Decizia nr. 479/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) pct. 36 teza întâi din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Decizia nr. 1412/2008 16 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) pct. 34 …
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 41 alin. (1) pct. 34 din Legea nr. 144/2007
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, excepție ridicată de Ionela Voroneanu în Dosarul nr. 40.769/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 București.
La apelul nominal răspunde, pentru partea Agenția Națională de Integritate, doamna Carmen Cucu, în calitate de consilier juridic, având delegație depusă la dosar. Se constată lipsa autoarei excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părții prezente, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, precizând, în acest sens, că textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituționalitate, iar Curtea Constituțională a constatat conformitatea acestuia cu prevederile constituționale invocate. Depune la dosar și note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, reprezentată, de exemplu, de
Decizia nr. 1.082 din 8 septembrie 2009 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 20 aprilie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 40.769/299/2009, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 41 alin. (1) pct. 34 din Legea nr. 144/2007
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, excepție ridicată de Ionela Voroneanu într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții la
Legea nr. 144/2007 , emis de către Agenția Națională de Integritate.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că pct. 34 al
art. 41 din Legea nr. 144/2007
include în categoria persoanelor care au obligația declarării averii și "personalul instituțiilor publice implicat în realizarea procesului de privatizare", ceea ce presupune că această obligație incumbă tuturor salariaților instituțiilor publice implicați în privatizare, inclusiv personalului contractual angajat cu contract individual de muncă. Această dispoziție legală excedează scopului legii, adică asigurării cerințelor de imparțialitate, integritate și transparență în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. În categoria persoanelor care ocupă funcții sau demnități publice nu pot fi incluși toți salariații instituțiilor publice implicate în privatizare, decât în mod discriminatoriu și cu încălcarea principiului egalității în fața legii. Totodată, susține că textul este discriminatoriu, întrucât prevede obligația declarării averii numai pentru personalul instituțiilor publice implicate în privatizare, nu și pentru personalul contractual al tuturor celorlalte instituții publice.
Judecătoria Sectorului 1 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în argumentația sa invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie ( Decizia nr. 1.412 din 16 decembrie 2008 ).
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului părții prezente și notele scrise depuse de acesta la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile
art. 41 alin. (1) pct. 34 din Legea nr. 144/2007
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 3 august 2009. Textul criticat are următoarea redactare:
-
Articolul 41
alin. (1) pct. 34 din Legea nr. 144/2007 : "(1) Următoarele categorii de persoane au obligația declarării averii și a intereselor: [...]
34. personalul instituțiilor publice implicat în realizarea procesului de privatizare;".
Urmare a
Deciziei Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 mai 2010, a fost adoptată
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, care, prin art. 33 pct. 16, abrogă dispozițiile
art. 41 din Legea nr. 144/2007 .
Dispozițiile de lege criticate se regăsesc, într-o nouă formă, în cuprinsul prevederilor
art. 1 alin. (1) pct. 36 din Legea nr. 176/2010 , care includ în categoriile de persoane cărora le revine obligația declarării averii și a intereselor "personalul instituțiilor publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, implicat în realizarea procesului de privatizare, precum și personalul instituțiilor și autorităților publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, care administrează sau implementează programe ori proiecte finanțate din fonduri externe sau din fonduri bugetare".
Curtea apreciază că obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
art. 1 alin. (1) pct. 36 teza întâi din Legea nr. 176/2010 , asupra acestora urmând să se pronunțe prin decizia de față.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Legea fundamentală cuprinse în art. 4 alin. (2) referitoare la criteriile nediscriminării și în art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică soluția legislativă potrivit căreia personalul instituțiilor publice implicat în realizarea procesului de privatizare este obligat să depună declarații de avere și de interese, fără niciun fel de diferențieri în cadrul acestui tip de personal. Ulterior sesizării Curții Constituționale, textul de lege criticat a primit o nouă redactare, mai clară și mai precisă, de natură a realiza o delimitare netă a sferei subiecților de drept cărora le incumbă această obligație. Astfel, în prezent, textul de lege ce formează obiectul excepției menționează expres și personalul contractual implicat în realizarea procesului de privatizare. O asemenea precizare are ca finalitate stabilirea fără echivoc a categoriilor de personal care sunt ținute de respectarea obligației menționate.
Cu privire la obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese de către personalului implicat în procesul de privatizare, instanța de contencios constituțional a statuat, de exemplu, prin
Decizia nr. 1.082 din 8 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 3 octombrie 2009, că nu are caracter discriminatoriu, fiind aplicabilă în egală măsură tuturor persoanelor aflate în situația prevăzută de norma legală. Totodată, Curtea a statuat că obligația instituită este justificată de necesitatea prevenirii săvârșirii faptelor de corupție de către anumite categorii de personal și că se impune personalului implicat în procesul de privatizare tocmai prin legătura pe care persoanele aparținând acestei categorii o au cu gestionarea fondurilor publice, dar și prin atribuțiile de serviciu specifice pe care le îndeplinesc. Instanța de control constituțional a constatat că legiuitorul, pentru a asigura condițiile ca activitatea acestora să se desfășoare sub semnul imparțialității, integrității și transparenței, poate să stabilească măsuri de protecție a acestor deziderate, o asemenea măsură fiind chiar obligația de depunere a declarațiilor de avere și interese aflată în sarcina personalului implicat în procesul de privatizare.
Având în vedere că, în varianta actuală, textul de lege nu face decât să expliciteze și să detalieze categoriile de personal cărora le revine obligația menționată, cele statuate de Curtea Constituțională prin decizia mai sus citată își mențin valabilitatea și cu privire la prezenta excepție de neconstituționalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 1 alin. (1) pct. 36 teza întâi din Legea nr. 176/2010
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Ionela Voroneanu în Dosarul nr. 40.769/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 București.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 aprilie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu ____________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.