Decizia nr. 1339/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Cristina Toma - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom Distribuție Gaze" - S.R.L. în Dosarul nr. 3.539/200/2010 al Judecătoriei Buzău - Secția civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.539/200/2010, Judecătoria Buzău - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom Distribuție Gaze" - S.R.L. într-o cauză civilă având ca obiect o cerere de suspendare provizorie a executării silite.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că, prin condiționarea suspendării executării silite de plată unei cauțiuni, se reduce actul de justiție la îndeplinirea acestei condiții. Consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 21 alin. (1), (2) și (3) și art. 129 din Constituție, întrucât judecata se face fără citarea părților, împiedicând creditorul să își facă apărările necesare și permițând debitorului să tergiverseze executarea silită. Arată că se încalcă și prevederile art. 24 din Legea fundamentală, deoarece hotărârea instanței nu este supusă niciunei căi de atac. Apreciază că textul de lege criticat contravine principiului efectivității juridice dezvoltat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale. Arată că dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție sunt de generală aplicație, inclusiv Parlamentului, ce este obligat să respecte Constituția și legile organice.

Judecătoria Buzău - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate și completate prin

art. I pct. 71 din Legea nr. 219/2005

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000

pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, cu următorul cuprins: "În cazuri urgente, dacă s-a plătit cauțiunea, președintele instanței poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare de către instanță. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauțiunea care trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cauțiunea depusă este deductibilă din cauțiunea stabilită de instanță, dacă este cazul."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) referitor la statul român, art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare și art. 129 privind folosirea căilor de atac. De asemenea, autorul invocă și dispozițiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 13 referitor la dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Curtea constată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor criticate, de exemplu, prin Decizia nr. 404 din 24 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 328 din 18 mai 2009. Cu acel prilej Curtea a reținut că prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate nu încalcă dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție și la folosirea căilor de atac, deoarece, pe de-o parte, legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituție, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situații juridice, iar pe de altă parte, prevederile constituționale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac. De asemenea, Curtea a reținut că specificul procedurii care presupune urgența este un motiv suficient pentru a justifica lipsa oricărei căi de atac împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea provizorie a executării silite. Curtea nu poate trece peste aspectul esențial al reglementării, și anume "suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare de către instanță". Așadar, competența de soluționare a cererii de suspendare a executării silite aparține ope legis instanței (completului stabilit să soluționeze pricina), în timp ce președintele instanței, care îndeplinește o funcție administrativă, nu are decât competența suspendării provizorii a executării, până la soluționarea de către instanță a cererii, motivat de faptul că în situația admiterii cererii de suspendare ar trebui practic întoarsă executarea silită.

Considerentele expuse demonstrează și conformitatea textului criticat în raport cu dispozițiile art. 24 din Constituție. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față, inclusiv prin raportare la prevederile art. 129 din Legea fundamentală.

Pentru aceleași motive, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu contravin nici prevederilor art. 1 alin. (5) și art. 20 din Constituție și nici art. 6 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (4) și art. 16 din Constituție, autorul excepției nu arată în ce mod acestea sunt încălcate de prevederile pretins a fi neconstituționale, sub acest aspect critica fiind nemotivată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom Distribuție Gaze" - S.R.L. în Dosarul nr. 3.539/200/2010 al Judecătoriei Buzău - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 octombrie 2010.