerate virgine din Europa și din țara noastră sunt în realitate cvasivirgine. *2) Pe ansamblul unei păduri virgine având toate fazele de dezvoltare, indicele de închidere a coronamentului nu poate depăși 0,7 (0,8). NOTĂ Se încadrează ca păduri virgine și cvasivirgine arboreturile care îndeplinesc cumulativ criteriile și indicatorii din prezentul ordin. ------------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.