Decizia nr. 1271/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 317 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Adrian Gorgăneanu, Gabriel Gorgăneanu Meteșan și Margareta Gorgăneanu în Dosarul nr. 826/2/2008 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie.

La apelul nominal se prezintă apărătorul autorilor excepției, avocatul Andrei Tudor Dumitrescu, și partea Maria Popescu, reprezentată de avocatul Mihail Cristian Furtună, lipsind părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Apărătorul autorilor excepției solicită admiterea criticii de neconstituționalitate, arătând că dispozițiile legale criticate lasă la aprecierea subiectivă a instanței motivele contestației în anulare, împrejurare ce lipsește de conținut dreptul la apărare al părților, prin menținerea unei hotărâri judecătorești pronunțate de o instanță necompetentă.

Avocatul Mariei Popescu consideră neîntemeiată excepția de neconstituționalitate și apreciază că folosirea căilor extraordinare de atac trebuie să se realizeze numai în anumite condiții, cu respectarea principiului subsidiarității, și anume după epuizarea căilor ordinare de atac, și a principiului stabilității și securității raporturilor juridice.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată și susține menținerea practicii instanței de contencios constituțional.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 15 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 826/2/2008, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 317 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Adrian Gorgăneanu, Gabriel Gorgăneanu Meteșan și Margareta Gorgăneanu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile legale criticate limitează liberul acces la justiție al titularului unei contestații în anulare, în ipoteza în care motivul contestației ar fi putut fi invocat pe calea apelului sau recursului, fără a considera că partea care invocă motivul de anulare poate să nu fi avut interesul exercitării căii ordinare de atac.

Pe de altă parte, dispozițiile art. 317 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale deoarece problema competenței reprezintă un incident de ordine publică, de interes general, sens în care aceasta poate fi invocată oricând în cursul judecății, indiferent de gradul de jurisdicție, inclusiv din oficiu de către instanța de judecată.

Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 317 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, text de lege care are următorul conținut: "Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului: [...]."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (1) și (2) referitoare la liberul acces la justiție, precum și prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra constituționalității dispozițiilor art. 317 din Codul de procedură civilă s-a mai pronunțat, de exemplu, prin

Decizia nr. 1.452 din 5 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 16 decembrie 2009. Cu acel prilej Curtea a statuat că prevederile criticate nu au în vedere hotărârile judecătorești susceptibile de a fi atacate pe căile ordinare de atac, care oferă părților cadrul procesual adecvat în care să își poată exercita, cu diligență, drepturile procesuale de pe poziții de egalitate, ci se referă la hotărârile irevocabile, împotriva cărora mai pot fi exercitate doar căile extraordinare de atac, așa cum este cazul contestației în anulare. Legiuitorul a prevăzut cazurile în care poate fi atacată o hotărâre irevocabilă pe calea contestației în anulare, tocmai pentru a garanta echitatea actului de justiție și pentru a-l pune pe justițiabilul care nu a putut invoca, din motive, desigur, neimputabile lui, nelegalitatea citării într-o situație egală cu cel care a invocat aceste motive în apel sau în recurs, cu intenția de a crea un tratament juridic egal între aceștia.

De asemenea, Curtea a mai reținut că, odată invocate pe calea apelului sau a recursului, aceste motive urmează a fi cenzurate de către instanță, care se va pronunța asupra lor, astfel încât nepronunțarea asupra acestor motive în faza recursului dă posibilitatea părții interesate să le invoce în cadrul contestației în anulare, potrivit art. 317 alin. 2 din Codul de procedură civilă. Din moment ce partea a putut invoca aceste motive pe calea apelului sau a recursului, ar fi de prisos să i se mai acorde încă o dată această posibilitate pe calea contestației în anulare.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 317 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Adrian Gorgăneanu, Gabriel Gorgăneanu Meteșan și Margareta Gorgăneanu în Dosarul nr. 826/2/2008 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 octombrie 2010.