Decizia nr. 503/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Oana Cristina Puică - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 2 raportate la art. 277 și art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Constantin-Alin Nechita în Dosarul nr. 5263./99/2009 al Curții de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.390D/2010.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 2.937D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Nicolae Florea Găvan și Adrian Florea în Dosarul nr. 1.043/280/2010 al Judecătoriei Pitești - Secția penală.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.390D/2010 și nr. 2.937D/2010 au obiect parțial identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.
Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.937D/2010 la Dosarul nr. 2.390D/2010, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
Prin Încheierea din 1 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 5263./99/2009, Curtea de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 2 raportate la art. 277 și art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală.
Excepția a fost ridicată de Constantin-Alin Nechita cu ocazia soluționării plângerii împotriva unui act al procurorului de netrimitere în judecată.
Prin Încheierea din 9 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.043/280/2010, Judecătoria Pitești - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală.
Excepția a fost ridicată de Nicolae Florea Găvan și Adrian Florea cu ocazia soluționării plângerii împotriva unui act al procurorului de netrimitere în judecată.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile de lege criticate încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, dreptul de proprietate privată, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, exercitarea cu bună-credință a drepturilor și a libertăților constituționale, înfăptuirea justiției, rolul Ministerului Public și statutul procurorilor. În acest sens arată că, în cazul în care procurorul ierarhic superior nu soluționează plângerea în termen de 20 de zile, persoana vătămată este ținută, sub sancțiunea decăderii, să se adreseze instanței în termen de 20 de zile de la expirarea termenului inițial de soluționare a plângerii de către procurorul ierarhic superior. Astfel, persoana vătămată este sancționată pentru culpa procurorului ierarhic superior, în condițiile în care textul de lege criticat nu prevede nicio sancțiune pentru acesta din urmă.
Curtea de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori și Judecătoria Pitești - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispozițiilor din Constituție și din actele normative internaționale invocate de autorii excepției.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Potrivit Încheierii de sesizare din 1 iunie 2010 a Curții de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 278^1 alin. 2 raportate la art. 277 și art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală. Din notele scrise ale autorului excepției Constantin-Alin Nechita, depuse în motivarea criticii, reiese însă că aceasta privește doar dispozițiile alin. 2 al
art. 278^1 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006
pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Prin urmare, Curtea se va pronunța numai asupra prevederilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: "În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori procurorul ierarhic superior nu a soluționat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului inițial de 20 de zile."
În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale, ale art. 16 alin. (2) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1), (2) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ale art. 44 alin. (1) și (2) referitoare la dreptul de proprietate privată, ale art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 57 referitoare la exercitarea cu bună-credință a drepturilor și a libertăților constituționale, ale art. 124 privind înfăptuirea justiției, ale art. 131 referitoare la rolul Ministerului Public și ale art. 132 privind statutul procurorilor, precum și ale art. 11 cu privire la raportul dintre dreptul internațional și dreptul intern și ale art. 20 referitoare la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 5 referitoare la dreptul la libertate și la siguranță și ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv raportate la dispozițiile art. 9 privind dreptul la libertate și la securitatea persoanei și ale art. 14 pct. 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și la dispozițiile art. 7 referitoare la egalitatea în fața legii, ale art. 8 privind dreptul la un recurs efectiv și ale art. 10 privind dreptul la un proces echitabil din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional, prin raportare la aceleași prevederi din Legea fundamentală și din actele normative internaționale invocate și în prezenta cauză și față de critici similare. Astfel, prin
Decizia nr. 901 din 16 septembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 29 octombrie 2008, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, reținând că prevederile de lege criticate conțin norme de procedură judiciară, pe care legiuitorul este liber să le adopte potrivit competenței sale stabilite prin art. 126 alin. (2) din Constituție. Dispozițiile art. 278^1 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală, care reglementează tocmai posibilitatea formulării plângerii la instanța de judecată împotriva actelor de netrimitere în judecată date de procuror, asigură exercitarea dreptului de acces la justiție în concordanță cu dispozițiile art. 21 din Legea fundamentală, respectiv cu cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Totodată, Curtea a statuat că nu poate fi primită nici susținerea că prin stabilirea termenelor în care se soluționează plângerile împotriva rezoluțiilor și ordonanțelor de netrimitere în judecată se încalcă dreptul la un proces echitabil, dat fiind că autoritățile judiciare la care se referă textul atacat sunt obligate, în limitele acestor termene, să respecte toate normele și principiile procesuale care asigură dreptul la un proces echitabil. Astfel, Curtea a reținut, pe de o parte, că dispozițiile de lege criticate reprezintă o concretizare a normelor constituționale ce consacră liberul acces la justiție și dreptul la un proces echitabil, fiind instituite tocmai în vederea respectării exigenței termenului rezonabil, impusă de art. 21 alin. (3) din Constituție, iar, pe de altă parte, că acestea se aplică fără privilegii ori discriminări tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale criticate, în concordanță cu prevederile constituționale ale art. 16.
De asemenea, Curtea a reținut că eventualele abuzuri ale organelor de urmărire penală sau întârzierile în soluționarea plângerilor adresate acestora, la care fac referire autorii excepției și care constituie, în realitate, cauza nemulțumirii acestora, nu pot constitui motive de neconstituționalitate a prevederilor de lege criticate și, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanța de contencios constituțional.
În același sens este și
Decizia nr. 497 din 7 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2009.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate, pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru motivele arătate, prevederile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală sunt în concordanță și cu celelalte dispoziții din Legea fundamentală și din actele normative internaționale invocate, mai puțin art. 44, 52 și 57 din Constituție și art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 9 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, care nu au incidență în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Constantin-Alin Nechita în Dosarul nr. 5263./99/2009 al Curții de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori și de Nicolae Florea Găvan și Adrian Florea în Dosarul nr. 1.043/280/2010 al Judecătoriei Pitești - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 19 aprilie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.