Legea nr. 2908/1921

Articolul 1

Vagabondajul și cerșetoria sînt interzise în tot cuprinsul tarii, fiind considerate ca delicte.

Articolul 2

Vagabonzi - adică oamenii fără capataiu - sînt aceia cari nu au un domiciliu statornic, nici mijloace de hrana și nu exercita - în mod obișnuit - nici o profesiune sau mestesug, deși ar avea mijloace și putinta de a o face.

Sînt considerați tot ca vagabonzi, supuși la măsurile și pasibili de pedepsele contra vagabondajului, toți indivizii cari, fie ca au sau nu un domiciliu oarecare, își agonisesc hrana practicând sau inlesnind pe cale publică acțiuni ori jocuri imorale, meserii degradatoare sau, în fine, orice acte ilicite pentru cari nu li s-a aplicat vreo alta pedeapsa.

Articolul 3

Se considera cersetori, pasibili de pedeapsa în sensul acestei legi, orice persoană apta pentru oarecare munca și care, avînd mijloace de existenta, sau putându-și-le procura, face apel - din obisnuinta - la caritatea publică, cu scopul de a realiza beneficii personale, în orice mod și în orice loc.

Articolul 4

Nimeni nu poate fi declarat vagabond sau cersetor dacă nu are vîrsta de cel puțin 10 ani împliniți.

Articolul 5

Domiciliul cersetorului este determinat de o reședința continua într-o localitate timp de un an.

El se dobîndește și se pierde în modul prevăzut în regulament.

Articolul 6

Pe lîngă fiecare comuna reședința de județ se va înființa un birou de asistența, care va îngriji în legătură cu biroul de plasare a găsi locuri de muncă potrivita indeletnicirilor celor ce cauta de lucru, ajutandu-i pînă la plasare.

Articolul 7

Comunele sînt obligate sa prevadă în bugetele lor un fond special pentru asistența.

Din acest fond se va ajuta, cu preferinta, cersetorii gasiti inapti pentru orice fel de muncă.

Articolul 8

Asistența socială înființează:

a) Ospicii pentru infirmi și neputinciosi;

b) Școli de îndreptare și ocrotire pentru minori;

c) Colonii de muncă.

Articolul 9

Ospiciile de infirmi sînt destinate a primi exclusiv pe cersetorii și vagabonzii infirmi și bătrâni, inapti pentru orice fel de muncă, pe cari justiția îi pune la dispoziția asistenței sociale pentru internare. Zisele ospicii vor putea primi și pe batranii, infirmii, nevoiasii cari vor cere și vor merita ocrotirea asistenței sociale.

Școlile de îndreptare și ocrotire vor primi pe indivizii mai mici de 18 ani împliniți, pe cari justiția îi pune la dispoziția asistenței pentru îndreptare și îndrumare către o meserie.

Coloniile de muncă sînt instituțiuni de corectiune prin munca și vor primi pe toți aceia pe cari justiția îi condamna a-și executa pedeapsa în acest mod.

Articolul 10

Orice persoană apta pentru o munca oarecare, internată într-o colonie, este obligată a exercita orice fel de muncă i se da, potrivit aptitudinilor sale, asa cum se va arata în regulamentul de administrațiune al coloniei.

Articolul 11

Regimul interior din colonie, disciplina, chestiunea referitoare la remunerarea muncii, retinerile din salariu, se vor determina printr-un regulament special.

Articolul 12

Toți agenții forței publice, atît în comunele urbane, cat și în cele rurale, sînt obligați a aduce înaintea ofițerului de poliție din circumscriptiunea cea mai apropiată de locul unde s-a comis infracțiunea pe toți indivizii gasiti vagabondand și cersind.

Articolul 13

Ofițerul de poliție va instrumenta de îndată cazul, pentru a stabili dacă se afla sau nu în fața unui delict de cerșetorie sau vagabondaj, ascultând și martorii de fapt, de vor fi.

De cele constatate va redacta un proces-verbal, semnat de toți cei cari au fost audiati, contrasemnat de agentul care a prins pe delincvent.

Procesul-verbal va arata și instanța unde urmează a fi trimiși pentru judecata cei învinuiți de vagabondaj sau cerșetorie, conform art. 17 din prezenta lege.

Articolul 14

Individul împreună cu actele adresate se va inainta în aceeași zi la biroul de asistența prevăzut la art. 15.

Cel mai târziu a doua zi va fi supus unui examen medical amănunțit. I se va stabili identitatea, starea fizica, starea mintală, genul de viața pe care îl duce, după care medicul își va da avizul dacă este apt sau nu pentru o munca oarecare, sau urmează a fi trimis în îngrijirea unui spital sau ospiciu.

În localitățile unde nu vor fi birouri de asistența, medicul comunal respectiv are obligațiunea de a examina și tria pe cei învinuiți de vagabondaj și cerșetorie.

Articolul 15

În orașele resedinte de județ se va înființa câte un birou de triaj al cersetorilor.

Biroul primind dela circumscripțiile polițienești pe cei gasiti vagabondand, cersind, și în genere pe orice persoană care nu poate justifica ca are vreo profesiune sau meserie, îi va supune la examenul unui medic însărcinat special a face triajul lor.

Articolul 16

La biroul de triaj se vor întocmi fișele respective conform dispozițiunilor prevăzute în regulament.

Articolul 17

Vagabonzii și cersetorii astfel triati vor fi inaintati de îndată la oricare judecătorie din localitate, iar acei cari intră în cazurile prevăzute la capitolele V și VI din lege se vor inainta direct tribunalului de județ.

Atît judecătoria cat și tribunalul vor judeca afacerea de urgenta.

Prin hotărîrea condamnatoare judecătoria și tribunalul sînt obligate a dispune și arestarea inculpatului.

În cazul cînd inculpatul are martori de propus și cînd această probă e gasita utila de judecătorie pentru desvinovatirea lui, afacerea va putea fi amânată pentru a doua zi.

Cel invinuit se va menține sub paza, iar martorii cari intră în competința directa a tribunalului se vor judeca de îndată în camera de consiliu, în complet de 3 judecători, ascultandu-se și concluziunile ministerului public.

Atît cărțile de judecată cat și sentințele ce se vor pronunța în baza prezentei legi sînt fără drept de apel și recurs, iar în caz de condamnare ele vor prevedea arestarea inculpatului.

Articolul 18

Orice individ apt pentru munca, dovedit culpabil de vagabondaj sau cerșetorie în sensul acestei legi, va fi supus la pedeapsa colonizarii pentru munca dela 5 zile la o luna.

Pedeapsa va fi executată la o colonie de muncă ori în arestul poliției sau al primăriei comunei unde s-a săvârșit infracțiunea.

În timpul pedepsei cel condamnat va fi scos zilnic la munca ce necesita maturatul, spalatul și reparatul strazilor, maturatul și întreținerea gradinelor sau localurilor primăriei sau alte autorități publice hotărâte de primar sau în lucrări de utilitate publică.

În tot acest timp primarul sau aceia în interesul cărora se prestează munca va îngriji de cele cuvenite condamnatului în raport cu munca depusa.

Ministerul public e în drept a supraveghea îndeplinirea acestei dispozițiuni.

Articolul 19

Este recidiva dacă în interval de un an dela executarea primei pedepse condamnatul va săvârși o noua infracțiune similară.

În acest caz el e pasibil de pedeapsa dela o luna la 6 luni, fără aplicarea art. 60 din codul penal.

Executarea pedepsei se va putea face ca și în articolul precedent.

Articolul 20

În cazul cînd după expirarea acestei pedepse cel condamnat va săvârși înăuntrul unui termen de 5 ani dela executarea ei o noua infracțiune similară, el va fi pedepsit cu colonizarea pentru munca dela 6 luni pînă la 5 ani.

În acest scop instanța a carei hotărîre a rămas definitivă o va aduce la cunoștința directiunii generale a asistenței sociale, care va îngriji pentru executarea stricta a acestei din urma măsuri.

Articolul 21

Vagabonzii și cersetorii gasiti inapti pentru orice fel de muncă, precum și minorii mai mici de 18 ani împliniți nu vor fi condamnați, ci vor fi puși prin hotărîrea tribunalului la dispozițiunea asistenței sociale, care îi va putea reeduca, interna sau plasa.

Articolul 22

Cei declarați vagabonzi sau cersetori, de naționalitate străină, vor fi isgoniti din țara, după executarea pedepsei, din ordinul guvernului.

Articolul 23

Copiii mai mici de 18 ani cari se vor găsi vagabondand, cersind sau exercitând meserii nepotrivite cu vîrsta și aptitudinile lor, în scopul de a-i face folositori societății, pot fi ridicati de organele împuternicite de asistența socială și internati, cu autorizația justiției, în școlile de îndreptare pentru minori, unde vor fi ținuți pînă la majoritate, căsătorie sau intrare în armata.

Asistența socială poate incredinta ocrotirea și educarea lor unei instituțiuni de binefacere, subventionata sau autorizata a funcționa de organele asistenței sociale, dacă își ia obligațiunea formala a ținerii, îngrijirii și supravegherii lor sub controlul organelor de asistența socială a ministerului muncii și parchetului respectiv.

Articolul 24

Minorul însuși poate cere tribunalului a incuviinta să fie încredințat la una din institutiunile prevăzute de art. 23.

Articolul 25

Părinții și tutorii vagabonzilor și cersetorilor minori nu se vor putea opune la internarea lor decât dacă vor face dovada ca au o stare materială și morala suficienta pentru întreținerea și educarea lor sub controlul asistenței sociale.

Aceasta interventiune se va face la tribunal, care, ascultând și concluziile ministerului public, se va pronunța odată cu judecarea chestiunii pentru punerea minorului la dispozițiunea asistenței sociale.

Articolul 26

În aceleași condițiuni pot fi internati pentru îndreptare și copiii la staruinta părinților sau tutorilor lor în cazurile prevăzute de art. 329 din codul civil.

Articolul 27

Minorii nu vor putea fi scoși de părinții sau tutorii lor din institutiunile unde au fost internati pînă la majoritate, căsătorie sau intrare în armata.

Tot timpul acesta însă asistența îi poate incredinta la diferite ramuri de activitate, iar munca și întreținerea lor se va face sub controlul asistenței sociale.

Articolul 28

Vagabondul sau cersetorul care se va găsi imbracat cu port schimbat, sau cu arme, chiar dacă nu le va fi întrebuințat, ori dacă se va găsi la dânsul pașapoarte sau bilete de drum false, sau pe nume de alte persoane, ori avînd asupra-i orice unelte cari să poată fi folosite, fie pentru săvârșire de furtisaguri sau alte delicte, fie spre a-i înlesni mijloacele de a intra prin case, va fi pedepsit cu munca în colonie dela 1 an la 2 ani, fără aplicarea art. 60 din codul penal.

Articolul 29

Se va pedepsi cu munca în colonii dela 6 luni la 1 an:

Orice cersetor, chiar invalid, care va intra într-o locuinta sau într-un loc închis, fără învoirea proprietarului sau celor ce locuiesc acolo;

Orice cersetor invalid care va simula rani sau infirmități pentru a provoca mila obsteasca.

Articolul 30

Se va pedepsi la munca în colonie corecțională dela 6 luni pînă la 2 ani:

Cersetorul care va cauta sa provoace mila obsteasca cersind cu copii mici în comunele unde sînt instituțiuni publice recunoscute de Stat pentru a-i primi.

Se va pedepsi cu aceeași pedeapsa:

Oricine va cersi intovarasit, afară numai dacă nu sînt soți și sotie, tata sau mama, cu copii mici, în locul unde nu sînt instituțiuni publice, recunoscute de Stat, pentru a-i primi; orbul și cel care îl conduce sau un infirm de ambele picioare și cel care îl conduce;

Cu aceeași pedeapsa se va pedepsi atît cersetorul cat și tovarasii săi;

Orice cersetor sau vagabond asupra căruia se va găsi efecte de o valoare mai mare de 200 lei și care nu va justifica proveniență lor.

Articolul 31

Se va pedepsi cu pedeapsa muncii în colonie dela 1 an la 3 ani cersetorul sau vagabondul care întrebuințează amenințări sau violențe.

Dacă un asemenea cersetor sau vagabond s-ar găsi imbracat cu port schimbat sau va purta arme, deși nu le va fi întrebuințat, sau va avea asupra-i uneltele prevăzute la art. 28, se va pedepsi cu maximum acestei pedepse.

Articolul 32

În toate cazurile prevăzute de acest capitol, art. 60 din codul penal este inaplicabil.

Articolul 33

Orice cersetor internat într-un ospiciu pentru infirmi și neputinciosi, după o ședere de cel puțin un an, va putea cere asistenței sociale a fi pus în libertate dacă va justifica ca a dobîndit mijloace suficiente de existenta, sau ca altcineva își ia obligațiunea formala a îngriji de dânsul spre a nu-l lasă sa mai cerseasca.

Cel pus astfel în libertate, de va fi prins din nou cersind, se va interna a doua oara și nu va mai avea dreptul a cere punerea în libertate.

Articolul 34

Asistența socială poate pune în libertate pe orice individ internat într-o școala de îndreptare sau ocrotire pentru minori, dacă va judeca ca internarea lui nu mai este necesară.

Articolul 35

Toți cei prevăzuți la art. 33 și 34, dacă prin orice mijloace, altele decât cele indicate de aceste articole, vor reusi să-și recapete libertatea, vor fi urmăriți și internati din nou, fără a mai putea avea în viitor beneficiul liberării prevăzut la art. 33 și 34.

Articolul 36

Paza tuturor institutiunilor menționate la art. 8 din prezenta lege cade în sarcina autorităților militare.

Corpurile de trupa, la intervenirea direcției generale a asistenței sociale, sînt obligate a da efectivele suficiente pentru a face oriunde paza cersetorilor și vagabonzilor cari executa lucrări de orice fel.

Articolul 37

Data punerii în aplicare a prezentei legi se va determina de ministerul muncii printr-o deciziune ministerială.

Deciziunea va arata dacă legea urmează a se aplică deodată în întreaga țara, sau treptat în diferitele județe.

Articolul 38

Toate dispozițiunile contrarii prezentei legi sînt și rămîn abograte.

Această lege s-a votat în Senat în ședința dela 14 Aprilie 1921 și s-a adoptat cu majoritate de șase zeci și noua voturi, contra cinci.