Decizia nr. 1177/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2004

privind acordarea unor facilități familiilor de pensionari, precum și ale art. 14 alin. (1) și (4) din Regulamentul privind transportul pe căile ferate din România, aprobat prin

Ordonanța Guvernului nr. 7/2005 , excepție ridicată de Florin Constantin Eugen Ioan Tampa în Dosarul nr. 17.665/299/CV/2008 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se prezintă autorul excepției personal și asistat de Irina-Oana Enășoae. Lipsește partea S.N.T.F.C. Călători S.A. - Regionala de Transport Feroviar Călători București, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că beneficiul unor călătorii gratuite acordat persoanelor cu handicap reprezintă un drept patrimonial al acestora, care se bucură de toate atributele dreptului de proprietate, inclusiv prerogativa dispoziției. Astfel, acest beneficiu poate fi transmis de titular altor persoane. Întrucât prevederile de lege criticate restrâng acest drept, consideră că se încalcă art. 44 din Constituție, dar și art. 16, art. 22, art. 34, art. 50 și art. 53 din aceeași Lege fundamentală. Mai arată că, dacă dispozițiile de lege criticate ar fi fost clare, acestea nu ar fi dat naștere unor abuzuri din partea autorităților.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, arătând că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor din Constituție invocate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 1 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 17.665/299/CV/2008, Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2004

privind acordarea unor facilități familiilor de pensionari, precum și ale art. 14 alin. (1) și (4) din Regulamentul privind transportul pe căile ferate din România, aprobat prin

Ordonanța Guvernului nr. 7/2005 . Excepția a fost ridicată de Florin Constantin Eugen Ioan Tampa cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 829 din 20 ianuarie 2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în Dosarul nr. 17.665/299/2008, având ca obiect anularea procesului-verbal de constatare a unei contravenții.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textele de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât restrâng dreptul de dispoziție asupra "bunului" reprezentat de beneficiul călătoriei cu cost redus, titularul acestui "bun" având dreptul să dispună de el cum dorește. În acest sens, arată că prevederile

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2004

instituie un beneficiu în favoarea pensionarilor, beneficiu ce trebuie interpretat în sensul în care aceștia pot dispune oricum de talonul special care le dă dreptul la reduceri la transportul pe cale ferate, înstrăinându-l sau transmițându-l altei persoane. Or,

art. 26 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 2.403/2004

privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea

Legii nr. 147/2000

privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern, cu modificările ulterioare, și a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2004

privind acordarea unor facilități familiilor de pensionari restrânge acest drept, întrucât limitează dreptul de a beneficia de facilitatea reducerii biletului de transport doar la soțul sau soția titularului. Totodată, arată că prevederile art. 14 alin. (1) și (4) din Regulamentul privind transportul pe căile ferate din România, aprobat prin

Ordonanța Guvernului nr. 7/2005

sunt neconstituționale și abuzive, întrucât exclud dreptul călătorilor la justificare, apărare, pretenții pentru daune și o judecată dreaptă. Astfel, se aduce o gravă atingere dreptului la viață și integritate fizică și psihică.

Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, notele scrise depuse la dosar, susținerile părții prezente, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2004

privind acordarea unor facilități familiilor de pensionari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 1 octombrie 2004. Deși nu sunt indicate textele din acest act normativ, pretinse a fi neconstituționale, Curtea, ținând cont de conținutul motivării excepției de neconstituționalitate, reține că sunt avute în vedere dispozițiile art. 1 și art. 2, potrivit cărora:

- Art. 1: "Pensionarii din sistemul public de pensii, pensionarii din celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, precum și alte categorii de pensionari care beneficiază de 6 călătorii simple la transportul pe calea ferată, potrivit legii, pot utiliza pentru efectuarea transportului atât trenuri personale, trenuri accelerate, cât și trenuri rapide.";

- Art. 2: "De facilitățile de transport pe calea ferată prevăzute la art. 1 beneficiază și soțul sau soția, după caz, cu încadrare în numărul total de călătorii la care are dreptul titularul."

De asemenea, autorul excepției critică și dispozițiile art. 14 alin. (1) și (4) din Regulamentul privind transportul pe căile ferate din România, aprobat prin

Ordonanța Guvernului nr. 7/2005 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 11 octombrie 2006, dispoziții potrivit cărora "(1) Călătorul trebuie să posede o legitimație de călătorie valabilă la data, trenul, clasa și serviciul utilizate, obținută conform reglementărilor în vigoare. Celor care contravin acestei prevederi operatorul de transport feroviar nu le recunoaște niciun drept și nu răspunde de eventualele daune suferite de aceștia. [...]

(4) Călătorul care nu prezintă în tren o legitimație de călătorie valabilă este obligat să plătească tariful de taxare în tren. În cazul în care refuză plata tarifului de taxare în tren, este considerat contravenient și tratat potrivit legii."

Autorul excepției consideră că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății, art. 22 privind dreptul la viață și integritate fizică și psihică și art. 50 referitor la protecția persoanelor cu handicap.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 147/2000

privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 28 iulie 2000, cu modificările ulterioare, acordă beneficiul anual la 6 călătorii simple cu reducere de 50% din tariful stabilit pentru călătoriile pe calea ferată, cu mijloace auto sau cu navele de călători, la transportul intern în comun, între localități. Prevederile

art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2004

extind acest beneficiu și la soțul sau soția titularului.

Autorul excepției, considerând că beneficiul acordat de lege reprezintă un "bun", arată că acesta îi dă titularului toate prerogativele dreptului de proprietate, astfel că limitarea dreptului său de dispoziție, în sensul cedării unei alte persoane, alta decât soțul sau soția, aduce atingere dispozițiilor art. 44 din Constituție.

Față de acestea, Curtea reține că beneficiul reducerii costului unor călătorii pe calea ferată sau cu alte mijloace de transport în comun, între localități, nu este un drept fundamental. Astfel, legiuitorul este liber să decidă asupra acordării sale, a condițiilor de acordare și a persoanelor beneficiare, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării vreunui drept fundamental. Singura condiție este aceea a respectării unui tratament egal pentru situații egale.

În cazul de față, Curtea constată că ceea ce a determinat legiuitorul să acorde acest beneficiu, ca o măsură socială, în spiritul art. 1 alin. (3) din Constituție, a fost dorința de a veni în sprijinul unei categorii sociale aparte, respectiv a pensionarilor, extinzând acest beneficiu și la soțul sau soția titularului, pentru a permite utilizarea în întregime a facilităților de transport pe calea ferată, de către familiile de pensionari, așa cum se arată în preambulul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2004 . Neacordarea acestui beneficiu și altor categorii de persoane, care nu se încadrează în criteriile amintite, nu are semnificația încălcării principiului egalității în drepturi. Astfel, așa cum s-a arătat în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, în acord cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, principiul egalității nu presupune omogenitate, astfel că situații diferite justifică impunerea unui tratament juridic diferit.

În ceea ce privește argumentele invocate în sprijinul neconstituționalității dispozițiilor art. 14 alin. (1) și (4) din Regulamentul privind transportul pe căile ferate din România aprobat prin

Ordonanța Guvernului nr. 7/2005 , Curtea constată că acest text de lege nu prevede decât obligațiile ce revin persoanei care călătorește cu trenul și sancțiunile aplicabile în situația nerespectării lor. Prevederea potrivit căreia, în cazul neprezentării legitimației de călătorie, călătorului nu i se recunosc niciun fel de drepturi are, desigur, doar semnificația nerecunoașterii drepturilor ce decurg din posesia unei astfel de legitimații, iar nu a altor drepturi. Această dispoziție nu îl împiedică pe cel interesat să aducă în sprijinul său toate argumentele legale de care dispune pentru a justifica situația sa și nici să se adreseze ulterior instanțelor de judecată pentru apărarea drepturilor sale. Așa fiind, orice argument privind încălcarea vreunui drept fundamental apare ca evident neîntemeiat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2004

privind acordarea unor facilități familiilor de pensionari, precum și ale art. 14 alin. (1) și (4) din Regulamentul privind transportul pe căile ferate din România, aprobat prin

Ordonanța Guvernului nr. 7/2005 , excepție ridicată de Florin Constantin Eugen Ioan Tampa în Dosarul nr. 17.665/299/CV/2008 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 30 septembrie 2010.