Decizia nr. 1268/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399 alin. 1 teza a doua și ale art. 401 alin. 1^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cosmin Mihail Viespescu în Dosarul nr. 8.999/215/2009 al Judecătoriei Craiova - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, susținând menținerea practicii instanței de contencios constituțional.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 22 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 8.999/215/2009, Judecătoria Craiova - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 399 alin. 1 teza a doua și ale art. 401 alin. 1^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cosmin Mihail Viespescu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate contravin art. 21 coroborat cu art. 20 din Constituție și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece este abolită însăși garanția dreptului la un proces echitabil, orice parte interesată putând, pe calea instituită de art. 399 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, să tindă la o veritabilă reanalizare a soluției pronunțate irevocabil, prin demersuri de lămurire. Pe de altă parte, există posibilitatea de a se institui arbitrariul procedurii, de a tergiversa dincolo de limite rezonabile procesul civil și chiar de a permite reformulări ale titlului executoriu după ce mai multe formalități execuționale au fost îndeplinite.

Judecătoria Craiova - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 399 alin. 1 teza a doua și ale art. 401 alin. 1^1 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul conținut:

- Art. 399 alin. 1: "Împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281^1, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege.";

- Art. 401 alin. 1^1: "Contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 20 și 21, precum și dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a pronunțat în numeroase rânduri asupra dispozițiilor criticate.

Astfel, referitor la prevederile

art. 399 din Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 816 din 19 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august 2009, Curtea a reținut, în esență, că procedura contestației la executare este destinată să înlăture neregularitățile comise cu prilejul urmăririi silite sau să expliciteze titlul executoriu ce urmează a fi valorificat. În cadrul soluționării contestației, instanța nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei și care sunt de natură să repună în discuție hotărâri care emană de la organe cu activitate jurisdicțională în fața cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părțile având posibilitatea cu acel prilej de a invoca apărările de fond necesare. O soluție contrară sub acest aspect ar nesocoti principiul autorității de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil. De asemenea, Curtea a reținut, prin

Decizia nr. 53 din 14 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 5 martie 2010, că împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, textele de lege criticate oferind astfel toate garanțiile pentru realizarea accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil, așa cum sunt consacrate ca drepturi fundamentale prin dispozițiile art. 21 din Constituție.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

În fine, nici critica relativă la dispozițiile art. 401 alin. 1^1 din Codul de procedură civilă nu poate fi reținută, întrucât legiuitorul a instituit un termen special în care să se poată formula contestația la titlu, diferit de termenul în care se poate formula contestația la executarea propriu-zisă, apreciind că oricând în cadrul termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită poate apărea necesitatea lămuririi înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu. Or, instituirea unui asemenea termen nu poate fi considerată ca fiind de natură a îngrădi liberul acces la justiție și nici a încălca dreptul la un proces echitabil, întrucât legiuitorul, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, este îndreptățit să stabilească regulile speciale de procedură și modalitățile de exercitare a drepturilor procesuale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399 alin. 1 teza a doua și ale art. 401 alin. 1^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cosmin Mihail Viespescu în Dosarul nr. 8.999/215/2009 al Judecătoriei Craiova - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 octombrie 2010.