Decizia nr. 1162/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Toma - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 223/2008

privind unele măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare, excepție ridicată de Consiliul Județean Mureș și de Județul Mureș în Dosarul nr. 33/43/2010 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 33/43/2010, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 223/2008

privind unele măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare, excepție ridicată de Consiliul Județean Mureș și de Județul Mureș într-o cauză civilă având ca obiect o acțiune împotriva

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 223/2008 .

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, prin reglementarea dispozițiilor de lege criticate, unitățile administrativ-teritoriale sunt lipsite de sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată acordate deja bugetelor locale, fapt ce periclitează realizarea proiectelor finanțate din resurse locale și europene semnificative. Se consideră că investițiile și proiectele începute în anul 2008, aflate în curs de execuție și ale căror cheltuieli sunt necesare a fi achitate în anul 2009, nu pot fi continuate din cauza dispoziției de restituire a sumelor prevăzute în cuprinsul textului criticat către bugetul statului. Se arată că dispozițiile de lege invocate încalcă însuși scopul pentru care a fost adoptată

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 223/2008 , respectiv "asigurarea cu prioritate a sumelor destinate finanțării proiectelor de infrastructură și a cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri europene".

Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este întemeiată, întrucât dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 11 alin. (2), 115 și 120 din Constituție.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 223 din 30 decembrie 2008

privind unele măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 31 decembrie 2008, având următorul cuprins: "Art. 4. - (1) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată acordate în anul 2008 prin hotărâri ale Guvernului bugetelor locale pentru acoperirea unor cheltuieli curente și de capital rămase neutilizate la finele anului se restituie la bugetul de stat.

(2) Regularizarea cu bugetul de stat a sumelor prevăzute la alin. (1) se realizează până la data de 8 ianuarie 2009."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 11 alin. (2) privind dreptul internațional și intern, art. 115 alin. (4) referitor la delegarea legislativă, art. 120 alin. (1) privind principiile de bază ale administrației publice locale și art. 148 alin. (2) referitor la integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, autorul excepției invocă încălcarea art. 3 pct. 1 privind conceptul de autonomie locală, art. 4 pct. 6 privind întinderea autonomiei locale și art. 9 pct. 1, 2, 4, 6 și 7 referitoare la resursele financiare ale autorităților administrației publice locale din Carta europeană a autonomiei locale.

Curtea constată că, referitor la constituționalitatea dispozițiilor de lege criticate, s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 573 din 4 mai 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 21 iunie 2010. Cu acel prilej, Curtea a statuat că, astfel cum reiese și din preambulul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 223/2008 , la adoptarea actului au fost avute în vedere presiunile și riscurile determinate de evoluțiile economice interne și externe, necesitatea susținerii creșterii economice și reducerii inflației, precum și asigurarea cu prioritate a sumelor destinate finanțării proiectelor de infrastructură și a cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri europene și a contribuției României la bugetul comunitar. Pentru evitarea acestor riscuri a fost necesară adoptarea unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare. Întrucât dispozițiile de lege criticate vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, acestea au fost adoptate în deplină concordanță cu prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție.

Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 120 alin. (1) din Constituție, precum și a dispozițiilor art. 4 pct. 6 și art. 9 pct. 1 și 4 din Carta europeană a autonomiei locale, Curtea reține că autonomia publică locală, astfel cum este definită prin legea specială, respectiv

Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , în cuprinsul art. 3, constă în dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii. Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, de exemplu, prin

Decizia nr. 154 din 30 martie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 mai 2004, că principiul autonomiei locale "nu presupune totala independență și competența exclusivă a autorităților publice din unitățile administrativ-teritoriale, ci acestea sunt obligate să se supună reglementărilor legale general valabile pe întreg teritoriul țării și dispozițiilor legale adoptate pentru protejarea intereselor naționale".

De asemenea,

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 223/2008

se află într-o deplină concordanță și cu prevederile art. 137 alin. (1) din Constituție, referitor la formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare. Sub acest aspect, Curtea a constatat că textul de lege criticat face referire la acoperirea unor cheltuieli curente și de capital, iar nu pentru asigurarea finanțării de investiții, care să antreneze raporturi juridice contractuale cu obligații de plată asumate, fundamentate exclusiv pe această categorie de venituri la bugetul local. De altfel, nu există o obligație legală ca, la nivel local, finanțarea unor investiții să fie asigurată din sume provenite exclusiv de la bugetul de stat, cum ar fi și sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, alocate de Guvernul României. Mai mult decât atât, în conformitate cu dispozițiile

art. 30 din Legea nr. 500/2002

privind finanțele publice, Guvernul poate aloca, în situații excepționale, sume din Fondul de rezervă, pentru unitățile care nu dispun de resursele financiare pentru realizarea proiectelor de investiții începute.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței, argumentele expuse în decizia amintită își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru aceleași considerente, nu poate fi reținută nici critica de neconstituționalitate a textului de lege invocat prin raportare la dispozițiile art. 11 alin. (2) și art. 148 alin. (2) din Constituție și nici la cele ale prevederilor din Carta europeană a autonomiei locale, invocate de către autorul excepției.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 223/2008

privind unele măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare, excepție ridicată de Consiliul Județean Mureș și de Județul Mureș în Dosarul nr. 33/43/2010 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 septembrie 2010.