Decizia nr. 551/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Viorel Micula în Dosarul nr. 1.461/35/2009 al Curții de Apel Oradea - Secția civilă mixtă și care formează obiectul Dosarului nr. 50D/2010 al Curții Constituționale.
La apelul nominal răspunde avocatul Gheorghe Piperea, cu împuternicire avocațială la dosar, pentru partea Ioan Micula, lipsă fiind autorul excepției de neconstituționalitate și celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 253D/2010 și nr. 254D/2010, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Sindicatul Solidaritatea al Metalurgiștilor Galați în dosarele nr. 21.206/233/2009 și nr. 13.327/233/2009 ale Judecătoriei Galați.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 253D/2010 și nr. 254D/2010 la Dosarul nr. 50D/2010, având în vedere că acestea au un obiect identic.
Avocatul părții Ioan Micula nu se opune conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 253D/2010 și nr. 254D/2010 la Dosarul nr. 50D/2010, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului părții Ioan Micula, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierea din 28 decembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.461/35/2009, Curtea de Apel Oradea - Secția civilă mixtă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Viorel Micula într-o cauză având ca obiect cererea de ordonanță președințială referitoare la suspendarea provizorie a executării.
Prin încheierile din 28 octombrie 2009 și din 23 iulie 2009, pronunțate în dosarele nr. 21.206/233/2009 și nr. 13.327/233/2009, Judecătoria Galați a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Sindicatul Solidaritatea al Metalurgiștilor Galați într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de suspendare provizorie a executării silite.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece instituie posibilitatea suspendării executării fără citarea părților și fără să prevadă criteriile pe baza cărora se poate dispune această măsură cu efecte păgubitoare pentru creditorii care se văd în situația de a nu-și putea realiza drepturile recunoscute prin hotărâre judecătorească.
Curtea de Apel Oradea - Secția civilă mixtă și Judecătoria Galați și-au exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul, exprimându-și punctul de vedere în Dosarul nr. 50D/2010, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2,3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, modificate și completate prin
art. I pct. 71 din Legea nr. 219/2005
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000
pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, cu următorul cuprins: "În cazuri urgente, dacă s-a plătit cauțiunea, președintele instanței poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare de către instanță, încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauțiunea care trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cauțiunea depusă este deductibilă din cauțiunea stabilită de instanță, dacă este cazul."
Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile de lege criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților, ale art. 124 alin. (2) potrivit cărora justiția este unică, imparțială și egală pentru toți, precum și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor criticate din Codul de procedură civilă prin
Decizia nr. 404/2009 , publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 328 din 18 mai 2009.
Cu acel prilej, Curtea a reținut - în ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție -, că, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată.
Totodată, împrejurarea că împotriva încheierii instanței prin care s-a dispus suspendarea provizorie a executării, până la soluționarea cererii de suspendare, nu se poate promova nicio cale de atac nu este de natură să înfrângă dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție, la folosirea căilor de atac și la înfăptuirea justiției, deoarece, pe de-o parte, legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituție, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situații juridice, iar pe de altă parte, prevederile constituționale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac.
Distinct de cele de mai sus, Curtea a reținut că specificul procedurii care presupune urgența este un motiv suficient pentru a justifica lipsa oricărei căi de atac împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea provizorie a executării silite. Considerentele expuse demonstrează și conformitatea textului criticat în raport cu dispozițiile art. 24 din Constituție.
Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
În plus, pentru toate aceste argumente, Curtea constată că nici împrejurarea că suspendarea provizorie a executării se dispune de președintele instanței prin încheiere și fără citarea părților nu este de natură să contravină prevederilor constituționale invocate și nici celor ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Viorel Micula în Dosarul nr. 1.461/35/2009 al Curții de Apel Oradea - Secția civilă mixtă și de Sindicatul Solidaritatea al Metalurgiștilor Galați în dosarele nr. 21.206/233/2009 și nr. 13.327/233/2009 ale Judecătoriei Galați.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 29 aprilie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.