Decizia nr. 932/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
- Legea nr. 260/2008 4 noiembrie 2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Andreea Costin - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, excepție ridicată de Gheorghe Momanu în Dosarul nr. 12.563/121/2010* al Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 958D/2012.
Dezbaterile inițiale au avut loc în ședința publică din 4 octombrie 2012, în prezența reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 156 alin. 2 din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale
art. 14 din Legea nr. 47/1992 , a amânat pronunțarea pentru data de 11 octombrie 2012, dată la care, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, Curtea, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi coroborat cu
art. 58 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , a repus cauza pe rol pentru data de 13 noiembrie 2012.
La apelul nominal răspunde personal autorul excepției de neconstituționalitate, Gheorghe Momanu, iar pentru partea Societatea Comercială Pool de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale - PAID - S.A. din București, consilier juridic Viorel Giuglea, cu împuternicire depusă la dosar, procedura de citare fiind legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă, pe rând, cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia și invocă încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituție, și reprezentantului părții adverse, care solicită respingerea excepției în principal ca inadmisibilă și în secundar ca neîntemeiată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că soluția legislativă are caracter social și nu încalcă principiul statului de drept.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 12 aprilie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 12.563/121/2010*, Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor.
Excepția de neconstituționalitate a fost invocată de Gheorghe Momanu într-o cauză în care solicită constatarea faptului că locuința sa nu este supusă niciunui risc în sensul
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că prin prevederile legale criticate este statuată înșelăciunea, astfel cum este definită de art. 215 din Codul penal. Arată că prin legea criticată este indusă în eroare întreaga populație, prin prezentarea ca adevărată a faptei mincinoase, în sensul că toate locuințele din România ar fi supuse riscurilor celor trei dezastre naturale: cutremure de pământ, alunecări de teren sau inundații, întrucât majoritatea blocurilor din România nu sunt supuse niciuneia dintre aceste riscuri, pentru motivul că autorizațiile de construire au fost eliberate numai pentru terenuri sigure, iar construcțiile au fost proiectate și executate cu respectarea normelor corespunzătoare gradului de risc seismic al zonei. În continuare reclamantul susține că dispozițiile
nu au ca scop protejarea proprietarilor de locuințe, ci obținerea de foloase materiale injuste sub formă de sinecuri pentru persoanele care formează așa-numitul Pool de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, de câștiguri ușoare și de îmbogățirea fără justă cauză a societăților private de asigurare, precum și de completarea în mod fraudulos a bugetelor locale și a celui național.
În concluzie, autorul excepției arată că
este o lege prin care este statuată înșelăciunea, iar o astfel de lege nu poate fi constituțională, fără a indica dispozițiile din Constituție pretins a fi încălcate.
Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal consideră că
este constituțională în condițiile în care are un caracter social și solidar. Primele anuale stabilite de art. 5 alin. (2) lit. a) și b) din lege sunt de 20, respectiv 10 euro în echivalent lei la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății, pentru construcții de tip A, respectiv tip B. Această lege a implementat sistemul de asigurare obligatorie a locuințelor împotriva dezastrelor naturale, astfel cum sunt definite de art. 2 lit. b) din lege (respectiv: cutremure de pământ, alunecări de teren și inundații, ca fenomene naturale) și a degrevat bugetul de stat de obligația eventuală a suportării costurilor unor posibile dezastre. Totodată, și proprietarii acestor locuințe, persoane fizice sau juridice, beneficiază de o sumă asigurată, în caz de producere a evenimentului asigurat.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este inadmisibilă. Autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, fiind mai mult nemulțumit de soluția legislativă a instituirii asigurării obligatorii a locuințelor împotriva dezastrelor naturale, respectiv a cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, apreciind că marea majoritate a locuințelor din România nu sunt supuse niciunuia din aceste riscuri. Mai mult, autorul a invocat excepția de neconstituționalitate fără raportare la dispozițiile Legii fundamentale.
Avocatul Poporului apreciază că legea criticată este constituțională, prin această lege fiind instituit sistemul de asigurare obligatorie a locuințelor împotriva dezastrelor naturale. Mai arată că prin
bugetul de stat este degrevat de obligația eventuală a suportării costurilor unor posibile dezastre, dar și proprietarii persoane fizice sau juridice beneficiază de o sumă asigurată, în cazul producerii evenimentului asigurat, acest act normativ având un caracter social și solidar.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției de neconstituționalitate, precum și ale reprezentantului părții adverse, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 15 februarie 2011.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor din Constituție ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, dispoziții constituționale invocate în fața instanței de contencios constituțional.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:
1. Autorul excepției de neconstituționalitate a invocat în fața instanței de contencios constituțional în data de 4 octombrie 2012, dată la care au avut loc dezbaterile inițiale, precum și în data de 13 noiembrie 2012, dată la care cauza a fost repusă pe rol, încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituție, iar în susținerea acestei contrarietăți a depus la dosar și concluzii scrise.
Astfel, autorul excepției invocă nesocotirea prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituție și face precizarea că înșelăciunea nu este și nu poate fi un atribut al statului de drept, iar legea criticată are la bază tocmai înșelăciunea, astfel cum această infracțiune este definită de art. 215 din Codul penal. În concluziile scrise depuse la dosar, autorul excepției motivează lipsa indicării prevederii constituționale încălcateîn fața instanței de fond prin aceea că, legea criticată încalcă principiile constituționale ale statului de drept, pe de o parte, iar, pe de altă parte, situația extraordinară a legiferării unui act normativ are la bază înșelăciunea, astfel că nu mai era necesară indicarea unui anumit articol din Constituție. De asemenea, consideră că indicarea prevederilor constituționale pretins a fi încălcate poate fi făcută în orice fază a procesului, chiar în timpul judecării cauzei la Curtea Constituțională.
În continuarea susținerilor sale, autorul excepției de neconstituționalitate analizează silogismul prin care a înțeles să dovedească neconstituționalitatea
sub aspectul că în România există o întreagă zonă în care nu sunt cutremure, respectiv Oradea-Arad și, prin urmare, sunt multe locuințe în România care nu sunt supuse niciunuia dintre riscurile pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit
Legii nr. 260/2008 . Mai susține că locuințele din România construite după 1950 și, în special, după 1977 nu sunt supuse niciunui risc pentru care asigurarea este obligatorie, deoarece acestea au fost executate ținând seama de efectul cutremurelor, iar autorizațiile de construcție au fost eliberate doar pentru amplasamente sigure. Mai susține că, având în vedere pedepsele mari prevăzute de
privind calitatea în construcții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 24 ianuarie 1995, nu există vreun constructor, proiectant sau executant care să-și permită riscul de a nu respecta normele legale privind disciplina în construcții.
Referindu-se la Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, autorul excepției de neconstituționalitate consideră că această societate ar trebui să facă fapte de comerț, adică să producă și să vândă un bun pentru producerea căruia trebuie să cumpere materiale, utilaje, forță de muncă, sau să cumpere și să revândă produse făcute de alții, pentru a putea fi o societate comercială privată, astfel cum aceasta este calificată de
Legea nr. 260/2008 . De asemenea, mai susține că această societate încheie contractul de asigurări fără ca un reprezentant al societății să evalueze la fața locului locuința asigurată, ci numai pe baza declarației asiguratului, care poate să nu corespundă realității în situația în care acesta a greșit la momentul la care a dat-o. Astfel, în situația producerii evenimentului asigurat, asiguratul ar putea fi pus în situația de a nu beneficia de despăgubiri datorită greșelii sale din declarație, chiar mai mult, putând fi învinuit de fals în declarații.
Drept concluzie, autorul excepției indică soluția ce ar putea fi adoptată pentru rezolvarea situației prezentate, respectiv majorarea cuantumului impozitului pe toate clădirile, sumele rezultate putând fi vărsate în conturile inspectoratelor pentru situații de urgență, urmând ca aceste inspectorate să folosească aceste sume în toate cazurile în care solidaritatea trebuie să se manifeste. Astfel, statul român nu trebuie să cheltuiască nimic, întrucât structura de colectare a acestor sume există, respectiv secțiile financiare.
2. Din motivarea excepției de neconstituționalitate rezultă că autorul acesteia este nemulțumit de soluția legislativă, respectiv de faptul că prin
se instituie asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva dezastrelor naturale, fapt ce constituie, în opinia acestuia, o legiferare a înșelăciunii.
În această situație, Curtea constată că prin
Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a reținut existența unei structuri inerente și intrinseci oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia.
Curtea a mai statuat că invocarea în susținerea excepției a unor dispoziții constituționale direct în fața Curții, și nu în fața instanței de judecată, contravine art. 10 alin. (2) și
art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992 , întrucât cadrul procesual specific excepției de neconstituționalitate rezultă din încheierea de sesizare și din motivarea scrisă a autorului, iar aceasta din urmă nu poate fi completată în fața Curții Constituționale cu elemente noi, ce nu au fost puse în discuția părților în fața instanței de judecată.
Așadar, o atare situație echivalează cu neindicarea de către autorul excepției a normei constituționale pentru a cărei încălcare consideră că textul legal atacat este neconstituțional, ceea ce constituie un motiv de respingere ca inadmisibilă a excepției, întrucât ea nu constituie o veritabilă excepție de neconstituționalitate, în sensul constituțional al termenului. Această consecință se impune, întrucât jurisdicția constituțională nu se poate substitui părții în privința invocării motivului de neconstituționalitate, un control de constituționalitate a posteriori din oficiu fiind inadmisibil. Astfel, în acest caz, instanța de judecată ar fi trebuit să respingă excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă, conform dispozițiilor
art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992 . Întrucât, instanța de judecată nu și-a îndeplinit rolul de filtru, revine Curții Constituționale competența de a respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate formulată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, excepție ridicată de Gheorghe Momanu în Dosarul nr. 12.563/121/2010* al Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 noiembrie 2012.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Andreea Costin ________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.