Acordul din 7 septembrie 2010

Anexa 1 CADRUL CONCEPTUAL

al Programului de cooperare elvețiano-român

Anexa nr. 1 este parte integrantă a acordului-cadru dintre Guvernul României și Consiliul Federal Elvețian privind implementarea Programului de cooperare elvețiano-român. Orice modificare a prezentei anexe se va face în scris, cu acordul comun al autorităților competente menționate la art. 9 din acordul-cadru.

Anexa nr. 1 definește: obiective; principii; direcția strategică; abordări; concentrare geografică și tematică, inclusiv portofoliul indicativ pentru măsurile-suport și alocările financiare indicative.

Regulile și procedurile sunt definite: în anexa nr. 2 pentru întregul Program de cooperare elvețiano-român; în anexa nr. 3 pentru proiecte; în anexa nr. 4 pentru fondurile tematice; în anexa nr. 5 pentru facilitatea de pregătire a proiectului și fondul de asistență tehnică.

1. Obiective

Programul de cooperare elvețiano-român urmărește două obiective principale:

- să contribuie la reducerea disparităților economice și sociale dintre România și țările mai dezvoltate din Uniunea Europeană extinsă (UE); și/sau

- să contribuie la reducerea disparităților economice și sociale, în România, dintre centrele urbane dinamice și regiunile periferice slabe din punct de vedere structural.

În plus:

- contribuția elvețiană constituie un element important al relațiilor bilaterale dintre Elveția și România. Programul de cooperare elvețiano-român va îmbunătăți conținutul și vizibilitatea relațiilor bilaterale și va oferi ocazia de utilizare a cunoștințelor și experienței elvețiene;

- măsurile-suport din Programul de cooperare elvețiano-român vor urmări o dezvoltare sustenabilă, echilibrată din punct de vedere economic și social.

2. Principii

Programul de cooperare elvețiano-român se bazează pe următoarele principii:

Transparență. Transparența și deschiderea sunt elementele-cheie ale tuturor activităților de cooperare și sunt obligatorii la toate nivelurile. O atenție sporită pentru transparență va fi acordată la selectarea proiectului și activităților, atribuirea contractului și managementul financiar.

Incluziunea socială. Activitățile de cooperare vor respecta necesitatea incluziunii grupurilor dezavantajate social și economic la șansele și beneficiile dezvoltării.

Șanse și drepturi egale. Activitățile de cooperare vor crește șansele femeilor și bărbaților de a-și exercită drepturile în mod egal, prin intermediul unei abordări bazate pe egalitatea de sexe.

Sustenabilitatea mediului. Activitățile de cooperare vor respecta necesitatea încorporării cerințelor de sustenabilitate a mediului.

Implicarea tuturor actorilor. Toți factorii de decizie și toate entitățile implicate în Programul de cooperare elvețiano-român se vor angaja în implementarea eficientă și eficace a măsurilor-suport convenite.

Subsidiaritate și descentralizare. Activitățile de cooperare vor respecta nevoia de includere a aspectelor de subsidiaritate și descentralizare, în primul rând, în cadrul măsurilor-suport, la nivel local și regional.

3. Direcția strategică

Direcția strategică a Programului de cooperare elvețiano-român este definită prin două linii strategice:

- Nevoia României de dezvoltare economică și socială, cu accent pe următoarele domenii: securitate; reforme și incluziunea grupurilor vulnerabile; mediu și infrastructură; promovarea sectorului privat; instruire vocațională, cercetare și burse;

- Combinarea necesităților României și a punctelor tari elvețiene pentru a beneficia de cunoștințele și experiența elvețiană.

Direcția strategică cuprinde:

Parteneri și beneficiari. Programul de cooperare elvețiano-român va cuprinde o mare varietate de parteneri și beneficiari, cum ar fi: din sectorul public și privat, organizații neguvernamentale și organizații ale societății civile.

Parteneriate. Parteneriatele între partenerii elvețieni și români constituie un element ce îmbogățește Programul de cooperare elvețiano-român. Cooperarea și parteneriatele instituționale sunt încurajate în special în ariile de concentrare în care Elveția contribuie cu experiență specifică, cunoștințe și tehnologii.

Vizibilitate. Vizibilitatea Programului de cooperare elvețiano-român pentru publicul român și elvețian reprezintă un aspect important care trebuie luat în considerare atunci când sunt selectate și implementate măsurile-suport. Ambele părți vor face proactiv informări cu privire la cooperarea lor.

Flexibilitate. În termen de 2 ani de la semnarea acordului-cadru va avea loc o revizuire a priorităților tematice și geografice și, dacă este necesar, după caz, se va conveni redirecționarea alocărilor financiare inițiale și vor fi determinate prioritățile pentru partea din contribuție care nu a fost alocată.

Cooperare transnațională. Contribuția poate fi folosită pentru finanțarea măsurilor-suport transnaționale. Măsurile-suport transnaționale sunt măsuri implementate în mai mult de o țară.

4. Abordări

Programul de cooperare elvețiano-român se bazează pe următoarele abordări:

Proiecte. Proiectul se referă la un proiect individual sau un program. O parte importantă a contribuției elvețiene este acordată sub formă de finanțare de proiecte și programe. Regulile și procedurile corespunzătoare sunt prezentate în anexa nr. 3 la acordul-cadru.

- Abordarea proiectului individual se va aplica într-o arie de concentrare în care urmează să fie implementate proiecte de sine stătătoare. Pentru a asigura eficiența și eficacitatea, contribuția pentru fiecare proiect prin abordarea proiectului individual va fi, în general, în valoare de minimum 1 milion CHF. Pot fi convenite limite financiare superioare minimale (a se vedea cap. 6 din prezenta anexă). În cazuri excepționale, autoritățile competente menționate la art. 9 din acordul-cadru pot conveni asupra unor limite financiare inferioare minimale.

- Programul constă din proiecte componente legate între ele printr-o temă comună sau obiective comune. Abordarea prin program se va aplica în ariile de concentrare care au mai multe dintre următoarele caracteristici: angajamente financiare mari; interconectarea diverselor niveluri (național, regional, local); diversitatea actorilor; contribuție la dezvoltarea politicii; contribuții semnificative la dezvoltarea capacității; și aplicarea unui set comun de reguli și proceduri. Abordarea prin program implică delegarea autorității pentru luarea deciziilor în proiectele componente. Abordarea prin program include: o evaluare inițială a zonei de interes; definirea obiectivelor, instrucțiuni și bugete; un plan de implementare a proiectului; și un concept de monitorizare, coordonare și evaluare. Pentru a asigura eficiența și eficacitatea, contribuția la un anumit program va fi de minimum 4 milioane CHF.

Fonduri tematice. Fondurile tematice se adresează unui anumit domeniu sau unui anumit grup de beneficiari. Fondurile tematice sunt create pentru implementarea eficientă a activităților. În general, volumul financiar al fiecărei activități este mic. Însă, în cazuri excepționale, volumul financiar poate atinge nivelul celui din proiectele individuale. Un fond tematic este gestionat de un organism intermediar elvețian, iar activitățile sunt implementate de o agenție executivă. Regulile și procedurile pentru fondurile tematice sunt prevăzute în anexa nr. 4.

Fondul privind facilitatea de pregătire a proiectului. Pregătirea proiectelor și planificarea detaliată a proiectelor sunt de maximă importanță pentru eficiența și eficacitatea implementării unui proiect. Sprijinul pentru pregătire poate fi cerut de partea română sau poate fi recomandat de partea elvețiană și va fi finanțat prin intermediul facilității de pregătire a proiectului (vezi anexa nr. 5).

Fondul pentru asistență tehnică. Va fi creat un fond pentru asistență tehnică pentru a contribui la unele costuri suplimentare suportate de partea română în vederea implementării eficiente și eficace a contribuției (vezi anexa nr. 5).

5. Concentrare geografică

O parte importantă a resurselor financiare ale Programului de cooperare elvețiano-român va fi cheltuită în zonele cu indicatori economici și sociali scăzuți.

6. Concentrare tematică, portofoliul indicativ de măsuri-suport și alocările financiare indicative

În Programul de cooperare elvețiano-român, concentrarea tematică, portofoliul indicativ de măsuri-suport și alocările financiare indicative se vor aplica următoarelor:

*Font 9*

1. Securitate, stabilitate și sprijin pentru reforme

Nr.

crt.

Arie de

concentrare

Portofoliul indicativ pentru măsurile-suport

Alocare

financiară

indicativă

1.

Securitate

Abordare: Fond tematic

Obiectiv: Abordarea aspectelor legate de spațiul

Schengen și de Prum, creșterea siguranței sociale,

precum și intensificarea luptei împotriva corupției și

a crimei organizate.

Activități sub formă de proiecte deja identificate:

a) aspecte legate de spațiul Schengen și de Prum

- aspecte legate de azil;

- dezvoltarea capacității personalului oficiului pentru

imigrări;

- dezvoltarea capacității cu privire la aspecte legate

de spațiul Schengen;

- conformarea cu standardele Schengen pentru

implementarea instrumentelor Prum;

b) creșterea securității sociale

- prevenirea traficului cu ființe umane;

- poliția comunitară în zonele rurale;

- siguranța publică în zonele montane;

- seminare privind serviciile în folosul comunității -

eliberarea condiționată;

- dezvoltarea capacității judecătorilor și procurorilor

cu privire la aplicarea legilor noi;

c) lupta împotriva corupției și a crimei organizate

- dezvoltarea capacității pentru combaterea corupției

sistemice;

- creșterea nivelului de conștientizare a pericolelor

legate de corupție;

- dezvoltarea capacității judecătorilor și procurorilor

în lupta împotriva corupției.

Partea română și partea elvețiană pot propune și alte

activități sub formă de proiecte.

Informații suplimentare sunt prezentate în anexa nr. 4.

Până la 18

milioane CHF

2.

Reforme în

domeniul

sănătății

Abordare: Fond tematic

Obiectiv: Creșterea accesului la servicii medicale și

sociale, precum și îmbunătățirea calității serviciilor

medicale. Vor avea prioritate activitățile din medicina

primară, medicina de urgență și perinatologie.

Activități sub formă de proiecte identificate deja:

- servicii medicale și sociale integrate la nivelul

comunității;

- îmbunătățirea unităților de terapie intensivă

pediatrică;

- servicii de urgență prespitalicești;

- servicii medicale de urgență și salvare aeriană.

Informații suplimentare se găsesc în anexa nr. 4.

Până la 10

milioane CHF

3.

Reforme privind

societatea

civilă și

incluziunea

romilor și a

altor grupuri

vulnerabile

Abordare: Fond tematic

Obiectivul 1: Promovarea societății civile ca actor în

cadrul reformelor care se axează tematic pe protejarea

naturii și a biodiversității, precum și pe serviciile

sociale. (13,8 milioane CHF)

Activități sub formă de proiecte identificate deja:

- agricultură durabilă în regiunile montane;

- Natura 2000 și dezvoltarea rurală;

- dezvoltarea rurală și terenul agricol cu valoare

naturală ridicată;

- Carpații de Sud, peisaj sălbatic în inima Europei;

- dezvoltarea integrată și durabilă a pădurilor.

Alte activități sub formă de proiecte vor putea fi

propuse de partea română sau de partea elvețiană.

Activități sub formă de proiecte mici finanțate prin

Schema de granturi:

- Schema de granturi pentru organizații neguvernamentale

pentru proiecte mici

Obiectivul 2: Promovarea incluziunii sociale a romilor

și a altor grupuri vulnerabile (14 milioane CHF)

Vor fi urmărite două linii strategice:

Linia 1: Îmbunătățirea condițiilor de trai prin:

îmbunătățirea accesului la servicii și la drepturi.

Linia 2: Abilitare și conștientizare prin: întărirea

identității culturale a romilor și integrarea acestora

(romii ca grup-țintă); creșterea nivelului de acceptare

(majoritatea și romii ca grupuri-țintă); și participarea

mai largă a romilor la luarea deciziilor/instituțiile de

politică (majoritatea și romii ca grupuri-țintă).

Informații suplimentare se găsesc în anexa nr. 4.

Până la 27,8

milioane CHF

2. Mediu și infrastructură

Nr.

crt.

Arie de

concentrare

Portofoliul indicativ pentru măsurile-suport

Alocare

financiară

indicativă

4.

Îmbunătățirea

mediului

înconjurător

Abordare: Proiecte

Obiectivul 1: Contribuirea la managementul "Energiei

durabile" în orașe, prin îmbunătățirea infrastructurii

publice, dezvoltarea capacității și creșterea gradului

de conștientizare privind eficiența energetică și

energia regenerabilă, pentru a crește standardele de

viață, a promova dezvoltarea economică și a oferi un

răspuns la schimbările climatice.

Tipuri de proiecte eligibile:

- sectoarele prioritare și intervențiile specifice

identificate în orașele selectate care au planuri de

acțiune pentru energia durabilă. Aceste proiecte se pot

concentra pe o varietate de domenii, precum:

reabilitarea termică a clădirilor publice, termoficare,

furnizarea de energie (inclusiv regenerabilă), iluminat

public, transport public și planificare urbană.

Până la 4 orașe selectate. Selectarea orașelor se face

pe bază de criterii convenite, candidatură și angajament

dovedit în managementul urban al eficienței energetice.

Va fi selectat doar un număr redus de proiecte

implementate pe oraș. Numărul total al proiectelor nu

va fi, în principiu, mai mare de 10.

Obiectivul 2 (până la 15 milioane CHF): Sprijinirea

procesului de modernizare în domeniile-cheie legate de

mediu, energie și transport public. Fondurile nealocate

pot fi folosite pentru obiectivul 1.

Tipuri de proiecte eligibile:

- pregătirea proiectelor cu prioritate ridicată (studii

de fezabilitate, studii de impact asupra mediului etc.),

de exemplu, pentru rețeaua de metrou din București;

- elaborarea de strategii, planuri de acțiune, note de

concept și activități de instruire în domenii-cheie la

nivelul guvernamental central.

Până la 3 proiecte. Nu se aplică suma minimă definită

la secțiunea 4 din această anexă.

Obiectivul 3 (până la 0,5 milioane CHF): Promovarea

și/sau dezvoltarea parteneriatelor instituționale dintre

instituțiile române și cele elvețiene la nivel local,

regional sau național prin proiecte cu o valoare minimă

de 25.000 CHF. Fondurile nealocate pot fi folosite

pentru obiectivul 1.

Tipuri de proiecte eligibile:

Parteneriate instituționale pentru schimbul de

cunoștințe în domenii precum: mediul, energia sau

transportul public, legate de îndeplinirea obiectivelor

1 și 2 din această arie de concentrare.

Până la 52,5

milioane CHF

3. Sectorul privat

Nr.

crt.

Arie de

concentrare

Portofoliul indicativ pentru măsurile-suport

Alocare

financiară

indicativă

5.

Îmbunătățirea

mediului de

afaceri și a

accesului la

finanțare al

IMM-urilor

Abordare: Proiecte

Tipuri de proiecte eligibile:

- linii de credit sau fonduri de risc (de exemplu, prin

Fondul transbalcanic) pentru IMM-uri

20,0

milioane CHF

6.

Îmbunătățirea

reglementărilor

în sectorul

financiar și

întărirea

piețelor

financiare și a

instituțiilor

Abordare: Proiecte

Tipuri de proiecte eligibile:

- raportare financiară corporatistă (Banca Mondială ca

agenție executivă). Creșterea capacității

instituționale și de reglementare pentru raportarea

financiară și auditul la nivel național din sectorul

corporatist (până la 2 milioane CHF)

Contribuirea la reducerea corupției și a delictelor

conexe prin proiecte cu o sumă minimă de 100.000 CHF în

următoarele arii:

- combaterea spălării banilor și combaterea finanțării

terorismului (CSB/CFT)

- prevenirea și detectarea corupției (de exemplu:

sistemele de avertizori de integritate)

- asistență tehnică pentru întărirea capacității

instituționale a Agenției Naționale de Administrare

Fiscală din România

Până la 2,5

milioane CHF

7.

Dezvoltarea

sectorului

privat și

promovarea

exportului

IMM-urilor

și/sau

promovarea

standardelor

Abordare: Proiecte

Creșterea cotelor de piață ale exporturilor de bunuri și

servicii, acolo unde este posibil, prin luarea în calcul

a disparităților regionale

Tipuri de proiecte:

- promovarea exporturilor de bunuri și servicii și

susținerea finanțării comerțului

Contribuirea la promovarea standardelor prin proiecte

cu o valoare minimă de 100.000 CHF în ariile:

- promovarea standardelor și etichetelor

(eco-etichetarea voluntară)

Până la 5,2

milioane CHF

4. Dezvoltarea umană și socială

Nr.

crt.

Arie de

concentrare

Portofoliul indicativ pentru măsurile-suport

Alocare

financiară

indicativă

8.

Burse,

cercetare și

instruire

vocațională

Abordare: Fonduri tematice

Obiectivul 1: Întărirea schimburilor academice între

Elveția și România (8 milioane CHF)

Activitate: Burse

Obiectivul 2: Promovarea activităților de cercetare

comune elvețiano-române (9,75 milioane CHF)

Activități sub forma proiectelor:

- proiecte comune de cercetare

Obiectivul 3: Sporirea nivelului de pregătire a

studenților pentru profesie (două milioane CHF)

Activități sub forma proiectelor deja identificate:

Instruire privind orientarea profesională în afaceri

și școli

Informații suplimentare sunt prevăzute în anexa nr. 4.

Până la

19,75

milioane CHF

5. Alocări speciale

Portofoliul indicativ pentru măsurile-suport

Alocare

financiară

indicativă

Intensificarea

parteneriatului și

suport pentru experți

Abordare: Fond tematic

Obiectivul 1: Promovarea și/sau intensificarea

parteneriatelor instituționale între partenerii români

și elvețieni pentru: a contribui la soluționarea

provocărilor aferente dezvoltării specifice; a

consolida capacitățile și structurile partenerilor

instituționali români; a permite mobilizarea valorii

adăugate elvețiene; a contribui la consolidarea

parteneriatelor.

Activități sub forma parteneriatelor instituționale

deja identificate:

- protecția indicațiilor geografice (200.000 CHF)

- promovarea condițiilor de lucru decente pentru

angajați (600.000 CHF)

Alte activități sub forma proiectelor pot fi propuse

de partea română sau partea elvețiană.

Activități sub forma proiectelor mici finanțate prin

schema de granturi:

- schema de granturi pentru activități comune mici ale

partenerilor instituționali

Activitățile vor fi identificate pe baza unei cereri

continue de propuneri.

Pentru un buget total de două milioane CHF: activități

mai mici plecând de la 10.000 CHF la 100.000 CHF

Pentru un buget total de 3 milioane CHF: activități mai

mari plecând de la 100.000 CHF la 250.000 CHF

Obiectiv 2: Mobilizarea expertizei elvețiene

Activități sub forma proiectelor mici finanțate prin

schema de granturi:

Schema de granturi (un milion CHF) pentru misiuni pe

termen scurt ale experților elvețieni

Activitățile se vor întinde de la câteva mii de franci

elvețieni până la 35.000 CHF și vor fi identificate pe

baza unei cereri continue de propuneri.

Informații suplimentare sunt prevăzute în anexa nr. 4.

Până la 8,0

milioane CHF

Facilitatea de

pregătire a

proiectului

Abordare: Facilitatea de pregătire a proiectului

Obiectiv: Sprijinirea pregătirii propunerilor finale

de proiect

Până la 1,2

milioane CHF

Asistența tehnică

românească

Abordare: Fondul de asistență tehnică

Obiectiv: Mobilizarea unei capacități suplimentare

pentru managementul Programului de cooperare

elvețiano-român, inclusiv pregătire, implementare,

monitorizare, evaluare

Până la 2,5

milioane CHF

Managementul elvețian

al programului

Administrarea elvețiană a Programului de cooperare

elvețiano-român

9,05

milioane CHF

Prezentarea generală privind alocările indicative

Linii de finanțare

Alocare

financiară

indicativă

(milioane CHF)

1. Securitate, stabilitate și suport pentru reforme

55,80

2. Mediu și infrastructură

52,50

3. Sectorul privat

27,7

4. Dezvoltare umană și socială

19,75

5. Alocări speciale

20,75

6. Fonduri nealocate

4,5

Total alocări indicative

181,00

Fondurile nealocate, în cuantum de 4,5 milioane CHF, vor fi folosite pentru proiecte cu prioritate ridicată în ariile de concentrare acoperite de către liniile de finanțare "Mediu și infrastructură" și/sau "Sectorul privat" din Memorandumul de înțelegere cu Comunitatea Europeană, semnat la 27 februarie 2006.

Alocările fondurilor neutilizate și ale sumelor nefolosite din ariile de concentrare vor fi făcute prin acord comun (de exemplu, confirmate în minutele reuniunilor sau prin corespondență) între UNC și SDC/SECO în cursul implementării operaționale a Programului de cooperare elvețiano-român, în urma propunerilor venite din partea UNC.

Anexa 2 Reguli și proceduri pentru întregul Program de cooperare elvețiano-român

Anexa nr. 2 este parte integrantă a acordului-cadru dintre Guvernul României și Consiliul Federal Elvețian referitor la implementarea Programului de cooperare elvețiano-român. Orice modificare a acestei anexe va fi făcută în scris cu acordul comun al autorităților competente menționate în art. 9 din acordul-cadru.

Anexa nr. 2 definește regulile și procedurile pentru întregul Program de cooperare elvețiano-român și descrie responsabilitățile și atribuțiile participanților implicați, cu excepția responsabilităților și atribuțiilor legate de auditarea fondurilor tematice.

Anexa nr. 1 definește Cadrul conceptual al Programului de cooperare elvețiano-român. Regulile și procedurile sunt definite: în anexa nr. 3 pentru proiecte și programe; în anexa nr. 4 pentru fondurile tematice; în anexa nr. 5 pentru facilitatea de pregătire a proiectului și Fondul de asistență tehnică.

1. Monitorizarea și supravegherea

Autoritățile române au responsabilitatea finală pentru monitorizarea și supravegherea întregului Program de cooperare elvețiano-român. Monitorizarea și supravegherea fondurilor tematice vor fi asigurate de partea elvețiană. Rezultatele monitorizării vor fi comunicate autorităților române.

Îndrumările privind raportarea, monitorizarea și controlul vor fi furnizate de către partea elvețiană timp de o lună de la semnarea acordului-cadru. Aceste îndrumări vor fi luate în considerare în sistemul de monitorizare și supraveghere aplicat de către România.

Un comitet de monitorizare va fi înființat de UNC nu mai târziu de 3 luni după semnarea acordului-cadru. Comitetul de monitorizare va furniza îndrumare pe aspecte strategice și operaționale. O selecție transparentă a membrilor comitetului va permite o reprezentare diversificată, complementară și echilibrată a diferitelor interese.

Comitetul de monitorizare va fi compus din maximum 12 membri reprezentând UNC, ministerele relevante, autoritățile locale și regionale relevante, organizațiile neguvernamentale, precum și partenerii sociali și economici. Elveția va fi informată în legătură cu membrii comitetului. Ambasada Elveției va avea posibilitatea de a participa ca observator.

Comitetul de monitorizare se va întruni periodic, cel puțin de două ori pe an.

2. Raportarea și coordonarea

Pentru a asigura coordonarea eficientă a Programului de cooperare elvețiano-român, părțile se vor reuni în mod regulat. Reuniunile pot fi solicitate de Elveția sau de România. Reuniunile vor avea loc în 6 săptămâni de la data respectivei solicitări scrise.

Principalul eveniment de coordonare este reuniunea anuală. Unitatea Națională de Coordonare (UNC) este responsabilă cu organizarea reuniunii anuale. Va consulta Ambasada Elveției privind organizarea, conținutul, agenda, participanții și alte probleme logistice și organizatorice. Procesele-verbale ale reuniunii anuale vor fi întocmite de către UNC și transmise Elveției pentru aprobare în 15 zile lucrătoare după reuniune.

Organismele intermediare, agențiile executive și alte instituții și persoane pot fi invitate la reuniunea anuală când acest lucru este considerat oportun de către UNC sau de către Elveția.

Părțile pot invita reprezentanți ai Comisiei Uniunii Europene să participe ca observatori.

UNC va pregăti un raport anual și îl va transmite Elveției cu o lună înainte de reuniunea anuală. Elveția va trimite către UNC, cu 3 luni înainte de reuniunea anuală, partea din raport ce acoperă fondurile tematice.

Raportul anual va conține, printre altele:

- experiența generală și rezultatele obținute;

- progresul făcut în implementarea întregului Program de cooperare elvețiano-român în legătură cu cadrul conceptual;

- stadiul implementării proiectului, inclusiv:

● declarațiile privind proiectele aprobate, stadiul identificării/pregătirii proiectului și obligațiile prevăzute;

● statistici privind licitațiile, atribuirea contractelor și ofertanții câștigători;

● informații despre probleme importante referitoare la proiecte specifice;

- stadiul privind fondurile tematice (raportări similare cu cele privind proiectele);

- stadiul privind facilitatea de pregătire a proiectului și a fondului de asistență tehnică (raportări similare cu cele privind proiectele);

- declarația financiară generală privind plățile și angajamentele anterioare și cele estimate în viitor pentru întregul Program de cooperare elvețiano-român;

- rezumatul și principalele concluzii ale auditurilor financiare;

- propuneri pentru alocarea fondurilor neangajate (dacă este cazul);

- probleme administrative de implementare;

- strategia și activitățile de informare a publicului privind Programul de cooperare elvețiano-român și măsurile-suport implementate;

- alte aspecte de discutat, recomandări, pașii următori.

Într-un document separat, UNC va pregăti:

- planificarea anuală a implementării;

- sugestii privind modificări ale anexelor la acordul-cadru (dacă sunt necesare).

La 2 ani după semnarea acordului-cadru, părțile vor analiza prioritățile tematice și geografice și, dacă este necesar, vor redirecționa alocațiile financiare inițiale așa cum s-a stabilit și vor determina prioritățile pentru partea contribuției ce nu a fost alocată încă.

3. Auditul de conformitate și de sistem

UNC, autoritatea de plată și organismele intermediare vor face subiectul unui audit de conformitate. Auditul de conformitate va examina printre altele: structurile, procedurile și controalele urmărite pentru aplicarea Programului de cooperare elvețiano-român. Auditul de conformitate va fi realizat în conformitate cu legislația națională. Elveția poate avea cerințe specifice care să fie luate în considerare.

Auditurile de conformitate realizate cu 2 ani înainte de semnarea acestui acord-cadru vor fi acceptate de Elveția dacă rezultatele auditului sunt considerate a fi satisfăcătoare.

În fiecare an, vor fi pregătite un plan anual de audit și un raport de audit privind utilizarea fondurilor prezentând rezultatele auditurilor realizate de-a lungul anului calendaristic anterior. Programul de cooperare elvețiano-român va fi inclus în auditul anual de sistem al Unității Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI). Elveția poate avea cerințe specifice care să fie luate în considerare.

Auditurile de conformitate și de sistem vor fi realizate de către UCAAPI.

Rapoartele privind auditurile de conformitate și de sistem vor fi transmise Ambasadei Elveției în 3 luni de la încheierea auditurilor.

4. Analiza și evaluarea

În timpul implementării Programului de cooperare elvețiano-român, România și/sau Elveția pot/poate solicita o analiză privind, printre altele: procedurile aplicate, participanții implicați, rezultatele obținute (mijloace, rezultate, impact).

La sfârșitul Programului de cooperare elvețiano-român, România și/sau Elveția pot/poate solicita o evaluare finală a întregului program. Costurile vor fi suportate de autoritatea competentă care a făcut solicitarea.

5. Responsabilități și atribuții

Responsabilitățile și atribuțiile implementării întregului Program de cooperare elvețiano-român sunt, după cum urmează:

5.1. Unitatea Națională de Coordonare

UNC este responsabilă de asigurarea următoarelor acțiuni:

- condițiile-cadru legale și financiare sunt stabilite pentru implementarea cu succes a Programului de cooperare elvețiano-român;

- măsurile-suport sunt implementate într-un mod eficient și eficace, conform planurilor stabilite;

- monitorizarea operațională și strategică, supravegherea și coordonarea întregului Program de cooperare elvețiano-român, precum și utilizarea corectă a resurselor financiare sunt garantate;

- publicul din România este bine informat despre contribuția elvețiană.

Principalele atribuții ale UNC includ:

- asigurarea adoptării documentelor legale naționale necesare pentru implementarea și monitorizarea întregului Program de cooperare elvețiano-român și pentru toate măsurile-suport;

- relaționarea contribuției elvețiene cu alte contribuții, cu cadrul național strategic de referință și cu programele operaționale pentru a evita suprapunerile financiare;

- înființarea unui comitet de monitorizare pentru întregul Program de cooperare elvețiano-român;

- dezvoltarea unui sistem de monitorizare și supraveghere, luând în considerare îndrumările Elveției;

- asigurarea că auditurile de conformitate și de sistem sunt realizate;

- asigurarea realizării portofoliului de proiecte, conform anexelor nr. 1 și 3, prin consultarea cu ministerele de resort, organizarea cererilor de ofertă pentru propuneri privind proiectul, evaluarea aplicațiilor pentru proiecte și selectarea proiectelor;

- informarea Elveției în legătură cu rezultatele auditului și neregulile detectate și notificate de autoritatea de audit.

- pregătirea raportului anual și planificarea implementării anuale;

- organizarea reuniunii anuale și a altor reuniuni cerute de Elveția și România;

- asigurarea publicității contribuției elvețiene.

5.2. Autoritatea de audit

UCAAPI din Ministerul Finanțelor Publice acționează ca autoritate de audit pentru Programul de cooperare elvețiano-român. UCAAPI este responsabilă pentru asigurarea funcționării eficiente și efective a sistemelor de management și control (audit de conformitate; audit de sistem).

Principalele atribuții ale UCAAPI sunt efectuate în conformitate cu legislația națională sau cu Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificările și completările ulterioare, și vor include:

- asigurarea unui cadru de reglementare adecvat pentru audit ce garantează acoperirea ariei solicitate de audit și raportarea către autoritățile elvețiene;

- efectuarea auditurilor de conformitate la începutul implementării Programului de cooperare elvețiano-român;

- efectuarea auditurilor periodice de sistem privind funcționarea sistemelor de management și de control la toate nivelurile autorităților implicate în managementul Programului;

- stabilirea unui plan anual de audit pe baza evaluării riscurilor și a recomandărilor Elveției;

- furnizarea de informații într-un raport anual de audit, despre toate auditurile legate de sistemul de implementare al Programului de cooperare elvețiano-român realizate de-a lungul anului calendaristic anterior;

- controlul regularității cheltuielilor eligibile pe baza unui eșantion reprezentativ de 5% din operațiunile aprobate.

UCAAPI va iniția și va coordona auditurile operaționale în cadrul organismelor intermediare (OI). Unitățile de audit public intern din cadrul OI-urilor vor efectua audituri operaționale privind proiectele aprobate, atât pentru beneficiari aflați în coordonarea acestora, cât și pentru OI-uri, atunci când acționează ca beneficiari. Unitățile de audit public intern vor întocmi și vor trimite către UCAAPI rapoartele privind auditurile operaționale realizate și vor informa UCAAPI în legătură cu orice nereguli identificate;

- înștiințarea UNC privind orice nereguli detectate în timpul auditurilor;

- acordarea de asistență în domeniul său de competență auditorilor împuterniciți de Elveția.

5.3. Comitetul de monitorizare

Comitetul de monitorizare este responsabil cu monitorizarea implementării Programului de cooperare elvețiano-român.

Principalele atribuții ale comitetului de monitorizare includ:

- stabilirea criteriilor de selecție a proiectelor luând în considerare comentariile Elveției;

- formularea de observații privind criteriile de selecție pentru activitățile din fondurile tematice;

- formularea de observații privind documentația pentru cereri de propuneri;

- analizarea proceselor de selecție pentru măsurile-suport;

- monitorizarea respectării conformității cu reglementările și procedurile;

- analiza periodică a progresului implementării măsurilor-suport și a îndeplinirii obiectivelor acestora;

- monitorizarea îndeplinirii obiectivelor la nivelul întregului Program de cooperare elvețiano-român;

- examinarea și formularea de observații asupra raportului anual privind implementarea contribuției elvețiene pregătit de UNC;

- formularea de observații privind eficiența și eficacitatea utilizării resurselor financiare disponibile în contextul contribuției elvețiene.

5.4. Ambasada Elveției și Biroul contribuției elvețiene

Ambasada Elveției din București va crea un birou al contribuției elvețiene și este responsabilă pentru asigurarea că:

- Programul de cooperare elvețiano-român este condus de către părți într-un mod eficient și util;

- sunt furnizate datele cerute pentru luarea de decizii de partea elvețiană;

- măsurile-suport propuse iau în considerare așteptările Elveției;

- informațiile despre contribuție sunt furnizate părților interesate.

Principalele atribuții ale Ambasadei Elveției includ:

- facilitarea contactelor, asigurarea legăturii și rețelei între parteneri;

- informarea și consilierea partenerilor privind procedurile și condițiile contribuției;

- transmiterea informațiilor oficiale și a propunerilor către și de la autoritățile elvețiene;

- explicarea poziției Elveției privind problemele strategice și operaționale;

- organizarea, împreună cu UNC, a misiunilor delegațiilor Elveției;

- participarea la întâlnirile privind Programul de cooperare elvețiano-român;

- furnizarea de informații publicului general privind Programul de cooperare elvețiano-român și contribuție;

- participarea la comitetul de monitorizare ca observator.

5.5. Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO)

De partea Elveției, SDC și SECO sunt responsabile cu implementarea Programului de cooperare elvețiano-român.

Principalele atribuții ale SDC și SECO includ:

- asigurarea coordonării strategice și operaționale a întregului Program de cooperare elvețiano-român;

- participarea la întâlnirile anuale organizate de UNC;

- angajarea într-un dialog periodic cu UNC și alți parteneri implicați privind identificarea și implementarea măsurilor-suport, precum și în ceea ce privește progresul întregului Program de cooperare elvețiano-român;

- luarea deciziilor în privința aspectelor aferente întregului Program de cooperare elvețiano-român;

- formularea de observații privind criteriile de selecție pentru proiecte;

- luarea deciziilor privind criteriile de selecție pentru fondurile tematice, luând în considerare comentariile României;

- aprobarea documentației pentru cererile de propuneri;

- supravegherea evoluției generale a Programului de cooperare elvețiano-român prin vizite la fața locului și analize;

- legătura cu partenerii relevanți naționali și internaționali privind implementarea Programului de cooperare elvețiano-român;

- administrarea Programului de cooperare elvețiano-român din partea Elveției.

SDC și SECO pot delega unele dintre aceste atribuții Ambasadei Elveției.

Anexa 3 Reguli și proceduri pentru proiecte

Anexa nr. 3 este parte integrantă a acordului-cadru dintre Guvernul României și Consiliul Federal Elvețian cu privire la implementarea Programului de cooperare elvețiano-român. Orice modificare a acestei anexe va fi făcută în scris cu acordul comun al autorităților competente menționate în art. 9 din partea principală a acordului-cadru.

Anexa nr. 3 definește regulile și procedurile pentru proiecte. Din partea Elveției, Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO) este însărcinat cu proiectele din ariile de concentrare 4-7 definite în anexa nr. 1, secțiunea 6. Anexa nr. 3 definește regulile și procedurile pentru proiectele finanțate de SECO.

Anexa nr. 1 definește Cadrul conceptual al Programului de cooperare elvețiano-român. Regulile și procedurile sunt definite: în anexa nr. 2 pentru întregul Program de cooperare elvețiano-român; în anexa nr. 4 pentru fondurile tematice; în anexa nr. 5 pentru facilitatea de pregătire a proiectului și fondul de asistență tehnică.

1. Proceduri pentru cererile de finanțare a proiectelor

În principiu, cererea de finanțare trece printr-o abordare în două etape ce permite îndrumarea timpurie în procesul de luare a deciziilor. În prima etapă este transmisă o schiță a proiectului și se ia o decizie de principiu. În cazul unei prime etape reușite este inițiată a doua etapă. În cea de a doua etapă, propunerea finală de proiect este transmisă și este luată o decizie finală de către partea elvețiană.

1.1. Prima etapă - Procedura de aplicare și aprobare a schiței de proiect

*Font 8*

Nr.

crt.

Pași

Activități și reguli specifice

Organizații

1.

Inițierea

identificării

proiectului

Inițierea, în conformitate cu cadrul

conceptual (anexa nr. 1, secțiunea 6),

pe baza următoarelor:

- listele cu proiectele prioritare furnizate

de partea română;

- o propunere de la UNC;

- o propunere de la un organism intermediar/

agenție executivă;

- cereri de propuneri;

- o propunere de la partea elvețiană;

- o propunere de la o organizație internațională.

Responsabilă: UNC

Implicați:

- organismul intermediar;

- agenția executivă;

- SECO.

2.

Elaborarea

schiței de

proiect

Pregătirea schiței de proiect pe baza cerințelor pentru

schițele de proiecte (conform subsecțiunii 1.2).

Aceasta poate include o cerere pentru suport financiar

pentru pregătirea unei propuneri finale de proiect prin

intermediul facilității de pregătire a proiectului.

Responsabili:

- organismul intermediar;

- agenția executivă.

3.

Analiza

inițială a

schiței de

proiect

Posibilitatea unor consultații informale cu Ambasada

Elveției

Responsabilă:

UNC

4.

Analiza

Analiza, pe baza unei evaluări detaliate, a relevanței

schiței de proiect, andosate de către UNC, în funcție de

cadrul conceptual, criteriile de selecție a proiectelor

(a se vedea mai jos) și cerințele pentru schițele de

proiecte (conform subsecțiunii 1.2).

Responsabilă: UNC

Implicați:

- Comitetul de selecție a

proiectelor;

- organismul intermediar

5.

Prezentarea

schiței de

proiect

Dacă se acceptă, transmiterea la Ambasada Elveției a

schițelor de proiecte cu o scrisoare de intenție

incluzând o descriere a procesului de selecție și

raportul de evaluare.

Verificarea formală de către Ambasada Elveției și

transmiterea schiței de proiect cu scrisoarea de

intenție a UNC și cu raportul de evaluare al părții

elvețiene

Responsabilă: UNC

Responsabilă: Ambasada

Elveției

6.

Decizia

finală pri-

vind schița

de proiect

Decizia finală privind schița de proiect (incluzând,

dacă este relevant, decizia privind cererea de finanțare

pentru pregătirea proiectului). Partea elvețiană își

rezervă dreptul de a face o evaluare proprie.

În principiu, 3 categorii de decizii sunt posibile:

1. aprobat fără condiții;

2. aprobat cu condiții;

3. neaprobat.

UNC va asigura îndeplinirea condițiilor elvețiene,

dacă există.

Dacă este acceptată de către partea elvețiană, cererea

de pregătire a propunerii finale de proiect (conform

cerințelor specificate în subsecțiunea 1.4).

Responsabil: SECO

1.2. Cerințe pentru schițele de proiecte

Schița de proiect (aproximativ 5 pagini) va include toate informațiile necesare pentru a permite o evaluare generală a proiectului propus.

*Font 8*

Elemente

Conținut

Informații generale

Titlul proiectului, durata planificată a proiectului, sectorul prioritar,

locația/regiunea, natura proiectului (proiect inovator, caracter pilot

etc.)

Solicitant

Numele și detaliile de contact; experiența anterioară relevantă, dacă

există; partenerii de proiect; legătura cu Elveția, dacă există

(cunoștințe, tehnologie, parteneri sau orice altă cooperare cu Elveția)

Context general

Problema de abordat, situația prezentă, date-cheie social-economice și

de mediu legate de problemă, încercări făcute până în prezent de a

rezolva problema, alte inițiative asociate etc.

Conținutul proiectului

Descrierea, inclusiv obiectivele (impact), rezultatele așteptate

(rezultate) și activitățile (componente); beneficiarii, grupul-țintă;

riscuri și oportunități; durabilitatea proiectului

Relevanța

Contribuția la reducerea disparităților economice și sociale în cadrul

țării și/sau dintre țară și statele membre ale UE mai avansate (impact -

a se vedea, de asemenea, setul de obiective specifice din anexa nr. 1,

secțiunea 3), concordanța cu strategiile de dezvoltare ale țării/regiunii

și ale sectorului ales; strategia de intervenție

Investiții anterioare

Investițiile anterioare în aceeași problemă/același sector în ultimii 5

ani (titlul proiectului, suma, sursa finanțării)

Contribuția la intensifi-

carea relațiilor bilaterale

Oportunitățile de a folosi cunoștințele și experiența Elveției

Organizarea proiectului

Graficul de organizare, responsabilități, capacitatea agenției executive

etc.

Buget

Costurile eligibile/costurile neeligibile; contribuția proprie, suma

subvenției, cofinanțarea, finanțarea UE și orice altă sursă de finanțare

etc.; aspecte privind eficiența costurilor versus alternative

Probleme orizontale

Aspectele de mediu, sociale și economice ale proiectului, egalitatea

de sexe

Maturitatea proiectului

Stadiul proiectului (în elaborare sau pregătit în totalitate; cererea

posibilă pentru asistența financiară pentru pregătirea propunerii finale

de proiect prin facilitatea de pregătire a proiectului)

Anexe

Documente suplimentare considerate adecvate

1.3. A doua etapă - Procedura de aplicare și aprobare a propunerii finale de proiect

*Font 8*

Nr.

crt.

Pași

Activități și reguli specifice

Organizații

1.

Elaborarea

propunerii

finale de

proiect

Pregătirea propunerii finale de proiect pe baza

cerințelor pentru propunerile finale de proiecte

(conform subsecțiunii 1.4) și comentariile Elveției

Responsabili: organismul

intermediar, agenția

executivă

2.

Analiza

Analiza pe baza unei evaluări detaliate a fezabilității

propunerii finale de proiect, andosată de UNC

Responsabilă: UNC

Implicați: organismul

intermediar, posibil

comitetul de selecție a

proiectelor

3.

Decizia de

transmitere

a propunerii

finale de

proiect

Dacă se acceptă, transmiterea propunerii finale de

proiect cu o scrisoare de intenție, luând în considerare

cerințele pentru propunerile finale de proiecte și

condițiile Elveției, precum și raportul de evaluare

către Ambasada Elveției

Va confirma, de asemenea, conformarea agenției executive

cu obligațiile legale și financiare

Verificarea oficială de către Ambasada Elveției și

prezentarea propunerii finale de proiect cu scrisoarea

de intenție a UNC și cu raportul de evaluare către

Elveția

Responsabilă: UNC

Responsabilă: Ambasada

Elveției

4.

Decizia

finală

Decizia finală privind cererea de finanțare, luând în

considerare propunerea finală de proiect, scrisoarea de

intenție a UNC și documentul de proiect.

Elveția își rezervă dreptul de a face o evaluare proprie

Responsabil: SECO

1.4. Cerințe pentru propunerile finale de proiect

Propunerea finală de proiect va furniza toate informațiile-cheie legate de implementarea proiectului. Va fi însoțită de toate documentele necesare (documentul de proiect, matricea cadrului logic și, de exemplu, studiul de fezabilitate, studiul de impact asupra mediului) pentru a permite o evaluare detaliată. Propunerea finală de proiect (5-10 pagini; pentru proiectele mari de infrastructură 10-20 de pagini, plus anexele) va furniza informații detaliate, adecvate, printre altele:

*Font 8*

Elemente

Conținut

Rezumatul proiectului

(1 pagină)

Fișa: titlul proiectului, o scurtă descriere, inclusiv obiectivele,

bugetul, partenerii, durata

Solicitant

Numele și datele de contact; experiența anterioară relevantă, dacă

există; partenerii de proiect; legătura cu Elveția, dacă există

(cunoștințe, tehnologie, parteneri sau orice altă cooperare cu Elveția)

Context general

Problema de abordat, situația prezentă, date-cheie social-economice și

de mediu legate de problemă, încercări făcute până în prezent de a

rezolva problema, alte inițiative asociate etc.

Conținutul proiectului

Descrierea, inclusiv obiectivele, rezultatele și produsele așteptate

(matricea cadrului logic), activitățile și indicatorii respectivi;

beneficiarii, grupul-țintă; riscuri și oportunități; sustenabilitatea

proiectului

Concluziile principale ale studiului de fezabilitate (dacă este cerut).

Declarația privind îndeplinirea condițiilor din decizia din prima etapă

Relevanța

Contribuția la reducerea disparităților economice și sociale în cadrul

țării și/sau dintre țară și statele membre ale UE mai avansate (a se

vedea, de asemenea, și setul de obiective specifice din anexa nr. 1,

secțiunea 3); concordanța cu strategiile de dezvoltare ale țării/regiunii

și ale sectorului ales; strategia de intervenție

Contribuția la intensifi-

carea relațiilor bilaterale

Oportunități de a folosi cunoștințele și experiența Elveției

Organizarea proiectului

Graficul de organizare, responsabilități etc.

Programul detaliat de

implementare

Inclusiv țintele și indicatorii pe baza cărora se va face monitorizarea

progresului

Buget

Costurile eligibile/costurile neeligibile; contribuția proprie, suma

finanțată, cofinanțarea, finanțarea UE și orice altă sursă de finanțare

etc.; aspecte privind eficiența costurilor

Achiziții

Proceduri de achiziții pentru bunuri și servicii

Impact de dezvoltare

Monitorizarea și evaluarea indicatorilor de rezultat/produs/impact

Probleme orizontale

Aspecte de mediu, sociale și economice ale proiectului, egalitatea

de sexe

Anexe

Documentul de proiect, matricea cadrului logic și, de exemplu, studiul

de fezabilitate, studiul de impact asupra mediului, autorizări

(dacă sunt disponibile)

2. Procedurile de implementare a proiectului

Procedurile de implementare a proiectului sunt după cum urmează:

*Font 8*

Nr.

crt.

Pași

Activități și reguli specifice

Organizații

1.

Acordul

privind

proiectul

Pregătirea acordului privind proiectul dintre partea

română și partea elvețiană

Responsabili: UNC din

partea României; SECO

din partea Elveției

2.

Semnarea

Semnarea acordului privind proiectul. Acordul privind

proiectul poate fi semnat de mai mult de două părți

contractante (de exemplu: contracte tripartite sau

multipartite: SECO, UNC și organismul intermediar,

agenția executivă).

Semnarea acordului de implementare

Responsabili: în mod

normal Ambasada Elveției

în numele SECO

Semnatarul sau semnatarii

români vor fi nominalizați

de partea română.

Responsabilă: UNC

3.

Achiziția și

atribuirea de

contracte

Achiziția de bunuri și servicii trebuie să fie făcută în

conformitate cu legislația românească. Confirmarea

conformității cu procedurile relevante privind

achizițiile va fi furnizată Elveției. Pentru a crește

transparența și a preveni corupția, documentele privind

licitația vor conține o clauză de integritate. Toate

persoanele care efectuează acțiuni în legătură cu o

procedură de licitație vor furniza o declarație scrisă

numită "clauza de imparțialitate" sub răspundere penală,

pentru fals în declarații. Conform clauzei, persoanele

vor fi excluse de la efectuarea de acțiuni într-o

procedură de licitație, dacă, de exemplu, ele rămân

într-o astfel de relație legală sau materială cu

contractorul ce ar putea ridica îndoieli justificate

privind imparțialitatea lor.

În general, pentru licitațiile publice din sfera de

aplicare a directivelor UE privind achizițiile publice

(2004/17/CE și 2004/18/CE), o traducere în engleză a

raportului oficial de evaluare al licitației va fi

furnizată Elveției, pentru informare, cel mai târziu în

30 de zile calendaristice de la acordarea contractului.

În plus, față de cele menționate mai sus, pentru

licitații peste pragul de 500.000 CHF, Elveția poate

cere, pentru informare, și o copie a documentelor

licitației și a contractelor. Aceste documente vor fi

transmise cel mai târziu cu 20 de zile înainte de

începerea licitației și, respectiv, cu 20 de zile

calendaristice după semnarea contractului.

Mai mult, pentru licitații peste pragul de 500.000 CHF,

Elveția poate cere și ca traducerile în engleză ale

documentelor licitației și ale proiectelor de contracte

să fie puse la dispoziția ofertanților și, respectiv,

contractorilor. Costurile posibile ale traducerilor vor

fi suportate de proiect și finanțate conform

Contribuției.

În conformitate cu art. 6 paragraful 5 al acordului-

cadru, ambele părți au acceptat să furnizeze toate

aceste informații referitoare la procesul de licitație

și în plus față de documentele menționate mai sus pe

care cealaltă parte le-ar putea cere în mod rezonabil.

Elveția va avea dreptul să participe în comisia de

licitație ca observator. Elveția va avea dreptul și de

a efectua un audit al practicilor și procedurilor de

achiziții, în general.

În cazul unor nereguli, cauzate în mod voit sau din

neglijență, în cadrul procesului de licitație și/sau în

execuția contractului,

Elveția - după consultarea cu UNC - este îndreptățită să

oprească imediat rambursările, să instruiască UNC să

oprească plățile din contribuția elvețiană și să ceară

rambursarea sumelor plătite în mod nejustificat în orice

stadiu al proiectului.

Responsabilă: agenția

executivă

Implicați: UNC, organism

intermediar

4.

Controlul

(monitori-

zarea)

Procedurile de control sunt definite în acordul privind

proiectul. Descrierea procedurii include: periodicitatea

raportării, sistemul de monitorizare (inclusiv

implicarea consultanților), comitetele de coordonare,

calendarul acțiunilor și al rezultatelor, auditul etc.

Elveția își rezervă dreptul de a cere sau a face

audituri tehnice.

Responsabilă: agenția

executivă

Implicați:

UNC, organismul

intermediar

Implicați:

UNC, organismul

intermediar, agenția

executivă, SECO

5.

Raportarea

Rapoartele intermediare susțin cererile de plată și,

prin urmare, vor fi prezentate Elveției cu cererea de

rambursare corespunzătoare.

Cererile de plată includ costurile eligibile suportate

în timpul unei perioade date, cu copii ale facturilor.

Rapoartele intermediare acoperă o perioadă dată și

includ informații privind evoluția financiară și

materială, o comparație a cheltuielilor efective cu

cele planificate, o actualizare a stadiului evoluției,

în timp ce confirmă cofinanțarea. Orice abatere trebuie

să fie justificată și trebuie sugerate măsuri de

corectare.

Rapoartele intermediare trebuie prezentate Elveției cel

puțin la fiecare 6 luni. Un raport intermediar va trebui

de asemenea, prezentat în cazul în care nu se face nicio

cerere de plată pentru o perioadă mai mare de 6 luni.

Rapoartele anuale de proiecte au o parte operațională

ce descrie evoluția proiectului și includ o parte

financiară (raport financiar) cu un rezumat al datelor

privind evoluția financiară pentru anul raportării,

precum și date cumulate la zi. Ele compară evoluția și

cheltuielile efective cu cele planificate, pe baza

țintelor cuantificate pentru rezultate și, unde este

posibil, indicatori de produs. Orice abatere trebuie

să fie justificată și trebuie sugerate măsuri de

corectare.

Structura raportului va urma matricea cadrului logic.

Va trebui să conțină și un program actualizat al

execuției proiectului, precum și un buget actualizat

pentru anul următor.

Rapoartele anuale de proiecte nu sunt legate de cererile

de rambursare.

Raportul final al proiectului, împreună cu ultimul

raport intermediar și cu concluziile raportului final

de audit financiar (conform pct. 6), este baza pentru

plata rambursării finale.

Raportul final al proiectului are o parte operațională

ce documentează și comentează realizarea generală a

rezultatelor și produselor față de planul inițial,

conformitatea cu principii, precum temele transversale

și sustenabilitatea, și sugerează lecțiile învățate și

concluziile. El conține o parte financiară (raport

financiar final) cu un sumar al datelor financiare

pentru întregul proiect și cu compararea cheltuielilor

efective cu cele planificate.

Responsabilă: agenția

executivă

Implicați:

UNC, organismul

intermediar

6.

Auditul

Auditul financiar la nivel de proiect:

În timpul implementării, auditul(urile) financiar(e) va

fi/vor fi realizat/e de un organism extern de audit

atestat pentru proiecte, așa cum se specifică în acordul

privind proiectul respectiv.

Organismul de audit va desfășura audituri ale

proiectelor în conformitate cu termenii de referință și

cu Standardele Internaționale de Audit (ISA). În acest

sens, va verifica utilizarea corectă a fondurilor, va

face recomandări pentru a consolida sistemul de control

și va raporta orice fraudă sau neregulă efectivă ori

suspectată.

Rapoartele de audit sunt transmise către UNC și UCAAPI.

Autoritățile române competente vor investiga cazurile

suspectate de fraude sau nereguli. Cazurile de fraudă

demonstrate vor fi urmărite în justiție, conform

reglementărilor existente.

În principiu, un audit financiar final trebuie să fie

realizat pentru fiecare proiect, la încheierea acestuia.

Pentru fiecare proiect ce durează mai mult de 2 ani și

depășește suma de 500.000 CHF, audituri financiare

intermediare trebuie să fie realizate suplimentar, dacă

nu se specifică altfel în acordul privind proiectul.

Un raport financiar final și concluziile și

recomandările raportului final de audit financiar vor fi

prezentate Elveției de către UNC împreună cu raportul

final al proiectului (conform pct. 5).

Responsabilă: agenția

executivă

Implicați: UNC, organismul

intermediar

7.

Evaluarea

După încheierea proiectului, părțile pot cere o evaluare

independentă. Costul va fi suportat de partea

solicitantă.

Responsabili: UNC sau SECO

3. Procedura de plată și de rambursare

Ministerul Finanțelor Publice din România este autoritatea de plată pentru contribuție. În cazul agențiilor executive publice, toate plățile pentru proiectele SECO vor fi efectuate din bugetul agenției executive respective. Agenția executivă va trimite cererile de plată acoperind toate cheltuielile eligibile din perioada curentă organismului intermediar sau UNC-ului, împreună cu copiile certificate ale tuturor documentelor de susținere, și raportul intermediar. Organismul intermediar și/sau UNC/autoritatea de plată vor/va verifica integralitatea și vor/va atesta corectitudinea documentelor transmise. Autoritatea de plată va trimite cererile de rambursare Elveției pentru aprobare și plată. Autoritatea de plată va face rambursări conform fluxului de plăți stabilit, definit în acordul de implementare.

Procedurile detaliate de rambursare sunt stabilite în acordurile privind proiectele și trebuie, dacă nu este specificat altfel, să se conformeze următoarelor reguli:

*Font 8*

Nr.

crt.

Pași

Activități

Organizații

1.

Emiterea

facturii în

original

Emiterea facturii în original

Responsabili: furnizorul

unui bun sau serviciu;

contractorul, consultantul

organizația (solicitantul)

2.

Examinarea

facturii în

original sau

a unui

document cu

valoare

echivalentă

și pregătirea

cererii de

plată

- controlul facturii în original sau a documentului cu

valoare echivalentă cu privire la specificațiile

acordului privind proiectul, acordului de implementare,

contractului de furnizare/servicii și tarifelor

stabilite;

- verificarea conformității execuției lucrării

(cantitate și calitate), furnizării de bunuri/servicii

etc. și condițiile speciale etc.;

- plata furnizorului(ilor) facturii în original;

- transmiterea cererii de plată și a copiilor

facturilor, inclusiv un raport intermediar, către

organismul intermediar/UNC/autoritatea de plată.

Responsabilă: agenția

executivă

3.

Certificarea

cererilor de

plată

- verificarea conformității cererii de plată cu acordul-

cadru, acordul privind proiectul și acordul de

implementare;

- asigurarea că nu are loc o dublă finanțare;

- verificarea caracterului complet al documentelor, de

exemplu, copiile facturilor și alte documente contabile,

și relevanța raportului intermediar. Dacă este necesar,

verificarea corectitudinii utilizării fondurilor prin

intermediul misiunilor de constatare;

- atestarea conformității și legalității cererilor

de plată;

- transmiterea Elveției a copiilor documentației

aferente, precum raporturile intermediare, anuale și

finale [conform pct. 5 și 6 din secțiunea 3 (3.5 și

3.6)], rapoartele de audit sau rezumatele lor consoli-

date, așa cum sunt cerute în acordul privind proiectul.

Responsabile: UNC,

autoritatea de plată

Implicat: organismul

intermediar

4.

Transmiterea

cererii de

rambursare

Elveției

- verificarea conformității formale a cererilor de plată

inclusiv cofinanțarea;

- transmiterea cererilor de rambursare Elveției și

confirmarea conformității cu prevederile financiare ale

contractelor;

- cursul de schimb pentru cererile de rambursare va fi

cursul oficial al Băncii Naționale a României din ziua

pregătirii cererii respective de rambursare.

Responsabilă: autoritatea

de plată

5.

Plata făcută

de partea

elvețiană

către partea

română

- verificarea conformității cererilor de rambursare și a

documentelor-suport;

- transferul sumei cerute în franci elvețieni într-un

cont distinct al Băncii Naționale a României și

informarea autorității de plată despre sumele aprobate

în cazul în care acestea diferă de sumele cerute.

Responsabil: SECO

Implicată: autoritatea

de plată

6.

Plata către

agenția

executivă

- asigurarea transferului sumelor primite din Elveția

către organismele intermediare/agențiile executive

Responsabili: autoritatea

de plată, organismul

intermediar

În anumite cazuri particulare, alte proceduri de plată pot fi definite de către părți în respectivele acorduri privind proiectele.

Data finală pentru eligibilitatea costurilor va fi specificată în acordul privind proiectul. Aceasta va fi după 12 luni de la data programată pentru finalizarea proiectului, dar nu mai mult de 10 ani după aprobarea extinderii contribuției în România și Bulgaria de către Parlamentul Elvețian, conform art. 3 din acordul-cadru. Cererile finale de rambursare trebuie să fie primite de către Elveția nu mai târziu de 6 luni după data finală de eligibilitate.

În cazul unor nereguli, voite sau din neglijență, Elveția este îndreptățită să oprească rambursările imediat, după ce consultă UNC, să instruiască UNC pentru a opri plățile din contribuția elvețiană și să ceară rambursarea sumelor plătite în mod nejustificat, în orice stadiu al proiectului. Motivele pentru instrucțiunile respective vor fi comunicate în scris UNC-ului și altor entități implicate.

4. Responsabilități și atribuții

Responsabilitățile și atribuțiile participanților principali sunt prezentate mai jos. Acordurile privind proiectele vor conține responsabilități și activități mai detaliate, adaptate cazului individual.

4.1. Unitatea Națională de Coordonare

UNC este responsabilă cu identificarea, planificarea, implementarea, managementul financiar, controlul și evaluarea proiectelor, precum și cu utilizarea fondurilor din cadrul contribuției, în conformitate cu acordul-cadru. Aceasta presupune:

- să asigure stabilirea portofoliului proiectului conform anexei nr. 1, prin consultarea ministerelor de resort și organizarea cererilor de ofertă pentru propunerile de proiecte [conform pct. 1 al subsecțiunii 1.1 (1.1.1)], precum și evaluarea aplicațiilor pentru proiect și selectarea comitetelor de selecție adecvate;

- să transmită Elveției propunerile de proiecte selectate de UNC sub formă de schițe de proiecte (conform subsecțiunii 1.1), inclusiv rezultatul evaluărilor și al deciziilor comitetului de selecție;

- să supervizeze pregătirea în termen a propunerii finale de proiect rezultate din schițele de proiect aprobate și să evalueze calitatea lor și conformitatea lor cu condițiile exprimate de Elveția după etapa 1 [conform pct. 1 al secțiunii 2 (2.1)];

- să asigure faptul că cofinanțarea și prefinanțarea proiectelor sunt garantate;

- să trimită Elveției cereri de finanțare de proiecte bine documentate sub forma propunerilor finale de proiecte [conform pct. 4 al secțiunii 2 (2.4)], rezultate din schițele de proiecte aprobate [conform pct. 3 al secțiunii 2 (2.3)];

- să supervizeze și să coordoneze implementarea proiectelor, în conformitate cu acordurile privind proiectele și acordurile de implementare, stabilind sistemele adecvate de monitorizare și audit;

- să asigure verificarea corectă a facturilor sau a documentelor cu valoare echivalentă primite de la agențiile executive sau de la organismele intermediare și să verifice că documentele sunt suficiente;

- să asigure că nu există finanțare dublă, din orice altă sursă de fonduri, pentru nicio parte din proiect;

- să confirme că partea de cofinanțare a fost furnizată conform acordului privind proiectul;

- să transmită cererile de plată autorității de plată și să certifice conformitatea și legalitatea lor;

- să verifice în fiecare proiect dacă taxa pe valoarea adăugată (TVA) poate fi recuperată de către agenția executivă și să informeze autoritățile elvețiene, în consecință, sub forma unei declarații a aplicantului, ca parte a documentației proiectului;

- să confirme conformitatea cu reglementările privind ajutorul de stat;

- să asigure controlul financiar, inclusiv faptul că pistele de audit sunt suficiente și complete, în toate instituțiile implicate;

- să elaboreze o declarație financiară generală anuală privind toate plățile dintre Elveția și autoritatea de plată, pe de o parte, și între autoritatea de plată și toate organismele naționale implicate (de exemplu: UNC, organismul intermediar, agenția executivă), pe de altă parte;

- să transmită, anual, un rezumat cu concluziile și recomandările tuturor rapoartelor de audit ale proiectelor finanțate. UNC prezintă într-o anexă toate concluziile și recomandările inițiale ale rapoartelor de audit;

- să asigure discutarea cu partenerii implicați a rezultatelor auditurilor, inclusiv Elveția, și implementarea deciziilor luate pe baza raportului de audit;

- să asigure raportarea regulată către Elveția în ceea ce privește implementarea proiectelor finanțate din contribuție, precum și raportarea imediată a oricăror nereguli;

- să organizeze întâlniri anuale la nivelul întregului Program de cooperare elvețiano-român prin consultare cu Ambasada Elveției și să prezinte un raport anual;

- să asigure rambursarea către Elveția a sumelor plătite nejustificat, finanțate din contribuție;

- să asigure informarea și publicitatea privind Programul de cooperare elvețiano-român;

- să asigure arhivarea tuturor documentelor relevante legate de proiectele implementate în cadrul Programului de cooperare elvețiano-român, timp de 10 ani de la finalizarea proiectelor.

UNC poate delega o parte dintre atribuțiile și responsabilitățile menționate mai sus unuia/uneia sau mai multor organisme intermediare și agenții executive și autorității de plată.

4.2. Organism intermediar

Organism intermediar înseamnă orice persoană juridică publică ori privată, numită de UNC, ce acționează sub responsabilitatea UNC sau care realizează sarcini în numele UNC, cu referire la agențiile executive ce implementează proiectele.

Principalele atribuții ale organismelor intermediare sunt:

- să solicite și să colecteze propunerile de proiecte, să analizeze conformitatea cu cerințele pentru propunerile de proiecte (conform secțiunii 1) și să evalueze calitatea aplicațiilor transmise în urma consultării cu ministerele de resort;

- să transmită propunerile de proiecte cu rapoartele de evaluare către UNC;

- să se asigure că cofinanțarea și prefinanțarea sunt incluse în bugetul corespunzător, conform procedurilor naționale;

- să confirme conformitatea cu reglementările privind ajutorul de stat;

- să supravegheze și să coordoneze implementarea proiectelor, în conformitate cu acordurile privind proiectele și acordurile de implementare, și să desfășoare controalele necesare;

- să verifice facturile și documentele cu valoare echivalentă, primite de la agențiile executive, să verifice autenticitatea și corectitudinea documentelor transmise, precum și eligibilitatea costurilor din cererile de plată;

- să certifice facturile sau documentele cu valoare echivalentă și să trimită facturile ori documentele cu valoare echivalentă, certificate, către UNC sau către autoritatea de plată;

- să raporteze la UNC evoluția implementării proiectului;

- să verifice dacă există nereguli și să le raporteze la UNC sau la autoritatea de plată;

- să asigure arhivarea tuturor documentelor relevante legate de proiectele implementate în cadrul Programului de cooperare elvețiano-român, timp de 10 ani de la finalizarea proiectului;

- să agreeze în scris, împreună cu agențiile executive, acele modificări necesare privind implementarea proiectelor aprobate, în limitele definite în respectivele acorduri privind proiectele;

- să monitorizeze îndeplinirea obiectivelor și rezultatelor;

- să se asigure că nu există dublă finanțare, dintr-o altă sursă de finanțare, pentru orice parte a proiectului, verificând o declarație emisă în acest scop de agențiile executive;

- să asigure promovarea și informarea despre Programul de cooperare elvețiano-român și despre proiecte;

- să verifice la fiecare proiect dacă taxa pe valoarea adăugată (TVA) poate fi recuperată de către agenția executivă și să informeze UNC, în consecință, sub forma unei declarații a aplicantului ca parte a documentației proiectului;

- să verifice dacă partea de cofinanțare a fost furnizată conform acordului privind proiectul.

4.3. Agenția executivă

O agenție executivă este orice entitate publică sau privată, precum și orice organizație, recunoscută de părți și mandatată să implementeze măsurile-suport.

Principalele atribuții ale agenției executive sunt:

- să se asigure că cofinanțarea și prefinanțarea proiectelor sale sunt garantate și să informeze organismul intermediar și/sau UNC, în consecință;

- să implementeze proiectele;

- să desfășoare procese de achiziții publice;

- să raporteze organismului intermediar sau UNC-ului, pe baza cerințelor;

- să îndeplinească obiectivele și rezultatele.

Acordul de proiect va conține numele agenției executive. Obligațiile și responsabilitățile sale vor fi definite în acordul de implementare.

4.4. Autoritatea de plată

Autoritatea de plată este responsabilă cu asigurarea controlului financiar adecvat privind utilizarea contribuției elvețiene. Aceasta, în particular:

- va verifica conformitatea cererilor de plată cu prevederile financiare ale dispozițiilor contractuale;

- va confirma dacă partea de cofinanțare a fost furnizată conform acordului privind proiectul;

- va transmite cererile de rambursare respective Elveției, folosind rata de schimb a Băncii Naționale a României din ziua în care cererea de rambursare este pregătită;

- va elabora o declarație financiară generală, anuală, privind toate plățile dintre Elveția și autoritatea de plată, pe de o parte, și între autoritatea de plată și toate organismele naționale implicate (de exemplu: organismul intermediar, agenția executivă), pe de altă parte;

- va păstra înregistrările tuturor cererilor de rambursare făcute către Elveția;

- va stabili și va revizui metodologia pentru fluxurile financiare legate de contribuția elvețiană;

- va raporta periodic către UNC fluxurile financiare.

Mai mult, autoritatea de plată se asigură că standardele și procedurile uzuale valide pentru fondurile publice sunt aplicate în gestionarea contribuției elvețiene. Verifică aplicarea lor de către UNC, organismele intermediare și agențiile executive. Autoritatea de plată asigură că plățile sunt făcute către agențiile executive în termenele specificate.

4.5. Organizația de audit

În decursul implementării proiectului, vor fi realizate audituri financiare la nivel de proiect [conform pct. 6 din secțiunea 2 (2.6)] de către o organizație de audit externă autorizată (organisme din afara sectorului de finanțe publice ce se ocupă de audituri) pentru proiecte, așa cum s-a specificat în acordul privind proiectul respectiv.

În plus, agenția executivă va asigura un audit financiar final al proiectului, după finalizarea acestuia, pe baze care vor fi prevăzute în detaliu în acordul de proiect. Organizația de audit va realiza audituri financiare ale proiectelor conform condițiilor de referință și a Standardelor Internaționale de Audit (ISA). În acest sens, va verifica utilizarea corectă a fondurilor, va face recomandări pentru a consolida sistemul de control și va raporta orice fraude sau nereguli efective ori suspectate.

Raporturile de audit vor fi transmise UNC și UCAAPI. Autoritățile române competente vor investiga cazurile suspectate de fraude sau nereguli. Cazurile demonstrate de fraudă vor fi urmărite în justiție, conform reglementărilor existente.

Costurile auditurilor financiare externe sunt eligibile pentru rambursare și trebuie să fie incluse în bugetul proiectului.

4.6. Comitetul de selecție a proiectelor

UNC va înființa comitete de selecție a proiectelor, care sunt responsabile din partea României cu selecția proiectelor.

Comitetul de selecție a proiectelor va fi constituit din experți numiți de organismele intermediare, precum și din parteneri sociali și ONG-uri, în calitate de observatori. Experții, ca membri permanenți, vor lua o decizie privind recomandarea proiectelor pentru evaluarea ulterioară, în timp ce observatorii vor verifica și vor comenta transparența și exactitatea întregului proces de luare a deciziilor. În cazul unor nereguli, observatorii pot raporta comitetului de monitorizare care va lua măsurile corective.

Comitetul de selecție a proiectelor, operând pe baza unei liste cu clasamentul schițelor proiectelor, împreună cu justificarea adecvată furnizată de către organismul intermediar, ia o decizie pe baza recomandărilor din anumite proiecte și pe baza listei cu clasamentul. Comitetul de selecție a proiectelor, acționând prin organismul intermediar, prezintă UNC lista cu proiectele recomandate și a celor de rezervă.

4.7. Ambasada Elveției și Biroul contribuției elvețiene

La nivel de proiect, Ambasada Elveției și Biroul contribuției elvețiene sunt - în plus față de obligațiile descrise în anexa nr. 2, subsecțiunea 5.4 - responsabile cu:

- contribuția la pregătirea și formularea cererilor deschise;

- participarea în evaluarea proiectelor prezentate de UNC, inclusiv analiza inițială a schițelor de proiecte;

- evaluarea rapoartelor proiectelor (operaționale, financiare, altele);

- participarea la comitetele de coordonare a proiectelor, dacă este necesar;

- informarea și comunicarea privind proiectele și rezultatele atinse (împreună cu instituțiile responsabile);

- suport pentru misiunile tehnice, de analiză și evaluare la nivel de proiect;

- participarea la pregătirea acordului privind proiectul;

- monitorizarea obiectivelor și rezultatelor, inclusiv vizite și evaluări pe teren.

4.8. Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO)

La nivel de proiect, principalele obligații ale SECO sunt - în plus față de obligațiile descrise în anexa nr. 2, subsecțiunea 5.5:

- furnizarea de asistență în identificarea și pregătirea proiectelor;

- evaluarea schițelor de proiecte și propunerilor finale de proiecte;

- deciderea privind finanțarea proiectelor transmise pentru finanțare;

- evaluarea rapoartelor de proiecte (operaționale, financiare, altele).

5. Prevederi speciale pentru asistența financiară

Rambursările și răscumpărările din instrumentele financiare de care beneficiază sectorul privat (inclusiv liniile de credit, schemele de garantare, participare la capital și la instrumente de datorii și împrumuturi) urmează să fie tratate după cum urmează:

- În cazul în care contribuția pentru asistența financiară este răscumpărată (linii de credite, participarea la capital și la instrumente de datorii și împrumuturi), valoarea capitalului va fi transferată la maturitate, la orice instituție având același obiectiv general agreat între cele două părți.

- Același lucru se va aplica sumelor angajate ca garanții, dacă fondurile nu au fost folosite pe durata de viață a instrumentului.

Modalitățile, inclusiv transferul de proprietate, vor fi stabilite în respectivul acord privind proiectul sau prin schimb de scrisori.

Anexa 4 Reguli și proceduri pentru fondurile tematice

Anexa nr. 4 este parte integrantă a acordului-cadru dintre Guvernul României și Consiliul Federal al Elveției cu privire la implementarea Programului de cooperare elvețiano-român. Orice modificare a prezentei anexe va trebui făcută cu acordul scris al autorităților competente menționate la art. 9 din acordul-cadru.

Anexa nr. 4 definește pentru fondurile tematice regulile și procedurile, precum și responsabilitățile și sarcinile părților implicate.

Anexa nr. 1 definește Cadrul conceptual al Programului de cooperare elvețiano-român. Regulile și procedurile sunt definite: în anexa nr. 2 pentru întregul Program de cooperare elvețiano-român; în anexa nr. 3 pentru proiecte; în anexa nr. 5 pentru facilitatea de pregătire a proiectului și fondul de asistență tehnică.

A. Prevederi generale pentru fondurile tematice

1. Definiție și scop

Fondurile tematice sunt destinate unui anumit domeniu sau unui anumit grup de beneficiari. Fondurile tematice sunt stabilite pentru implementarea eficientă a activităților.

Activitatea este o formă de asistență specifică pentru, printre altele, proiecte, burse, parteneriate și transfer de cunoștințe acordate în cadrul unui fond tematic. Alocările financiare pentru o activitate pot varia de la câteva mii de franci elvețieni până la limita alocărilor prevăzute pentru proiecte individuale.

Fondurile tematice sunt administrate de organisme intermediare elvețiene, iar activitățile sunt implementate de către o agenție executivă.

2. Selectarea organismului intermediar elvețian

Eligibilitatea organismului intermediar elvețian. Organismul intermediar elvețian va fi un organism din sectorul public sau privat ori o organizație neguvernamentală. Organismul intermediar elvețian va avea legături strânse cu sectorul și/sau cu regiunea geografică în care este implementat fondul tematic. Datorită cerințelor specifice privind transferul de cunoștințe, organismul intermediar elvețian trebuie să cunoască know-how-ul elvețian și instituțiile românești și elvețiene care activează în domeniul tematic respectiv.

Cererea de oferte. Pentru selecția organismului intermediar elvețian, SDC va lansa o cerere deschisă ori restricționată de oferte de management al fondurilor. Cererea va respecta regulile de achiziții publice elvețiene și internaționale. În cazuri excepționale, SDC va numi direct organismul intermediar elvețian. Tipul de selecție depinde de problematica vizată.

Criteriile de selecție a organismului intermediar elvețian și documentația cererii vor fi elaborate de SDC și vor fi transmise UNC pentru observații. Decizia finală privind criteriile de selecție și conținutul documentației cererii va fi luată de SDC, ținând cont de observațiile UNC.

Evaluarea propunerii și formularea deciziei. Evaluarea propunerii va fi făcută de un expert independent mandatat de către SDC, un membru al UNC și un membru al SDC. Rezultatele evaluării vor fi discutate între SDC, UNC și - dacă s-a convenit astfel anterior - ministerul de linie abilitat în domeniul vizat. Decizia finală va fi luată de SDC, ținând cont de opinia UNC și - dacă este cazul - de opinia ministerului de resort.

Calendar. Cererile de oferte vor fi lansate în termen de 6 luni după semnarea acordului-cadru. Decizia finală privind organismul intermediar elvețian va fi luată în cel mult 12 luni de la semnarea acordului-cadru.

3. Acordul privind fondul tematic

Pregătirea. Pentru fiecare fond tematic, părțile vor semna câte un acord privind fondul tematic. Acest acord va fi pregătit de SDC.

Conținutul. Acordul privind fondul tematic va include, printre altele:

- obiectivele fondului tematic;

- structura organizatorică, responsabilitățile și sarcinile;

- procedurile de management al fondului tematic, inclusiv procedurile pentru evaluarea și selectarea activităților;

- activitățile identificate deja pentru implementare;

- regulile de cofinanțare, sursele de cofinanțare și procedurile;

- graficul de implementare;

- bugetul și planificarea financiară, inclusiv costurile de management;

- proceduri de audit și plăți;

- procedurile de monitorizare și coordonare, inclusiv înființarea unui comitet de coordonare și aprobare a activităților;

- raportări;

- publicitate.

Semnarea. Acordul privind fondul tematic va fi semnat de UNC, ministerul de resort/instituția responsabilă pentru domeniul respectiv - dacă anterior s-a convenit astfel - și SDC sau Ambasada Elveției. Semnarea acordului privind fondul tematic nu este o condiție pentru procesul de selectare a organismului intermediar elvețian.

4. Acordul de mandat

SDC va semna cu organismul intermediar elvețian un acord de mandat pentru implementarea unui fond tematic. Acordul de mandat va lua în considerare prevederile acordului privind fondul tematic și va detalia, printre altele, proceduri privind selectarea activităților, implementarea activităților, plățile, auditul financiar, monitorizarea, coordonarea, raportarea, revizuirea și evaluarea.

5. Selectarea activității și aprobarea

Alcătuirea portofoliului de activități. Portofoliul de activități poate include: activități prevăzute în acordul-cadru; activități propuse de partea română sau elvețiană într-o fază ulterioară; și activitățile identificate pe baza unei cereri.

Criterii de selecție a activității. Criteriile de selecție a activităților vor avea în vedere nevoile României și vor lua în considerare, printre altele, posibilitatea de transfer de cunoștințe și experiență elvețiană, parteneriate instituționale între organisme române și elvețiene, posibilitatea de creare de rețele; inovarea și vizibilitatea. Finanțarea echipamentelor și/sau infrastructurii se va face în limita necesară pentru sprijinirea dezvoltării capacității și a obiectivelor de consolidare instituțională.

Propunerile de activități. Propunerile de activități vor fi adresate organismului intermediar elvețian. Activitățile sub formă de proiecte și care nu sunt finanțate printr-o schemă de grant vor fi propuse de o agenție executivă prin intermediul unei schițe de proiect și al unei propuneri finale de proiect.

Aprobarea activității. Propunerile de activități - pentru schemele de granturi - vor fi:

- evaluate de organismul intermediar elvețian;

- respinse sau aprobate de comitetul de selecție.

Dacă este cazul, comitetul de coordonare poate îndeplini rolul de comitet de selecție.

Propunerile de activități sub formă de schițe de proiecte care nu sunt finanțate printr-o schemă de granturi vor fi:

- evaluate de organismul intermediar elvețian;

- propuse de comitetul de coordonare spre a fi respinse ori aprobate de SDC;

- respinse ori aprobate de SDC.

După aprobarea schiței de proiect, agenția executivă va depune propunerea finală de proiect cu documentația de proiect detaliată și completă. Evaluarea și aprobarea propunerii finale de proiect vor urma aceeași procedură ca și în cazul schiței de proiect.

La cererea agenției executive poate fi acordată asistență pentru pregătirea proiectului. Solicitarea trebuie depusă împreună cu schița de proiect.

SDC va fi reprezentat în comitetul de selecție și va avea drept de obiecție privind aprobarea activității.

Acordul privind activitatea. Pentru fiecare activitate, organismul intermediar elvețian va încheia un acord privind activitatea.

6. Fluxul fondurilor, plățile anticipate și auditul

Fluxul fondurilor. Organismul intermediar elvețian va deschide un cont bancar. Toate plățile SDC vor fi efectuate direct în acest cont bancar. Toate plățile efectuate de organismul intermediar elvețian direct către agenția executivă vor fi făcute din acest cont bancar.

Plăți anticipate. SDC va acorda avansuri de capital de lucru pentru organismul intermediar elvețian. O condiție pentru aceste plăți este ca rapoartele corespunzătoare de progres să fie aprobate de SDC.

Pe baza cererii agenției executive, organismul intermediar elvețian va face o plată inițială anticipată către agenția executivă. Plata inițială va fi de maximum 20% din costurile eligibile totale și nu va depăși 50% din bugetul primului an.

Plățile ulterioare vor lua în considerare cerințele agenției executive cu privire la capitalul de lucru. Plata finală de aproximativ 5% din bugetul total se va face după aprobarea raportului final.

Orice dobândă brută trebuie indicată în cont și scăzută din plata următoare.

Audit. Auditurile financiare vor fi realizate de o organizație internațională de audit, așa cum este specificat în acordul privind fondul tematic. Rapoartele de audit vor fi transmise la SDC și apoi înaintate de SDC către UNC.

În funcție de structura fondurilor tematice, Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public intern (UCAAPI) poate derula anumite misiuni de audit, la cererea SDC sau a organismului intermediar elvețian, care trebuie să numească instituțiile publice care vor fi auditate și să stabilească tematica și obiectivele misiunii. Misiunile de audit vor fi stabilite numai după aprobarea proiectelor. În plus, selecția proiectelor care urmează să fie auditate va fi decisă integral de SDC sau de organismul intermediar elvețian și trebuie să țină cont de resursele disponibile ale UCAAPI.

Cazurile în care există suspiciuni de nereguli vor fi investigate de SDC, în cooperare cu UNC.

7. Monitorizarea, coordonarea și raportarea

Monitorizarea. Monitorizarea va fi făcută la nivelul întregului fond tematic și la nivelul activității. SDC va asigura monitorizarea la nivelul întregului fond. Organismul intermediar elvețian va răspunde de monitorizarea la nivelul activităților.

Coordonarea. Pentru fiecare fond tematic va fi înființat câte un comitet de coordonare. Comitetul de coordonare va oferi îndrumare pentru probleme strategice în vederea îndeplinirii obiectivelor fondului tematic, precum și în ceea ce privește aspectele etice, respectarea legilor aplicabile, politicile de reglementare, politicile de protecție a mediului și de sănătate, practicile financiare, divulgarea datelor și raportarea. Comitetul de coordonare este responsabil pentru supravegherea managementului și asigurarea faptului că există sisteme pentru gestionarea riscurilor aferente fondului tematic. Acesta va recomanda activități pentru a fi aprobate de SDC. Criteriile de selectare a activităților vor fi specificate în acordul privind fondul tematic. Comitetul de coordonare răspunde direct în fața SDC și a UNC. Termenii de referință privind comitetul de coordonare vor fi incluși în acordul privind fondul tematic.

Raportarea. Raportarea va cuprinde raportarea intermediară, ca document doveditor al cererilor de plată, raportarea anuală și raportarea finală. La nivelul întregului fond tematic, raportarea va fi făcută de organismul intermediar elvețian și va fi transmisă SDC. La nivelul activităților, raportarea intră în sarcina agențiilor executive. Rapoartele vor fi transmise organismului intermediar elvețian.

Rapoartele anuale privind fondurile tematice vor include o declarație financiară privind angajamentele și plățile. Rapoartele anuale, inclusiv rapoartele de audit efectuate în timpul anului, vor fi transmise de SDC către UNC cu 3 luni înainte de întâlnirea anuală.

8. Eligibilitatea costurilor și cofinanțarea

Costurile eligibile. Costurile eligibile includ:

- managementul și administrarea fondului tematic;

- contribuția la pregătirea activităților de către agenția executivă;

- activitățile finanțate din fond;

- auditul financiar;

- revizuirea și evaluarea;

- seminare și evenimente publice, cum ar fi pentru: lansarea cererilor de oferte de propuneri de activități, informarea cu privire la proceduri, evaluarea și informarea privind progresul;

- publicitatea.

Cofinanțarea. Vor fi aplicate cotele de cofinanțare definite în partea principală a acordului-cadru, la art. 5 paragraful 4. Cofinanțarea se va face ca finanțare comună sau ca finanțare în paralel.

Sprijinul din partea fondului tematic nu va înlocui subvențiile și împrumuturile bancare.

9. Sarcini și responsabilități

Sarcinile și responsabilitățile pentru fondul tematic sunt următoarele:

9.1. Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC)

SDC răspunde de implementarea fondurilor tematice.

Principalele sarcini ale SDC includ:

- lansarea unei cereri de ofertă privind managementul fondului tematic de către un organism intermediar elvețian;

- organizarea și participarea la evaluarea propunerilor de management al fondului tematic;

- discutarea evaluării cu UNC și luarea deciziei cu privire la selecția organismului intermediar elvețian;

- adoptarea deciziei privind finanțarea fondului tematic;

- transmiterea către comitetul de monitorizare, pentru analiză, a criteriilor de selecție pentru activități, propuse în documentul de proiect privind fondul tematic;

- pregătirea și încheierea acordului privind fondul tematic;

- pregătirea acordului de mandat și mandatarea organismului intermediar elvețian;

- supervizarea monitorizării operaționale și a controlului financiar pentru organismul intermediar elvețian;

- asigurarea coordonării fondului tematic;

- participarea la comitetul de coordonare și de aprobare a activităților;

- analizarea raportărilor periodice ale organismului intermediar elvețian, discutarea rapoartelor cu UNC și asigurarea continuității;

- cererea unor rapoarte imediate în caz de nereguli și asigurarea continuității;

- evaluarea și discutarea evoluției implementării împreună cu UNC pe baza rapoartelor anuale întocmite de organismul intermediar elvețian;

- organizarea de revizuiri și evaluări;

- publicitatea în Elveția.

SDC poate delega o parte din aceste sarcini Biroului contribuției elvețiene din București.

9.2. Organismul intermediar elvețian

Organismul intermediar elvețian răspunde de constituirea și managementul fondului tematic, pentru realizarea portofoliului de activități, pentru contractarea și supervizarea agențiilor executive, pentru controlarea activităților și pentru raportările cu privire la fondul tematic.

Principalele sarcini ale organismului intermediar elvețian includ:

- elaborarea proiectului de acord privind fondul tematic, inclusiv criteriile de selecție a activităților;

- realizarea aranjamentelor legale necesare pentru implementarea fondului tematic;

- crearea structurilor de implementare;

- managementul și administrarea fondului tematic;

- asigurarea președinției (dacă se decide astfel de către

SDC și UNC) și participarea ca membru-secretar al comitetului de coordonare și aprobare a activităților;

- stabilirea unui sistem corespunzător de control financiar și operațional cu privire la implementarea activităților;

- cererea și/sau primirea propunerilor de activități, analizarea conformității cu cerințele pentru propuneri și elaborarea recomandărilor pentru selecție;

- pregătirea și încheierea contractelor cu agențiile executive ce implementează activitățile;

- aplicarea sistemelor de control și intervenția în caz de nevoie; informarea imediată a SDC cu privire la nereguli;

- raportarea către SDC. Raportarea presupune cel puțin un raport anual privind evoluția, precum și raportările financiare;

- asigurarea auditului financiar al fondului tematic, transmiterea rapoartelor de audit către SDC și asigurarea urmăririi recomandărilor auditului;

- publicitatea în Elveția și în România.

9.3. Unitatea Națională de Coordonare

UNC răspunde de includerea fondului tematic în portofoliul măsurilor-suport și - la nivel general - de monitorizarea implementării fondului tematic.

Principalele sarcini ale UNC includ:

- participarea la evaluarea propunerilor privind managementul fondului tematic;

- discutarea cu SDC a rezultatelor evaluării propunerilor;

- încheierea acordului privind fondul tematic;

- participarea la comitetul de coordonare și aprobare a activităților;

- monitorizarea implementării fondului tematic la nivel general și transmiterea observațiilor către SDC;

- formularea de observații asupra raportărilor referitoare la fondul tematic pregătite de organismul intermediar elvețian;

- formularea de observații asupra rapoartelor de audit;

- acceptarea plăților efectuate de SDC pe baza declarațiilor financiare transmise de SDC;

- participarea la analiza cauzelor și a soluțiilor, în cazul în care apar nereguli;

- includerea principalelor elemente din rapoartele fondului tematic într-un raport anual general privind contribuția elvețiană;

- discutarea cu SDC a evoluției implementării în cadrul întâlnirii anuale;

- asigurarea includerii fondului tematic în publicitatea referitoare la contribuție.

Sarcinile și responsabilitățile vor fi revizuite și modificate periodic, dacă e nevoie. O primă revizuire va avea loc în cadrul primei întâlniri anuale a părților.

B. Prevederi specifice privind fondurile tematice

B.1. Fondul de securitate

Clauzele generale prevăzute în cap. A din prezenta anexă se aplică, dacă nu se specifică altfel la subcap. B.1.

1. Definiție și scop

Va fi înființat un fond de securitate. Fondul va trata aspecte referitoare la spațiul Schengen și va contribui la creșterea securității sociale, precum și la lupta împotriva corupției și a crimei organizate.

În cazuri justificate, părțile pot conveni să includă activități care nu sunt incluse în domeniile mai sus menționate.

2. Organismul intermediar elvețian

SDC va lansa o cerere restricționată de oferte privind managementul fondului. Organismul intermediar elvețian trebuie să dispună de: cunoștințe și experiență în domeniul securității, precum și de capacitatea de gestionare a fondurilor încredințate. Datorită condițiilor specifice privind transferul de cunoștințe, organismul intermediar elvețian trebuie să cunoască instituțiile elvețiene și românești ce își desfășoară activitatea în domeniul tematic al securității.

3. Cuprinsul portofoliului de activități și alocarea financiară indicativă

Elementul din portofoliu

Alocarea financiară

elvețiană indicativă în CHF

Activități cuprinse în acordul-cadru

10.341.000

Activități propuse ulterior de partea română

sau cea elvețiană

4.959.000

Managementul fondului tematic, finanțarea

pregătirii proiectului și rezerva

2.700.000

TOTAL:

18.000.000

Activități cuprinse în acordul-cadru:

Informațiile privind conținutul proiectului, partenerii și beneficiarii proiectului, durata și finanțarea necesară sunt orientative. Planificarea detaliată a proiectului poate necesita adaptări ale elementelor proiectului sau poate duce la anularea întregului proiect.

a) Aspecte legate de spațiul Schengen și de Prum

Aspecte privind azilul. Proiectul va contribui la dezvoltarea capacității Oficiului Român pentru Imigrări (ORI). Activitățile din proiect vor include, printre altele: instruirea specialiștilor; crearea de instrumente, standarde și proceduri de management pentru centrele de azil.

Partenerii proiectului: ORI, din partea română; specialiști în domeniu, posibil autorități competente federale și cantonale, din partea elvețiană.

Beneficiari: ORI și societatea civilă.

Durata: 2 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: 250.000 CHF; cofinanțare românească acordată de Ministerul Administrației și Internelor (MAI): 15%.

Dezvoltarea capacității operaționale și programe de instruire pentru personalul Oficiului Român de Imigrări. Proiectul are ca scop instruirea personalului ORI cu privire la migrația ilegală. Activitățile proiectului cuprind cursuri de instruire în București și schimbul de cunoștințe și experiență cu autoritățile elvețiene.

Partenerii proiectului: ORI, din partea română; specialiști în domeniu, posibil autorități federale și cantonale competente, din partea elvețiană.

Beneficiari: ORI.

Durata: un an.

Finanțare: contribuție elvețiană: 150.000 CHF; cofinanțarea românească furnizată de MAI: 15%.

Dezvoltarea capacității privind aspecte Schengen. Proiectul are ca scop dezvoltarea capacității personalului cu privire la aspecte legate de spațiul Schengen (implementarea SIS și SIRENE). Activitățile proiectului vor include, printre altele: oferirea de sesiuni de instruire, vizite de studiu, preevaluarea Schengen, broșura (dacă este cazul), lista de transpunere în domeniul operațional (introducerea corectă a numelor în SIS).

Partenerii proiectului: MAI, din partea română; Poliția Federală (FEDPOL), din partea elvețiană.

Beneficiari: poliția și societatea civilă.

Durata: un an.

Finanțare: contribuție elvețiană: 51.000 CHF; cofinanțare românească furnizată de MAI: 15%.

Conformarea cu standardele UE pentru implementarea instrumentelor Prⁿ'62m. Proiectul are ca scop dezvoltarea capacităților instituționale de investigații cu privire la implementarea instrumentelor Prⁿ'62m (ADN, amprente). Activitățile proiectului vor include programe de instruire, schimb de experiență și bune practici, ateliere de lucru și seminare, suport logistic.

Partenerii proiectului: MAI, din partea română; specialiști în domeniu, din partea elvețiană.

Beneficiari: poliția și cetățenii.

Durata: 2 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: 1.275.000 CHF; cofinanțare românească furnizată de MAI: 15%.

b) Creșterea securității sociale

Prevenirea traficului cu ființe umane. Proiectul are ca scop îmbunătățirea luptei împotriva traficului cu ființe umane. Prevenirea, reintegrarea și repatrierea vor fi îmbunătățite. Va fi folosită experiența dobândită în proiectul-pilot cu Oficiul Federal de Migrări. Activitățile proiectului vor include campanii de conștientizare în România și Elveția, instituirea unei linii telefonice de ajutor, dezvoltarea capacității de protecție a victimelor și finanțarea structurilor de reabilitare.

Partenerii proiectului: MAI, din partea română; autorități federale competente și/sau ONG-uri, din partea elvețiană.

Beneficiari vor fi forțele române de poliție și victimele traficului cu ființe umane.

Durata: 2 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: 600.000 CHF; cofinanțare românească furnizată de MAI: 15%.

Conceptul de poliție comunitară în zonele rurale. Proiectul are ca scop creșterea siguranței în zonele rurale în mod sustenabil. În acest scop, poliția comunitară și în special activitatea de prevenție a poliției, precum și măsurile antitrafic și de protecție a copilului urmează să fie întărite. Activitățile proiectului vor include cursuri de formare a instructorilor de poliție comunitară, cursuri de management, cursuri de analiză a tranzacțiilor, cursuri de instruire în marketing în domeniul siguranței și măsuri organizatorice, precum și furnizarea de echipament. În cadrul instruirii pot fi incluse și forțele de poliție din stațiunile turistice.

Partenerii proiectului: MAI și IGPR, din partea română; specialiști în domeniu, posibil poliția cantonală, din partea elvețiană.

Beneficiari: populația rurală.

Durata: 3 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: 1.970.000 CHF; cofinanțare românească furnizată de MAI: 15%.

Managementul măsurilor de siguranță publică în zonele montane. Proiectul are ca scop creșterea siguranței publice și protejarea mediului în zonele montane și înconjurătoare. Proiectul va beneficia de cunoștințele și experiența elvețiană în domeniul siguranței în zonele turistice și în locațiile izolate. Activitățile proiectului includ programe de instruire, seminare, vizite de studiu, realizarea de pliante.

Partenerii proiectului: din partea română, jandarmeria, unitățile de poliție, autoritățile locale, asociația de salvamontiști (SALVAMONT), garda de mediu, administrația națională silvică; din partea elvețiană, de exemplu, autoritățile locale și cantonale competente, Fundația Elvețiană de Salvare Aeriană (REGA), specialiști în domeniu.

Beneficiari: comunitățile care trăiesc în zonele montane, turiștii români și străini din zonele montane.

Durata: 2 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: 2.000.000 CHF; cofinanțare românească furnizată de MAI: 15%.

Crearea de ateliere de lucru pentru executarea pedepsei privind munca în folosul comunității (probațiune). Munca în folosul comunității reprezintă o modalitate importantă de executare a pedepselor cu durată redusă. Munca în folosul comunității este folositoare societății și în același timp reduce la minimum costurile sociale și de altă natură aferente executării pedepselor. Proiectul se bazează pe un proiect-pilot care este, în prezent, în curs de implementare. Acesta va oferi o nouă abordare a conceptului de probațiune și va crea o întreagă rețea de ateliere de lucru pentru munca în folosul comunității, în strânsă colaborare cu autoritățile și organizațiile din România.

Partenerii proiectului: din partea română, Ministerul Justiției (MJ), autoritățile și organizațiile locale; din partea elvețiană, FPSC/VEBO "Verein zur Entwicklung der Bewahrungshilfe în Osteuropa" (implicată deja în proiectul-pilot).

Beneficiari: societatea civilă, penitenciarele.

Durata: 4 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: 1.100.000 CHF; cofinanțare din partea română furnizată de MJ: 15%.

Asistență pentru consolidarea capacității instituționale în domeniul formării judecătorilor și procurorilor pentru aplicarea noilor legi. Noile legi, precum Codul penal, vor afecta activitatea profesională a judecătorilor și procurorilor români în anii care urmează și din acest motiv aceștia vor avea nevoie de formare profesională continuă. Institutul Național al Magistraturii (INM) este cea mai importantă instituție capabilă să ofere cursurile de formare necesare în acest sens pentru toți judecătorii și procurorii. Acest proiect va contribui la îmbunătățirea capacităților profesionale ale judecătorilor și procurorilor români cu privire la aplicarea noilor reglementări. Activitățile din cadrul proiectului pot include, printre altele: dezvoltarea conceptelor de formare profesională, introducerea unor metode noi de formare profesională, dezvoltarea modulelor de e-learning, organizarea de seminare cu implicarea formatorilor INM, organizarea de ateliere de lucru și conferințe.

Partenerii proiectului: din partea română, Consiliul Superior al Magistraturii, INM, Ministerul Public; din partea elvețiană, specialiști în domeniu, posibil autorități cu competențe în domeniu.

Beneficiari: sistemul judiciar român, cetățenii, investitorii.

Durata: 2 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: 1.800.000 CHF; cofinanțarea din partea română va fi asigurată de Consiliul Superior al Magistraturii și de Ministerul Public: 15%.

c) Lupta împotriva corupției și a crimei organizate

Creșterea eficienței operaționale pentru a lupta eficient împotriva corupției sistemice. Întărirea capacității operaționale a Direcției Generale Anticorupție (DGA) din cadrul MAI de prevenire și combatere a cazurilor complexe de corupție prin achiziționarea de echipamente specializate, necesare în principal pentru derularea investigațiilor operaționale (IT și software). Îmbunătățirea activităților de colectare a probelor, precum și dezvoltarea capacității de coordonare între ofițerii DGA în activitatea de urmărire și de investigație.

Partenerii proiectului: DGA/MAI, din partea română; specialiști în domeniu, din partea elvețiană.

Durata: 2 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: 275.000 CHF; cofinanțare românească prin MAI: 15%.

Creșterea nivelului de conștientizare a pericolelor prezentate de corupție. Proiectul are ca scop creșterea gradului de implicare a cetățenilor în lupta împotriva corupției și îmbunătățirea percepției publice față de nivelul integrității în cadrul MAI. Proiectul se referă la cerințele specifice anticorupție din domeniul justiției și afacerilor interne legate de dezvoltarea capacității administrative pentru prevenirea corupției, promovarea integrității și creșterea gradului de conștientizare asupra corupției, așa cum se prevede în Strategia națională anticorupție privind sectoarele vulnerabile și administrația publică locală pentru perioada 2008-2010, Planul de acțiune anticorupție aferent, strategia MAI împotriva crimei organizate. Proiectul are, de asemenea, scopul de a completa rezultatele proiectelor anticorupție anterioare. Acest proiect oferă sprijin pentru activitățile destinate să crească eficiența și eficacitatea organelor de aplicare a legii din cadrul MAI, deoarece corupția subminează supremația legii și compromite lupta împotriva crimei organizate. Activitățile proiectului includ spoturi video anticorupție, stickere, pliante, mesaje în presă.

Partenerii proiectului: din partea română, MAI/DGA; din partea elvețiană, specialiști în domeniu.

Durata: 2 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: 170.000 CHF; cofinanțare românească prin MAI: 15%.

Îmbunătățirea capacității judecătorilor și procurorilor români în lupta împotriva corupției și a criminalității economice și financiare. Proiectul are ca scop dezvoltarea capacității profesionale, precum și crearea de noi aptitudini ale judecătorilor și procurorilor români în lupta împotriva corupției și a criminalității economice și financiare. Activitățile proiectului pot include, de exemplu, dezvoltarea de concepte de formare profesională, introducerea unor metode noi de formare profesională, dezvoltarea unor module de e-learning, organizarea de seminare și ateliere de lucru, precum și alte activități legate de abordarea problematicii privind lupta împotriva corupției, cum ar fi elaborarea de studii relevante în acest domeniu, schimbul de experiență și de bune practici.

Partenerii proiectului: din partea română, INM, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public, Direcția Națională Anticorupție și MJ; din partea elvețiană, specialiști în domeniu, posibil autorități cu competențe în domeniu.

Beneficiari: sistemul judiciar român, cetățenii, investitorii. Durata: 2 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: 700.000 CHF; cofinanțare din partea română asigurată de Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public, Direcția Națională Anticorupție, MJ: 15%.

Activități propuse ulterior de partea română sau cea elvețiană:

Organismul intermediar elvețian va propune un cadru conceptual pentru identificarea proiectelor și selecția acestora. Activitățile propuse de partea română sau de cea elvețiană se vor desfășura în acest cadru conceptual.

4. Comitetul de coordonare

Va fi înființat un comitet de coordonare. Comitetul de coordonare va fi format din reprezentanți ai MAI, MJ, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public, Direcției Naționale Anticorupție, societății civile, UNC și SDC. Acesta se va reuni de cel puțin două ori pe an.

Conducerea comitetului de coordonare va fi asigurată de organismul intermediar elvețian, care va fi și membru-secretar al comitetului de coordonare.

B.2. Fondul de reformă în probleme de sănătate

Se vor aplica condițiile generale prevăzute în cap. A din prezenta anexă, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel în subcap. B.2.

1. Definiție și scop

Va fi înființat un fond de reformă. Fondul va urmări obiectivele de îmbunătățire a accesului la servicii sociale și de sănătate, precum și de creștere a calității serviciilor medicale. Vor avea prioritate activitățile din medicina primară, medicina de urgență și perinatologie.

În cazuri bine justificate, părțile pot conveni să includă activități care nu sunt cuprinse în prioritățile menționate mai sus.

2. Organismul intermediar elvețian

SDC va emite o cerere restricționată de oferte pentru managementul fondului. Organismul intermediar elvețian va dispune de: cunoștințe și experiență în domeniul sănătății și capacitatea de gestionare a fondurilor încredințate. Datorită condițiilor specifice legate de transferul de cunoștințe, organismul intermediar elvețian trebuie să cunoască instituțiile românești și elvețiene care acționează în domeniul sănătății.

3. Componența portofoliului de activități și alocarea financiară indicativă

Elementul din portofoliu

Alocarea financiară

elvețiană indicativă în CHF

Activități menționate în acordul-cadru

8.500.000

Managementul fondului tematic, finanțarea

pregătirii proiectului și rezerva

1.500.000

TOTAL:

10.000.000

Activitățile vor beneficia de cunoștințele și experiența dobândite pe parcursul îndelungatei colaborări dintre România și Elveția în perioada 1992-2008.

Activitățile menținute în acordul-cadru:

Informațiile privind cuprinsul proiectului, partenerii proiectului și beneficiarii, durata și finanțarea necesară sunt orientative. Planificarea detaliată a proiectului poate necesita adaptări ale caracteristicilor proiectului sau poate duce la anularea întregului proiect.

a) Îmbunătățirea accesului la servicii sociale și de sănătate

Servicii sociale și de sănătate integrate la nivelul comunității. Proiectul are scopul de a crea un model funcțional de servicii sociale și de sănătate integrate și gestionate la nivel local în una sau două zone rurale (un oraș și mai multe sate pe zonă) care au indicatori slabi de dezvoltare. Va fi întărită capacitatea autorităților locale și a furnizorilor de servicii. Va fi acordată o atenție specială accesului egal pentru întreaga comunitate și eficienței costurilor de furnizare a serviciilor. Vor fi promovate serviciile de îngrijire la domiciliu și vor putea fi înființate centre medico-sociale comunitare. Proiectul poate include: transfer de cunoștințe la nivelul sistemelor; cursuri de instruire pentru medicii de familie, asistente comunitare, mediatori romi, lucrători sociali, prestatori de îngrijire la domiciliu, autorități locale; campanii de conștientizare; vizite de studiu în Elveția.

Organizarea proiectului: Pe baza cererii de ofertă, proiectul va fi implementat de un consorțiu format din ONG-uri românești conduse de o agenție executivă elvețiană care se va angaja în transferul de cunoștințe și va avea experiența necesară din punct de vedere legal, dar și în domeniile furnizorilor de servicii (medicină primară, asistente comunitare, mediatori romi, furnizori de îngrijire la domiciliu, furnizori de servicii sociale, psihologi etc.).

Partenerii proiectului: Ministerul Sănătății, eventual și alții.

Beneficiari: populația rurală și din orașele mici cu indicatori slabi de dezvoltare, grupurile vulnerabile, persoanele care trăiesc sub pragul sărăciei.

Etapizare: proiectul va fi implementat în mai multe etape: mai întâi va fi elaborat un concept de proiect, urmat de o etapă-pilot. În funcție de rezultate, se poate decide fie extinderea, fie realocarea fondurilor rămase pentru creșterea calității serviciilor medicale.

Durata: 5 ani, dacă este implementat complet.

Finanțare: contribuție elvețiană: 5.000.000 CHF; cofinanțarea părții române prin Ministerul Sănătății: 15%.

b) Creșterea calității serviciilor medicale

Îmbunătățirea unităților pediatrice de terapie intensivă. Proiectul se bazează pe cooperarea anterioară româno-elvețiană în domeniul medicinei de urgență și al neonatologiei. Se va concentra pe instruirea medicilor și asistentelor din spitalele regionale. O atenție specială poate fi acordată programelor de pregătire în domeniul toxicologiei, traumelor și terapiei cu oxigen.

Partenerii proiectului: din partea română: Ministerul Sănătății; din partea elvețiană: spitale și specialiști în medicină.

Beneficiari: copiii în vârstă de până la 15 ani (mai ales copiii din familii marginalizate care sunt victime ale accidentelor casnice).

Durata: de la 2 până la 3 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: între 500.000 și 1.000.000 CHF; cofinanțarea părții române prin Ministerul Sănătății: 15%.

Servicii medicale prespitalicești și spitalicești de urgență. Proiectele se bazează pe cooperarea anterioară româno-elvețiană în domeniul medicinei de urgență și are ca scop creșterea calității serviciilor medicale prespitalicești și spitalicești de urgență. Proiectul va îmbunătăți materialele de instruire și echipamentele centrelor de pregătire și va putea permite înființarea de noi centre. Conținutul principal poate fi: managementul departamentelor de urgență; cursuri neonatale de menținere a vieții; îngrijire de urgență pentru asistente. Partenerii proiectului: din partea română: Ministerul Sănătății; din partea elvețiană: specialiști în medicină.

Beneficiari: Medici pediatri, specialiști neonatologi, medici de urgență, asistente.

Durata: 4 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: 1.500.000 CHF; cofinanțarea părții române prin Ministerul Sănătății: 15%.

Servicii medicale de urgență și salvare aeriană. Proiectul are ca scop transferul de cunoștințe și experiență elvețiană în domeniul serviciilor medicale de urgență și operațiuni de salvare aeriană. Proiectul va include instruire pentru piloți, echipe medicale de salvare aeriană și personal tehnic. Procedurile, regulile și instrucțiunile vor fi îmbunătățite. Este avută în vedere cooperarea pe termen lung sub formă de program de twinning.

Partenerii proiectului: principalii parteneri sunt Ministerul Sănătății, MAI/Inspectoratul General al Aviației și Fundația Elvețiană de Salvare Aeriană (REGA).

Beneficiari: echipajele pentru operațiuni de salvare și pacienții.

Durata: 3 până la 4 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: 1.000.000 CHF-1.500.000 CHF; cofinanțarea părții române prin Ministerul Sănătății: 15%. Partea română va acoperi toate costurile de utilizare a elicopterelor.

4. Comitetul de coordonare

Va fi înființat un comitet de coordonare. Comitetul de coordonare va include reprezentanți din Ministerul Sănătății, reprezentanți din domeniul sănătății de la nivel regional și/sau județean, UNC și SDC. Acesta se va reuni de cel puțin 2 ori pe an. Conducerea va fi asigurată de organismul intermediar elvețian/agenția executivă care poate acționa ca membru-secretar al comitetului de coordonare.

B.3. Fondul de reformă privind participarea societății civile

Se vor aplica condițiile generale prevăzute în cap. A din prezenta anexă, cu excepția cazurilor în care se prevede diferit în subcap. B.3.

1. Definiție și scop

Va fi creat un fond de reformă, având ca obiectiv promovarea contribuției organizațiilor societății civile ca actori importanți pentru dezvoltare și participare. Vor avea prioritate activitățile organizațiilor societății civile/ONG-urilor care, în principal, se adresează problemelor de mediu, contribuie la furnizarea de servicii sociale și, de asemenea, permit dezvoltarea capacității organizaționale.

În cazuri bine justificate, părțile pot conveni să includă activități care nu au fost cuprinse în prioritățile menționate anterior.

2. Organismul intermediar elvețian

SDC va emite o cerere de ofertă pentru gestionarea fondului. Organismul intermediar va dispune de: cunoștințele și experiența necesare în probleme de mediu și servicii sociale; competențe în sprijinirea ONG-urilor în dezvoltarea acestora; capacitatea de gestionare a fondurilor încredințate. Datorită cerințelor specifice, în ceea ce privește transferul de cunoștințe, Organismul intermediar elvețian trebuie să fie familiarizat cu know-how-ul elvețian din domeniu și cu organizațiile elvețiene ale societății civile.

3. Componența portofoliului de activități și alocarea financiară indicativă

Elementul din portofoliu

Alocarea financiară

elvețiană indicativă în CHF

Activități menționate în acordul-cadru

5.000.000 până la

6.000.000

Activități propuse ulterior de partea română

sau partea elvețiană

800.000 până la

2.800.000

Activități identificate prin proceduri de

cerere (schema de grant)

4.000.000 până la

5.000.000

Managementul fondului tematic, finanțarea

pregătirii proiectelor și rezerva

2.000.000

TOTAL:

13.800.000

Activități menționate în acordul-cadru

Activitățile menționate în acordul-cadru sunt cele care contribuie la creșterea dezvoltării durabile a zonelor cu valoare ecologică ridicată, care beneficiază de o puternică implicare a ONG-urilor elvețiene în probleme de mediu în ceea ce privește transferul de cunoștințe și întărirea capacității partenerilor români în domeniul managementului integrat al resurselor naturale, precum și cele care, în același timp, pot mobiliza o cofinanțare substanțială și care corespund priorităților părților române și elvețiene.

Informațiile despre conținutul proiectului, partenerii și beneficiarii proiectului, durata și finanțarea necesară sunt orientative. Planificarea detaliată a proiectului poate necesita adaptări ale caracteristicilor proiectului sau poate duce la anularea întregului proiect.

Prezentarea schițelor de proiect menționate mai jos indică o rezervare din finanțarea elvețiană disponibilă. Procedura de selecție a proiectelor va identifica proiectele care vor fi implementate.

Dezvoltarea integrată și durabilă a pădurilor. Proiectul are ca scop dezvoltarea unei abordări integrate care se bazează pe conceptul de lanțuri cu valoare adăugată pentru lemn prin: 1. dezvoltarea lanțului cu valoare adăugată pentru produsele destinate pieței; 2. creșterea rolului pădurilor din zonele montane pentru conservarea valorilor naturale și protejarea împotriva dezastrelor naturale; 3. analiza "serviciilor ecosistemului" pentru reducerea CO(2).

Printre partenerii proiectului se regăsesc: din partea română, CEFIDEC - Centrul de Instruire și Inovare pentru Dezvoltarea Carpaților, Romontana - Asociația națională pentru dezvoltare rurală în zonele montane, Federația Fermierilor din Vatra Dornei, AJDMM - Asociația regiunilor montane din Mureș, Asociația AGROMRO - Centrul de Formare în Agricultură, Programul WWF Danubiano-Carpatic; din partea elvețiană: Grupul elvețian pentru regiunile montane (SAB), Agridea (serviciul de extindere agricolă), Pro Natura, WWF, BirdLife.

Beneficiari: comunitățile care locuiesc în zonele forestiere, ONG-uri din domeniul mediului.

Durata: 3 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: aproximativ 1.500.000 CHF; cofinanțare de minimum 10% din partea partenerilor.

Agricultură durabilă în regiunile montane. Proiectul are scopul de a sprijini dezvoltarea rurală integrată în zonele montane prin aplicarea conceptului de lanțuri valorice pentru dezvoltarea activităților destinate pieței, cum ar fi sisteme de producție, piețe și vânzări, dezvoltare organizațională.

Printre partenerii proiectului: din partea română: CEFIDEC - Centrul de Instruire și Inovare pentru Dezvoltarea Carpaților, Romontana - Asociația națională pentru dezvoltare rurală în zonele montane, Federația Fermierilor din Vatra Dornei, AJDMM - Asociația regiunilor montane din Mureș, Asociația AGROMRO - Centrul de Formare în Agricultură, Programul WWF DanubianoCarpatic; din partea elvețiană: Grupul elvețian pentru regiunile montane (SAB), Agridea (serviciul de extindere agricolă), Pro Natura, WWF, BirdLife.

Beneficiari: comunitățile care locuiesc în zonele forestiere, ONG-uri din domeniul mediului.

Durata: 4 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: aproximativ 1.500.000 CHF; cofinanțare de minimum 10% din partea partenerilor.

Natura 2000 și dezvoltarea rurală. Proiectul are ca scop promovarea protecției pe termen lung și a folosirii durabile a capitalului natural al României prin implementarea eficientă a rețelei UE Natura 2000 și a sistemelor naționale de zone protejate, prin implicarea și sprijinul părților interesate la nivel local.

Proiectul: 1. susține implicarea părților interesate în planificarea și managementul zonelor protejate/Natura 2000; 2. vizează conflictele dintre zonele protejate/Natura 2000 și proiectele de infrastructură; și 3. dezvoltă și promovează exemple pozitive de conservare a naturii și dezvoltare rurală.

Printre partenerii proiectului se regăsesc: din partea română: WWF-DCP/România, Fundația Pro Park, Fundația română pentru parteneriat în domeniul mediului, Ecotur Sibiu, Centrul pentru resurse juridice, Universitatea "Ștefan cel Mare" Suceava, BirdLife România, Milvus, posibil și alții. Din partea elvețiană: Grupul elvețian pentru regiunile montane (SAB), posibil și alții.

Beneficiari: comunitățile care trăiesc în zone rurale, ONG-uri pe probleme de mediu.

Durata: 3 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: aproximativ 1.000.000 CHF; cofinanțare de minimum 10% de la parteneri.

Dezvoltare rurală și teren agricol cu valoare naturală ridicată: Proiectul are scopul să promoveze protecția și mijloacele de trai locale în zonele agricole cu valoare naturală ridicată. Acesta: 1. ajută politica română pentru susținerea protecției și întreținerii terenurilor agricole cu valoare naturală ridicată; 2. ajută la promovarea zonelor agricole cu valoare naturală ridicată și a produselor; și 3. creează mecanisme de promovare/susținere a zonelor agricole cu valoare naturală ridicată.

Printre partenerii proiectului se regăsesc: din partea română: WWF-DCP/România, Fundația Pro Park, Fundația Română de Parteneriat pentru Mediu, Ecotur Sibiu, Fundația Adept, Slow Food Movement România, BirdLife România, Milvus, posibil alții; din partea elvețiană: Grupul Elvețian pentru Regiunile Montane (SAB), posibil alții, de exemplu, Groupement suisse pour les regions de montagne (Grupul elvețian pentru regiunile montane), Agridea (Serviciul de extindere agricolă), Pro Natura, BirdLife.

Beneficiari: comunitățile din zonele rurale, ONG-uri în domeniul mediului.

Durata: 3 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: aproximativ 1.000.000 CHF; cofinanțare de minimum 10% oferită de parteneri.

Carpații Meridionali (România) - Peisaj sălbatic în inima Europei. Proiectul are ca scop promovarea folosirii sustenabile a resurselor și a turismului în Carpații Meridionali prin crearea și promovarea celui mai mare peisaj în conservare din Europa. Proiectul: 1. sprijină planificarea și coordonarea managementului pentru zonele protejate; 2. promovează implicarea și sprijinul partenerilor; și 3. promovează și dezvoltă turismul.

Printre partenerii proiectului se regăsesc: din partea română: WWF-DCP/România, Asociația Altitudini, Asociația Renaturopa, Ecotur Sibiu, Fundația Pro Park, autoritățile din zonele protejate (de exemplu: parcurile naționale Retezat și Domogled), consilii locale și județene, agenții de dezvoltare regională și de turism; din partea elvețiană: Grupul elvețian pentru regiunile montane (SAB), posibil alții.

Beneficiari: comunitățile din zonele rurale, ONG-uri în domeniul mediului.

Durata: 3 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: aproximativ 1.000.000 CHF; cofinanțare de minimum 10% oferită de parteneri.

Activități propuse ulterior de partea română sau de partea elvețiană:

Organismul intermediar elvețian va propune un cadru conceptual. Activitățile propuse de partea română sau elvețiană se vor înscrie în acest cadru conceptual.

Finanțare: contribuția elvețiană pentru aceste activități: 1.800.000 CHF; cofinanțarea părții române: conform regulilor de cofinanțare.

Activități identificate pe baza cererilor de propuneri:

Schemă de granturi pentru finanțarea activităților mici ale societății civile/ONG-uri. Vor avea prioritate activitățile în domeniul protecției mediului și cele sociale (de exemplu, îngrijirea copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu probleme de dependență). Vor fi favorizate activitățile care pot întări ONG-urile românești și care permit participarea activă a acestora la procesele de politici, atât ca voce a societății civile, cât și ca furnizor de servicii. Activitățile vor fi selectate după ce vor fi emise cereri de oferte de propuneri de proiecte. Costurile activităților se vor încadra între 10.000 și 250.000 CHF. Implementarea schemei de granturi poate fi concentrată geografic. Va fi înființat un comitet de selecție format din reprezentanți ai societății civile, UNC și SDC.

Partenerii proiectului din partea română: Organizațiile nonprofit cu personalitate juridică în România, independente de Guvern și alte autorități publice, precum și de partide politice sau organizații comerciale; și organizații independente cu statut legal special (societățile naționale de cruce roșie etc.).

Partenerii proiectului din partea elvețiană: ONG-uri care cooperează cu partenerii lor români.

Durata: 4 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: 4.000.000 CHF; cofinanțarea părții române oferită de ONG-uri: 10%.

4. Comitetul de coordonare

Va fi înființat un comitet de coordonare. Comitetul de coordonare va fi compus din reprezentanți ai Ministerului Mediului și Pădurilor, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, reprezentanți ai societății civile, UNC, SDC. Aceștia se vor întâlni de cel puțin două ori pe an. Conducerea comitetului de coordonare va fi asigurată de organismul intermediar elvețian care va avea și rolul de membru-secretar.

B.4. Fondul de reformă privind incluziunea romilor și a altor grupuri vulnerabile

Se vor aplica condițiile generale prevăzute în cap. A din prezenta anexă, cu excepția cazurilor în care se prevede diferit la subcap. B.4.

1. Definiție și scop

Va fi înființat un fond cu obiectivul de a promova incluziunea socială a romilor și a altor grupuri vulnerabile.

2. Organismul intermediar elvețian

Fondul tematic va fi implementat printr-o unitate română de management al programului (UMP). UMP este o unitate distinctă, cu personal recrutat cu implicarea SDC și incluzând membri SDC. Aceasta va ghida măsurile-suport ale fondului tematic, incluzând propunerea de concentrare geografică, formularea unei cereri de propuneri de proiecte, acordarea de mandate pentru parteneriatele proiectului și monitorizarea activităților programului.

3. Compoziția portofoliului de activități și alocarea financiară indicativă

Elementul din portofoliu

Alocarea financiară

elvețiană indicativă în CHF

Linia 1 "condiții de trai" (posibil 25% pentru

faza-pilot și 75% pentru faza de extindere)

11.000.000

Linia 2 "împuternicire și conștientizare"

1.000.000

Unitatea de management al programului și

de asistență, finanțarea pregătirii

proiectelor și rezerva

2.000.000

TOTAL:

14.000.000

Activități menționate în acordul-cadru:

Cu obiectivul de a promova incluziunea socială și participarea la viața socioeconomică a romilor și a altor grupuri vulnerabile, vor fi urmărite două linii strategice:

Linia 1 - îmbunătățirea condițiilor de trai. Din punct de vedere geografic, vor avea prioritate regiunile cu: populație romă numeroasă; procente mari de abandon școlar; șomaj ridicat, situație precară a locuințelor și a accesului la servicii.

Din punct de vedere tematic, vor avea prioritate educația pentru copii, precum și sănătatea copiilor și femeilor. Activitățile educaționale vor include domeniul preșcolar, primar și educația extrașcolară. Activitățile legate de sănătate vor include creșterea gradului de conștientizare, educația privind igiena, prevenția și accesul la servicii medicale în cadrul comunităților. Ulterior, vor putea fi incluse activități legate de locuri de muncă și alte activități generatoare de venit, precum și cele legate de locuințe (în condiții de cofinanțare speciale).

Se va pune accent pe activitățile cu impact direct asupra nivelului individual și al gospodăriei.

Activitățile vor fi implementate în mod coerent, aplicându-se o abordare integrată. Activitățile vor fi implementate pe același teritoriu și vor fi gestionate de o echipă multidisciplinară. Activitățile vor fi comasate în două sau 3 proiecte. Aceste proiecte vor fi selectate pe baza unei cereri de propuneri. Propunerile de proiecte trebuie depuse de un consorțiu româno-elvețian. În activitățile de implementare a proiectului poate fi inclusă o gamă largă de parteneri locali, de exemplu: autorități locale, intermediari în domeniul sănătății, medici generaliști, centre medicale, școli, grădinițe, mediatori în domeniul școlar, învățători pentru copiii romi, promotori comunitari și ONG-uri. Serviciile vor fi oferite în mod nesegmentat, conform unei politici integrate.

Propunerile de proiecte trebuie să identifice membrii consorțiului și partenerii locali ce cooperează cu consorțiul. Criteriile de selecție a proiectelor vor include: indicatori socioeconomici din zona-țintă, calitatea și relevanța propunerii de proiect, capacitatea consorțiului de implementare, coerența parteneriatului cu partenerii locali, capacitățile în cadrul consorțiului și în parteneriate, precum și posibilitatea de a contribui cu bani și în natură.

Beneficiari: populația romă, alte minorități, grupurile vulnerabile care nu fac parte din minorități. Copiii și femeile rome vor fi beneficiari principali.

Faze: Proiectele pot începe cu o fază-pilot, urmată de o fază de extindere. Durata: Faza-pilot - 2 ani; Faza de extindere - 3-5 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: 11.000.000 CHF; cofinanțare furnizată de consorțiu și partenerii locali: minimum 10% până la 15%, conform regulilor de cofinanțare.

Control: programul va fi monitorizat operativ de unitatea de management al programului și va fi sprijinit prin activități regulate de asistență și evaluare desfășurate de SDC.

Linia 2 - împuternicire și creșterea conștientizării. Linia 2 va fi ancorată la nivel național. Aceasta va fi implementată de unitatea de management al programului.

Vor avea prioritate întărirea identității culturale și a integrării romilor și a altor minorități, creșterea nivelului de acceptare și creșterea participării acestora la luarea deciziilor.

Activitățile pot include promovarea conducerii și a rolurilor model în cadrul romilor, înțelegerea reciprocă privind incluziunea socială și participarea. Pot fi incluse campanii media.

Activitățile vor fi comasate în proiecte. Aceste proiecte vor fi implementate, preferabil, prin parteneriate româno-elvețiene.

Finanțare: contribuție elvețiană 1.000.000 CHF; cofinanțare oferită de parteneriat: 10% până la 15%, conform regulilor de cofinanțare.

4. Comitetul de coordonare

Va fi înființat un comitet de coordonare. Comitetul de coordonare poate include reprezentanți ai Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Ministerului Sănătății, Departamentului pentru Relații Interetnice, Agenției Naționale pentru Romi, reprezentanți ai societății civile, UNC și SDC. Aceștia se vor întâlni de cel puțin două ori pe an. Conducerea comitetului de coordonare va fi asigurată de SDC, care poate delega această funcție unui organism intermediar elvețian. Organismul intermediar elvețian poate avea rol de membru-secretar.

B.5. Fondul pentru burse

Se vor aplica condițiile generale prevăzute în cap. A din prezenta anexă, cu excepția cazului în care se prevede diferit la subcap. B.5.

1. Definiție și scop

Va fi creat un fond pentru burse care să permită participarea studenților și cercetătorilor români din învățământul superior și institute de cercetare la Programul de schimburi științifice dintre Elveția și noile state membre ale Uniunii Europene.

Programul de schimburi științifice (SciexNMS^ch) dorește să contribuie la reducerea disparităților economice și sociale din Uniunea Europeană (UE) extinsă prin dezvoltarea capacității cercetătorilor din noile state ale UE și promovarea parteneriatelor durabile pentru cercetare dintre noile state membre ale UE și Elveția.

Scopul principal al programului este să stabilească parteneriate științifice care:

(i) să dezvolte pregătirea individuală a cercetătorilor (capital uman);

(îi) să încurajeze progresul științific și inovarea (perspectivele științifice); și

(iii) să creeze sau să lărgească rețele de cercetători (networking) prin oferirea de burse de cercetare și vizite de cercetare pe termen scurt.

2. Organismul intermediar elvețian și organismul de coordonare pentru fondul pentru burse

Din partea elvețiană, mandatul acordat de SDC Conferinței Rectorilor Universităților Elvețiene (CRUS), ca organism intermediar elvețian pentru managementul fondului de burse cu 8 state membre noi ale UE, va fi extins și la fondul pentru România.

Din partea română, activitățile de coordonare din cadrul fondului de burse vor fi sprijinite de Consiliul Național pentru Cercetare (CNCSIS), în calitate de organism de coordonare ce va fi mandatat de UNC. Activitățile de coordonare urmează să fie finanțate de România. Finanțarea va fi făcută de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, ca finanțare paralelă, și va fi considerată cofinanțare.

Finanțarea oferită prin contribuția elvețiană va fi transferată direct beneficiarilor prin intermediul CRUS și al instituțiilor-gazdă elvețiene.

3. Compoziția portofoliului de activități și alocarea financiară indicativă

Elementul din portofoliu

Alocarea financiară

elvețiană indicativă în CHF

Activități menționate în acordul-cadru

7.384.000

Managementul fondului tematic

616.000

TOTAL:

8.000.000

4. Acordul privind fondul pentru burse

Acordul privind fondul pentru burse va fi pregătit de SDC. Acesta va fi semnat de UNC, pentru partea română, și de SDC, pentru partea elvețiană.

Va fi încheiat un memorandum de înțelegere separat (MoU) între organismul de coordonare român și CRUS. MoU detaliază aranjamentele de coordonare, mecanismul de punctaj și criteriile de evaluare, planificarea cererilor de ofertă și calendarul, raportarea și monitorizarea, precum și aspectele legate de informare și comunicare.

5. Comitetul de coordonare

Comitetul de coordonare a programului SciexNMS^ch este responsabil pentru deciziile operative generale pentru program. Acesta dezbate și aprobă bursele propuse.

Comitetul de coordonare este compus din factorii elvețieni interesați din cercetare, cum ar fi reprezentanți delegați ai următoarelor organizații: CRUS (un delegat ca președinte al comitetului de coordonare); secretariatul de stat pentru educație și cercetare (un delegat ESKAS); Fundația Națională Elvețiană pentru Știință (un delegat pentru dezvoltarea carierei, un delegat pentru cooperare internațională); universități din cantoanele elvețiene și institutele federale elvețiene pentru tehnologie (un delegat ales de CRUS); universitățile elvețiene pentru științe aplicate (un delegat ales de KFH); ETH-Domain (un delegat ales de ETH-Rat); Bridge to the Research Institutions outside the University Sector (un delegat ales de SER), precum și SDC (un delegat). România poate delega un observator în comitetul de coordonare.

B.6. Fondul pentru cercetare și proiecte în educație

Se vor aplica condițiile generale prevăzute în cap. A din prezenta anexă, cu excepția cazului în care se prevede diferit în subcap. B.6.

B.6.A Fondul pentru cercetare

1. Definiția și scopul fondului pentru cercetare

Va fi creat un fond pentru cercetare cu obiectivul de promovare a cercetării comune româno-elvețiene. Vor avea prioritate proiectele comune de cercetare.

2. Organismul intermediar elvețian și organismul de coordonare pentru fondul pentru cercetare

SDC va numi direct Fundația Națională Elvețiană pentru Știință și Centrul Național Român pentru Managementul Programelor din Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului ca organism intermediar elvețian. Organismul intermediar elvețian va avea competențe și experiență în promovarea cercetării, cunoștințe despre institutele elvețiene de cercetare și capacitatea de gestionare a fondurilor încredințate.

3. Compoziția portofoliului de activități și alocarea financiară indicativă pentru fondul pentru cercetare

Elementul din portofoliu

Alocarea financiară

elvețiană indicativă în CHF

Proiecte comune de cercetare

8.300.000

Managementul fondului tematic, finanțarea

pregătirii proiectelor și rezerva

1.450.000

TOTAL:

9.750.000

Proiecte comune de cercetare (PCC). Cercetătorii români și elvețieni vor realiza proiecte comune de cercetare (PCC). PCC vor permite oamenilor de știință români și elvețieni să se angajeze în activități comune de cercetare. Vor avea prioritate următoarele domenii de cercetare: boli ale civilizației, mediu, securitate alimentară și agricultură, energie regenerabilă, fizică nucleară, nanomateriale și de sinteză complexe, știința materialelor și nanotehnologie, alte domenii convenite de comun acord ulterior. Proiectele de cercetare cu un buget de până la 500.000 CHF vor fi identificate pe baza unei licitații deschise.

Beneficiari: institute publice de cercetare și instituții academice din România și din Elveția.

Finanțare: contribuție elvețiană: 8.300.000 CHF; cofinanțarea părții române oferită de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului pentru institutele publice de cercetare și instituțiile publice academice participante: 15%.

4. Comitetul de selecție

Va fi creat un comitet de selecție. Comitetul de selecție va fi condus în comun de câte un reprezentant al părților română și elvețiană. Organismul intermediar elvețian poate acționa ca membru-secretar al comitetului de selecție.

B.6.B. Proiect în educație

1. Organismul intermediar elvețian pentru proiectul în educație

SDC va numi direct ca organism intermediar elvețian Zurich University for Teacher Education (Universitatea din Zurich pentru Formarea Profesorilor) - Institutul pentru Proiecte Internaționale în Educație (IPE).

2. Compoziția portofoliului de activități și alocarea financiară indicativă

Elementul din portofoliu

Alocarea financiară

elvețiană indicativă în CHF

Proiecte comune de cercetare

2.000.000

TOTAL:

2.000.000

Instruire pentru orientare profesională în firme și școli. Proiectul este o inițiativă comună a instituțiilor de învățământ elvețiene și române. Elevii vor fi pregătiți pentru carierele lor ocupaționale prin combinarea cerințelor pieței muncii cu cele ale învățământului. Proiectul se adresează elevilor din ultimul an (ultimii ani) de învățământ obligatoriu (clasele a VIII-a, a IX-a sau a X-a) în ceea ce privește alegerea viitoare a unei profesii sau a unei universități (ultimul an de gimnaziu și ciclul inferior din liceu). Acest lucru îi ajută la dezvoltarea carierei prin folosirea metodelor adecvate de predare și învățare. Elevii caută contactul direct cu firmele alese. Profesorii primesc instruire la locul de muncă pentru a implementa programul în clasele lor. Firmele primesc îndrumare și materiale despre cum să îi asiste pe elevi. Profesorii selectați, în final, vor fi instruiți suplimentar pentru a deveni viitori instructori.

Proiectul cuprinde două faze:

- faza 1 - implementarea într-o regiune-pilot (finanțare elvețiană: 425.000 CHF; finanțare din partea României prin Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului: 15%);

- faza 2 - repetarea în alte regiuni (finanțare elvețiană: 1.575.000 CHF; finanțare din partea României prin Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului: 15%);

Partenerii proiectului: din partea română: Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului; Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale; Centrul Național pentru Pregătire Vocațională și Instruire; comitete sectoriale; Universitatea din București. Din partea elvețiană: Zurich University for Teacher Education - Institutul pentru Proiecte Internaționale în Educație (IPE).

Durata: aproximativ 5 ani.

B.7. Fondul pentru parteneriate și experți

Se vor aplica condițiile generale prevăzute în cap. A din prezenta anexă, cu excepția cazurilor în care se prevede diferit la subcap. B.7.

1. Definiție și scop

Va fi creat un fond pentru parteneriate și experți, cu două obiective:

- să promoveze și/sau să consolideze parteneriatele instituționale dintre partenerii români și elvețieni pentru: a contribui la soluționarea provocărilor specifice dezvoltării, întărirea capacității și structurilor partenerilor instituționali români; a beneficia de valoarea adăugată elvețiană; a contribui la întărirea parteneriatelor.

- să mobilizeze expertiza elvețiană.

Parteneriate instituționale. Vor avea prioritate parteneriatele instituționale dintre organizații nonprofit române și elvețiene, organizații guvernamentale și alte organizații publice, organisme teritoriale și parteneri sociali români și elvețieni care trebuie să răspundă provocărilor dezvoltării.

Mobilizarea expertizei. Expertiza va fi mobilizată în primul rând prin contribuții pe termen scurt ale experților elvețieni. Aceste contribuții vor fi oferite instituțiilor nonprofit, instituțiilor guvernamentale și altor organizații publice.

2. Organismul intermediar elvețian

SDC va lansa o cerere deschisă pentru propuneri de gestionare a fondului. Organismul intermediar elvețian va trebui să aibă competențele pentru a sprijini dezvoltarea parteneriatelor româno-elvețiene, cunoștințele pentru mobilizarea aportului experților pe termen scurt din Elveția și capacitatea de a gestiona fondurile încredințate.

3. Compoziția portofoliului de activități și alocarea financiară indicativă

Elementul din portofoliu

Alocarea financiară

elvețiană indicativă în CHF

Activități menționate în acordul-cadru

800.000

Activități identificate pe baza unei proceduri

de licitație (Schema de granturi)

5.000.000

Aportul experților pe termen scurt

Managementul fondului tematic, finanțarea

1.000.000

pregătirii proiectului și rezerva

1.200.000

TOTAL:

8.000.000

Activități menționate în acordul-cadru:

Informațiile privind: conținutul proiectului, partenerii proiectului și beneficiarii, durata și finanțarea necesare sunt orientative. Planificarea detaliată a proiectului poate necesita modificări ale caracteristicilor proiectului sau poate duce la anularea proiectului în întregime.

Protejarea indicațiilor geografice. Obiectivul parteneriatului instituțional este de a dezvolta cunoașterea sistemelor oficiale de evaluare a calității produselor agricole și alimentare, creșterea nivelului de conștientizare a consumatorilor cu privire la calitatea produselor și înțelegerea modalităților de organizare a grupurilor de producători.

Partenerii instituționali includ: din partea română: Oficiul Național pentru Produse Românești Tradiționale și Organice, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Fundația ADEPT, alții; din partea elvețiană: AGRIDEA, alții.

Durata: 3 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: 200.000 CHF pentru parteneriat; cofinanțare din partea Guvernului României, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: 15%.

Promovarea condițiilor decente de lucru pentru angajați. Parteneriatul instituțional urmărește să îmbunătățească mecanismele de dialog social în domeniul protecției sănătății și siguranței, precum condițiile de muncă ale lucrătorilor români și imigranți din România. Proiectul va sprijini dialogul structurat dintre sindicate, patronate, Inspecția Muncii și alte instituții publice din acest domeniu: schimb de experiență între sindicatele și patronatele române și elvețiene; promovarea structurilor bipartite și a fondurilor paritare.

Partenerii proiectului: din partea română: Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Inspecția Muncii, Institutul de Cercetare în Domeniul Protecției Muncii, sindicate regionale și naționale, patronate etc.; din partea elvețiană: Asistența Muncii din Elveția (SLA); alții.

Durata: 3 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: 600.000 CHF; cofinanțare de 10% până la 15% oferită conform regulilor de cofinanțare.

Activități identificate pe bază de cerere de ofertă:

Schema de granturi pentru finanțarea activităților comune ale parteneriatelor instituționale. Schema de granturi va promova și/sau va consolida parteneriatele instituționale dintre partenerii elvețieni și români. Schema de granturi va avea două părți:

- pentru un buget total de 2 milioane CHF: activități mai mici, cuprinse între 10.000 CHF și 100.000 CHF; și

- pentru un buget total de 3 milioane CHF: activități mai mari, cuprinse între 100.000 CHF și 250.000 CHF.

Activitățile vor fi identificate pe baza unei cereri continue de propuneri. Va fi creat un comitet de selecție, care va include reprezentanți ai asociațiilor municipalităților din România, societatea civilă, UNC și SDC.

Parteneri din partea română: organizații non-profit cu personalitate juridică în România, cum sunt organizațiile neguvernamentale, rețele, asociații, federații, think-tanks, instituții de învățământ, instituții culturale; organizații guvernamentale și alte organizații publice; entități teritoriale, precum regiuni, orașe și municipii; parteneri sociali, respectiv sindicate și patronate reprezentative și recunoscute la nivel național.

Parteneri din partea elvețiană: parteneri instituționali care să coopereze cu partenerii lor români.

Durata: 4 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: 5.000.000 CHF; cofinanțare de 10% până la 15% oferită de parteneri instituționali, conform regulilor de cofinanțare.

Schema de granturi pentru finanțarea contribuției pe termen scurt a experților elvețieni. Schema de granturi este destinată să permită partenerilor români să beneficieze de expertiza elvețiană. Cererile de finanțare a experților pot fi depuse oricând, într-o perioadă dată (cerere continuă). Costurile activităților vor varia de la câteva sute de franci elvețieni, la 35.000 CHF. În cazuri bine justificate, limita superioară poate crește ușor. UNC și SDC vor aviza împreună aprobările date de organismul intermediar elvețian.

Aplicanții eligibili pentru asistența experților pot include organizații guvernamentale și organizații non-profit cu personalitate juridică în România.

Durata: 4 ani.

Finanțare: contribuție elvețiană: 1.000.000 CHF; cofinanțarea părții române (de exemplu: transportul local al expertului, interpretariat) oferită de beneficiarul contribuției expertului.

4. Comitetul de coordonare

Va fi constituit un comitet de coordonare. Comitetul de coordonare va fi format din reprezentanți ai asociației municipalităților din România, reprezentanți ai societății civile, UNC și SDC. Aceștia se vor întâlni de cel puțin două ori pe an. Conducerea va fi asigurată de organismul intermediar elvețian, care va acționa și ca membru-secretar al comitetului de coordonare.

Anexa 5 REGULI ȘI PROCEDURI

pentru facilitatea de pregătire a

proiectului și pentru fondul de asistență tehnică

Anexa nr. 5 este parte integrantă a acordului-cadru dintre Guvernul României și Consiliul Federal Elvețian referitor la implementarea Programului de cooperare elvețiano-român. Orice modificare la prezenta anexă va fi făcută în scris, cu acordul comun al autorităților competente menționate la art. 9 al părții principale din acordul-cadru.

Anexa nr. 5 definește regulile și procedurile pentru Facilitatea de pregătire a proiectului și pentru Fondul de asistență tehnică.

Anexa nr. 1 definește cadrul conceptual al Programului de cooperare elvețiano-română. Regulile și procedurile sunt definite: în anexa nr. 2 pentru întregul Program de cooperare elvețiano-român; în anexa nr. 3 pentru proiecte și programe; în anexa nr. 4 pentru fondurile tematice.

A. Facilitatea de pregătire a proiectului

1. Definiție și scop

Facilitatea de pregătire a proiectului furnizează asistență financiară pentru pregătirea propunerilor finale de proiect (de exemplu, studii de fezabilitate, evaluări de impact asupra mediului etc.).

2. Procedurile de cerere și aprobare

O cerere pentru asistență financiară în cadrul facilității de pregătire a proiectului trebuie să fie parte a schiței de proiect (conform anexei nr. 3 secțiunea 1.2).

SECO va evalua dacă asistența cerută pentru pregătirea proiectului este adecvată pentru asistență financiară.

Decizia privind furnizarea de asistență financiară pentru pregătirea proiectului este parte din decizia finală a Elveției privind schița de proiect.

3. Managementul facilității de pregătire a proiectului

Facilitatea de pregătire a proiectului este gestionată de UNC.

4. Acordul privind facilitatea de pregătire a proiectului

Acordul privind facilitatea de pregătire a proiectului va fi pregătit și semnat de UNC din partea României și de SECO din partea Elveției. Conținutul facilității de pregătire a proiectului va include printre altele:

- obiectivele facilității de pregătire a proiectului;

- roluri și responsabilități;

- descrierea detaliată a costurilor eligibile pentru finanțare;

- cofinanțarea;

- procedurile de audit, monitorizare și raportare.

5. Cofinanțarea

Mijloacele financiare furnizate de facilitatea de pregătire a proiectului necesită o cofinanțare minimă de 15% din partea destinatarului sau a unei părți terțe. Procentul de cofinanțare va fi determinat de la caz la caz.

B. Fondul de asistență tehnică

1. Definiție și scop

Un fond de asistență tehnică poate fi înființat pentru a contribui la unele costuri suplimentare suportate de România pentru implementarea eficientă și efectivă a contribuției.

2. Costuri eligibile

Costurile suportate de autoritățile române pentru obligațiile efectuate în mod suplimentar și exclusiv pentru implementarea contribuției sunt eligibile pentru finanțare, dacă ele aparțin uneia dintre următoarele categorii:

a) costurile de monitorizare și ale comitetelor de selecție a proiectelor pentru Programul de cooperare elvețiano-român;

b) pregătirea pentru potențialele agenții executive cu obiectivul de a le pregăti pentru Programul de cooperare elvețiano-român;

c) angajarea de consultanți pentru elaborarea procedurilor și îndrumărilor pentru implementarea contribuției elvețiene;

d) angajarea de consultanți și experți pentru identificarea și analiza propunerilor de proiecte adresate UNC și pentru pregătirea cererilor de finanțare către Elveția;

e) angajarea de consultanți și experți pentru monitorizare, auditare și pentru analiza măsurilor-suport finanțate prin contribuție și a întregului Program de cooperare elvețiano-român;

f) audituri și verificări la fața locului ale operațiunilor legate de contribuție, când acestea sunt legate de activități care depășesc obligațiile normale ale României;

g) măsurile de publicitate legate de contribuție;

h) costurile pentru participarea la întâlnirile cu autoritățile elvețiene care au loc în afara României;

i) costurile de traducere ale UNC și ale organismelor intermediare la nivelul managementului contribuției elvețiene;

j) echipamentul suplimentar, inclusiv software-ul, achiziționat în mod special pentru implementarea contribuției;

k) costurile suportate de autoritățile române pentru managementul, implementarea, monitorizarea și controlul contribuției, dacă:

- nu este disponibilă o altă sursă de finanțare;

- o evaluare detaliată a cerințelor personalului este disponibilă și convenită de către părți;

- finanțarea acestui personal este decisivă pentru implementarea eficientă a contribuției elvețiene;

- există un sistem de raportare și monitorizare a costurilor pentru salariați;

- salariile și costurile sunt conforme politicii de angajare a personalului administrativ și corespunde standardelor;

- cofinanțarea românească a costurilor cu personalul, suportate din fondul de asistență tehnică, este de 25%.

3. Organismul intermediar pentru fondul de asistență tehnică

Fondul de asistență tehnică este gestionat de UNC.

4. Acordul privind fondul de asistență tehnică

Acordul privind fondul de asistență tehnică va fi pregătit și semnat de către UNC din partea României și de către SDC/SECO din partea Elveției. Conținutul Acordului privind fondul de asistență tehnică va include, printre altele:

- obiectivele fondului de asistență tehnică;

- descrierea detaliată a costurilor eligibile pentru finanțare;

- structura organizațională, rolurile și responsabilitățile;

- procedurile;

- planificarea bugetară și financiară;

- procedurile de audit;

- monitorizarea și coordonarea;

- raportarea.

------