Decizia nr. 1470/2010

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 114 alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Herăstrău Residence" - S.R.L. din București și Societatea Comercială "Asit Real Estate" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 5.851/299/2008 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 5.851/299/2008, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 114 alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Herăstrău Residence" - S.R.L. din București și Societatea Comercială "Asit Real Estate" - S.R.L. din București într-o cauză civilă având ca obiect pretenții.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că orice persoană are dreptul de a-și alege singură avocatul, desemnarea acestuia realizându-se în considerarea calităților personale, a reputației și a specializării sale, aspecte apreciate de cel ce contractează astfel de servicii.

În acest context, apreciază că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece conferă judecătorului dreptul de a impune părților mandatarul care să le reprezinte interesele în cauză.

Judecătoria Sectorului 1 București consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, instanța consideră că desemnarea unui curator special nu îngrădește accesul liber la justiție și nici dreptul la apărare, întrucât măsura desemnării curatorului special este supusă căilor de atac, ca orice măsură dispusă printr-o încheiere, odată cu fondul, iar instanța nu intervine în relația dintre părți și avocații aleși, aceștia urmând să își continue mandatul dat de părți și după desemnarea curatorului.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 114 alin. 5 din Codul de procedură civilă sunt constituționale.

Astfel, arată că textul de lege criticat reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 114 alin. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora, "În procesele în care, în condițiile art. 47, sunt mai mulți reclamanți sau pârâți, președintele instanței, ținând cont de numărul foarte mare al acestora, de necesitatea de a asigura desfășurarea normală a activității de judecată, cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale părților, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar și îndeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. Reprezentarea se va face, după caz, prin unul sau mai mulți mandatari, persoane fizice sau persoane juridice, dispozițiile art. 68 și art. 114^1 fiind aplicabile în mod corespunzător. Dovada mandatului va fi depusă de către reclamanți, în condițiile prevăzute la alin. 2, iar de către pârâți, odată cu întâmpinarea. Dacă părțile nu-și aleg un mandatar sau nu se înțeleg asupra persoanei mandatarului, în cazul reclamanților vor fi aplicabile dispozițiile alin. 4, iar în cazul pârâților, președintele instanței va numi un curator special."

Autorii excepției susțin că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și art. 24 care consacră dreptul la apărare.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că reglementarea criticată reprezintă norme de procedură, iar potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilirea competenței instanțelor și a procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ținut, desigur, ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituțional.

Astfel, desemnarea unui curator special, în condițiile în care părțile nu își aleg un mandatar sau nu se înțeleg asupra persoanei mandatarului, nu îngrădește accesul liber la justiție, deoarece persoanele reprezentate prin curatorul special se pot adresa în continuare instanței, prin cereri scrise, sau pot solicita cuvântul, personal, în situația în care doresc să suplimenteze concluziile formulate de persoana desemnată curator.

Mai mult, Curtea constată că prevederile art. 114 alin. 5 din Codul de procedură civilă cuprind o măsură de natură a asigura dreptul la un proces echitabil, atunci când sunt chemate în judecată mai multe persoane, astfel că desemnarea curatorului special permite îndeplinirea normală a procedurii de citare și de comunicare a actelor de procedură, precum și desfășurarea ședinței de judecată în condiții normale. Existența curatorului nu implică însă înlăturarea părților din sala de judecată și nici nu înlătură posibilitatea acestora de a se adresa instanței. În condițiile în care curatorul special nu își îndeplinește obligațiile în mod corespunzător, poate răspunde potrivit regulilor aplicabile în materia mandatului. De altfel, măsura desemnării curatorului special este supusă căilor de atac, ca orice măsură dispusă prin încheiere, odată cu fondul.

Așa fiind, Curtea constată că reglementarea criticată nu contravine normelor constituționale ale art. 21 și art. 24.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 114 alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Herăstrău Residence" - S.R.L. și Societatea Comercială "Asit Real Estate" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 5.851/299/2008 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 noiembrie 2010.