Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 117/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 62 alin. (3) frazele întâi și a doua din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative

prezumat în vigoare

Data actului
3 februarie 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 135 din 4 martie 2009
Citează
2 acte
Structură
1 articol · 9.162 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 24/2000 27 martie 2000 (prevederi anume) privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor "primelor două teze ale

art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative", excepție ridicată de Dorel Moldovan, Simion Vasile Briciu, Aurel Moldovan, Ioan Oltean, Gheorghe Cuc, Liviu Crișan, Valentin Manache, Ioan Mureșan, Ioan Adrian Groza, Cornelia Nicoleta Marin, Ion Marin, Vasile Marinel Ones, Marius Criste, Dorel Moldovan, Ioan Rad, Ioan Vaniamin Farcas, Pavel Inclezan, Gheorghe Centea, Constantin Giurgiu, Martin Canta, Gavril Rus, Vasile Rus, Nicolae Szekely, Simion Jucan, Alexandru Gaja, Ioan Balint, Ioan Petrișor, Radu Petru Pop, Gavril Ola în Dosarul nr. 5.405/117/2007 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, apreciind că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor constituționale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 3 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 5.405/117/2007, Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor primelor două teze ale

art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dorel Moldovan, Simion Vasile Briciu, Aurel Moldovan, Ioan Oltean, Gheorghe Cuc, Liviu Crișan, Valentin Manache, Ioan Mureșan, Ioan Adrian Groza, Cornelia Nicoleta Marin, Ion Marin, Vasile Marinel Ones, Marius Criste, Dorel Moldovan, Ioan Rad, Ioan Vaniamin Farcas, Pavel Inclezan, Gheorghe Centea, Constantin Giurgiu, Martin Canta, Gavril Rus, Vasile Rus, Nicolae Szekely, Simion Jucan, Alexandru Gaja, Ioan Balint, Ioan Petrișor, Radu Petru Pop, Gavril Ola într-o cauză civilă având ca obiect un litigiu izvorât din modul de calcul al salariului pentru o anumită categorie de funcționari publici.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat încalcă principiul separației puterilor în stat, întrucât acordă Guvernului posibilitatea ca, printr-o ordonanță, să abroge o lege adoptată de Parlament, chiar și atunci când legislativul respinge ordonanța de abrogare, și acordă Guvernului prerogative care aparțin exclusiv Parlamentului. Se arată, totodată, că respingerea de către Parlament a ordonanței abrogatoare nu are nicio valoare, întrucât, indiferent de voința organului legiuitor, o ordonanță respinsă își produce în totalitate efectele.

Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, așa cum rezultă din încheierea de sesizare, dispozițiile primelor două fraze ale

art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 25 august 2004, care au următorul conținut:

Articolul 62

alin. (3): "Abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial. (...)"

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor, art. 1 alin. (5) care instituie obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 61 alin. (1) potrivit căruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării și art. 115 alin. (1), (3) și (7) privind delegarea legislativă.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate nu contravin în niciun mod prevederilor din Legea fundamentală invocate de autorii excepției.

Potrivit dispozițiilor constituționale invocate, Parlamentul și Guvernul - pe calea delegării legislative, în condițiile art. 115 din Legea fundamentală - au competența de a institui, modifica, completa, suspenda sau abroga norme juridice. În ceea ce privește operațiunea de abrogare, sunt de semnalat unele aspecte, față de susținerile autorilor excepției. Astfel, printr-o ordonanță emisă în baza unei legi de abilitare nu pot fi abrogate ordonanțe de urgență care reglementează materii rezervate legilor organice și nici legi organice adoptate de Parlament. În calitatea sa de unică autoritate legiuitoare, Parlamentul este suveran în a aproba, cu sau fără modificări, inclusiv abrogări, ordonanțele - simple sau de urgență - emise de Guvern ori de a le respinge, pur și simplu.

Curtea reține că primele două fraze ale

art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000

consacră, pe de o parte, caracterul definitiv al abrogării actelor normative, care nu mai pot produce efecte în viitor, iar pe de altă parte, interdicția revigorării unui act normativ prin abrogarea actului abrogator al acestuia. Acestea reprezintă reguli de tehnică legislativă care au fost edictate în scopul de a asigura coerența și stabilitatea ansamblului legislativ, pentru a evita posibilele suprapuneri și necorelări care ar genera haos și confuzie în sistemul legislației.

De altfel, Curtea observă că toate criticile formulate de autorii excepției vizează, în realitate, fraza a treia a

art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 , care stabilește că fac excepție de la regula stabilită în primele două fraze "prevederile din ordonanțele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare și au fost respinse prin lege de către Parlament". Acest text de lege nu formează însă obiect al excepției, astfel cum se poate constata din cuprinsul încheierii de sesizare a Curții Constituționale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 62 alin. (3) frazele întâi și a doua din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, excepție ridicată de Dorel Moldovan, Simion Vasile Briciu, Aurel Moldovan, Ioan Oltean, Gheorghe Cuc, Liviu Crișan, Valentin Manache, Ioan Mureșan, Ioan Adrian Groza, Cornelia Nicoleta Marin, Ion Marin, Vasile Marinel Ones, Marius Criste, Dorel Moldovan, Ioan Rad, Ioan Vaniamin Farcas, Pavel Inclezan, Gheorghe Centea, Constantin Giurgiu, Martin Canta, Gavril Rus, Vasile Rus, Nicolae Szekely, Simion Jucan, Alexandru Gaja, Ioan Balint, Ioan Petrișor, Radu Petru Pop, Gavril Ola în Dosarul nr. 5.405/117/2007 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 februarie 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.